Bolile cainilor Virozele tumorale ale cainilor LEUCOZELE sunt viroze tumorale sistemice caracterizate prin blocarea diferentierii

i celulelor in liniile hematopoetice de baza, producandu-se inmultirea permanenta a celulelor, expedierea lor in torentul circulator si acumularea lor in organe. LEUCOZA LIMFOIDA Patogeneza se deruleaza intr-o stadializare morfo-clinica propusa de Stann (1888) si anume: - I este afectat un singur limfonod; - II sunt afectate mai multe limfonoduri din aceeasi regiune corporala; - III sunt afectate toate limfonodurile; - IV pe langa limfonoduri mai sunt afectate si ficatul si splina; - V sunt afectate si alte organe. Intr-o clasificare morfologica clasica, leucoza limfoida este descrisa sub urmatoarele forme: 1. Leucoza limfoida multicentrica (limfom malign) este cea mai frecventa (83 % din leucoze), fiind afectate limfonodurile, care cresc in volum de pana la 10 ori. Mai sunt afectate ficatul, splina, maduva osoasa, intestinul, rinichiul si cordul; 2. Leucoza limfoida digestiva (alimentara) apare in 45 % din cazurile de leucoza si sunt afectate intestinele si limfonodurile mezenterice; 3. Leucoza limfoida timica (mediastinala) afecteaza timusul, dar este mai rara; 4. Leucoza limfoida extranodala (limfomul T cutanat).
SARCOMUL LUI STICKER SAU TUMORA VENERIANA TRANSMISIBILA A CAINELUI

Patogeneza virusul se transmite prin populatie, prin intermediul microleziunilor genitale si se localizeaza in submucoasa cailor genitale unde produce hiperplazia fibroblastelor. Macroscopic la masculi, pe bulbii erectili se observa tumori cu aspect conopidiform sau sub forma de creasta de cocos, dar metastazele interne sunt rare. La femele, se observa noduli mici de culoare roz pe mucoasa vaginala; uneori acesti noduli conflueaza, rezultand un aspect conopidiform. Histologic se observa aspectul specific sarcomului (numeroase vase de vascularizatie). PAPILOMATOZA agentul etiologic este Papilloma virus, cu localizare bucala si cutanata. Forma bucala se caracterizeaza prin aparitia unor tumori sesile (cu baza larga !!!) in jurul buzelor si pe mucoasa bucala. Histologic tumora se dovedeste a fi un papilom predominant acantozic, intens vascularizat, mai ales in cazul tumorilor din zona muco-cutanata. Forma cutanata este rara si se manifesta prin tumori cenusii, pediculate, pe fata, gat si membre, care regreseaza spontan dupa 2-3 luni. Diagnostic un criteriu de diagnostic este varsta tanara la care apare boala.

JIGODIA (BOALA LUI CARRE) agentul etiologic este Canin Distemper Virus. Patogeneza calea de infectie aerosoli. Virusul se localizeaza in macrofagele din amigdale si bronhii unde are loc prima replicare, apoi este vehiculat de limfocitele si macrofagele circulante in tot organismul, avand un tropism accentuat pentru SNC, pentru diversele epitelii (respirator), astfel incat in functie de tropismul agentului etiologic, dar si de statusul imunitar al gazdei, jigodia are 5 forme: 1. Forma respiratorie Macroscopic se observa rinita si laringotraheita, initial catarala, apoi purulenta si bronhopneumonie catarala purulenta, caracterizata prin culoarea maronie a suprafetei pulmonului si a lichidului care se scurge pe suprafata de sectiune. Histologic se observa leziuni pur virale si leziuni bacteriene asociate. Se constata aparitia unor incluzii virale localizate atat intranuclear cat si intracitoplasmatic. La aceste leziuni virale se adauga si leziunile bronhopneumoniei cataral purulente produse de Bordetella bronchiseptica. 2. Forma digestiva apare sub varsta de 2 luni si se manifesta clinic prin diaree care are la baza o gastroenterita catarala nespecifica. 3. Forma cutanata se manifesta printr-o dermatita jigodioasa sau prin hipercheratoza localizata. Dermatita jigodioasa este de fapt o dermatita eritematoasa si apoi o dermatita veziculopustuloasa, localizata in regiunile cu piele fina. Hipercheratoza prezinta 2 localizari: - la nivelul cuzinetilor plantari si spatiilor interdigitale (boala calcaiului tare); - la nivelul pielii botului si buzelor (boala botului de somn). Histologic - se observa incluzii virale in epiderm. 4. Forma oculara este foarte frecventa si usor de diagnosticat morfo-clinic. Caracteristica este conjunctivita bilaterala, initial seroasa, apoi purulenta. 5. Forma nervoasa apar modificari specifice la nivel histologic, modificari care completeaza meningoencefalomielita limfohistiocitara. Prezinta mai multe faze: I. Faza de necroza neuronala moartea celulelor; II. Faza de satelitoliza in care celulele gliale migreaza spre neuronii morti; III. Faza de neuronofagie IV. Se formeaza cuiburi de celule gliale (noduri gliale), precum si mansoane perivasculare de hiperplazie limfomonocitara. HERPESVIROZA agentul etiologic este reprezentat de Canin Herpes Virus Patogeneza caile de infectie: transplacentara, neonatala (fie in timpul parturitiei, fie oro-nazala,imediat dupa nastere), orizontala (prin coabitare la adulte). Se cunosc mai multe forme: 1. Forma neonatala apare in primele 3-7 zile de viata;

