Está en la página 1de 204

DOROTHEE KOECHLIN de BIZEMONT

UNIVERSUL
LUI EDGAR CAYCE
II
Revelatiile celui mai mare medium american Noi sperante de vindecare Karma popoarelor de expresie franceza

Sagitarius

...ARGO 5.........
S-a spus ca Cayce a tacut pentru totdeauna. Ca mediumii care pretindeau ca se "braneaza" la el erau niste sarlatani etc. Dar eu cunosc la Paris trei mediumi seriosi - si reputati care, in prezenta mea, au captat vocea lui Cayce. Rind eu insami medium profesionist, n-aveam, desigur, nici o indoiala asupra autenticitatii mesajelor In direct" pe care le auzeam si eu "interior", cu citeva clipe inainte de a fi exprimate cu glas tare de catre mediumul aflat in transa. Unul dintre aceste mesaje spunea: Treaba mea este vindecarea fiintelor care sufera. La aceasta trebuie sa lucram toti impreuna. Timpul ne gra beste acum, nu mai avem mult timp, lucrati toti impreuna cu mine. Sint Edgar Cayce.

Dorothe Koechlin de Bizem ont

UN I VER SUL LUI EDG A R C A YC E


volumul II
Reveiatiile celui mai mare medium american Noi sperante de vindecare Karma popoarelor de expresie franceza

Traducere de Alexandra DOGARU

argo 5

Editura SAGITTARIUS iai, 1995

Luise! Bass si lui Nadina Kobylko

Mdljumiri

Acest al doilea volum n-ar fi vazut lumina tiparului ;ar cofeborarea unui Tut) de prieteni care mi-au fost scosi in cale special ca sa ma ajute. Au fost condusi spre mine de catre Edgar Cayce si tatal meu, Philippe Koechlin-Schwartz. Sint term convinsa de prezenta spiritualg. inviztilA dar cit de eficace, a acestor doua "entitati". In tot ce am rostit in public si in tot ce am scris am fast irrurajata si inspirata de ele. De exemplu, a.nul trecut in noiembrie, am fast sa tin o conferinta la pentru G.E.E.P., un grup ;carte simpatic, interesat de Cayce. inainte de conferinta nu ma sim?eam bine. Niste prieteni mi-au sous: "Totul va fi bine. Ti se va vane ce trebuie sa spui." Ei bine, atunci de ce sa-mi fac Pe tct parcursul conferiiitei, Lm simtit efectiv un glas care-mi sufla fiecare idee, chiar fiecare tread. lata ce mi-a scris apoi o participants pe care n-o cunosteam: "N-am indraznit sa va spun ca in spatele dumnaavoastra era un fel de... cum sa-i spun?... "fiinyi de lurairra". Era o forma regulata, un cap si un corp de aceeasi luminozitate ca aura dumneavccistra, dar distinc1a. Aceasta forme" a mai estompata decit silueta corpului clumneavoastra. Am vazut-o byre, apoi nu-aid Si cit da cenwu mi s-a parut totull Aceasta "lumina" era la mai bine de 50 do centirmtri in spatele dumneavoastra, apoi s-a departat s; a disparut fn perete. eu n-am nici un dar deosebit si nu stiu ce importantl sa acord

4 acestor lucruri."si cititoarea insista asupra faptulul ca sflueta luminoasa era distincta de aura pe care o vedea foarte bine (de altfel aurele Sint tinge carp, este usor sa le vezi). Aceasta scrisoare m-a umplut de bucurie. Imi confirma ca nu lucram singuri, ci ansojiti antotdeauna de ajutoare nevazute, atunci cand dorirn se evolum. N-as fi reusit nimic fare sprijinul constant al acestor doua fiinte, pretinse "moarte" de mult timp - de fapt foarte vii si, uneori, chiar vizibile. Ctre ele se indreapta an primul rand recunostiinta mea. Vreau s multumesc apoi prietenilor "vii" cu care ami impart activitatea cotidiana. Mai intai echipajul "Navel Argo" care-i aduna laolalta, intr-o ambianta foarte calda, pe prietenii lui Edgar Cayce, la Paris, Lausanne si Geneva. Multumesc cu prioritate prietenei mete dintr-o viata anterioar, exceleuta mea tovaresa "divinologa" si medium - dar si "divine" -, Danielle Verne, presedinta Fundatiei Jules-Verne, ale carei previziuni, antotdeauna exacte, imi sunt scurnpe, si Iui Michele Li lleveaux ale carei prietenie si seninatate mau ajutat mult. De asemenea, datorez mutt Ludovicai Grisi Della Pie si lui Egle de Beauregarc ale caror entuziasm si prietenie m-au ajutat sa termin aceast carte. Le multumesc verisoarelor mele, Madeleine Favre-Koechlin si Julia de Comminges, ale caror culture vasta, generozitate si bogat experienta de viata m-au ajutat atit de des an aceasta activitate, care e3te o veritabila aventur (ca expeditia argonautilor!). li rnultumesc lui Marc-Antoine de Rotrou, as at informaticii (de care nu dispunea capitanul lason!). Lui Louis Viel, fost pilot de linie care nu se sfieste sa devina geobiolog, sr sotiei sale, Pomme, pentru ca angrijesc casele bolnave. Mai muljumesc lui Joel si Anne Kerros, care s au ostenit sa-mi aduca de la Virginia Beach lazi cu documente, care s-mi permita se scriu mai departe despre Edgar Cayce. Ii multumesc lul Pierre Carnac care, an carjile sale pasionante, a fost unul dintre primii care au 'orbit despre Cayce! intregii noastre echipe de colaboratori: Edith Teissier, Odile Rullier-Kerros, Nadine Kobylko, Abeille Guichard (traducatoarea minunatelor Lettres de Christopher / Scrisorile lui Cristopher /, (Ed. Courrier du livre, Paris). In Elvejia, unde au aparut multe asociatii spirituale - pseudo-spirituale! - lumea este informata in parapsihologie si discerne destul de bine calitatea veritabila. Astfel, multi prieteni elvetieni au presimtit importanta lui Cayce si au avut Incredere an mine: ma gindesc la Delia Lafforgue, din Geneva, ale carei sfaturi imi sunt atat de folositoare, la Dr. Shirahama si la sotia lui, Georgette, din Zurich, la

5 Sylvia Zwissig, la familia Weber, Ia Christina Grebing, la Rene Baud, la Francoise Collaud, la Franoise Monigheth, la Lorette Etienne-Amberg, la Michelle Bisetti, la Paolina Mora. Muilurnesc in mod special lui Gerrard Mtrailler, din Oron-la-Chapelle, prieten apropiat care m-a ingrijit cu succes, Si sotiei sale, Claude. Lui Patrick Bourdain care, deli materialist obstinat, ilustreaza exemplar posibilitatea integrarii unui deniers spiritual in lumea afacerilor (Patrick este un grozav!). Lui Roland Dcugoud care a devenit, multumita lui Cayce, un prcfesionist at healing-ului / vindecare /. Lui Philippe Marie-Claire Guyot, care i-au deschis casa "Navei Argo" nu s-au temut sa primeasca o astrologa-clarvzatoare-scriitoare. Natachei Aubert, a carei perseverent n-a slabit nici o clips. Multurntri speciale pentru Luisa Bass care a binevoit sa se ingrileasca de ''scuturarea" acestui manuscris! Nutresc o adinca recunoOnta NA de ordinul rozicrucian A.M.O.R.C., a carui conceplie despre lume corespunde cu cea cayciana - viziune rezultata din intelepciunea eaipteana antics. Conferintele pe care am avut bucuria s3 le tin Ia A.M.O.R.C. (199 bis, rue Saint-Martin, 75003 Paris) sint marcate in memoria mea de o ambiant de prietenie lumina p3 care n-am regasit-o cu acee4 intensitate decit la G.N.O.M.A., deoarece aceasta asociajie de vindecatori este animata de un intelept pentru care nutresc o vie admiratie: Dl. Hottekiet. In incheiere, as vrea sa spun cit de mult apreciez aparitia acestei carti Ia Robert Laffont, intr-o editura care traiWe din iubirea cartilor frumoase, cu pasiunea lucrului facut temeinic. Fie ca Francis Maziere, directorul colectiei, Jacques Peuchmaurd, Monique Touzard, Patricia Bornic, Jacqueline Buquet, Marielle Courtois, Matrix Vernet, Jean-Baptiste Trouplin Dany Hernandez sa fie rspiatiti pentru deosebita lor contributie la aceste cloud volume ale Universului lui Edgar Cayce. Multi al/1i manifestat simpatia prietenia - imi pare ru ea nu-i pot aminh pe toti!

Introduceve

De cfteva and inlauntrul meu glasul lui Cayce ce r e-mf care sa mai traduc din textele sale. Este nevoie de ale, imi spune el, ;1 trebuie sa to apuci de treabil acum. Protestez, caut once pretext ca sa fug de masa de luaru; imi Basest: treburi mai urgente de facut, In alto parte. $ asta pentru ca nu este vorba de 0 taducere abisnalta. Binainteles ca pot traduce normal din englezd, billngva din copildrie. Dar, intro timp, am trait experienta unei "traduceri" dictate direct in francezA, de (late un glas din cealalta llama glasul autorului decedat. Extraordiaara experienta, un fel de rransa mediumnicai Mi s-a irtiraclat autoarea de exceptie care este Gina cerranara. 0 intilnisem - in came si oase - la Virginia Beach. imi daduse manuscrisul de la Many Lives, Many Loves r Mai multe vieti, mai multe lubiri /, cam continua in chip excelent Many Mansions / Mai multe aalasuri / Am acceptat stei traduc in liraba franaeza m-arn inters la Psia in cursul veni, am aflat ca autoarea a murit. Or, lucru ciudat, exact din ziva aceea a inceput sa curva traducerea. Imi scapa tara vote. Ma asezam la marina de saris auzeam clan glasul Ginel Cerminara care imi dicta fraze tranceza, intr-o limbs impecabilti, lard anglicisme. and traia, Gina era a temeie cultivata, care avea notivai de francela. Da; acurn nu emu doar "notiuni" de franceza: era a adevarata traducere de profesicnist, a minune de eleganta ci precizie. C7nd recitcarn pagina scrisa is marina, spunearn: "Nu este cu putinta, nu eu am saris asta... N-o pot face atit de repede ti atit de bine." Da, era "ea". Rar Gina nu era oricine: era o mare prietena a lui Edgar Cayce. Am rausit sa terrain traducerea intr-un timp record: abia a lard. A aparut la editura Adyar cu titlui: De nornbreuses vies, de nombreuses amours. Apoi. in [unite care au urmat, altars la Virginia 3each, ca sa traduc Si alte texte, de data aceasta ale iui Cayce. acalo

7 fenomenui a inceput iar: un glas imi dicta ceea ce trebuia sa scriu. Povestisem deja in LAstrologie karmique /Astrologia karmica/ cum am scris cartea in colaborare cu un "mort", tatal meu. De data aceasta era o alta voce masculine, cu un timbru diferit: vocea lui Edgar Cayce. Inutil sa mai spun c5 o traducere "dictate" mediurnnic merge mai repede decit una obisnuita. Este mai bun& mutt mai fidela gindirii autorului Si intr-o franceza bung! (Din fericire, caci textete originate exaspereaza pe specialistii caycieni, prip stilul lor InciIcit... draga Edgar, iti multumesc!) "Si cum stiti ca v-a vorbit el?" ma intieaba scepticii. Orice rnediu:,1 profesionist va va raspunde ca recunoaste vocea unei entitati care-i voiteste in urechea interioara. Este cazul meu, iar eu disting foarte nine aceste voci - dace n-as fi putut-o face, n-as fi practicat profesia (periculoasa) de "clarvazatoare". Intrebati deci un bucatar profesionist cum deosebeste, de la cincispreze;.:e pasi, brandada [mincare provensala pregatita din morun, cu smIntina, ulei, usturoi etc., n.tr.] de pireul de napi?... Pentru ceilalti e totuna, el insa isi da seama pe loc!...

PARTEA INTil

NOI SPERANTE DE VINDECARE

1. Vindecarea fiintelor care sufera

Cayce continua se; trimita mesaje

S-a spus ca Cayce a tacut pentru totdeauna. Ca mediumii care pretindeau ca "se branseaza" la el erau niste sarlatani etc. Dar eu cunosc la Paris trei mediumi seriosi - si reputati - care, in prezenta mea, au captat vocea liii Cayce. Fiind eu insami medium profesionist, n-aveam, desigur, nici o indoiala asupra autenticitatii mesajeior "in direct" pe care le auzeam si eu "interior", cu citeva clipe inainte de a fi exprimate cu glas tare de catre mediumu! aflat in transa. Unul dintre aceste mesaje spunea: Treaba mea este vindecarea fiinfelor care slier& La aceasta trebuie sa" lucram tofi Impreuna. Timpul ne grabege acum, nu mai avem muff timp, lucraji toil impreund cu mine. Sint Edgar Cayce.

Zece ani pins la expiozia pamintului...

