Pasoptismul este o orientare culturala si ideologica: cuprinde perioada

literara dintre 1840 si 1860, perioada care pentru literatura romana inseamna
epoca de modernizare, de afirmare a romantismului si de fundamentare a
majoritatii speciilor.
Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o
perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile
occidentale.
Pasoptismul nu trebuie inteles doar ca o perioada literara ci mult mai larg ca o
perioada de avant cultural in care cultura romaneasca se deschide catre valorile
occidentale.
Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit
de posteritate generaia paoptist, determin nceputul modernitii noastre
culturale, o perioad de tranziie i de prefaceri palpabile. Scriitorii paoptiti au
vocaia nceputurilor i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe
domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitur. Polimorfismul preocuprilor
individuale se explic n contextul epocii.

Scriitorii generaiei paoptiste au cultivat teme i motive romantice, au ales
istoria ca surs de inspiraie pentru o liric a patriotismului ardent i natura -
coordonat a sufletului romnesc, au valorificat literatura popular i mitologiile
orientale. Fantezia creatoare, libertatea de creaie, aspiraia spre absolut, spiritul
rebel i contestatar sunt cteva trsturi ale scriitorilor paoptiti.





Vasile Alecsandri, figura importanta a
perioadei pasoptiste din literatura romana, a ilustrat
specii numeroase din toate genurile literare. In
evolutia sa artistica se pot distinge cel putin trei
momente, trei varste aflate in deplina corelatie cu
epoca plina de transformari prin care trece
societatea romaneasca a acelor timpuri. Debutul sau
sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric
dar si a unei necrutatoare critici a ridicolului social
in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul
"Chiritelor".
Acest romantism tipic, caracteristic literaturii
romane din perioada pasoptista, are in literatura lui
Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in
Desteptarea Romaniei si, de cele mai multe ori se
prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. O a
doua etapa, asa - zis de limpezire, de obiectivare a
viziunii si mijloacelor artistice, se poate observa
incepand cu prozele calatoriei in Africa si atinge
expresia artistica matura in pasteluri si in unele
legende. O a treia il face sa revina spre teatru, cu o
viziune in general romantica, viziune filtrata insa
printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o
seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism.

Articolul program intitulat Introductie incepe cu scurte
referiri la publicatiile vremii, care inafara de politica, de stiri
administrative si de cateva stiri locale, cu contin nimic despre
literatur.

Tema
Fiind un program estetic, Introductie prezinta ideile pe care se
intemeiaza o literatura nationala, in viziunea lui
Kogalniceanu. Aceste idei sunt de factura romantica.

Subiectul
Cum traducerile nu fac o literatura, ele trebuie inlocuite cu
o literatura originala.
Pentru a se face inceputul unei literaturi nationale, scriitorii
trebuie sa se inspire din folclorul autohton, din istoria
patriei si din frumusetile spatiului romanesc.
Literatura romana trebuie sa fie unitara si de aceea este
nevoie de o revista in care sa publice scriitorii din toate cele
trei provincii.
Pentru instituirea unui sistem de valori este nevoie de o
critica literara obiectiva.
"Introductie"
Mihail Kogalniceanu

n primul numr al revistei, sub titlul Introducie, M. Koglniceanu,
ntemeietorul revistei,
public un program care sintetizeaz n patru puncte idealurile literare ale
scriitorilor paoptiti:
Combaterea imitaiei scriitorilor strini i a traducerilor mediocre;
Crearea unei literaturi de specific naional;
Folclorul va face obiectul preocuprilor teoretice, dar va deveni i surs
important de inspiraie;
Natura va face obiectul unor ample relatri de cltorie.
Dacia literar
Dacia literar este o revist aprut pe 30
ianuarie 1840 la Iai, sub redacia lui Mihail
Koglniceanu.
Pe parcursul apariiei, ea a avut urmtoarea
rubricaie, marcat prin supratitluri:
Nr. 1: Scene istorice din cronicile Moldaviei, Scene
pitoreti din obiceiurile poporului, Alegeri din alte foi
romneti (texte reproduse din Foaie pentru minte, inim
i literatur, Curierul Romnesc i Albina
romneasc), Telegraful Daciei (tiri culturale);
Nr. 2: Scene pitoreti din obiceiurile Moldaviei
(studiul lui C. Negruzzi, Cntece populare a Moldaviei),
Literatur strin (fragmente din jurnalul de cltorie n
Banat, Valahia i Moldova de D. A. Damidoff, ambelan
al mpratului Rusiei, cu prezentare i comentarii de M.
Koglniceanu), Poezie , Alegere din alte foi romneti,
Critica, Telegraful Daciei;
Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de
cai), Suvenire din Italia), Literatur strin, Poezie
(Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi romneti,
Telegraful Daciei.
Din porunca domnitorului, dup primele trei numere,
revista este suspendat i va mai aprea abia dup 1859,
n ediia a doua.
Dramaturgia este
reprezentata de Vasile
Alecsandri, prin "Iorgu
de la Sadagura",
scriitorul ironizand
tendinta de a imita
Occidentul, prin ciclul
"Chiritelor", in care
micul provincial este
satirizat intr-o maniera
ce-1 precede pe
Caragiale, sau prin
"Despot-Voda", o
drama istorica. a lui
Gr. Alexandrescu.