2. O forma a tineretului apare in primele 4-5 saptamani de viata; 3. O forma a adultelor Macroscopic: Forma neonatala tabloul lezional este complex, dar nespecific: eritem si exudatii seroase in cavitatile naturale. Forma tineretului sunt prezente aceleasi leziuni, dar mai bine conturate. Forma adultelor prezinta la randul ei 2 forme principale: - respiratorie rinotraheobronsita; - genitala manifestata la femele prin vulvovaginita pustuloasa, iar la masculi prin postita catarala purulenta. Histologic se observa incluzii virale intranucleare amfofile. Diagnostic se stabileste pe baza anamnezei si se confirma prin imunofluorescenta. PARVOVIROZA agentul etiologic este reprezentat de Canin Parvovirus 2. Patogeneza virusul patrunde in organism pe cale digestiva, se replica primar la nivelul amigdalelor, ajunge la nivelul placilor Payer, apoi in glandele Lieberkuhn, in enterocitele criptelor bazale si apoi in tot organismul. Datorita tropismului pentru epiteliul intestinal se observa 2 forme: 1. Digestiva (enterica); 2. Miocardica. Forma digestiva se manifesta prin enterita localizata mai ales in intestinul subtire, initial cataral-hemoragica, in faza de stare a bolii hemoragica, iar la animalele care supravietuiesc difteroida. Diagnosticul un criteriu important de diagnostic il constituie mirosul specific al fecalelor. Forma miocardica apare mai rar la animalele in varsta de sub 2 luni. Macroscopic se observa cordul usor marit in volum si de culoare albicioasa. Histologic miocardita limfohistiocitara difuza si incluzii intranucleare. PARAINFLUENTA ( Gripa Canina ) agentul etiologic este reprezentat de Canin parainfluentza virus, care se asociaza frecvent cu Bordetella bronchiseptica. Patogeneza virusul patrunde in organism pe cale respiratorie si se localizeaza in celulele ciliate, producand decilierea acestora, usurand astfel invadarea pulmonului de catre Bordetella bronchiseptica. Macroscopic se constata bronhopneumonie cu focare de compactizare nespecifice mai ales in lobii anteriori. Histologic pneumonie cu celule gigante difuza. Diagnosticul se stabileste pe baza examenului virusologic.