De ce spune Cayce in mesajul sau ca timpul ne grabe*te? Ca

9 nu mai avem mult timp sa lucram? Probabil ca. avem dreptul la un ragaz inaintea unei perioade de marl transforrnari. Cayce insusi vorbeste de timpurile nol care vor veni (vezi volumul I), cu un nou Parnint. Sint si toate aceste aparitii mariale [aparitiile Sfintei Fecloare, n.tr.] ale caror mesaje repetate ii roaga pe oameni sa devina rnai buni "inainte de a fi prea tirziu". $i in fantasticele mesaje primite la Findhorn, de catre David Spangler, se spune ca ajungem Ia sfirsitul unui ciclu. Ca lumea "noua", bransata Ia energiile de iubire si lumina ale Christului Cosmic, se va desparti treptat de "vechea" lume. Aceasta se caracterizeaza prin "elernente vibratorii de conflict si haos, de neg:Are si lipsa de responsabilitate". Lumea va fi lasata in searria acestor energii distrugatoare pe care le-a emanat. "Nici un om nu este impiedicat sa ajunga la Noul Cer si Ia Noul Parnint, dar va veni o vreme cind, prapastia devenind prea 3dinca, schimbarea va fi irevocabila. cei care nu vor fi facut saltul, jonctiunea, vor fi aruncati inapoi." (David Spangler, Revelation Si, tot Ia editura Le Souffle d'or, B.P. 3, 05330 Barret-le-Bas, o lucrare clasica, Les jardins de Findhom, cu melajele primite pentru Noua Era, precum si Lumiere vers 1998.) Revelatia spune Ca nu vor fi pierduti, dar ca eliberarea lor va fi aminata pentru mult mai tirziu si ca, prin urmare, vor mai trece Inca prin multe suferinte pe care le-ar fi putut evita. Dupa revelatiile primite de David Spangler, care urmeaza acelasi sens cu cele cayciene, aceasta evolutie se va face foarte repede. Si cel care sint deja bransati Ia lubirea infinita si Adevar, si deci aparlin deja Christului timpurilor viitoare, Christul Cosmic sau Christul Varsatorului, aceia doresc s imparta aceasta bucurie si aceasta lumina cu cit mai multi oameni. VindecInd flinlele care suferli, cum spune Cayce, le eliberam de frica, angoasa, tenebre si le aducem pe calea acestei eliberari mult mai repede. Numeroase profetii anunta marele cataclism geologic care va fi provocat de inversarea axei polilor, de care vorbeste Cayce, the shifting of the poles / schimbarea polilor /. El da in mai multe rinduri o data-cheie: 1998. Mentioneaza eruptiile vulcanice, mareele puternice, cutremurele, scufundarea unor regiuni intregi care insotesc acest eveniment (am redat lecturile respective in primul volum al UNIVERSULUI LUI EDGAR CAYCE). Diferiti clarvazatori aduc informatii complementare spunind ca inversarea axei polilor va aduce cu sine furtuni cu vinturi de o violenta nemaiintilnita, care vor matura totul in tale (cu exceptia celor refugiati in vai si pesteri). Multe thine vii vor muri congelate de schimbarea brusca a climeil Cayce vorbeste despre aceasta (vezi volumul I) si, de altfel, fenomenul s-a produs deja.

10

Straturile de ease alcatuite din mil de animate congelate de vii in Siberia si Canada au fost cu siguranta provocate de o schimbare brusca a clime!. Au lost gasite, in esofagul si stomacul ren;lor, rnamutilor si alter victime, chiar ierburi recognoscibile Inca, pe care le mincau si n- au avut timp se le mai mistuie, sarmanii!... Avem si noi, in Europa, multe profelii despre ceie trei zile de intuneric (in timpul carora "marele Monarh isi va aduna ostile), turtuni man, trezirea vulcanilor din Auvergne, epidemii intinse, foarnete... [A se vedea, intro altele, Voyances et Prophetisme (Ed. Femand Lanore) si Histoire at legende du Grand Monarque (Albin Michel), de Eric Muraise; Les Propheties de la Fraudais, de Marie-Julie Jahenny (Ed. Resiac, B.P. n6, 53150 Montsurs, Fran/a), ca Si nenumaratele aparitii mariale care s-au inmullit Ia noi in ultimii o suta cincizeci de ani]. De altfel, Cayce spune chiar: Oricine poate cumpara o ferma la Tara are n fansa, cumparati-o daca nu vreji sa rebdati de foame in vremurile ce vor veni. (Lecture 3620, 27 ianuarie 1944) Profetiile pe care le avem to Fran/a adauga, in general, tuturor acestor catamitati naturale, al treilea razboi mondial si invazia rusa In Europa de vest... Pe scurt, o perioada de cotitura, o perinada de rasturnari viotente. Cayce crede ca, prin rugaciuni, pot fi evitate razboaiele, at treilea razboi mondial [anuntat, intro altele, de falmoasa profetie de la La Salette in 1846 - La Salette-Fa!lavaux, comund din Frania, undo Stinta Fecioara s-a aratat unor copii in 1846, la bazilica Notre-Damede-la-Salette, n.tr.-, recunoscuta ca autentica de catre Biserica si de Marthe Robin la Chateauneut-de-Galaure]. in schimb, dispre/uirea Naturii a mers atit de departe, Pamintul Eufera atita Incit inversarea axei pallor este inevitabild; este un proces de autocuratare de care are nevole Pamintul insust pentru a se regenera; Pamintul trebuie s se purifice de poluarea impusa de Om. De acord cu Cayce, cu mesagerii de la Findhorn, ansamblul clarvazatorilor dateaza c,otitura in 1998. Pamintul s-ar apropia cite putin in evoluVa sa de "punctul central" al Universului, adica de locul unde sta Dumnezeu. Asteptind venirea Christelui VarsMorului, vibratiile Pamintufui sint in curs de schimbare, ca s se puny Ia unison cu aceste Forte Cosmice. Trebuie sa actionam pentru bransarea noastra (tune in, spune Cayce) la aceste vibratii inalte. Aceasta se face prin rugaciune si meditatie si prin dorinta reala de a colabora cu legile cosmice, adica divine, legi care actioneaza in sensul pacii, armoniei, iubirii. Spre 1998, vor fi eliminati toti cei care vor fi refuzat sa evolueze

11 astfel, sa lucreze asupra lor i 5iie si care vor fi prinsi de vibratii negative. Nu-Si vor mai avea loc,ulpe acest nou Parnint vor fi victim fie ale fio ale calamitatilor nateisle. spur, mai multi clarvazatori, cum nu vor fi atunci decit putini oarneni pe Parelet, Eaglets:e infirziate vor avea putine oosibilitati de reincarnerea ele vor avea de e5;:aptat Cu must mai mutt aceasta ocazie de perfec'enare... Germane Grosso, ie Italia, adauga ca "extralerestrii" care ne viziteaza o fac pentru a iva masurile do saivare a unora direre fiintele vii arnenintate de cataclisme. S-a vorbit des de extrakerestrii "bum", trecindu-se sfielnic sub tacere. !axistente "celorlal-ii". Germane Grosso are curajul sa vorbeasca de extraterestrii "rar in teeneni suficient (jc terifianti (Germane Grosso si Ugo Sartorio, I nostri amid extra-terrestri: Casa 7ere.e.-,a Acesie Mete primejdioase vin, spune ea, din Orion, din Saturn, din stelele 'Kappa B" "Krauschr. Cum nurnele sine spune Cayce, purtatcare de, vibrao, ar trebui sa fim melts la grupuri, etichete, eimboluri care contin eumole aceste corpwi ceieste.) Pa seurt, ne aflam intr-o etapa acute a luotei milenare dintre forlete Binelui cele ale Raufei. Nu este momentul sa adorrnim! Tot cc putem face pentru a ajuta oarnenii sa se vindece fizic 3i mental ii va ajuta sa evite razboiul sa se apere de cataclisme. Cer case vor fi evoivat spiritual vor fi in sfirsit eliberati de obligatia reincarnarii si se vor indrepta glories spre destinul lor de oameni-zei despre care vorbeeto Cayce. GoIdly man, omul divin, spune elCad sinter! zel In curs de zlimisiire.(Lecture 262-67 si 69S-1) Cad, a spus Invatlitorul, sinteti zei. (Lecture 26264) Suflatul fiecarei entail este un ccrpuscul din Corpul lui Dumnezeu. (Lecture 53671) Afla ca, Fn fond tau intim, egti o entitate individuals, at in tine UP Intreg unlivers, dotal potential cu toate puterile (der pi cu puterile infernale!) (Lecture 5332-1) Sufigui fiecirvi indo vid esie o parte din Tot, dispunind de drept divin, de putcrea, daruita de calre For:We Creatoare Inca de la nagtere, de a deveni co-creator cu Total, de a lucra cu El. Pc masura ce se manifestli acest drept Inniiscut, flinta evolueazii. DE r, dace ea amine egoista, apar infirzieri in evoluile. (Lecture 1549-1) Altfel spus, lentul proses de intoarcere a Onsului la conditia sa divine se accelereaza in aceste timpuril late de ce a spus Cayce ca timpul ne grabegte. In acest mesaj dat de Cayce, mi-au etras atentia alte doua amanunte.

12 intoarcerea la "Legea lui Unul": unitatea cu animalele, plantele 41 paimintul. Unitalea Infte oameni

Cayce nu ne-a spus: vindecarea persoanelor care sufei-A, ci a fiinfelor care sufera. Cuvintul, avind un sens mutt mai Iarg, cuprinde toate flintele vii. Astfel, top cei care lucreaza pentru a usura suferintele animalelor edifica o opera de eliberare urgenta si necesara, asa cum spunea atit de bine Jean Prieur in cartea sa Les animaux ont-ils uric &me I Au animalele un suflet? /, (Robert Laffont, 1986). In fine, Cayce, pun vocea mediumului, a repetat de mai mutts en cifvirtele impreunii, sa lucram limprouna. Or tocmai acesta este punctul dificil: sa ne dezbinam din cauza deosebiritor pie sensibilitate Si temperament. Legea lui Unul: sa integtm intotdeauna diferentele intr-o viziune comuna poi;.:iva, cal e to va armoniza. Cayce a trebuit sa faca feta acestei probleme de care nu scapa nici un grup uman, nici chiar cei a caror ratiune de a fi este o cafe spirituals: ispita dezbiArii. "Vindecarea celor care sufera", tocmai acestui lucru dedicat Cayce intreaga sa viata, dar cu cite greutati pentru a aduna un mic grup de prieteni in jurut acestei opere! Astfel s-a construit spitalul sau la Virginia Beach, menit Ingrijirii bolnavilor care urrnau tratamente specifice (si er*tice!) indicate de "lecturi" (caci Cayce, "adormit", punea cu glas tare extraordinare diagnostice medicate). Spitalul a trebuit sa-Si Inchida portile din cauza neintelegerilor cu finantatorut, un prieten care si-a retras fondurile. Totusi o alts creatie a lui Cayce era menita sa capete amploare: grupurite de vindecare prin rugaciune. Dac,a, dupa Cayce, toate ielele omenirii provin din frica (lectura 1439-31), exists o metoda suverana impotriva tuturor formelor de trick anxietate, angoasa: Yugaciunea. Ajungind in punctul cind Fncepi s oprepte-te pi roagri-tel Caci la ce bun sa te neliniptepti, cit time te poti rugal Caci nu putem t'ece peste Dumnezeu. El ipi amintcpte de tine in sinceritatea to fin masura sinceritatii tale] pi iji vede scopul. (Lectura 2823-3) AmIntepteli acest avertisment: este Inutil s te framinfi Ptita timp cit pot"! 5.4" te rogi. In ziva cind au te vel mai putea ruga,

13 atund pofi ink fad grifi, pentru cif able atund vel avea un motiv adevaral ie nelinitteett... (Lecture 3569-1) Rugaciunea este deci un mijloc de recoordonare a corpului, sufietului si spiritulul, ceea ce reds sanatatea. Asa cum ,pune 0 Dr. Edward Bach: "Cauza fundamentals a bolii este lipsa de arnonie intre personalitate stMet. Trebuie sa avem in noi constiinia prin urmare, constiinta puterii noastre asupra raului. Frica null are local in Om pentru ca Divinitatea din noi, care este noi Insine, este invincibila si veenica. (Dr. Edward Bach: La guerison par les flours / Vindecarea prin flori I, Ed. Le Courrier du Livre, care explima idei foarte apropiate de cele cayciene. $i, de asomenea, Flours of sante, de lona Sarah Salomon, Ed. Le Souffle d'or, B.P. n 3, 05300 Barret-le-Bas, carte mutt mai practica decit cea anterioara. Pentru cei care citesc in limba engleza, Handbook of the Bach flowers remedies / indrumar de remedii fixate Bach /, The E. Bach Center, Mount Vernon, Sotwell, Wallingford OXIO OPZ, Anglia; ei l'Amicale du Dr. Bach 14 avenue du Houx, 1170 Bruxelles, pentru cititorii balgieni francofoni.)

2. "Healing" - vindecarea prin rugaciune Si prin atingerea cu miinile


Simt ca trebuie sa vorbesc mai mutt de aceasta creatie a lui Edgar Cayce, grupul de vindecare prin rugaciune, meditalie ei atingerea cu miinile. Am vorbit deja despre aceasta in volumut 1 al Universului Jul Edgar Cayce, dar este un aspect atit de important at operei sale incit este nevoie sa revenim. Primesc mereu scrisori de is cititori care manifesto un viu interes pentru aceasta noun forma de grup numit in americana healing. Sint multi cei care in Franta, Elvetta, Belgia Canada imi spun ca-i pasioneaza acest aspect at invataturii lui Edgar Cayce. Et au maturitatea spirituals care le permite sa inteleaga imediat despre ce este vorba. Cind via in grupurile mete, el progreseaza foarte rapid, iar rezultatele pe care le obtin in citeva eedinte sint surprinzatoare. Cayce n-a inventat tehniciie healing-ului, care existau inaintea sa. Dar le-a reinnoit intr-o epoca in care aproape disparusera. Citeva

14
biserici pmtestante le practicau, dar, in fine, nu eras totusi atit de rdspIndite ca =1. yu vorbosc, bineinteles, de pr'ieele secole ale crestinismului, cind esenionii, druizii, adeptii Mietereler per3ane sau e.giptene foleseau eurent atingerea Cu mlinile, ruc,!edu-se. Practice s-a pierdut in neoure veacurlor. Doer initla/if ac pastas-o (precurn Catarii, se pare, Cept: ;urn povesteste Dr. Arthur Guirdiram, specialist in domeniu). M-am intrabat intotdeauna de ce preotii Diu v;r.d1:-..tA pr!ri atingerea cu mlin;!e. cad rThristos si discipotii Sdi o faceau. Ei iii imita foarte nereusit modetul, nemailucrind si la vindecarea trupurilor t o;navel

illte-nelat Edgar Cayce un grup virdecare prin rugticlune is Virginia Beach


in octombrie 1931, Edgar Cayce a avut un vie in care vedea sapte persoane menite sa formeze Uri grup special de despre vindecarea prin tugdciune meditatie. Acest grup mic a primit de la Edgar Cayce 62 de "lecturi" (clarviziuni madiumniee) cu instructiuni sideciale privmd precedura. Prima lectura a lost data la 5 octombrie 1931 iar ultima la 14 mrai 1944. Doud2_eci si patru dintre ele, exceptionale, interpretau Apocalipsul ca o invatatura despre glandele endocrine. Aceste lecturi date specie: pentru *Prayer Group" /grupul de rugaciune/ constau in in: Tetrad i rdspunsuri care arata cum se poate folosi rugaciunea pentru vindecare: de cite on se loveau de o probiemd, Gertrude Cayce si micul grup de prieteni it Intrebau pe Edgar adormit. Astfel, putin cite putin, pe masura ce treceau lueile, apoi anu; datorita instructiunilor obtinute, se preciza metocia. Grupei de vindecare prin rugaciune i-a supravietuit lui Cayce. Core'eua ea existe la Fundatia Cayce si merge foarte bine. Numarul de persuai e prezeife variazd de la o sedinta la atta: de la 15 la 30, uneori 40. Calitarea intensitatea rugaciunii mi s-au parut cu ader,arat remarcabile. Am beneficiat acolo, in mai mune rinduri, de ameliorarea subitt a stinatil:ii. Imi 3mintesc mai ales de o atingere cu miinile care a pus carat unei febre gripale puternice, care ma chinuia de cloud zile! Pugaciunea si meditatia mi se pareau mai usoare cind erau conduse de vibratiile intense ale grupului.

