Din viata albinelor

Mihaela Badea Dan an III PIPP

Alcatuirea albinelor
Capul

doi ochi, laterali, care au aproximativ 3000 de fete hexagonale, in cazul albinelor lucratoare, 6-7000, in cazul trantorilor. Ochii albinei sunt sensibili la razele ultraviolete, dar nu pot percepe rosu, care este vazut ca negru. -alti trei ochi mai putin complexi, situati pe partea de sus a capului. Acesti ochi sunt pentru vedere de noapte si in stup. -doua antene care functioneaza ca organe de simt. - gura este formata din doua mandibule folosite pentru modelarea cerii, propolisului, colectarea si taierea antenelor diferitelor flori. -o trompa, care este folosit pentru a suge nectarul si apa. Lungimea acestei trompe poate varia ntre 5 i 7 mm. Trompa trantorului este mai scurta si nu este adaptata la colectarea de nectar. -n interiorul capului se afla organe de simt si partea initiala a tubului digestiv, hipofaringele si glandele mandibulare care secreta laptisorul de matca. - Au un gat foarte scurt intre cap si torace

cap de lucratoare, matca

si trantor trompa

vederea albinei

capul albinei

Toracele Toracele este format din trei inele sudate intre ele. Fiecare inel are o pereche de picioare. Al doilea si al treilea inel au doua perechi de aripi membranoase. Esofagul si sacii aerieni sunt situati in interiorul toracelui. Sacii aerieni comunica prin diferite organe (cum ar fi picioarele si aripile) si traheea cu lumea exterioara. Toracele este dotat cu muschi puternici necesari pentru zbor. Datorita lui o albina poate zbura pe distante foarte lungi.

Picioarele din fata au un fel de perii, care sunt folosite pentru curatarea antenelor. Picioarele intermediare au un spin folosit pentru descarcarea polenului in timp ce picioarele din spate au o perie de polen si un sac de polen folosit pentru stocarea de polen in timpul zborului. Fara acesti saci albina nu ar fi capabil a sa transporte polenul la stupul lor.

Picioarele albinei lucratoare a.: 1 -femur; 2 - coxa; 3 - hamulus; 4 - arolium; 5 - tars; 6-perie de polen, 7- cosulet de polen, 8-pieptan pentru antene, 9-tibia, b: 1-cosulet, c: 1-pinten, 2-pieptan pentru polen

Aripile albinei sunt membranoase, musculoase, si transparente. Aripile din fata sunt articulate pe al doilea inel, de asemenea, numit torace mediu si aripile din spate sunt articulate pe al treilea inel, de asemenea, cunoscut sub numele de meta-torace. Cele patru aripi se misca in acelasi timp, in timpul zborului din cauza unui sistem de carlige situate pe aripile din spate. Aripile nu sunt utilizate numai pentru zbor sunt, de asemenea, utilizate pentru ventilatia in stup.

Abdomenul are sapte inele. Primul este articulat cu toracele in timp ce ultimul este echipat cu acul. Numai albinele lucratoare si reginele au ac, trantorii nu. Sub abdomen se afla glandele de ceara, care produc ceara de albina necesara pentru construirea fagurelui.

Abdomenul contine unele organe importante, cum ar fi:

Sacul de miere: aceasta este un fel de fiola in care albinele stocheaza nectarul si apa pe care doresc sa o transporte la stup. Numai o mica parte din acestea trece in stomacul lor ca hrana pentru ele. 2.Intestinului mediu care are functiile digestive. 3. Intestinului posterior cu fiola rectala. Aici, substantele de reziduuri sunt colectate si pastrate saptamani, la rand in cazul in care conditiile meteorologice nu permit albinelor sa paraseasca stupul si a defeca. 4. Aparatul circulator 5. Sistemul nervos 6. Tuburile Malpighiani care au functie de excretie. 7. Glandele cu venin din care una este alcalina si cealalalta este acida. Functia lor este de a produce venin , faimosul venin care este stocat in sacul cu venin. Acest sac este conectat la acul albinei si este folosit ca arma impotriva dusmanilor ei.
1.