Virozele cainilor Hepatita contagioasa canina Etiologie Caninadenovirus 1 (CAV-1) Patogeneza infectia se produce pe cale digestiva, virusul se cantoneaza in amigdale si celulele epiteliale locale si apoi, prin intermediul limfocitelor circulante, difuzeaza in organism, avand tropism pentru ochi, ficat, rinichi, tubul gastrointestinal, limfonoduri. Modificari anatomo patologice : Macroscopic - icter inconstant al mucoaselor aparente si pielii, peritonita fibrinoasa, punti de fibrina intre lobii ficatului !!!; - ficatul este marit in volum, cu suprafata asemanatoare cojii de portocala ; - pe suprafata se observa mici focare hemoragice si de necroza ; - este foarte friabil, iar vezica biliara prezinta un edem al peretelui ; - ocular - se observa edemul corneean (ochiul albastru) ; - rinichiul - prezinta nefrita interstitiala limfohistiocitara ; Histologic - distrofie hepatica, focare de necroza si infiltratie hemoragica ; - patognomonic se constata incluzii virale intranucleare strict ; - rinichiul - prezinta focare de hiperplazie limfohistiocitara si glomerulonefrita Diagnosticul se stabileste pe baza modificarilor morfopatologice

Turbarea (rabia) Patogeneza virusul patrunde in organism prin muscatura, se replica in miocitele locale si apoi, pe cale nervoasa, ajunge in SNC ; aici are loc o a doua replicare virala si tot pe cale nervoasa ajunge in tot organismul. Examenul necropsic se constata leziuni nespecifice, aspectul murdar al cadavrului si gastrita hemoragica in focare. Modificari histologice : - nespecifice - encefalita monocitara ; - specifice - incluzii virale Babes-Negri localizate strict intracitoplasmatic, din neuronii cornului lui Amon, lamelele cerebeloase, emisferele cerebrale ; absenta incluziilor virale nu infirma diagnosticul de turbare (apar la 75 % din animalele bolnave). Diagnosticul foarte utila este proba biologica (exactitate 98 % !), iar o alta metoda este imunofluorescenta directa (exactitate 99-100 % !!).

Boala lui Aujezski agentul etiologic este reprezentat de Alfaherpesvirus suin ; - contaminarea se realizeaza pe cale digestiva, prin pulmonii proveniti de la porcii bolnavi administrati in hrana. Patogeneza virusul se cantoneaza in amigdale si mucoasa cailor respiratorii, ajunge in ggl. nervosi, apoi in SNC si in cele din urma difuzeaza in organism ; virusul prezinta un tropism accentuat pentru aparatul respirator. Examenul necropsic - leziuni de portaj (40 % din cazuri), focare de bronhopneumonie, gastroenterita catarala, distrofii in organele parenchimatoase. Examenul histologic encefalita limfomonocitara, miocardita limfohistiocitara, evidentierea incluziilor virale Hurst. Diagnosticul se stabileste pe baza probei biologice pe iepure si pisica, a examenului histologic si anamnezei. Etiologie Bacteriozele cainilor Ehrlichioza Intre ricketsii si chlamidii, sunt bacterii parazite intracelular si o importanta deosebita o prezinta ehrlichioza monocitara canina. Etiologie agentul etiologic este reprezentat de Ehrlichia canis care se transmite prin intermediul acarianului Rhypicephalus sanguineus. Patogeneza patruns in organism, agentul patogen se multiplica in mononuclearele sangelui si in organele care contin celule fagocitare (splina, ficat, limfoganglioni), ducand la aparitia a doua tipuri de modificari : distrugerea monocitelor infectate si a plachetelor sangvine si aparitia vasculitelor. Aceste modificari stau la baza leziunilor hemoragipare. Examenul necropsic - hemoragii gingivale, epicardice, renale, splenomegalie, limfonoduri marite in volum, pneumonie interstitiala, Examenul histologic - vasculite si perivasculite limfoplasmocitare in toate tesuturile si organele . Diagnosticul se stabileste pe baza examenului serologic prin testul de imunofluorescenta.

Antraxul Este o toxicosepticemie tipica produsa de Bacillus anthracis. Contaminarea se realizeaza pe cale digestiva si rareori pe cale respiratorie sau transcutanata. Patogeneza agentul etiologic patrunde in organism sub forma de spori, se localizeaza in amigdale si tesuturile limfoide asociate intestinului (placile Payer) si este resorbit in limfonodurile regionale, rezultand forma vegetativa care produce septicemia primara. Din sange, bacteria trece in splina, apoi din nou in sange, rezultand septicemia secundara. Septicemia carbunoasa este produsa de multiplicarea necontinua a germenelui, datorita rezistentei mari la actiunea fagocitelor. Actiunea toxica care determina inhibarea fagocitozei, duce la scaderea coagulabilitatii sangelui si cresterea permeabilitatii vasculare. Examenul necropsic se constata 2 localizari :

- orofaringiana caracterizata prin edem sever serohemoragic al capului si gatului ; - intestinala gastroenterita, limforeticulita hemoragica (in limfonodurile mezenterice). Examenul histologic leziuni degenerative in organe si trombi bacterieni in toate organele si tesuturile. Diagnosticul se stabileste prin cultivarea agentului etiologic cu ajutorul bacteriofagilor.