15
Dar preferarn ceuniunile in aer curet, in Nat'l* Inauntrul cladiriior, poluarea electriei cia:crata aerului conditionat (considerat in S.U.A.ca "nec plus ultra" pentru arta de 3 trai, 'ai') genera o incordare persistenta Si o Pascal care cla.,nau

Actualmente nu exists marturii medicale despre neriumaratele vindecari care au fost obtinute de grup, deoarece nu s-a tinut o statistics. Cu toate acestea, au lost pastrate nurnercase scrisori de marturie care atesta bucuria bolnavilor vindecati. Discretia extrema erte regula pentru a evita orice consecinta neplacw Am adoptat aceeasi discretie fata do vindecarile pe care le-am conerk..tat Ia rid', in grupurile din Franta Elvetia.

Reincomarea In gindirea cayciana, munca grupului de vindecare se bazeaza pe ideea reincarnarii. Este inutil sa participi Ia activitatca grupului deal nu crezi in aceasta idee. Prima instructiune data de Cayce micuiui grup pe care format pune la punct aceasta notiune: Cayce a declarat ca cele gapte persoane din grup au fost adunate laolalta ca sa savirseasca o lucrare karmica. Unii aveau datoria sa ;mete sa vindece pentru a se elibera de o karma veche. Ei dobindisera in vieti anterioare darul vindecarii lucrasera impreuna in acest mod, altadata. Altii fusesera vindecati pe aceasta cale anterior. $i aproape toll II cunoscusera deja pe Cayce intr-o alts incarnare. In acea lectura, Cayce le spune ca, atunci cind un individ se supune unei Legi spirituals de care devine constient, el este adus ca "din intimplare" in imprejurarile care-i sint necesare. I se intimpla putin cite putin sa in'ilneasca oamenii de care are nevoie pentru evolutia sa spirituala. Reincarnarea de grup este un fenomen care functione,aza constant in intilnirile dintre oameni. Sufletele care au lucrat impreuna sint conduse sa se reincarneze impreuna pe' tru a reincepe aceeasi lucrare acest lucru este adevarat mai ales cind este vorba le o activitate de ajutorvindecare (fizica sau spirituaid). 0 parte din eficacitatea grupului provine in mod cert din aceea ca membrii grupului se cunosteau de secole... Pe de alts parte, reincamarea vazuta de

16 Edgar Cayce implica si reincarnarea Christului Cosmic, Entitate Christica sau Constiinta Christica. Aceasta Entitate, spline Cayce, s-a incamat deja de aproape treizeci de on pe Parnint. Cayce ne da numele doar pentru incarnarile cele mai cunoscute: Amilius, Adam, Ur, Ram, Zend - tatal lui Zoroastru Melchisedec, Enoh, losif, losua, Asaf etc. in fine, lisus (a se vedea in aceasta privinta capitolui 3 din volumul J). In fiecare din viatile Sale, Christul Cosmic incarnat a fost fondatorul (sau reformatorul) unei religii. Toate marile religii din Istorie au fest fondate de El, intr-una sau alta din incarnarile Sale.

Exists un singur Dumnezeu, El este cel care vindeca

Religiile nu sint decit adaptari locale si temporare ale "Legii lui Unul", religia lui Dumnezeu Unul, care a fost a Atlantidei si a Egiptului stravechi. Ea va redeveni singura religie in Era Varsatorului. Cayce se ridica energic impotriva oricarui spirit separatist, a oricarui particularism religios. El estimeaza ca iudaismul, islamismul, crestinismul, marile religii antice, druidismut, budhismul, hinduismul etc. au fost toate dezvaluite de Christul Cosmic intr-una din incarnarile Sale. Deci Lui, acestei Constiinte Christice, ne adresam pentru a vindeca. Crestinii cunosc mai bine ultima Sa reincarnare ca lisus Christos, dar nu au dreptul de a-L impune acelora care-L cunosc prin invataturile Sale din alte religii. Cad, spune Cayce, nu exists decit o singura lege pe care sint construite toate marile religii ale lumii si aceasta este urmatoarea: Dumnezeu este unic, El este

Unul. vei iubi din toate puterile,tale fi din tot sufletul tau pi-fi vei iubi aproapele ca pe tine insufi. (Lectura 364-9, p.177-178 din vol.!)

Cayce spune ca baza invataturii "Legii lui Unul" - si asa cred top adevaratii credinciosi sinceri - este contactul personal cu acest Dumnezeu unic. Acest contact ne permite sa vindecam, indiferent de religie sau de tehnica folosita. Pentru a nu-Si face invataturile inaccesibile non-crestinilor, Cayce foloseste alte cuvinte decit Dumnezeu pentru a spune Dumnezeu, el spune Forts sau Fortele Creatoare, Fortele Cosmice, Energiile Universale sau Cosmice, Sufletul-Con*Uinta universals,

17 Creatorul etc. Pentru a desemna Entitatea christica, el spune: Coriptiints Christie& (the Christ Consciousness), careia ii revine karma Pamintului. Si se ridice in mine aceastii Congfinfli Christica, care aduce trupului, spiritului, sutletului tot ceea ce le este necesar pentru a-pi satisface toate tiebuintele. (Lectura 281-7). Un budhist, un musulman, un evreu &int asadar la fel de capabili ca un crestin sa se "branseze" la "Fortele Creatoare" care sint Dumnezeu. Fiecare dintre ei le numeste cu un alt cuvint in limba si religia sa, dar este exact aceeasi ReaRate cosmica. De aceea vindecarea prin rugaciune a fost obtinuta intotdeauna de catre credinciosii din toate religiile care au existat exista. Singura conditie ceruta credinciosului este sa aiba inima curate dorinta sincere de a iubi ("Pace tuturor oamenilor binevoitori"). Once om credincios, cinstit si doritor sa ajute este deci in stare sa aduca vindecarea. Exact acest lucru se constata cam peste tot in lume, unde vindecatorii locali oblin rezuttate remarcabile - fie ei filipinezi, sau gall! In religiile unde Christos nu este numit asa, credinciosii cunosc totusi un mare mediator unit cu Tatal universal ale car ui Legi a venit sa le aduca pe PamInt. Marele mediator, spune Cayce, este tocmai acest Christ cosmic de care am vorbit mai sus. Trebuie deci ne bransam cele trei corpuri (fizic, mental si spiritual - adica trupul, spiritul i sufletul) is Energia creatoare care este insapi V&A spune Cayce. (Lecture 282-7) Cind foloseste majuscule, Cayce vorbeste de lisus Christos sau de Christul Cosmic. lisus, spune el, a devenit Christos numai punindu-se pe aceeasi lungime de unde cu Tatal. Cad Boar ca lisus Christos, ultima Sa Incarnare, Si-a lichidat in intregime karma create ca Adam (cu Eva, sufletul-sore reincamat in Maria). Trebuie deci, dupe imaginea lul Christos, sa ne regasim divinitatea pierduta si deci s ne regasim puterile divine: Cunoasterea perfecta lubirea perfecta, care ne vor reda echilibrul perfect al celor trei corpuri, echilibru pe 3 II numim *sanatate". Cum sa ne regasim sanatatea? Bransindu-ne la Christul Cosmic prin El, la For-)ele Creatoare divine. Cayce spune: Trebuie s ne punem la unison cu Tatal, caci Legea este lubire, lubirea este Lege. $i healing-ul este in contradiclie cu multe din legile tactile de oameni - legi omenepti care frnt pi ele in contradictie cu legile Universului - iar ultima

recucerire va ;47 Moartea Va fi invinsii ape c,...tnr a invins-o El. de unde ordinul dat lui Petru sa spuna: "In Nutnele Sau se va face aceasta, in Numele Sau ifi dau ceeea ce dorepti". Cad El este Legea, El este Destinul, El este lubirea. lath de ce Coriptiinfa pre_enfel Sale trebule sa staa la baza oricarei vindecari. (Lecture 281-',1, sa va branpall la ac..ste Energil care au fast facete de El astfel inch vindecarea (healing) sail trawl foils din Energia Sa Principille de baza, cauzele primart., constau In faptul ca toata Viola este In El pi ca individul nu face decit sa-1 ajute pe eel care incearca sa conptientizeze interior acest lucru; cad Imparlifia [cu atributete z...ale; se affii in nol rapine. augindu-ne fi meditind intru El, trezim hi cellagi credinfa in primirea vindecarii. C4ci, penhv primirea vindecarii attoia, trobule sa educem In not inpine pi, din nor, sa curga in ceile111 "Virtutea" sensul latin at cuvintului: forfa, energiej care este Cunoaptere Infelegere. (Lecture 281-1n;

Ce formule trebule so folosim? Prin urmare, participanfii din grupul de vindecare prin rugaciune tondat de Cayce se roagcl urmind religia pe care o cunosc o infeleg. Nu trebule "convertit" nimeni. lata de ce foiosim dit mai puline formule creptine: numai Tata! Nostru (rugaciune egipteana mutt mai veche decit iu5eo-creptinismul) psalmul Bunului Pastor. "Aum"-ul Indian este dat de Cayce sub forma sa egipteana veche "Ar-e-i-o-um" ("e" citindu- se engleza): Fa aceasta incantaile, Ar-ar-r-r-r-e-e-e-o-o-om-m-m, sa urce in tine pi astfel to ye! apropia de prezenfa Creatorului tau. (Lecture 232 28) "Aum"-ul Indian este echivalentut "Amin"-ului evreu pi at "Awen`-ului galic. INTREBARE: ,VRETI SA SPUNET1, DOMNULE CAYCE, CA 1401 TOT!, iN ACEST GR11'3, TREBUIE SA SPUNEM ACEEASI RUGACIUNE SI IN ACELA$t MOD? Raspunsul lui Cayce:

Fiecare in felul sau, dar esenfialul este ski tip unifi in acelapl stop, aceeapi dorinfA de a va uni in anima.

19 CACI ap cum air spus-c., rr ja, flecore are trlebtriote diferito: pentru unit. estl rievoie do niczzica earilr; p9ntru aifil, trebuie frumusefee soarelui care amine; trabuis sa con:mpg:9 apa etc., totupc toff, recunosc ea M Chri:os (Cosmic) acVonind in energiile Naturil, Vie115, malaria Insayi. (Lectu.a 281-F) Cayce mai da a serie de torrnule care-i apartin*: care re in de nic! o religie exacta, deV ideea generals este exprimald 7n toate religiile. De exampiu, el ccnsidere ca este eeental sa no. plasam sub a protectie spirituals anum:ta. Vindecatorii curosc to atw,t :'enomen, care consta in a resimt: in time durerea pacieetutui vend sa-ti solicits, vindecarea. mediumil, toil cal a carer prcteskl consta in alillarea cenenini sufehrde, tia tizic, fie moral, *tiu top ca se stabile*te un schimb de energii c consultantul: terapentut preta stresul sau durerea pacientului *i-i da, in schimb, energia sa. iata de ce, daca un terapeut este bun, bolravul iese de la el simtindu .se mutt mai bind., in tirnp ce terveutul resimte uneori o mare ob,osoate. Mediumii Si vindecatorii medturenici cunosc foarte bine aces: fercmea - unciele de bcala de stres ernise de consultant, sfirisesc prin ai stresa *i pa ei. Astfel se race ca multi mediumi, vindeedtori (el, de asemenea, psihologi*i reedici, mediurni tied se *tie) sufert de afectuni circulatorii card!ace geeerate de sires. Ca at exempt' 711.i. tun dealt Cayce insu*i, meet in urrna enei crize de Irma, conseanra unu; surmenaj data; a. ectivitati: sale de medium? "Lecturitee cerute pentru el insu*i ii atre.geau mere!: aten(ia: "Pau mai mutt de doua lectur3 pe zi! Una dimine4a, urea seam, e de ajuns!" Dar Cayce, milos la extent *i generos Mad limite, nu voia s refuze nireic celor care-1 implorau sa-i vindece. A rrers pine intr-acolo incit a dat *ase lecturi pe zit Ceea ce i-a atras rapid a prima criza. Si, dupe, ci!- -aea tuni, a a doua, care i-a fost fatale- Celalalt mare clarvazator ameri=n al acestui seed, reverendul Arthur Ford, a murit et de un accident cardiac ',in 1971). tin alt exemplu de rnediurevindecator mart la datorie: Magistrul Philippe air _yon. Ultimate sale doua fotografii, cu putin timp inaintea mortii. areei un sufennd pe chipul caruia se pot c.iti sirnptcreele unel marl cardiace. (Maeistrui Philippe a vorbit de reincamare invaldturile sale sint apropiate de cele cayciene. Vezi: La Ficiincamation d'apres le Maitre Philippe, de Dr. Berthollet, editura Pierre Genillard, Lausanne, Le Maitre Philippe de Lyon, de Or. Encausse, Dervy-Livres.) lath', de ce majoritatea mediumilar vindecatoritor trebuie neaparat sa se purifice dupa fiecare pacient: :Tele Si

20 antebratele sau chiar sa faca du sau s stea citeva minute linistiti. Prietena mea, Danielle Verne, care este medium, 10 schimba hainele dupa fiecare consultant, deoarece simte ca acestea, servindu-i de ecran protector, se impregneaza cu undele vizitatorului. Astfel, munca de vindecator si de medium nefiind lipsita de primejdie, Cayce a dat formule special concepute, pe .are le folosim la Inceputul fiecarei sedinte:

Tata, cind ma deschfd eu insami Forlefor nevazute care inconjura Tronul Thu de Grajie, Frumuseje Pufere, 1mi pun propria persoana sub protecjia Christului (Cosmic).