O albina lucratoare poate cantari in jur de 100 de miligrame si marimea medie a corpului variaza intre doisprezece si paisprezece milimetri

Psihologia albinelor
- Ordinul Hymenoptera (una dintre cele mai avansate grupe de insecte)-familia Apidae-genul Apis (specia mellifera pe care o ingrijim). -viata sociala si organizarea indiviziilor in familie, spirit de echipa: diviziunea muncii(doua caste-matca si lucratoarele), ingrijirea in comun a urmasilor, adunarea si prelucrarea in comun a hranei, o singura femela face pui-matca reglarea in comun a caldurii organismuui social.

-familia albinei melifere este considerata in zoologie ca "supraorganism" in care functiile de nutritie, respiratie, aparare si reproductie au atat nivel individual cat si social.

Un stup-o familie
-o singura matca -zeci de mii de albine -sute de mii de trantori -toti sunt frati si surori

trantori

matca

lucratoare

Matca-regina mama cu o multime de copii

-munca ei-depunerea oualor ( 1500-2000 de oua/zi) -traieste 3-4 ani(de 30-40 ori mai mult decat o albina lucratoare) -este de 2-3 ori mai mare decat o albina lucratoare

Albinele lucratoare-fetele cele harnice

Munca albinelor lucrtoare const n : curenia stupului, creterea larvelor adunarea hranei

Albinele au sarcinile in functie de varsta. Acest lucru se explica si prin faptul ca la nastere se afla in mijlocul stupului, fiind impinse spre inafara odata cu nasterea altor albine: curenia stupului, cresterea si ingrijirea larvelor, cldirea fagurilor. dup ce o vreme se ocup de mcinarea polenului i transferul mierii, cele mai batrane pornesc afar la procurarea hranei

O albina isi desfasoara activitatea in functie de nevoia stupului.

Specializarile albinelor lucratoare

1. Albinele care incalzesc stupul: ele acopera fagurii cu trupurile lor incalzind astfel puietul 2. Albinele doici: albinele tinere, care secreta hrana pentru larve si regina 3. Albinele de hrana: pastreaza hrana pentru albinele ce incalzesc stupul si albinele doici 4. Albinele de ceara: albinele care produc ceara necesara pentru construirea sau repararea fagurilor. 5. Albinele curatatoare: acestea sunt albinele care curata stupul 6. Albinele cercetas: acestea sunt albinele care cauta cele mai bune surse de nectar si prin dans arata celorlalte directia 7. Albinele de ventilare: prin miscarea constanta a aripilor lor, ele aerisesc intregul stup 8. Albinele tutori: albine adulte, care apara intrarea stup 9. Albinele culegatoare :albine care aduna hrana necesara pentru intreaga familie 10. Albinele care depun oua: albinele, care in anumite situatii pot depune oua 11. Albinele pradatoare: albine batrane ce fura miere din alti stupi

Trantorii-fiii lenesi
Trntorii, ceva mai mari dect albinele lucrtoare, au rolul de tatici. Cu excepia ieirilor pentru a se mperechea cu matca, trntorii nu ies la adunat hran, ci doar se preumbl prin stup. Toamna, cnd cantitatea de polen si miere recoltate scad, albinele nu le mai dau de mncare i n cele din urm i alung din stup.

Cuibul familiei de albine

n stare natural, slbatic, albinele i construiesc cuibul n: scorburile copacilor, sub streaina caselor, n poduri, n crpturile stncilor n orice alt loc care le ofer spaiu suficient pentru creterea puietului i le feresc de interperii.

Omul creste albinele n stupi. Interiorul unui stup populat este ocupat cu faguri cldii din ceara secretat de glandele cerifere ale albinelor lucrtoare, fiecare fagure fiind alctuit din mai multe mii de celule hexagonale.

