Está en la página 1de 5

Gheorghe Nicoleta-Iuliana Anul I,Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar Psihologia varstelor/dezvoltarii Profesor:Cristian Bucur Anul scolar:2011-2012 Numar pagini:4/4

Analiza transversala a unei adultului

subetape din cliclul

Gheorghe Nicoleta-Iuliana Anul I,Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar Psihologia varstelor/dezvoltarii Profesor:Cristian Bucur Anul scolar:2011-2012 Numar pagini:4/4

Vrstelor adulte, din cadrul carora face parte si tineretea, le lipseste n general consistenta si nota de concret regasite n copilarie si adolescenta, fiind vazute ca o categorie aparte pentru ceea ce se petrece cu individul "dupa ce creste". Pornind de la teoriile propuse de E. Erikson, Ch. Buhler, C.G. Jung si altii, specialistii au nceput sa recunoasca faptul ca perioada adulta nu constituie un stadiu monolitic, o faza nediferentiata ntre adolescenta si senectute. Se considera ca persoana trece pe parcursul existentei prin numeroase transformari, iar ideea conform careia perioada adulta este o stare a existentei este nlocuita cu conceptia care o priveste ca pe un proces de devenire continuu.

n cadrul teoriei psihosociale a dezvoltarii, E. Erikson (1965) considera ca perioadei tineretii i corespunde stadiul intimitatii versus izolarii. Asa cum am vazut fiecare stadiu este asociat cu o anumita sarcina trasata de dezvoltarea personala. De asemenea Erikson omite importanta rolului dezvoltarii vocationale n conturarea identitatii personale. Teoriile stadiale ale dezvoltarii la vrsta adulta au stat la baza unor studii proiectate pentru a identifica fazele specifice ale dezvoltarii. S-a remarcat astfel o cercetare longitudinala (studiul Grant) avndu-l ca autor pe G. Vaillant (1977 apud Papalia si Olds, 1987) si un studiu realizat de D. Levinson si colaboratorii sai (1978 apud Vander Zanden, 1985) Studiul Grant a fost initiat n 1938, cnd G. Vaillant a selectat un numar de 268 subiecti de sex masculin, studenti ai Universitatii Harvard, pentru a urmari evolutia lor ulterioara 2

Gheorghe Nicoleta-Iuliana Anul I,Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar Psihologia varstelor/dezvoltarii Profesor:Cristian Bucur Anul scolar:2011-2012 Numar pagini:4/4
D. Levinson si colaboratorii sai au cuprins n studiu 40 de barbati, avnd diverse profesii si vrsta cuprinsa ntre 35 si 45 de ani. Pe baza interviurilor structurate pe diferite aspecte ale existentei (educatie, cariera, religie, politica, loisir, relatii cu parintii, fratii/surorile, sotia, copiii si covrstnicii) si a probelor de personalitate aplicate, autorul a construit o teorie a dezvoltarii. Conform ei scopul dezvoltarii la vrstele adulte este constituirea unei structuri a existentei. Studiul lui Levinson: pentru subiectii sai succesul profesional era asociat cu o mare probabilitate de a ntemeia o familie si de a avea copii. n concluzie, femeile care sunt angajate ntr-o activitate profesionala sunt n mica masura motivate pentru a atinge un nalt nivel al realizarii profesionale. n cazul n care si doresc succes pe plan profesional, pretul platit pentru atingerea idealului lor este mult mai mare, comparativ cu barbatii.

Pornind de la perspectiva piagetiana n care dezvoltarea intelectuala se ncheie cu stadiul operatiilor formale, studiile au pus n evidenta faptul ca nu toti adultii rezolva cu succes probele piagetiene tipice pentru gndirea formala. Ceea ce pare important este educatia formala, gndirea la nivelul operatiilor formale necesitnd expertiza ntr-un anumit domeniu, lucru admis si de J. Piaget. Astfel, adultii utilizeaza operatiile formale n domeniile lor de competenta, dar recurg la operatii concrete n domeniile mai putin familiare lor, fapt demonstrat experimental de R. DeLisi si J. Staudo O alta stadializare a dezvoltarii intelectuale, care include si evolutia la maturitate si vrsta a III-a, este cea propusa de Schaie (1977-1978, apud Cavanaugh, 1993). Dezvoltarea intelectuala cuprinde cinci stadii si se desfasoara printr-o serie de treceri de la "Ce trebuie sa stiu?" (achizitia cunostintelor si a competentelor n primele doua stadii caracteristice copilariei si adolescentei) la "Cum trebuie sa utilizez ceea ce stiu?"

Gheorghe Nicoleta-Iuliana Anul I,Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar Psihologia varstelor/dezvoltarii Profesor:Cristian Bucur Anul scolar:2011-2012 Numar pagini:4/4
(integrarea acestor cunostinte si abilitati ntr-un cadru practic, pe parcursul stadiilor responsabilitatii si a celui executiv, ntre 30 si 60 de ani) si mai departe la "De ce trebuie sa stiu?" (cautarea ntelesului si a scopului, care culmineaza cu ntelepciunea vrstei a treia). O interesanta descriere a ciclurilor umane a efectuat-o E. Erikson. El considera ca dupa stadiile freudiene de dezvoltare (oral, anal, falic si genital) exista stadiile psihosociale ale dezvoltarii eului.Ch. Buhler a ncercat sa identifice curba ascendenta si degeneratoare a vietii umane. Ulterior a disociat declinul biologic de cel intelectual. W. Stern - piramida dinamica a vrstelor, n care spre anii adulti vrful se caracterizeaza prin diminuare. White considera ca exista perioade ale vrstelor adulte ce continua concentricitatea perioadelor din vrstele de crestere. Allport - 6 trasaturi specifice adultului: constiinta de sine larga, relatii si raporturi intime, securitate emotionala fundamentala, preocupare obiectiva, obiectivare de sine, armonie relativa cu propriile achizitii din experienta personala. Cl. I. Leuba lucrare centrata pe vrstele adulte: adultul tnar, de vrsta mijlocie, tardiv. O serie de autori se opun opticii periodizarii adulte si emit ipoteza ca starea adulta este de consolidare. D. E. Super si colaboratorii utilizeaza un model de 5 stadii de dezvoltare, n care cel adult este de mplinire sociala si profesionala. M. Zlate mpartirea vrstelor adulte: tineretea, maturitatea, involutia.

Gheorghe Nicoleta-Iuliana Anul I,Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar Psihologia varstelor/dezvoltarii Profesor:Cristian Bucur Anul scolar:2011-2012 Numar pagini:4/4
1. Birch Ann, 2000- Psihologia dezvoltarii, Ed Tehnica, Bucuresti 2. Bochis E, 2004- Psihologia varstelor, Ed Universitatii de Vest Oradea 3. Cretu T, 2001- Psihologia varstelor, Ed CREDIS 4. Schiopu si Verzea, 1995- Psihologia varstelor, EDP, Bucuresti

También podría gustarte