Efectul precis ol Tatolui NostrA supra glondelor endocrine

Gip dintre not n-am !DINA Tatal Nostru pe bancile catehismului? Rutina insipida care-i face pe copii sa le fie lehamite de aceasta rugaciune. Ce pacat ca devotatii nostri catehisti, care se plictiseau ca si elevii tor, n-au cunoscut semnificatia "ezoterica" a Tatalui Nostrui Am abordat deja aceasta chestiune (In volurnul I, pag 32 s; urmatoarete), dar as vrea sa revin asupra ei si sa-i ofer cititorului citeva explicatii suplimentare, caci este vorba de un aspect foarte important al gIndirli cayciene. Cayce afirma asadar ca fiecare verset din "natal Nostru cieschide un 'centru glandular". Dupa el, cele trei corpuri (fizic, mental, spiritual) nu "stau" laolatta decit prin activitatea centrilor glandulari majori: pituitara sau hipofiza, pineala, tiroida, timusul, suprarenaleie, gonadele, celulele lui Leydig sau Lyden. (Nu este vorba de toate glandele din corp, ci numai de glandele endocrine principale, situate pe axul central al corpului). Aceste glande endocrine secrets substante - hormonii - care joaca rolul de mesageri chimici in tot corpul nostru. Fiecare dintre organele noastre depinde de un centru glandular. Tocmai aceasta activitate glandular& spune Cayce, ne permite sa fim in viaja aici, adica sa ne Insufletim corpul fizic Glandele endocrine permit coordonarea tuturor functiilor noastre organice. Once boala provine dintr-o proasta functionare a unuia dintre

21
acesti centri glandulari. $1, atunci cind Cayce spunea acest lucru, acum mai bine de 60 sau 70 de ani, era un adevarat pionier; corpul medical de atunci, in ansamblul sau, Inca nu intelesese rolul esential al glandelor endocrine si al hormonilor. (De alifel, II va intelege complet numal dupe" ce medicine va integra existenta celui de-al treilea corp: corpul spiritual). Pentru Cayce, vindecarea trece intotdeauna prin "curatarea" fiecaruia din acesti centri glandulari. Acesta este cuvintul pe care-I foloseste el: cleansing. Nici un organ bolnav nu poate fi vindecat fara echilibrarea centrulul glandular care-i corespunde. In asemenea masura incit chi-, ar trebul sa incepem cu acesta si sa nu ne imaginam ca putem vindeca ceva fara se luam in consideratie o glanda endocrine". Vindecarea prin rugaciune si contactul cu miinile se bezeaza deci pe "ouratarea" acestor glande endocrine, pe care tradilia indiana le numeste "chakre" si le vizualizeaza ca pe niste virtejuri de energie. Gum se" purificam deci acesti centri? Cayce si tradiVa indiana. pe care el nu o cunostea, sint unanimi asupra acestei chestiuni: trebuie sa-i "deschidem" pentru a permite sa wee prin ei aceasta forte" vitala, aceasta energie cosmica, care-i va revitalize. De aici, din fiecare dintre ace.sti centri glandulari, va radia energia care va permite organului bolnav sa se repare si sa se vindece. Traditia indiana imagineaza energia vitala, care este scmnteia diving, Viala, ca un sarpe incolacit la baza coloanei vertebrate. Aceasta forta "Kundaline", sau Kundalini, poate urca prin "chakreie" deschise si, printr-un fenomen vibratoriu, poate revitalize Intregul trup. 51 ce "deschide" aceste glande? Anumite geruri de muzica care re aduc in transa, anumite mirosuri, anumite exercitii de respiratie si pozitii pe care le cunosc bine yoghinii. Stimularea erotica culmineaza cu orgasmul, care nu este aitceva decit o deschidere a "chakrelor" inferioare (vezi desenul care urmeaza la pag.26). Urcarea fortei Kundaline provoaca transa. Aceasta stare este perceputa ca o schimbare vibratorie: simli ca vibrezi altfel. Cayce vorbeste Indelung de aceasta ridicare a vibratiilor, care arata ascensiunea fluxului vietii prin centrii glandulari deschisi. Aceasta stare vibratorie permite fenomenele de vindecare prin rugaciune. Cum se obline? In principal prin meditatie, recitarea mantel Arr-e-i-o-um, o practicare a respiratiei si a exercijiilor de suplele a gitului. In ceea ce priveste respiratia, iata, de exemplu, ce spune Cayce:

RespirInd, inspire" fora prin nara dreapta. Expiry

pe

4ura.

22 Aceasta, de trei ori, Apci inspire prin nary stings si expire prin dreapta. Aceasta deschide cents ii glandulari din coma? du., Ca fi cum to-ai pregati f...] se- prtmesti un musafir, un prieten, ca pi cum to-ai pregiti sa-fr intilnesti logodnieul... (Lecture 2E1-23",
In aceasta. lecture, Cay ce surpi inde bine asemdnarea cu stared indr.6gostitilor. Tot4, in alto lectsi, el avertzeala asupra pericolelor de deschidere a chakrelor prin respiralie:

Aceste sint excelerte, fotusi ale necesita, inainte de a ft practicate, o pregatire specials, adios persoana care le practice- trebuie alba o injelegere perfecta a ceea ce tiememel se face' fi a ceea ce se petrece in corpul sau cind practice aceste exercipi. Respiratia fiind baza activitatii intregalui organism via, asemenea exercifii pot fi atit benetice, cif si distructive prin efectul lot asupra corpequi omenesc Clic, in corptel fizic, exiista energii care. in anumite perioada cta activitate, pot ft exZ'em de active. Trebuio sa Is constientiziee printr-e artivlate mentaia. care trebuie se- se ebistwiaeca obseeve model in care sr conduce resp,%ratia. Caci in organism exists in centres glandular in care se e.xprirna suffetui, incepind cu care se manifests activitatea sa creatoare: es;` 2 vorba de celulele Jul Leydig. Cind se practice eeercitille de respirafie, aceasta acnitate empty si, prcpagindu-se de-a fungi)/ eau pe care a urma:-e In pericade embrionara - dupe conceptie ajurge pink la cei fapte cents" glendulari din carp, pa care ;I deechidc, permitindu-le se iradieze, dleanlizind astirf organele corpului. Aceasti cafe permite folosirea acestor energll', der in anurn! te perioft/e si mime( in anern'te conditll, de catre cei care au invaplt adica de acela care, prin exoerienp lor, au constatat ca aceasta 'este o cheie - dar unii a pot face si aljii nu trebuie se- o Mc& Dup5 cum persoana, cu trupel sau, a fest pregatita, ea poste felcsi sau nu aceasee: posibilitote, aceasta expresie n energiilor din corpul fizic. Pe masura ce urea aceasta energie vitaifa, ea trece mai infii prin celulele It Leydig, p"r suprarenale, apoi, in ceea ce pagan, numio ascensiune spre inalt, urcel in direct/a glandei pineale, spre centrul glandular care controleazel emojiile, reflexele, folosind energia nervoesa din corp Procedind asifel, entitatea care mar:ice exercipile se pune in legatura, sau in contact, cu TOW. Cad aceste exercijii au ca

23 effect relaxarea conptientei corpului flric, pentru a-I dizolva in Conctlinta Universela. $1, deal te antrenat Nth sa controlezi corpul, fhrh sal stapineftl, in aceasta stare ,:ye perceptie a Contsdinfel Universele, lucrul poate deveni foarte periculos. Trebuie sh ptli, sa simei, sa infelegi spre cine sau spre ce te indrepp in aceasta stare, and conftlinta eului nrofund a fast dezlanjuita cind egoul real a fost lasat sa se exprirae /fiber; edict)" sa planer/ in Conftlinfa Universelit cum o face aici Edgar Cayce, prin care a fost data aceastri invatatura. 1:4 Astfel, spre cine sau spre ce vrea entitatea sli inearga atunci and se dedi la esemenea experiente? Relaxarea Iimitelor conptientel corpului jizic faith o coordonare, un ghid, poste deveni foarte periculoase. $i mai ales nu Meat' aceasta coordonare in soama unei entitati parazite. Ci, msi bine, Inconjurali Eul cu Conytiinfa Universals a lui Christos, pentru ci El conduce aceasta energie care a :oat data (Lecture 2475-1) Ei bine, iata rrecanigmele transei de asemenea, pericotele sale, descrise de Cayce. Aid, transa (edict ascensiunea fortei Kundaline in centrii glandulari) este provocatA de exercitiile de respirat (breathing, pentru ca Intrebarea i-a fost push lui Cayce de catre un cursant yoga). Dar punerea in gardA, avertismentul este star: *deschiderea" "chakrelor" este utila data ce fad. DacA nu, este periuulos. Cayce evoc.A riscurile manipularii de catre o entitate descarnata, rauvoitoare. Astfel cei care iii deschid chakrele din imprudent& fart sa se punt sub o protectie spiritual& rise sa devina prizonierii unei entitAti; aceasta a profitat de deschiderea chalcrelor pentru a parazita viul, aka cum puricele sare pe dine... Am vAzut foarte des cazul producindu-se In cupluri. Intr-adevar, in orgasm, "chakrele" hind deschise, unul din parteneri - sau arnbii - se last parazitati de o entitate raufacatoare al direi purtAtor poate fi tslaikalr. Si, deci, atunci cind unui din cei doi este deja parazitat sau posedat, se Intimpla frecvent ca partenerul celalalt, intr-un reflex de apararu, sa actioneze pan frigiditate sau impotent& Aftfel spus, el (sac, ea) nu-0 deschde "chakrele" de Mot justificatA de a nu se lase invadat. Psihologii care, in materiallemul lor", cui 1 spune Cayce, nu vad absolut nirric, sint intotdeauna gata sa sara pe tapui ispa0tor: condamna pe partenerul frigid sau impotent, considerat egoist sau anormal, considerindu-I "inhibat". In realitate, bietul de el se protejeaza sa nu he invadat de o entitate parazita!

24
AceIasi fenomen pentru alcool si droguri, care provoaca un fel de transa, deschizind poarta unor entitati din astralul de jos, care vin sa-I posede pe bautor sau pe drogat. AceIasi fenomen pentru unele concerte de muzica rock, unde muzica este facuta tocmai pentru a aduce auditoriul in stare de transa: lovind violent centrii glandulari, ea provoaca deschiderea for. Auditortil "nu se mai simte" si se transforms in zombi... literalmente, caci adeseori el devine prada unei entitati. Este exact ceea ce spune Cayce, vorbind de pierderea congienfei corpului fizic. Daca concertele rock din Statele Unite si Anglia au fost adeseon devastatoare, si urmate de o recrudescenta a violentei atestata de statistici, este tocmai din cauza acestui fenomen de deschidere imprudenta a chakrelor, descris de Cayce. (A se vedea
Le Rock'n roll, viol de la conscience par les messages subliminaux/ Rock'n roll, violarea constiintei prin mesaje subliminale /, Ed. Croisade, Daniel Chatelain, Case 5, Grange-Canal, 1211 Geneva, Elvetia. Autorul este foarte bine documental si informatiiile pe care ,e prezinta ar trebuie sa fie mai bine cunoscute de matele public si, mai ales, de parintii adolescentilor; din pacate, autorul condamna once ezoterism, pe care-I pune in aceeasi card cu rockul!) Cui vii sint atunci invadall de fortele oculte ai caror prizonieri devin.

De altfel, se she de cind lumea ca vrajitorii si vindecatorii africani provocau transa prin muzica. Ritmurile incantatorii repetitive, obsedante deschideau chakrele. Aceasta transa avea initial un scop terapeutic. Din pacate, aceasta muzica africarta si transa pe care o producea au fost deturnate de la scopul lor religios si terapeutic, ceea ce le fac extrem de periculoase. Evolutia jazului, mai ales dupa Elvis Presley - rockul actual -, este foarte ingrijoratoare. Caci rockul foloseste aceste tehnici muzicale care provoaca deschiderea chakrelor, fara nici o protectie a ascultaterilor, !asap astfel in seama celor mai distructive forte oculte.

Adevaratul text at Tatalui Nostru


Versiunea "Tatalui Nostru" folosita acum de Bisericile crestine din Occident pare inexacta (in compare/le cu originalul dat de lisus). In cursul unei lecturi date pentru un consultant, Cayce a enuntat, Intr-un mod cu totul neasteptat, adevaratul "Tata] Nostru", asa cum I-au primit apostolii:

25

Nu te lasa orbit de lucrurile materiale, ele sa 1111 devina o piatra unghiulara in existenja ta! Slavefte-ii Creatorul in numele Celui care te-a invalat sa te rogi:
TATAL NOSTRU CARELE E$T1 IN CERURI SLAVEASCA-SE NUMELE TAU VIE IMPARATIA TA, FACA-SE VO1A TA, PRECUM IN CER, A$A $1 PE PAMINT. DA-NE NOUA, PENTRU MIINE, CU CE SA IMPLINIM TREBUINTELE TRUPULU1 NOSTRU. IARTA-NE NOUA PACATELE NOASTRE PRECUM NO! IERTAM CELOR CE NE-AU GRE?IT $1 NE GRE$ESC. RI CALAUZA NOASTRA IN VREMUR!LE GRELE, DE FURTUNA $1 ISPITA. DU-NE PE CALEA CEA DREAPTA

irmu IUBIREA NUMELUI TAU.

In aceasta versiune, Dumnezeu nu este acuzat implicit de "a ne duce in ispita", ceea ce este complet contrar definijiei unui Dumnezeu considerat "infinit de bun, infinit de blind". Intotdeauna mi se paruse ca versiunea oficiala era o ofensa adusa bunatatii divine si am fost foarte fericita sa aflu, prin Cayce, ca lisus ne invatase aitceva... [Cu toata consideratia cuvenita marelui si bunului Edgar Cayce

Am terminat.(Lectura 378-44).

precum si autoarei acestei carti, gasim ca nici un om nu are caderea sa modifice textul "Tatalui Nostru", stiut filnd ca in acest trup de came sintem imperfec]i si impuri si nu putem cuprinde cu intelegerea noastrd, atit de limitata, caile Domnului. Personal, intelegem versetul "Si nu ne duce pe not In ispita" ca insemnind "Nu-I lasa pe cel rau sa ne ispiteasce, intrucit numai Domnul nostru Dumnezeu, inteles si perceput ca Sfinta Treime, it poate Impiedica si neutralize pe cel rau. NW.]

Psalmul bunului pastor pentru a "reinchide"


centric glandulari

Acest psalm i "Tatal Nostru" sint singurele formule liturghice cretine pe care Cayce Ie-a impus grupului sau, singurele rugaciuni rostite impreuna, cu voce tare (ceea ce este foarte rezonabil...!).