Enterotoxiemia anaeroba Etiologie agentul etiologic este reprezentat de Clostridium perfringens + Clostridium difficile, iar contaminarea se realizeaza pe cale digestiva. Patogeneza in intestinul subtire, bacteria se multiplica rapid si elibereaza cantitati mari de toxine care actioneaza asupra enterocitelor si peretilor vasculari. De aici ajunge in circulatia generala si apoi in tot organismul. Examenul necropsic enterita hemoragica difuza, progresiv mai grava posterior (spre rect), distrofii si necroze in organele interne. Examenul histologic exudatie hemoragica grava si necroza vilozitatilor intestinului subtire. Diagnosticul se va face un diagnostic diferential fata de parvoviroza, leptospiroza, sindrom gastroenteric, intoxicatia cu anticoagulante. Examenul bacteriologic utilizeaza anticorpii monoclonali.

Tetanosul Este o clostridioza neurotoxica, contaminarea realizandu-se prin intermediul unei plagi spontane sau chirurgicale. Patogeneza la poarta de intrare germenele se multiplica elaborand toxine tetanospasmina si tetanolizina, care difuzeaza prin nervii periferici, dar si pe cale circulatorie, actionand prin dereglarea inhibitiei la nivelul sinapselor neuromusculare. Examenul necropsic hemoragii subendocardice, congestie in diverse organe, edem pulmonar si cerebral. Examenul histologic modificari structurale ale edemului pulmonar si cerebral, transudat in spatiile aerofore. Diagnosticul se stabileste pe baza examenului clinic si anamnezei.

Leptospiroza Etiologie leptospiroza cainelui este produsa de 2 serotipuri de leptospire, L. icterohaemorrhagiae si L. conicola si rareori participa si L. grippotyphosa. Sursa de infectie este reprezentata de sobolani, iar contaminarea se realizeaza prin ingestia sobolanilor. Patogeneza germenii difuzeaza in circulatia sangvina, iar dupa ce strabat mucoasa, prezinta tropism pentru ficat, rinichi, tubul gastrointestinal si uterul gestant. Principalul factor de patogenitate este reprezentat de o hemolizina care determina distrugerea eritrocitelor. Clinic boala se manifesta prin 3 sindroame : Sindromul icteric (boala lui Weil canina) :

 apare la tineret si se manifesta prin icter al mucoaselor si pielii, splenomegalie, ficat marit in volum, rosu-caramiziu. - examenul histologic pe fondul unei hepatoze granulomatoase se observa hemosideroza (galben-verzui in coloratie tricromica) cu localizare in celulele Kupfer ; - sindromul icteric se deosebeste de icterul mecanic prin faptul ca in icterul mecanic, hemosideroza apare in spatiile dintre hepatocite. Sindromul nefritico uremic: - se caracterizeaza printr-o nefrita interstitiala leptospirica; - in prima faza a bolii nefrita este hemoragica, in faza a II-a devine limfohistiocitara (focare cenusii, noduli foarte mici), iar in faza a III-a devine fibroasa; - animalul bolnav prezinta dese varsaturi, pe mucoasa bucala si linguala apar hemoragii si ulcere, iar in timpul respiratiei, din gura exala un miros fetid de urina; mai sunt prezente durerile abdominale, crampele si sensibilitatea renala si hepatica. Sindromul gastroenteric (tifosul canin): - se caracterizeaza prin gastroenterita hemoragica. Diagnosticul se bazeaza pe examenul histopatologic care evidentiaza agentul etiologic prin impregnare argentica, dar leptospirele se pot confunda cu spirochetele, examenul nefiind specific. Confirmarea diagnosticului se realizeaza insa cu ajutorul examenului imunohistochimic, care este cel mai specific.