Pe fagure sunt mai multe tipuri de celule: celulele de lucratoare-pentru cresterea puietului de lucratoare si pentru depozitarea rezervelor de hrana(miere si polen) celulele de trantori- pentru cresterea puietului de trantori si pentru depozitarea mierii in perioada de cules intens celulele de matca- pentru cresterea larvelor de matca http://www.youtube.com/watch?v=2e24VuaRN VI&feature=related

Nectarul- pine, polenul- aliment secundar

Mncarea albinelor este mierea i polenul. Mierea formata din nectar conine aproape numai zaharuri transformabile n energie si este alimentul de baz Polenul conine proteine, vitamine i minerale si este precum restul felurilor de mncare la om.

Lptiorul de matc este un fel special de mncare la care au acces numai matca i larvele candidate la titlul de matc.

Nectarul
-este secretat de flori, este lichid si dulce -este aspirat de albine cu ajutorul trompei si depozitat in gusa -in stup il regurgiteaza, il dau altor albine care il depoziteaza in celule -prin ventilatie se evapora apa din el si prin regurgitare se imbogateste cu substante din glandele salivare ale albinelor tinere si se transforma astfel in miere -

Glute de polen, pine de albin

Ori de cte ori se bag albinele n interiorul florilor pentru a sorbi nectarul din ele, polenul se prinde pe periorii de pe corpul lor. Odat supt nectarul, albinele i umezesc picioruele ca nite perii cu o parte din el, dup care i iau zborul i se freac pe trup cu picioruele, rotunjind polenul n bulgri pe care i pun n courile de polen aflate pe picioruele din spate.Bulgrii sunt fcui n jurul unui perior mai lung, care ine loc de melesteu. Glutele de polen aduse n stup sunt zdrobite de ctre albinele lucrtoare de aici i ndesate n fundul alveolelor. La umplerea unei alveole, se unge miere pe deasupra: amestecul conservat astfel se numete pinea albinei.

Stadiile de dezvoltare
Metamorfoza cuprinde totalitatea transformrilor ce se desfoar n cadrul unui ciclu complet, evolund prin stadiile de ou, larv, nimf i adult. Matca depune ouale. n jurul ei se strnge un grup de 10-12 albine; sunt cele care-i formeaz suita". Aceste albine nsoitoare au grij de hrana ei, dndu-i mereu lptisor ; o mngie cu antenele, o cur .

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=sSk_ev1eZe c http://www.youtube.com/watch?v=3-dvGE9vGUE

Mutarea albinelor-roirea
Din primvar pn spre nceputul verii, matca veche nceteaz a mai primi laptior de matc de la albinele lucrtoare. Din aceast cauz, burta mtcii se micsoreaz, iar n momentul n care ea nceteaz s mai depun ou, vine momentul plecrii. Plecarea mtcii impreun cu un mare numr de albine lucrtoare si trntori n scopul de a lsa stupul noilor mtci se numete roire. Mutrile se fac n zile senine i fr vnt. Mai nti prsesc stupul o mulime de albine, urmate de matc si de trntori. Un grup de albine mare mai ct s ntunece cerul zumzie si emite un miros caracteristic. Curnd matca se oprete pe o creang, iar albinele lucrtoare se strng n jurul ei ghem. Un numr de albine lucrtoare pleac n zbor si caut un loc pentru noul stup. Odat gsit destinaia, toate albinele pornesc la construirea noii case.

Matca veche pleac din stup mpreun cu aproximativ jumtate din albinele lucrtoare si din trntori. Fiecare dintre albinele care pleac i umple burta de miere, astfel c uneori cantitatea de miere din stup se reduce pn la jumtate. Este un fel de mprire a averii. Mierea provenit din mprirea averii e folosit drept hran, iar o parte din ea e prefcut de ctre albine n cear care urmeaz a fi folosit pentru construirea unui nou stup.

In stupul vechi parasit de jumtate din albine i de vechea matc, noile candidate la titlul de matc fac aripi in cuiburile lor.
In mod obinuit, prima matc ieit din pup i asigur tronul distrugnd restul cuiburilor. In cazurile n care ies dou candidate la titlul de matc, ncepe o lupt aprig pentru "tron". Cu toate acestea, n cazul duelului dintre mtci, e foarte probabil ca matca victorioas s fie i ea rnit n lupt, fapt care o va mpiedica s ajung o matc puternic.