26 TATAL NOSTRU i

cei ,5apte centri glandulari


2. Staveasca-se numele Tau 8. intru iubirea numetui Tau

I. * In "Tatal Nostru" traditional Tata' Nostru carele, pituitarei ii corespunde Si: "i Slava". esti in "cad a Ta tiroidei: ceruri * este imparatie. timusului: "ci ne izbavete de cel rau". PITUITARA sau HIPOFIZA (V)OLET7

PINEALA
[INDIGO]

ia Ta, faca-se vole Ta. * TIRO1DA precum in cer

7.

.Du-ne pe calea cea dreapta *

astra in vremurile tulburi, de furtuna si

TIMUSUL a?c ?i pe pernint


/VERDE]

LYDEN
[ORANJJ

SUPRARENALELE 5. .larta-ne noud pacatele noastre precum Yt not iertam celor ce ne-au gre?it ?i ne gresesc.

FEMININE GONADELE _ MASCULINE

[GAL

oua, pentru miine, cu ce sa implinim trebuintele trupului

27 fleeare verset ccrespunde unui centre glandular (sau chakra) pe care it va ajuta "sa se reinchida', coborind cite putin nivelul vibratoriu. Recitind psaimul, se vizualizeaza chakra corespunzatoare versetului (vezi mai departe, la pag. 27-28) in ceea ce ma priveste, am auzit de atitea uri repetindo-se mas'nal in bisericile din copilaria acest "Bun Pastor", 'Met nu n-ai reusesc sa-I tin minte in franceza. Dir acest motiv. prefer textul eoralc original, pe muzica veche din Pibl'a regasita de Suzanne Haik Ventoura. (Este usor de gasit caseta La Musique de la Bible levelee / Muzica Bibliei revelata /, Harmonia Mundi, H.M.U. 40-989) In mai multe lecturi (364-7, 364.8), Cayce opune ca Asaf a fost o incarnare veche a lui lisus. Or acest Asaf, mentionat de A Dove Carte a Cronicilor Bibliei (V, 12), trece drept autorul anumitor psa!mi. El ar 1 format muzicieni care profetizau cu lirele, cu titerele, cirnbalele. Pe vremea WI David, ar fi fast peste o mie de cintareti si instrumentisti sub conoucerea sa (Prtma Carte a Cronicilor, XXV, 1). El ar fi fast un foarte bun colaborator al regelui David, ceea ce sugereaza Cayce in lecture 1035-1. Deci, putem presupune ca acest psalm 23, foatte remarcabil, se datoreaza profesorului de cor al lui David, profetul Asaf -altfel sous, Christului Cosmic insusi. aceasta in ciuda semnaturii: "Psalrnul lui David' - oricine tie ea aceia care semneaza o opera nu sIrt intotdeauna autorii ei!). In textul de mai jos, cuvintele scrise cu majuscule sint cele care actioneaza asupra glandei endocrine respective.

Psaimul 23 "CM Vesnic este pastorul meu"

[Corespunde Psalrr,ului 22, Al lui David, din traducerea romans Bine!. Dupe" traducerea fidela a textului francez, am redat textul

roman corespondent, din Biblie, scris cu caractere ingrosate. Mtn] 1 Psalmul lui David.:. "CEL VESNIC" (pilLitara) / Domnul / este PASTORUL rneu (pineala) / ma paste / "NU-MI VA LiPSI NIMIC" (tiroida) nimic nu-mi va lipsi. 2 Pe "PAWN, VERZi"
/1 /
-

a va salaslui;

28 (gonadele) / La loc de une, acolo m-a salasluit; / la marDE APE LINIVITE* ma duce. (Lyden) / la apa odihnei hranit. / 3 Sufletul imi reface; Sufletul meu I-a intors, / ma indreapta ( povaluitu-m-a / pe "CARARILE DREPTATII" (suprarenalele) / pe chile dreptatii, / pentru numele Sau. I pentru numele Lui. / 4 De-ar fi sa urnblu in neagra vale a "MORTII" (timusul) / Ca de voi si umbla in mijlocul mortii, / nu m-as teme de rau, / nu ma voi teme de rele; / caci Tu ai fi cu mine; / ea" Tu cu mine esti, / ajutorul Tau si reazemul Tau (5) Toiagul Tau Si varga Ta, / imi vor fi minglierea. / acestea m-au mingiiat. / 5 Tu imi pui dinainte "MASA" (tiroida)/ (6) Gatit-ai masa inaintea mea, de fata cu potrivnicii mei; i impotriva celor ce ma necajesc; / ma ungi cu balsamuri de untdelemn pe "CAP" (pineala) / uns-ai cu untdelemn capul meu / "PAHARUL" meu e preaplin!... (pituitara) / paharul Tau este adapindu-ma ca un puternic. / 6 Da, fericirea si iertarea ma vor insoji 1(7) Si mile Ta ma va urma / toata viola mea, / in toate zilele vietii mele, / voilocui in casa Domnului / ca sa locuiesc in casa Domnului, / zile indelungate. / intru lungime de zile.

Text ebraic
1 mizmor (edavid' Adonay ro'i lo ehsar 2 bint-ot deshe yarbitseni

29 'al-me --nenouhot yenahaleni 3 tiafshi yeshovev yanheni bema'gele tsedeq lema'an shemo 4 Gam ki - eiekh bege tsalmavet io ira ra' ki - atah 'imadi shivtekha oumish'antekha hemrnah yenahamouni 5 ta'arokh lefanay shoulhan neged tsoreray dishanta vashshemen roshi kosi reviyah 6 akh tov vahesed yirdefouni kol yeme hayay veshavti bevet Adonay )e-orekh gamin

Meditatio i rugaciune Am dat deja in volumul I at Universului lui Edgar Cayce mai multe lecturi despre meditatie. Edgar Cayce acorda rneditatiei o importanla extraordinara; dupa el, este cel mai bun mijloc de "a deschide chakrele", adica de a intra in starea de transa usoara, indispensabila pentru vindecarea proprie sau a altora. Cuvintul meditate este !P. moda. Moda care ne vine din limba engleza sr care, ca toate irnporturile de vocabular, ascunde o neclaritate. Mi-am dat seama de acest lucru intr-o zi, la Virginia Beach. Fiica mea, Elecnore, care avea 14 ani, era acolo, cu mine, pentru Craciun. Printre numerosi; vizitato:i care veneau Fundatia Cayce, am intilnit un cuplu de buni crestini. Militanti. Misionari. De cum au aflat ca

o
s7ritem iraniuzoaice, s-au napustt asupra noastra: in sfirsit, niste oagine ca-e. trebuie convertite! $i deua deodata! Ce pleascal Cace asa am re,a1:zat mai tirziu, pentru puritanul mediu, francezi = pagiri ladica acei pacatosi care au nascocit Place Rgalle, Mot.oin Rouge, nudismul Is plaja: pacatul pacatelor, pacatele eaastrel Vaio, Deci, siguri pe afacerea tor, misicnarii nostri s-au napustit asupra ietei mete: 'Do you meditate?" (Medita(i?) Elaonore, luata repede, nu stia ce se spuna, intrebarea parindu-i-se de cel mai prost gust, verind de la niste oameni pe care-i c.xiostea abia de trei minute. 'nice mea, educate in Anglia, respect& principiul: "no personal remare /far& 7ernarci personale/. Si iii Franta, bursa crestere considera ca relatia unui ocr cu Dumnezeu it priveste doer pe el insusi.) $i, in fata taceril Eleonorei, iata-mi-i pe cei doi sfinhi de ultirna ore inghesuind-o dupe bufet ca explice ca este foarte rau, foarte rats s meditezi yi ca o vor invata El. it ern atunci ca s-o eliberez pe Eleonore si s-o smutg inchizitoritor sal: "Data sti se" meditezi la fel de bine ca. acesti amend Noi nu--i spuneam "metfitatie", cuvintui nu era Inca la mode. Nei ii spuneam: argaciune... s u stiff foarte bine ce inseamna. - Aturt-A, imi spune Eleonore, cind ne facearn mataniile, seara, era "rneultatie"? - Evident! Si "Ave Maria" este o mantra! chestiune de vocabular... Dar realitatea orotund& este aceeasi." Consider important se" punern punctul pa 1" in aceasta privinta, pentrc ea multi oarreni se lass agatati de diversi guru, care ie spun: "EU am s invat medctatia (transceldentala, orizontala etc). Bielii "porumber pentru a fi la mods, se lase" dusi de guru, care sub prete;:tui inward rninunatele tehnici orientate, 71 vampirizeaza (usurindu-i de bani). Trebule afirmam ?flea o data ca meditatia exista la not dintotdeauna. Tehnica cuv-intului (say mantra) repetat in ritm nu !e-a lost niciriind strtina rnisticilor din Occident. SA ne amintim, de exempiu, de acea carte minunata, tntitula Les Recits d'un pelerin rubse /Povestrile unui pelerin rusl, (Ed. du Seuil), unde este deserisa tehn;oa meditatiei r'rtodoxe num;ra ' rugaciunea inimii". [II rog pe cititor se"-i
aminteasca asternativa nfenta de Cayce la legea karmei: legea Gratiei. Aceasta inseamna r3 Nem trece de sub Lcgea Cauzei si a Efectului, care este karma. cub Legea Grat:ei, venind pe Calea Mintuitorului: rugaciunea mimic i ststernul yoga ne cfera ocua modalitati. Prima 11 cauta pe Durnnezeu cu inima, a doua

31
cu mintea. Prima este acceitila oricui, indiferent de conditia faica, int -!ectuala; a doua cere un antrenament special, o dispozitie fizica si imentala specials. Prima nu necesita neaps, at an ice. un timp special, putindfi practicata (souse,' gind) oriunde ne-am af,a Yi indiferent ce-am lucra; face parte dir,tr-un sistem de gindire reliaioasa cu cars ne-am obisnuit de secole. A doua ne cere o anumita pregatire intelectuala ca se' putem integre un sistem filosofic nou, cere un loc mai retras unde se' se poata exersa asanele si respirattile, care nu sint lipsite de primejdie - v. pag. 21, 22, 23 ale acestei carti. Calea inimii este cea mai directs: cu inima iubim si iertam, inima este deschisa $ismerita. Cu mintea judecam si pedepsim, mintea este vicleana si trufasa. Asa cure spune autoarea cartii, importurile lincivistice ascund neclaritati: multi intelectuati sint tentati de sistemul yoga, pentru ca ei sint obisnuiti tucreze cu mintea, nestiinci ca aceasta este calea mai grea si mai lungs; datorifa ateismului impus in ultimele decenii, au pierdut din vedere ca isihasmul, pita de ortodoxie romAneasca, este drurnul cei mai uso. si mai scurt de a ne Integra iubirea, iertarea, mila, smerenia (valonle umane universals care, de altfe!, ar trebui sa-lcaracterizeze pe omul credincios, indiferent de religie). SS invStam, asadar, s credem cu inima, nu doar cu mintea! NAT.]

Este valabii si pentru matanii: este o veche tehnica importata din Orient prin cruciatii din Evul Mediu. ?i azi, in toata Mediterana orienta!a, crestinii si musulmaWi se roaaa astfel. Am vazut oameni de afaceri !ibanezi scolIndu-si mataniile intr-o sale' de asteptare, inaintea unei conseltatii 'pg.! In mataniilf.-) Occidentului, Ave Maria este o mantra a carei repetare ne branseaza treptat la vibretiile divine ale eului interior. Este exact definitia meditatiei data de Cayce. Exists mil si mil de forme de meditatie pe care be cunoastem bine. lubitorii Naturii, cei care lac plimbari lungi, marii care asculta gindurile cintind in pinzele ambarcatiunilor, melomanii care se reculeg in timpul concertului preferat... toti acesti oameni de fapt mediteaza: natura, muzica, frumusetea ii readuc it contact cu divinitatea lor prof:inda. Noua, care putern Inca practice mersul pe jos, (spre deosebire de ceea ce se petrece acum in America), care avem Inca foc de lemne In seminee special deschise pentru a putea se' le privim, s nu vina altii s ne explice ca sintem "paginr, ca nu cuncactern med: .!atic; de. astfel, exists cu adevarat, undeva, "pagini"? Ma indoiesc. Bunicui meu, Maurice Pontien Viee, nu se ducea la slujba. Cum auzeam in jurul Iji dame bigote emit-1'nd diverse pared, I-am intrebat7 - BunicJIE de ce nu mergi la biserica? - N-am decit s5 far biserici, mi-a raspuns el. Cred

32 Dumnezeu, it iubesc, imi place sa-L adrnir in natura. Pentru mine El este cu mutt mai prezent in padure decit in once biserica. Bunicul meu fa ea plimbari lungi pe jos,la ;era. Medita, da! desi cuvintul n-a fost pronuntat vreodata Era un om toate sensurile cuvintului, pe care marea sa bunatate II facea iubit de toti.

Liniftea

Nu se poate mr)dita fart, linivte: este absolut necesara. Linistea permite ascensiunea energiei divine prin chakre. Nici o rugaciune personala, nit, un efort de branvare la Fortele creatoare nu se pot face Vara linivte. Cind spun linivte, aceasta inseamna ca, nu se vorbevte - daca nu, suflul nostru se pierde in cuvinte. Putem medta pe o muzica frumoasa, branvindu-ne la aceasta muzica pentru a ridica vibratiile, dar vorbind, nivelul vibratoriu coboara din nou. lata de ce incepem intotdeauna vedintele noastre de vindecare printr-o era de linivte. La capatul acestei ore, ne aflam in acea stare vibratorie diferita care ne permite sa percepem ascensiunea energiei vitale prin chakre. Ceea ce provoaca vibratii, balansari - fenomen normal, legat de intensitatea energiei degajate. levim din linivte nu pentru a vorbi, ci pentru a spune numele celor care au solicitat o rugaciune de vindecare (absen)ii i mortii). Fiecare participant se concentreaza in linivtc pe hecare nume, cu Cayce insists adeseori asupra linistii. Unei persoane care I-a intrebat: CE METODA TREBUIE SA FOLOSESC PENTRU A VINDECA? i-a raspuns: Trebuie sa ridicap nivelul de conptienfa al celor pe care vrefi s-i ajutati, data cu al vostru, in profunzimea eului vostru. $1 asta in linipte! (Lectura 281-10) Toate marile religil au insistat asupra necesitalli ne putem aminti retragerea pe care trebuia s impuna viitorul lama, trei ani vi trei luni de linivte (ba chiar vase ani vi vase luni, uneori mai mutt...). Sau linivtea mInastirilor, a carninefor de caritate etc. Este conditia prealabila pentru once progres spiritual (Si pentru once eficacitate in vindecare in privinta care ne intereseaza aici). Linivte care elibereaza sufletul de falsele sale angoase.