Istorismul romantic se
coreleaza in mod
natural cu valorificarea
folclorului, a bogatei
creatii populare
romanesti: "obiceiurile
noastre sunt destul de
pitoresti si de poetice,
pentru ca sa putem
gasi la noi sujeturi de
scris, rara ca sa avem
pentru aceasta
trebuinta sa ne
imprumutam de la alte
natii.

Un pionier in tot ce a facut ,nu doar in programul Daciei
Literare, a fost si Mihail Kogalniceanu.Proza romantica afla in
el cateva capete de drum. Chiar mai inainte de 1840 , anul
asteptat cu frica de Alexandrescu, dar care s-a dovedit fast, il
descoperim pe Kogalniceanu colaborand la publicatiile lui
Asachi ,cu traduceri si prelucrari , ca toata lumea. Iorga a
avut dreptate sa le numeasca stralucite pagini de proza
ironica
La 30 ianuarie ia fiinta la Iasi revistaDacia Literara, din initiativa si sub conducerea lui Mihail
Kogalniceanu(1817-191), fiind intaia revista de literatura organizata(G. Calinescu).
In primul an al revolutiei, Mihail Kogalniceanu, publica articlolul-progam sub titlulIntroductie.
Acesta ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale.

Cresterea interesului pentru crearea unei literaturi romane, prin realizarea de compuneri originale,
de productie romanesti fie din orice parte a Daciei numai sa fie buna;
Inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginle revistei fiestecarelea cu ideile
sale, cu limba sa, cu chipul sau;
Realizarea unei limbi si a unei literaturi unice, deoarece este important ca romanii sa aiba o limba si o
literatura comuna pentru toti
Combaterea imitatiei altor literaturi, deoarece dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa,
pentru ca omoara in noi duhul national

Traducerile operelor din alte literaturi sa fie ale celor de valoare, desi traductiile insa nu fac o literatura
ba mai mult, sunt ucigatoare a gustului original;
pastrarea specificului national in opera literara a a originii creatiei, care constituie insusirea cea mai
pretioasa a unei literaturi
Folosirea surselor de inspiratie din istora poporului roman-istoria noastra are destule fapte eroice-, din
frumusetile patriei-frumoasele noastre tari sunt destul de mari- si din folclor- obiceiurile noasre sunt
destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta
trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii
Afirmarea criticii literaturii obiectiv,critica noastra va fi neptinitoare,vom cririca cartea, iar nu
persoana, precum si a unei critici de directie
Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea
Principatelor.

Vasile Alecsandri (1818-1890) , reprezentant de seama al generatiei de scriitori pasoptisti de
la mijlocul scolului al XIX- lea a abordat in creatia sa o mare varietate de specii literare. Una
dintre creatiile sale de baza este ciclul Chirtelor prin care autorul satirizeaza cu sarcasm
educatia moravurilor si aspecte sociale in general.
Ciclul Chiritelior consta in 4 schite care o au in centru pe Cucoana Chirita:
1-Chirita in provintie
2-Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca
3-Cucoana Chirita in balon
4-Cucoana Chirita in voiaj
Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca, insceneaza conflictul intre combatere si
bonjuristi. Amestecul de anteree si fracuri din aceste vodeviluri , de moldoveneasca grecizanta
si jargon franco-roman , de tabieturi patriarhale si de inovatii de lux occidental da un tablou
inedit care subliniaza aceasi idee:o falsa educatie , falsa cultura care contravin principiilor
pasoptiste.
Chirita in voiaj este din nou o ilustrare a unor principii moderne a Chiritei.
In Chirita in balon , Chirita este la fel ca in celelalte 3 schite, interesata de
noutati,doreste sa experimenteze tot Eu sunt o persoan ca vestitul Baiardi, sans peur et sans
reprocher. Am umblat pe ap i pe uscat, -acum vreau s umblu i prin vzduh ca o ciocrlie
ginga, ciripitoare...
Ideea este aceeasi:fiecare incearca sa para altceva decat este in realitate.Alecsandri este ,
asadar , promotorul ideilor pasoptiste atat in plan literar cat si politic.
Alexandru Lapusneanul - prima nuvela istorica