Se poate ntmpla i ca prima matc ieit din pup s roiasc i ea: aceast roire duce la rmnerea unei familii conduse de o singur matc, roire care urmeaz ns roirii iniiale, astfel c att numrul albinelor ct i cantitatea de hran rmas vor fi insuficiente, ceea ce nseamn mari greuti pentru familie.

Zborul de antrenament
La prima ieire din stup, albinele fac un zbor de orientare. Cteva sute de albine tinere ies din stup ntr-o zi cald si senin ntre prnz si ora trei dupamiaz i efectueaz un exerciiu de zbor pentru a reine poziia stupului i mprejurimile. Acesta este ceea ce apicultorii numesc din vechime "agitaia albinelor". Ele stau mai nti cteva secunde pe loc cu faa spre stup, dup care s se deprteze civa kilometri i se ntorc. Aa nva ele s zboare. Putem vedea alteori albine lucrtoare stnd la poarta albinelor cu dosul spre afar i micnd din aripi. Aa le informeaz ele pe albinele tinere pentru a nu se rtci, emind feromoni al cror miros e purtat de vnt. Astfel, albinele tinere i netiutoare se pregtesc pentru munc, ajutate de albinele mai vrstnice.

Dansul albinelor-Comunicare
In timp stiinta a demonstrat ca albinele comunica intre ele in diverse situatii. In clipul de mai jos descoperim cum o albina a descoperit o sursa de nectar, apoi ajunsa in stup, le descrie colegelor cum sa ajunga la sursa si cat dureaza clatoria
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded &v=4NtegAOQpSs Cercettorul Karl von Frisch (1886-1982), nscut n Austria, n urma de experiene i observaii rbdtoare(peste 40 de ani), a lmurit faptul c albinele i transmit una alteia locaiile florilor melifere prin dansuri. Pentru acest lucru a primit Premiul Nobel in 1973.

Echipament de apicultor
-afumator-unealta cu care se sufl fum pentru a liniti albinele la deschiderea stupului -(Hainele de lucru) O salopet alb dintr-un material neted este suficient. Evitai s folosii negrul, care aa albinele. Atentie: albinele isi inclcesc usor picioarele in materiale de genul puloverelor, tricourilor de golf si manusilor de ln si e posibil sa nepe. (Palarie) E necesara o plrie cu boruri. (Masc) Pentru a proteja faa de albine, se folosete o pnz cu ochiuri fine. (Ghete) Cele mai bune sunt niste ghete albe, cu limb. (Manusi) Mnusi de bucatarie groase.

Cum scoatem mierea din stup?

Separator centrifugal Este un dispozitiv de forma cilindrica din metal, n care se pun ramele cu miere si se rotesc . Astfel se stoarce mierea care curge printr-o valv din partea inferioar.

Apiterapia-Utilizarea mierii si a altor produse apicole in scopuri terapeutice Mierea Polenul Laptisorul de matca Propolisul Ceara Veninul de albine trateaza alergiile, afectiunile virale, insomnia, bolile de stomac, constipatia, osteoporoza, astmul, depresia,oboseala afectiunile pielii, etc

Istoric -Dovezi ale folosirii mierii in alimentatie dateaza de acum 10.000 de ani . -Cel mai probabil, mierea salbatica, alaturi de fructe si carne a constituit unul dintre primele alimente folosite de oameni.Se vorbeste despre vanatori de miere. -Utilizarea acesteia in medicina este inregistrata pentru prima data in Egiptul antic, acum aproape 5000 de ani, intr-un tratat atribuit celui pe care tot mai multi istorici il considera adevaratul parinte al medicinei, Imhotep. Acesta descrie amanuntit tratamentele cu miere aplicate pe rani deschise muncitorilor egipteni, pe care ii coordona in constructia primelor piramide. Retetele sale, preluate de medici de-a lungul timpului, aveau sa ramana general valabile pana aproape de zilele noastre

Hippocrate mentioneaza calitatile antiinflamatorii ale mierii si o recomanda in ceea ce avea sa fie primul tratat de medicina preventiva. Mierea devenise atat de apreciata incat, in Roma antica, era folosita ca moneda de schimb, in locul aurului; obicei pastrat in unele tari, inclusiv Tarile Romane, pana spre sfarsitul Evului Mediu.