33 Deci, asa cum am spus-o, in meditafie, diverseie chakre intra in rezonanfa cu energiile vietii. Or, spune Cayce, glanda suprema a corpului, dirijorul general este pituitara (hipofiza). Nimic nu putem intreprinde fart "a deschide" pituitara. DOMNULE CAYCE, PITUITARA INSEAMNA LINIO-E? Liniptea de aur. Ea guvemeaza energille care sint cea mai inalta expresie a forfelor, a puterilor puse la dispozilia Omului in experienta sa terestra. Linipte, dacif vreji sa auzifi vocea Creatorului vostru. (Lectura 281-30) Linistea era cu mutt mai evidentA in vremea Iui Cayce, decit in vremurile noastre. Prietenii Iui Edgar n-aveau nici televizor, nici magnetofon. Atenlia for interioara nu era continuu dispersata, ca a noastra, de aceasta civilizalie a zgomotului. In grupurile mete imi este intotdeauna greu sa-i fac pe nou-venifi sa accepte aceasta lege a tacerii. S-ar putea crede ca o ora de tacere nu este primejdioasa ei bine, nu va imaginali cit de tare ii sperie. Linistea se invala: cei care i-au gustat dulceafa n-o mai uita niciodata, iar calitatea linistii este indicatorul viefii spirituals. Daca in grupurile mele as face doar un singur lucru: sa ofer oamenilor o ora de adevarata liniste, tot ar fi ceva infint de util.

Ce metode trebuie sct folosim pentru a vindeca?

Nici una. Toate... Am vazut mai sus intrebarea pusa Iui Cayce. Putem spune doar Ca, in aceasta privinfa, nu da. directive stricte. N-a precizat niciodata dna ar trebui, sau nu, sa atingem persoana cu miinile. Deca ar trebui sa incepem de la picioare sau de la cap. Dacd ar trebui sa stagi in picioare sau asezali in lotus sau in luminare... Aceasta problemd ii framinta mutt pe incepatorii mei, pe aceia care yin pentru prima data Intr-un grup de vindecare prin rugaciune. Diversitatea darurilor personale genereaza in mod necesar diferite moduri de a vindeca si respectarea celuilalt ne cere s nu impunem o anumita tehnicd. In efectuarea acestei activitaJi, aca cum este prezentata pentru fiecare individ, [trebuie sa stim] c unii nu sint in stare sa interpreteze acest principiu decit pentru ei inpipi. Nu ocicine

34

este dotat pentru contactele umane, nu oricine este vindecator, nu oricine este organizator, nu oricine este lucritor manual unii trebuie sa joace chiar pi rolul bufonuluil (Lecture 281-11)

Alffel spus, e nevoie de toate pentru a face o lume, nu se poate cere tuturor aceeasi treabe. Dace fiecare dintre noi, intr-o maniere generale, trebuie se se straduiasca se usureze durerea celorlalti, nu oricine este dotat pentru munca concrete de vindecetor care atinge cu miinile. Fiecare trebuie se stie ce pc ate face:

Unora le este dat darul vIndechrii cu miinile. Altora, vindecarea in liniftea meditajiel pi a rugaciunii. Alfii pot, coordonindu-0 energiile interioare, sa upureze suferinfele fizice legate de energiile mentale, materiale ;i spirituale care funclioneaza in interiorul corpului. Accelerarea proceselor de vindecare poate veni din afar* dar once vindecare trebuie sa vine din interior. (Lecture 281-18)

Astfel, nu toata lumea este obiigata sa-si foloseasce miinile in vindecare. Totusi, ii incurajez pe participanhi se face aceasta experienta, caci oamenii care vin in grupurile noastre au Inceput, in general, o activitate spirituals importante. Multi dintre ei nu Indreznesc sa-si foloseasca miinile si acuza mincarime (pe rani)! Imi descriu fenomenul clasic al miinii care se urnfla, se inroseste, al degetelor care furnica ... este manifestarea energiei care ar vrea sa se daruiasce. In aceste cazuri, nu ezitati! In schimb, cei carora le este cu adevarat frica si care nu se simt Inca pregatiti, pot coopera cu vindecatorii, stind la loctil lor rugindu-se. Cayce aminteste modul in care proceda lisus, care avea Intotdeauna in jurul Sau un grup de discipoli, dar nu vindecau tori in acelasi timp, fiecare avea o sarcine precise, dupe un scenariu bine ordonat:

Pentru a folosi cel mai bine puterile pe care El le daduse, era nevoie adeseori ca numai aceia care-I erau cei mai apropiafi sa fie prezenji atunci and El vindeca, Fara a-i respinge pe ceilagi, trebuia ca totul sa se petreaca in ordine fi decent& (Lecture 281-8)

Aceasta expresie a lui Cayce, ordine pi decenla, ne arate ca sedintele de vindecare se desfasoara dupe o anumita discipline si nu in haos, nu in dezcrdine. Tot din acest motiv, nu se intreaba bolnavul de ce anume sufera (nici dace este bolnav). Multi oameni au bube de care se jeneaza: nu exists nici un motiv pentru a-i oblige sa le arate (in plan fizic sau moral) intr-un loc public. De unde discretia totals: Cayce estimeaza ca Grape divine, valul de energie creatoare, canalizat de

35 miinile vindecatorului, stie uncle trebuie sa lucreze. Persoana care pune miinile pentru vindecare nu este obligata SA stie in ce loc sufera eel pe care-I atinge cu miinile. Dar Gra/la o stie si actioneaza acolo unde trebuie. Acestea fiind spuse, data cu capatarea rutinei, se ajunge la o foarte buns perceptie a partilor corpului care sint bolnave. Mi se intimpla adeseori ca miinile sa mi se aseze singure pe locul care are nevoie de ingrijire, pe partea dureroasa care cere alinare. Unii vindecatori percep culori (sau gauri negre) in aura pacientului, ceea ce le permite sa actioneze acolo unde trebuie. Se pot vedea aceste culori exterioare in jurul persoanei sau in viziune interioara... Este Ia fel! Altii simt in propriul corp durerea bolnavului am vorbit deja despre aceasta mai sus. Aceasta experienta a vindecatorului iI ajuta, cu siguranta, sa fie mai eficace. Dar, totusi, nu-i este indispensabila: un incepator care-si pune miinile cu generozitate, cu o vie dorinta de a vindeca dar fara sa perceapa Inca ceea ce are de tacit - poate foarte bine sa aducA o mare alinare bolnavului si chiar sa produca vindecare. Este, intrucitva, ca in dragoste: ce conteaza mai mult, tehnicile erotice sau dorinta de a-I face pe celalalt fericit? Tehnicile erotice nu sint nimic, in final, in absenta adevaratei iubiri, a tandretii, a dorintei profunde de a darui bucurie si placere. Astfel, un indragostit incepator, dar cu adevarat iubitor, va simti ce trebuie sa faca, daca are suficienta ascultare si respect pentru celalaft: iubirea este creativa, este insasi definitia sa. lubirea vindeca daca este dezinteresata, adica purificata de egoism, spine Cayce. Da, unii au darul, alp nu. Unii au darul si nu stiu. Altii au darul si experienta... Cu toate acestea, in grip se creeaza un amestec, toata lumea poate participa Ia procesul de vindecare, dar nu in mod obligatoriu cu miinile. Singura conditie ceruta este depasirea fricii si atingerea unui nivel suficient de constientizare. Darul vindecarii este in mod sigur legat de evolutia spirituals a fiecamia in aceasta viata (sau in precedentele). Adica unii oameni care ni se par inferiori din punct de vedere spiritual, dar care au totusi"darul", pot sa-I fi dobindit intr-o viata anterioara, mai evoluata, si I-au pastrat. Pentru ei, este o sansa ce nu trebuie pierduta, de a lichida vechi karme, purificindu-se prin vindecarea pe care au posibilitatea s-o daruiasca celorlalti. Asa a fost cazul lui Cayce, dupa cum a explicat el insusi: darurile sale de medium si vindecator (prin transa mediumnica, nu cu miinile) se trag dintr-o yield mai veche, din Egipt, cind nivelul spiritual fusese foarte stralucit... Apoi, spune el,

36 cazuse foarte jos si darurile ii fusesera redate pentru a-i permite sa urce din nou (spiritual). Exists zece mii de moduri diferite de a vindeca; fiecare sa-si gaseasca tehnica personals, asa cum artistul Isi gaseste "maniere" proprie. Ceea ce conteaza este, inainte de toate, sa se branseze Ia Energia Diving, care este Creatcare si ne face creatori Ia rindul nostru, . conducindu-ne Ia inventarea tehnicii noastre proprii de vindecare. (A se vedea Ces mains qui lisent le corps, de Edith Aced, Ed, du Trigramme.)

Inainte de toate, Invingeti-va Mod

Cineva I-a intrebat pe Cayce: TREBUIE SA DEZVOLT IN CONTINUARE ACESTE PUTERI MAGNETICE DE VINDECARE PRIN CONTACT CU MilNILE?

Cind toate fricile dumneavoastrei vor fi stapinite in dumneavoastra insiva, atunci mergeji mai departe. Ditch nu, exists riscul de a crea condilii nefaste pentru sine ci pentru Acest dar este in dumneavoastra, dezvoltatil (Lectura 281-8).

Intr-adevar, fricile celortal/i pot crea un "stres" periculos care provoaca reacjii negative. Din fericire not spunem, Inainte de a incepe, rugaciunea de protege! (a se vedea mai Inainte). ESTE BINE, DOMNULE CAYCE, SA INCERCAM SA-I VINDECAM PE CEILALTI IN CAZUL CIND N-AM REUSIT SA NE VINDECAM NOI IN$INE IN VIATA NOASTRA?

A-1 vindeca pe aljfii inseamn `a a to vindeca. Intrucit daruind celor din jurul nostru ceea ce-i aluta pe sea atinga- vibrafia vitals perfecta in corpul fizic,,printr-o atitudine mentaid juste Si o dezvoltare armonioasii a aptitudinilor trupului, ne aducem noun insine un progres in Cuno.aftere. Da, vindecindu-i pe ceilalfi, ne vindecam not inpine! (Lectura 281-18)
De cite on n-am verificat aceste cuvinte ale lui Cayce! De cite on am ajuns "rablagita" Ia grupul de care trebuia sa ma ocup... Eram obligate sa ating cu miinile, ca animatoare a grupului! ?I, de fiecare data, m-am sirnjit infinit mai bine (chiar daca nimeni nu-si folosise puterea miinilor asupra meal.) 9Vla vizualizam ca un "canal" (este cuvintul folosit de Cayce, channel) care trebuia sa "capteze" un fluviu

37 de lumina. acesta, trecind prin mina mea, ma curata inainte de a produce acelasi efect asupra persoanei aflate sub miinile mete. Pe masura ce persoana ipi branpeaza eul [la Fortele Creatoarej, ea devine capabila s fie un canal, atit de bine incit poate educe chiar o vindecare instantanee, prin atingerea cu miinile. Cu cit se produce mai des lucrul acesta, cu atit crepte puterea simfita de persoana respective. (Lectura 281-9)

Forta grupului
0 prietena imi spunea: "De ce este nevoie de atita lume? Tot ce ai explicat, in grup, in aceasta dimineata, as fi preferat sa-mi explici numai mie, la mine acasa. Ar fi la fel de bine". 0, nu! Exists o forta, o emanare de energii venind de la grupul care se roaga la unison. Aceasta forja este indispensabila: tocmai ea permite invingerea fricli de catre incepatori si oblinerea unor progrese mutt mai rapide, ajutind la deblocarea energiilor individuate. Bineinteles ca, dace este vorba de un vindecator profesionist, vindecarea prin rugaciune se poate (Mine izolat, dar pentru un non-profesionist grupul este mai puternic si lucrunle merg mai repedel De altfel, la filipinezi, marii vindecatori sint intotdeauna inconjurati de asistenti si de alte persoane care se roaga cu ei. Cayce: Cum an spus-o deja, multe lucruri pi-au croit drum In sufletele, Inimile pi spiritele multor oameni... De aici, energia care se napte din unirea mai multor persoane poate acliona asupra acelora catre care este indreptata, generind !a ei a adevarata conptientizare. Pentru a !lustre mai bine aceasta: infelegeli bine ca viala adica Dumnezeu - in esenfa Sa insapi este vibrafie. Si cum fiinfele fizice se nasc din aceasta energie atomics - din care gilt o ',articled conptientizarea acestui fenomen 1l ajuta pe individ s perceapa aceasta vibrafie; pi el infelege cum poate actiona asupra ei. Cam in modul cum gasim in corpul fizic vederea, auzul, gustul, vorbirea - care nu sint dealt varietal! de fenomene vibratorii, branpate ,a conptienfa corpului fizic. Acesta percepe lucrurile sub forma de vibrafii prin ceea ce capteaza simfurile in interior pi in

38

exterior. Prin urmare, o persoana poate sa nu perceapi rugaciunea sau gindul ce-i sint trimise de un individ care, nefiind suficient de branpat, 1111 poate deci modifica valoarea vibratorle la ceilaiji. Dar, dada exists in adunarea mai mu/tor persoane o combinajie de forte spirituale, continuu emise Si dirijate citre acea persoana, vibraffile acesteia vor putea fi atunci ridicate astfel Inch sa provoace in ea o trezire. (Lectura 281-4). Toate energiile atomice ale unui corp fizic sint compuse din unitafi de energie pozitivii pi negative, ceea ce permite [corpului fizic] sa existe in planul materiel. Aceste energii aparlin eterului, adica, aceste energii atomice fiind electrice prin nature, atunci cind infra intr-o baza material* devin materie in capacitates for de a se coordona sau de a se descompune. late de ce dada un grup [de indivizi] poate accelera vibraffile atomice care creeazi energlile pozitive - care sint energille divine aflate in actiune asupra planului materiel -, grupul poate de asemenea ss rupa aceste forte distructive ridicind vibrafiiie respective. Asta este materia, infelegefi? Acest proces are loc mulfumita Forte/or Creatoare, care sint Dumnezeu in manifestarea Sa. Asffel, pozijia, gesturile, timpul, durata, locul, numele fi cuvintele nu sint decit lucruri midi, detalii, pe care le veil studia pi infelege, modalitafi care skit lasate la aprecierea fiecaruia, ca 81 se ajute de ele in sfera reapectiva. In acest mod entitatea va devenl, pujin cite pufin, vindecator. (Lectura 281-3). In vremea cind Cayce a vorbit de energiile electrice care menjin elementele componente ale atomului, acesta era un limbaj foarte nou pentru marele public. Era, de asemenea, foarte moderns afirmatia ca gindirea actioneaza asupra celuleior corpului, ridicind vibratiile. Doar recent lumea stiintificd a realizat ca once particula de materie este insufletita de vibratii. Altadata se crezuse ca materia este inerta (Cf: pasionanta lucrare Equihbre de renergie hurnaine I Echilibrul energieLumane /, de Simonne Brousse, Ed. du Rocher.) In final vrea sa-mi linitesc participanjii, care sint intotdeauna speriati de ideea pornirii in aceasta aventura pe care o constituie un grup de vindecare prin rugAciune Si atingerea cu miinile. Mai intii le voi spune ca healing-ul se sprijina pe vechiul principiu al lui Hipocrate, Natura Vindecatoare, adica: "Ai incredere in Natura, ea vrea numai sa vindece". Trupul, creatie divine, este bun in sine, ca Natura.

i9
Este ceea ce spune Geneza: "$i Dumnezeu a vazut ca lucrul era bun". Aducind prin mlini si gind energie acolo unde lipseste, nu facem decit sa ajutarn Natura Vindecatoare... 5i cum spunea genialul Dr. Balint, in relatia medic-bolnav, singurul medicament adevarat este medicul insusi! Toata problema este sa stie cum sa se administreze el insusi pacientului sau...