Prima nuvela istorica din literatura romana, Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi,
apare la 30 ianuarie 1840, in primul numar al revistei Dacia literara iar in 1857 in Fragmente istorice,
ea fiind o adevarata capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.
Opera literara Alexandru Lapusneanul este o nuvela istorica de factura romantica.
Pentru crearea acestei nuvele, Negruzzi se inspira din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin
si anume din Letopisetul Tarii Moldovei, dar se distanteaza de realitatea istorica prin
apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei astfel actiunea nuvelei
pastrandu-se in limitele verosimilului.
Este vorba asadar de o contaminare a surselor
cat si de introducerea unor personaje fictive,
toate aceste licente istorice au insa scopul de-a crea o
imagine semnificativa a Evului Mediu romanesc.
Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment
zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul celei
de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanul ( 1564-1569 ).
Dupa cum arata si titlul nuvelei , autorul isi propune
sa scoata in relief cu toata vigoarea , figura
impresionanta a acestui domnitor, personalitate
a lui complexa si controversata.
Punctul de plecare al nuvelei se afla in "Letopisetul
lui Grigore Ureche, fara nici o intentie insa de
"reconstituire" istorica. Limitele acesteia sunt
ale verosimilului artistic si mai putin ale
adevarului istoric.
Actiunile lui Lapusneanu sunt puse in
slujba mentinerii si cresterii autoritatii
domnitorului, in interesul tarii, impotriva
marii boierimi feudale framantate de intrigi
si de lupte pentru domnie.
Imaginea lui Ureche, Costin si Neculce
in cronicile istorice

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron
Costin si Ion Neculce au saltat literatura romana pe cele mai inalte
culmi.

Cronicile au o deosebit valoare literar, fiind primele realizri ale
prozei culte romneti, artistic i filologic (ele constituiesc o
adevrat arheologie lingvistic reflectnd stadiul de dezvoltare a
limbii romne din epoca respectiv).

Persoana istorica reprezentata de Alexandru Lapusneanul se
poate reconstitui din surse cum ar fi cronica lui Grigore Ureche
(,,Letopisetul Tarii Moldovei) sau din alte documente istorice ale
epocii din care se desprinde portretul unui domnitor autoritar,
strateg, al unui politician abil.

Ca surse de inspiratie, prozatorul se intoarce la Letopisetul Tarii
Moldovei, la Grigore Ureche pentru episodul acestei domnii si la
Miron Costin, de unde preia episodul uciderii boierului Batiste
Veveli pentru pedepsirea lui Motoc.



Poezia pasoptistista pune bazele liricii moderne romanesti .
Tematica se largeste enorm fata de epoca premoderna .Dupa anul
1830 ,melancolia adanca ,organica, va invalui versurile tuturor
poetilor. Se cultiva ,meditatia pe teme romantice ( ruine ,morminte
,nestatornicia soartei) , evocarea trecutului glorios ,descrierile de
natura, se face apel la folclor.
In domeniul prozei , isi scriu acum operele
fundamentale autori precum: Vasile Alecsandri ,
Costache Negruzzi ,Alecu Russo si Nicolae Balcescu.
Unii ,in spiritul impus de Dacia literara , vor cultiva
filonul istoric: nuvela Alexandru Lapusneanul de C.
Negruzzi ,Romanii supt Mihai-voievod Viteazul de
Nicolae Balcescu ,Cantarea Romaniei de Alecu Russo
, etc. Altii vor merge pe linia memorialisticii, a faptului
trait ( C.Negruzzi ,Negru pe alb) , ori pe cea a
insemnarilor de calatorie ,precum V.Alecsandri in O
plimbare la munti ,Calatorie in Africa , sau Grigore
Alexandrescu in Memorial de calatorie.Exista insa si o
alta zona a prozei ,critica ,ironica , acida ,plina de
luciditate , intalnita la V.Alecsandri , scriitorul cel mai
complex al epocii. ..
oTexte comentate, editura albatros, Alexandru Lapusneanul,
oCartea cronicarilor, editura Junimea Iasi
oIstoria critica a literaturii romane ,Nicolae Manolescu ,nr1
oIstoria Literaturii Romane de la origini pana in prezent , G.Calinescu
oManual de limba si literatura romana clasa a XI-a,Adrian Costache , Florin Ionita
,M.N.Lascar
Bibliografie
Studiu de caz realizat de :