Proprietatile sale antimicrobiene aveau sa transforme mierea, printre altele, in cel mai cunoscut ingredient folosit in imbalsamarea cadavrelor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple fiind cel al domnitorului Vlad Tepes, al carui cap a fost inchis intr-un vas cu miere si pastrat ca trofeu de catre sultanul Murad al II-lea.

Stiati ca......
1. Albinele produc propolis. Mai intai colecteaza rasina de la diverse plante si copaci cu ajutorul maxilarului inferior, apoi produc propolisul amestecand saliva lor cu rasina colectata. Propolisul este transportat la stup in niste saculeti speciali care se afla lacalizati pe picioarele lor.

2. Atunci cand albinele gasesc in stupul lor un soarece sau orice alt intrus, murdarie pe care nu o pot transporta in afara stupului, il imbalsameaza cu ajutorul unei substante numite propolis, pentru a preveni producerea de bacterii si imbolnavirea albinelor din stup; este greu de crezut dar propolisul este un material anti-bacterian, adica distruge bacteriile?

3.Este nevoie de 2 milioane de flori pentru a produce un singur borcan de miere?

4. O albina lucratoare produce in medie 1 lingurita de miere in intreaga sa viata?

5. O matca poate depune pana la 3000 de oua intr-o zi, adica 175-200 de oua intr-un singur an ? 6. Un singur stup poate adaposti pana la 80.000 de albineo matca, cateva sute de trantori iar restul este reprezentat de albine lucratoare? 7.Cand Alexandru cel Mare a murit, corpul sau a fost dus inapoi in Grecia intr-un sicriu de aur umplut cu miere?

8.Anticii credeau c albinele reprezint perfeciunea fa de toate vieuitoarele lumii. Vergilius spunea c i viaa oamenilor ar trebui s aib, ca valori fundamentale, inteligena, ordinea, munca i virtuile.
9.Cea mai veche atestare a albinritului pe teritoriul Daciei antice, o gsim n opera Istorii, scris Herodot din Halicarnas (cca 484-cca 425 Hr), considerat a fi printele istoriei. Uimit de mulimea albinelor din Dacia, acesta scrie:inuturile de dincolo de Istru sunt ocupate de albine i din cauza acestora oamenii nu pot merge mai departe. 10. O matc poate depune, n 24 de ore, ntre 2000 i 3000 de ou;cntrite, ele depesc de dou ori greutatea corpului ei!

11. Pentru a culege, de una singur 1 kg de miere, o albin ar trebui sa cerceteze un numr de 2-5 milioane de flori, s parcurg o distana egal cu ocolul pamntului i s triasc 4400 de zile.

12.Viteza de zbor a unei albine este de circa 70 km/h; ncrcat cu polen sau nectar, viteza se reduce la 20 km/h. 13 . Albinele au un fel de banda magnetica in jurul creierului care le ajuta sa se ghideze atunci cand zboara? 14.Cel mai vechi document apicol este o pictur rupestr reprezentnd albine gsit n petera Altamira din Spania.

15. Albinele au aprut naintea oamenilor i i-au nsoit n toat istoria lor. La nceput albinele erau asemntoare unor larve i se hrneau cu frunzele ferigilor. Atunci cnd flora s-a diversificat, plantele au nceput s fac flori i s se nmuleasc prin polenizare. Plantele, pentru a atrage albinele, le-au oferit nectar, miresme i culori atrgtoare. Albinele, pentru a zbura din floare n floare, s-au nzestrat cu aripi. i, zburnd din floare n floare, prin polenizare, au ajutat plantele s se nmuleasc i s rodeasc.

O,voi, ce plmdii din al florilor Blnd, efemer parfum, o trainic savoare Albine ! al vostru stup i art salvatoare. Prudhomme