Despre influents parfumurilor asupra meditatiei

In Egiptul stravechi, dupe Cayce, parfumurile aveau o mare importanta atit in viata religioasa, cit si in vindecare (pentru ca cele doua erau strins legate). Rolul parfumurilor era s favorizeze meditatia, contribuind la "deschiderea" centrilor glandulari, in cursul acesteia. Indienii (din India) n-au uitat aceasta functie a parfumurilor. In liturghia catolica mai exists un vestigiu: tarniia. Dar, in imensa lor majoritate, credinciosii nu mai stiu de ce se foloseste ea. Acest rot al parfumurilor constituie si motivatia profunda a folosirii !or de catre femei, ca sa atraga barbatii: mirosul degajat actioneaza asupra centrilor glandulari favorizind deschiderea "chakrelor" sexuale si urcarea forjei vitale in acestea. Multe specii animale, in perioada imperecherii, secret& un miros in acest scop. Dar sint parfumuri si parfumuri. Nu toate esentele sint favorabile excitatiei sexuale sau meditatiei. Reactiile individuate pot fi, si ele, foarte diferite. Este ceea ce spune si Cayce: Oare un parfum pe baza de stinjenei are acelapi efect asupra tuturor? Oare apa de trandafiri, sau esenja de cuipoara, sau de caprifoi, sau de mar salbatic afecteaza pe indivizi in acelapi mod? Nu. Unora, aceste esenle le pot educe influenje negative. Altora, le vor reaminti experienle intime care le-au marcat subconptientul Parfumurile contribute mutt la dezvoltarea fiinjelor omenepti. Vedeji diferenja dintre o persoana din Noua Anglie, care respire mirosul unui pamint cu anumite caracte.-is'ici pi altele care, sub alte clime, respire ardeiul lute

fi

mirosul mlaptinilor. temperamentintre

Si

vedeji

diferenfele

de

40

unii pi ceilalfi. Nimic nu influenfeaza atit de mutt viaja materiall ca mirosurile. (Lectura 274-7).
Si Inca:

isi trag puterea de a produce aceste mirosuri? Unul de lamiie,

Aceste plante variate, cu parfumurile for diferite, de unde

altul de portocala, al treilea de levanfica, al patrulea de violete? Acest caracter ereditar le-a fost dat nu de catre Om, ci de calre Forfele Creatoare care le-au permis extraga [din parnint, ape sau aer] ceea ce le trebuie pentru a produce un ulei esenfial. Acesta declanpeaza un raspuns, adica genereaza vibrafii in sistemul olfactiv al omului, situat in mucoasa. Acesta d naptere reaciiilor in corp pi exercita, din acest motiv, o influenfa uriapa. (Lectura 274-10).
In traditia occidentals se credea ca sfintenia se manifests prin mirosuri suave, "mirosul sfinteniei". Acesta putea fi emanat de un sfint in vials, dar si de un sfint mort, din care au lamas numai moastele. Sa nu credeti c acest lucru nu mai exists: Insotind eu insami unii din membrii familiei mete in pelerinajul de Ia San Damiano, in Italia, am fost foarte mirata sa simt un miros de violete Ia piciorul sanctuarului. Totusi era luna august, sezonul violetelor trecuse de mult. Sub canicula, parnintul de lark ars de scare, mirosea a praf. De altfel aproape ca nu erau flori pe sanctuar, cu exceptia citorva bieli trandafiri ofiliti. Am crezut ca sint obiectul unei halucinatli. Vecinii mei, bine informati, mi-au spus ca era o experienta pe care o traiesc adeseori pelerinii: se pare ca mirosul de violete anunta trecerea (invizibila) a Iui Padre Pio, celebrul mistic italian. Nu foarte convinsA, m-am gIndit ca trebuie sa fi existat printre cei prezenti o doamna care ,5 - a turnat pe ea, in dimineata aceea, un flacon intreg de parfum de violete... Totusi multimea se retragea cite putin si am ramas singuri... Dar parfumul persista! Fenomenul exists si in zilele noastre si nu numai in Italia (de exemplu in Franta, intr-un pelerinaj in Proventa, dedicat Sfintului losif... Si in alte locuri!). Cayce ne aminteste ca Biblia vorbeste foarte des de parfumuri si ca nu este doar o figure de stil, folosita in poezie cum avem tendinta sa credem astazi.

Si ce voiau sa spuna cei vechi, atunci cind spuneau: "S-a ridicat ca o suave tamiie dinaintea Creatorului"? Ei voiau si spuna c individul realizase o conptientizare, regasind in interior starea celesta in care se afla inainte de Incarnare - inainte de a fi contaminat de formele materiel [...j. (Lectura 274-10).

41
Pentru meditatie, Cayce recomanda diverse es ente - de exemplu, de stinjenei, cedru, panselute, isop dar insists mai ales asupra levanticai, a carei actiune specifics nu produce nisi o excitajie sexual& ci dimpotriva, aduce un calm favorabil starii meditative:

Oare levanfica a favorizat vreodata placerile carnale? Ea a fost, mai degraba, auxiliarul dintotdeauna al ingerilor de lumina fi de compasiune, atunci cind voiau s aduca sufletul oamenilor intrun loc de pace $i compasiune. (Lectura 274-10).
Esenlele exercita o actiune de purificare eliberare a corpului de instincte:

Unii au nevoie de mirosuri bine definite pentru a simfi efectele respective, [...] pentru a stimula activitatea anumitor panJI din corpul lor, astfel incit sursele de energie cele mai carnale, cele mai materiale, sa fie indepartate, pentru ca trupul s fie purificat in intregime. Astfel puritatea gindirii se va impune cu mai multa upurinfa ridicindu-se pu/in cite puffin prin tofi centrii glandular! din corp. (Lectura 281-13).
Trebuie tot4 sa ne interzicem folosirea parfumurilor sintetice. Cayce, in lectura 274-10, le interzice ferm (a se vedea volumul I). Exists producatori de uleiuri esenhiale biologice (adica provenite din plante aromatice cultivate fara pesticide) care extrag esenlele dupa procedee traditionale vechi (familia Fra, lavandicultori biologici, 84400 La-Garde-d'Apt, Franta).

3. Apocalipsul, Iec;ie de medicina holistica 0 lectura holistica a Apocalipsului


Marea originalitate a lui Cayce este interpretarea pe care o da Apocalipsului lui loan. Ultima carte din Bibliile noastre - pe care cititorul nepregatit risca s o considere deliranta Apocalipsul descrie o intreaga fauna fantastic& personaje stranii, locuri uitate, a carpi-

utilitate nu se vede de la prima abordare. Or, laid ce spune Cayce:

42 Aceste viziuni, aceste experiente, aceste nume bizare, aceste biserici, aceste locuri, acepti dragoni pi aceste crape nu sint nimic aftceva decit nipte simboluri. Acestea sint simbolurile fortelor care lupti intre ele inlauntrul omului, in cursul trecerii sale prin lumea materiaia [viata terestra]. ,Si aceasta pins cind el infra din nou in lumina slavita, in trezirea intru spirit, care se produce intre cele cloud lumi, Dincolo. Astfel, Bisericile ('Bisencile": cap. I, versetul 4 si urrnatoarele; cei
"douazeci si patru de batrini", cap. IV, 10 si urrnatoarele; "Mielul", cap. V, VI, VII si urmatoarele) pe care le mentioneaza Apocalipsul simbolizeaza

puterile pe care nci le numim cele cinci simluri pi care trebuie sa fie spiritualizate prin vointa fiecarui individ. Aceasta se produce atunci cind omul ipi regasepte unitatea, prin activitatile sale din lumea materials [terestra]. Astfel, batrinii, Mielul fn gindirea cayciana, Mielul inchipuie Christul Cosmic] nu sint decit simboluri pentru a ne arata purtarile Omului, ca individ, in refuzurile fi acceptarile sale. Si, apa cum vedem, diversele imagini, prezentate in aceasta carte pi provenite din viziuni, descriu de fapt o intreaga forma de energie care se manifests in noi. ,Si aceasta energie ne este prezentata ca iepind dintr-o singura sursa. Sufletul, vointa individului, alege fie sa-pi coordoneze energiile cu aceasta sursa units, permitindu-i sa impregneze mereu mai mutt lumea Materiel, pi aceasta printr-o experienta de vials care poate fi analizata dintr-un punct de vedere spiritual; fie [sufletul actioneazal in sens contrar. Atunci, veti spune, de ce sint prezentate Coate acestea sub forma de simboluri? De ce Coate aceste povepti? Ei bine, pentru ca aceste texte sint destinate acelora care erau sau vor deveni prin cautarea for - initial. Aceia care sint capabili sa infeleaga slava care poate fi a !or, data acceivta sa &each la treaba pentru a &Ai in actele for cunoapterea, ape cum o percep in viata prezenta. In linia acestei cautari, once om poate gasi acolo, fiecare verset, fiecare simbol, tot ce este bun fi lot ce este rau in actele sale, in ceea ce face el din Cunoaptere, Lege, lubire, Compasiune, Intelegere. ,Si cum intelege el sosirea Mieiului in lume. ,Si cum va putea, prin exemplul propriu, arifitat astfel simbolic, sit se prezinte in feta tronului Sau, in calitate de moptenitor, ape cum s-a spus. Moptenitor, adica, mai exact, coinoptenitor cu el, cu ceilalti copii ai lui Dumnezeu, chemati la aceasta lumina slavita care este a Sa.

43

In acest mod, cititorii Apocalipsului sins incurajaji sail caute lacunele "eului" lor: aceasta vor se" sugereze primele patru capitole, apa cum sint ele Imparfite scum. Care slat lacunele personalltJjii dumneavoastra? Wittefi race, sintefi call? All fost neglijent in dobindirea Cunoapterli care v aparfine de drept? Sintefi o personas cu ceafa feapana? Sintefi adulter in gindire, in acte etc., in prerogativele care sint ale voastre? Astfel, n-afi tntilnit deja, in diversele vieji, aceste personaje simbolice, descrise de Apocalips pi care stau In fate tronului lui Dumnezeu", cei doulizeci Si patru de Marini, de exempla, care sint emblema energillor fizice ale Eului pi a caror imagine o avem in mentalul nostru? $i n-afi primit niciodata mesajul cavalerului verde? Sau al celui negru? Sau al celui alb? Sau al ce/ui row? Care sint figurile emblematice ale mesajelor pe care le primifi in cursul diverselor voastreexperienfedeviafa terestra? Si cum va situali in relafille cu simboluri ca Babilonul sau riurile de singe sau pomul viefli? patru Cava/eri ai Apocalipsulut. cap. VI; Babilonut cap. XVII, XVIII; Riurile de singe: cap. VIII; Apa fzvorutui Viefit qoap. XXII; Pomul viefii: cap. II, IX, XXII; Frunzele pornulut cap. XXIII Toate aceste simboluri reprezinta EuL Eul corp fizic, eul corp mental, eul corp spiritual. Fiecare cu atributele sale, fizice, mentale, spirituale. $i ele trebuie sa devina unite, Una in tine insufi, cum sint Una in Teal, Hut Si Duhul Sfint, in El Apadar dorepti sa intri in Slava Tatalui? Orice fiinfa umana care dorepte acest lucru trebuie SA vine" sa-pi is singura apa Viefii descrisa in cartea Apocalipsului, curgind ca un fluviu din tronul Caci frunzele pomilor sint menite sa tamaduiasca neamurile. $1, deal acceptati demersul, "singele" pterge once grepeala. Cum? De ce? Al cui "Eu" sa tie salvat? ,Si la ce sintefi chemafi? inainte de Coate, trebuie fill/ ca numai aceia care vor renunfa la egoul for vor fi salve!". Singura voastre salvare este sa slavifi "Eul" IN Christul Cosmic. Cine are urechi de auzit se" auda! (Lecture 281-16). Si Cayce continua, dind cheia tuturor figurilor ciudate care populeaza aceasta carticica bizara: Marele Babilon, ingerii, Tronul, Femeia, Focul, arpele, Mielul... 0 intreaga fauna, ce mai! Cum aceasta era o mare noutate chiar pentru protestantii din "Bible Belt" [statele sudice, profund protestante, n.trl, care stiau Biblia pe de rost, drags de Gertrude Cayce i-a cerut sotului sau citeva precizari. astfel a intreprins Cayce, in douazeci si patru de lectun, o descriere a corpului omenesc, dupe Apocalips. El insusi era pasionat

44 de ceea ce dezvaluiau, putin cite putin, aceste lecturi si afla o muttime de lucruri de care nu avusese habar Inainte. Intr-adevar, aceasta descriere a Omului, data simbolic in Apocalips, este fundamentals pentru orice persoana interesata de procesul vindecarii. Cad Cayce arata acolo, in toata amploarea sa, importanta esentiala a glandelor endocrine. Insuficient cunoscute in epoca sa, insuficient cunoscute si astazi, rolul lor cheie era, desigur, mult mai bine inieles de initiatii antici, egipteni, iranieni, apoi esenieni, Intre care era si loan. $1 acesta a tradus stiinta initiatica a timpului sau in misteriosul Apocalips, care poate, in fond, sa fie considerat ca un tratat de medicina holistica (adica medicina care se ocupa de cele trei corpuri - fizic, mental, spiritual - cu legaturile dintre ele). Textele care vor urma sint noutati absolute in aceasta privinta. Avertisment pentru cititorul mai putin familiarizat cu Biblia

Mi-e teams ca cititorul francez, mai putin axat pe Biblie decit cel american, ar putea fi respins de "biblismul" excesiv. Cayce se adreseaza unui public impregnat de Vechiul si Noul Testament, pentru care expresii ca "oameni cu ceafa teapana", "generatie adultera" au un sens. ("Ceafa teapana" Ii desemneaza pe orgoliosii care nu asculta nimic, iar "adulterul" este luat in sensul general de nerespectare a "invoielii" facute cu Dumnezeu). Trebuie neaparat sa reamintim ca Cayce nu-si propune sa converteasca pe nimeni la religiile iudeo-crestine nascute din Biblie. Pentru Cayce, asa cum am vazut deja (vezi volumul I), toate religiile din lume au fost inspirate de Christul Cosmic. Adevarurile continute in Apocalips sint prezentate sub alte forme, cu alte cuvinte, in Upanisade, Zend-Avesta, Triadele druidice sau Popo! Vuh... Dar exists Inca, chiar intre devotatii lui Cayce, misionari zelosi care nu iau Inteles invatatura. Ei cauta sa va convinga ca, "In afara Bibliei, nu exists mintuire!". Am fost mirata ca biografii lui Cayce au insistat atita asupra participarii sale regulate la "sunday class", unde Linea cursuri despre Biblie. In ochii mei de europeana, este vorba numai de o activitate care face onoare generozitatii lui Cayce. Dar mi-am dat seama ca in ochii concetatenilor sai, era mai mutt: aceasta angajare le "dovedeste" ca Cayce era o persoana respectabild!

45 Confuzia religie-pozitie socials este, in Statele Unite, alit de generals, ea cintarete atit de mult (i atit de orb) pentru cetateanul de baza, Incit ne trimite cu gindul la ceea ce se intimpla in Franta burgheza, catolica Si conformists de la inceputul acestui secoi. La Virginia Beach, de exemplu, oamenii imi spuneau uimiti: "Chiar nu vreti sa fiti condusa cu marina la biserica DUMNEAVOASTRA, in ziva de Craciun? NU aveti biserica? Dar nu-i bine. TREBUIE sa tineti de o Biserica!" Cei din jur vedeau foarte rau faptul ca-n ziva de Craciun am preferat sa ma rog in mijiocul Naturii (conform celor spuse de Cayce: Biserica este in tine, a se vedea mai jos lectura 2403-1). In alta zi, cum faceam cercetari in privinta anumitor iiconsultanti celebri ai Iui Cayce, am intrebat-o pe bibliotecara de ce toate numele proprii din lecturi au lost inlocuite cu numere. In unele cazuri ar fi fost interesant sa tim pentru cine fusese data o anumitalectura.fiefuzasera pacientii lui Edgar sa autorizeze publicarea numelui lor? - 0, mi-a raspuns secretara, oamenii care au venit sa-I consulte pe Cayce au fost alit de persecutati de Biserica lor, incit am fost obligati sa suprimarn toate numele proprii. - Si daca in cartea pe care o voi publica in Franta vorbesc de una sau alta din aceste personalitati marcante care-I inconjurau pe Cayce? Credeti ca voi obtine permisiunea persoanei respective (sau a urmailor sai) de a-i cita numele? - Nu contati pe asta, oamenii nu vor sa rite s alba necazuri cu Biserica! In concluzie, Cayce, care a vorbit mult de toleranta, Inca n-a fost inteles! lata citeva lecturi:

0 Biserica data, organizarea ei, bun. Asta polarizeaza ideile. Dar s nu credeji ca va aperfinetoata bucata...! (Lectura
3350-1).

Biserica este in tine insuli, caci corpul tau este un templu a! Dumnezeului Viu, deci problems nu este de o organizajie say alts, sa pretinzi cutare sau cutare name sau titlu... (Lectura
2403-1).

Vom 011.0 intotdeauna prin a descoperi eh Adeviirul indiferent de eticheta, religie in "ism" sau cult - vine dintr-o Singura Bursa. Oare nu exists copaci [de diferite speak stejari, frasini, pini? Fiecare dintre ei raspunde unei necesitati 0 corespunde unei experienje. Toji au de ocupat un loc. Nu-1 criticaji pe nici unul! Dar incercali, mai bine, sa va dovediji un excelent pin, sau frasin, sau stejar... (Lectura 254-87). [Sfintul
Augustin, scria:

46

"Acest lucru, pe care-I numim acum religia cresting, exista deja din vechime. A existat intotdeauna, de cind exists rasa umand. (citat de Christian Jacq, in Le Message des constructeurs de cathedrales / Mesajul constructorilor de catedrale /, l'Aventure Mysterieuse, Ed. J'ai Lu).]

Si in incheierea acestui capitol, o intimplare traits, ca sa aratern Ca i-r1 batrina Europa mai este cale de batut. late" ce mi-a povestit foarte spirituala mea prietena Maggie Kahn-Sriber. Intr-o zi, viziteaza o minastire linga Orleans si, la iesire, lasa o sums de bani sorei de la poarta. - 0, mullumesc, spune aceasta. Voi tine minte sa ma rog pentru dumneavoastra; voi spune cinci Pater si cinci Ave. - Foarte frumos din partea dumitale, Ii multumeste Maggie, pe care o mince limba sa tachineze. Nu stiu insa daca o sa aiba efect: eu sint evreica! - 0, saraca doamna, e cumplit! Ce nenorocire! - De ce? Credeam ca si lisus si Maria au fost evrei. - A, nu! imposibil, nu pot crede asa ceva! a protestat biata sora, a carei credinta se define sub socul acestei revelatii scabroase... - In fine, insists Maggie cu ironie subtila, chestiunea nu e prea sigura, der totusi informeaza-te!
M ar el e B ab ilo n, Mi elul f ia re le ce le hid oa se

Dar sa reluam firul intrebarilor puse lui Cayce despre semnificatia figurilor simbolice din Apocalips. PU TETI SA NE EXPLICATI "CADEREA BABILONU LU I" DE CARE VORBESC CAPITOLELE 14,17SI 18 DIN APOCALIPS?

Babilonul reprezinti individul; aceste etape prin care trece mice suflet cind patrunde in diversele mistere ale energiilor mentale-carnale, mentale-spirituale ale corpului omenenesc. Si de aici, felul cum sufletul poate incepe sa inteleaga ca va fi ferit de distrugerile aratate in carte, numai daca accepts s treaca printr-o purificare...
SI CE VREA SA SPU NA INGERU L CIND ZICE: "III VOl SPUNE TAINA ACESTEI FEMEI SI A FIAREI CARE 0 POARTA, FIARA CU SAPTE CAPETE S I ZECE COARNE"?

(cap. 17)

Gel care urmeaza calea Mielului au infeles: ei ftiU cum se

47 dezintegreazA omul cedind dorinfelor care-I fac sa devina ca procreatorul acestor flare; fi este ceea ce I-a obligat s verse singele ca sa se rascumpere. Dar aceste varsari de singe erau palate de pacat. Numai printr-un rroces echivalent se va putea face implinirea. Caci Pamintul fi Cerul pot trece, lubirea Sa, mila Sa, iertarea Sa vor dura pentru cLi care cauta sa-I cunoasca voinja. Expresia varsare de singe sirnbolizeaza, in mod traditional, sacrificiul. Raspunsul lui Cayce face aluzie la sacrificiile animate (si chiar umane) singeroase, din religiile antice care, intr-adevar, ni se par extrem de barbare. Sensul general al raspunsului este ca, in final, trebuie s acceptam sacrificiul (adica suferinta), sub o forma simbolica, care nu mai implica o "varsare de singe in sens propriu. $1 UNDE SE DUC MORTII PINA LA INTOARCEREA LUI CHRISTOS? SE DUC DIRECT LA EL CND MOR? Apa cum povestesc viziunile celui Preaiubit (loan), exists sfinfi care stint mereu in tap tronului lui Dumnezeu, pentru a interveni in favoarea celor care ajung in Cealalta Lume prin moarte sau o parasesc (pentru a renapte). ,Si El, Christos, este intotdeauna prezent in conptiinfa celor care s-au rascumparat intru EL Napterea, moartea sInt ca vara, toamna, primavara. Nacterea intre cele cloud lumi, apoi napterea in materie... SI SUB CE FORMA TREBUIE SA VINA ANTICHRISTUL DE CARE VORBESTE APOCALIPSUL? Intr-un spirit contrar spiritului AdevArului. Fructele spirt tului christic sint iubirea frafeasca, bunavoinfa,1-1 Spiritul de ura, Antichristul, este oprimare, discordie, critics, egoism, cultivarea lingupeliL Aceste star! de spirit aparlin Antichristului, pun stapinire pe grupuri, pe mase pi se manifests in viaja oamenilor. $I CELE PATRU FIARE CE VOR SA INSEMNE? Este vorba de cele patru energii distructive, care provin din pulsiunile carnale, care se ridica precum nipte animate inauntrul Eului, ca sa-I devore. Chiar OmuL in dorinfa sa de a-pi gasi tovarapi, a introdus aceste elemente a akar experienfa o traiepte acum in Eul sau profund. Trebuie sa le infrunte. Dragonul reprezinta energia care s-a rupt de Eul profund, astfel inch epti obligat sa lupji cu ea, s distrugi toate aceste pulsiuni care ar vrea sa domneasca anarhic. (Lectura 281-16). PROCEDAM CORECT INTERPRETIND CELE PATRU F1ARE ALE APOCALIPSULUI CA FIIND CELE PATRU DORINTE FIZICE

48
FUNDAMENTALE ALE OMULUI, PULSIUNI FIZICE DE BAZ k CARE TREBUIE SA FIE DOMINATE? EXPLICATI-NE UN PIC MAI MULT. Apa este. in Coate acestea - s infelegefi bine ca sint doar simboluri - Fiarele reprezinta forfele elementale. Astfel, corpul nostru, care este de nature terestra, este facut din patru elemente (aer, pamint, foc, ape). Caci, apa cum am spus-o adeseori, orice energie care exists in exteriorul omului, se regasepte in interiorul omului viu - nu cel care este mort, ci cel viu! Caci forla vitals este aceea prin care orice fiinfa vie a fost adusa la viala. laird de ce orice energie, orice forfa, orice proces energetic se regasesc inauntru. $1 in experienfa vigil terestre, ca fiinfa omeneasca, nu va fi niciodata o activitate fizica, un object sau o tehnica, care sa MI fie copia, sau expresia, sau manifestarea a tot ceea ce se Ohl in Omul viu. Caci, in activitafile sale de pe Pamint, Omul nu poate cunoapte decit ceea ce este reflectarea a ceea ce poarta in el insupi.

Cele sapte Biserici glandele endocrine


ESTE CORECT SA INTERPRETAM CELE $APTE BISERICI DIN APOCALIPS CA FI1ND CEI SAPTE CENTRI SPIRITUALI DIN CORPUL FIZIC? Corect. I-AM SITUAT BINE PE DESEN? (v. pagina 50) $1 ATI PUTEA SA NE EXPLICATI CUM SE LEAGA DEZVOLTAREA INDIVIDULUI $1 EXPERIENTELE SALE DE VIATA TERESTRA DE ACE$T1 CENTRI SPIRITUAL), SIMBOLIZATI DE BISERICI? DACA AM INTELES BINE CE ATI SPUS, GONADELE SINT SIMBOLIZATE DE BISERICA DIN EFES, CELULELE LUI LYDEN DE BISERICA DIN SMIRNA, PLEXUL SOLAR, SAU MAI DEGRABA SUPRARENALELE, DE BISERICA DIN PERGAM, TIMUSUL DE BISERICA DIN TIATIRA, TIROIDA DE BISERICA DIN SARDES, PINEALA DE BISERICA DIN FILADELFIA, PITUITARA DE BISERICA DIN LAODICEEA. Decit sa dam o explicafie lung& mai bine sa facem un tablou in care sa stabilim corespondenfele. In experienfa de viafa a fiecarei persoane, in experienfa pe care o ciptigh prin sirguinfa muncii sale, acest lucru poate fi diferit.

49 (Cayce vrea sa spuna ca tabloul de mai jos nu trebuie considerat fix Si corepondentele simbolice pe care le-am va.-zut variaza in cazurile concrete). Nu ne-ar ajuta la nimic sa explicam in detaiiu procesul deschiderii fiecaruia dintre acegi centri glandulari, a activitalilor din fiecare, sa facem prea multe precizari. Dar aflali-4 e principiul fi invalati aplicarea lui viala voastra fi in medial vostru, fiecare dupa capacitaii. Viola v &era aceasta ocazie. Trebdie sa pfili ca in toate acestea, energia "Eului" este doar un canal. Dumnezeu da programul, schema de dezvoltare a acestor centri glandulari. Totufi nu exists formula de gata. Activitatea, [adicii] folosirea energiei voastre, va aduce la anumite rezultate caci Omul dispune de liberul arbitru... CARE ESTE CEA MAI INALTA GLANDA DIN CORP, PINEALA SAU PITUITARA? Pituitara. ESTE BINE SA INTERPRETAM CE1 DOUAZECI PATRU DE BATRINI DIN APOCALIPS CA SIMBOLUL CELOR DOUIAZECI PATRU DE NERVE CRANIENI CARE SINT IN MOD SPECIAL LEGATI DE CELE CINCI SIMTURI? Exact. REFERIREA, FRECVENTA IN APOCALIPS, LA TRONUL" lui DUMNEZEU NE ARATA CAPUL, UNDE SE GASESC CEI MAI WALT! [superiori, n.tr.] CENTRI GLANDULARI? Exact. II invit pe cititor sa-si face rost de Apocalipsul WI loan, (care este in fapt o carte foarte mica), si sa-I citeasca. Calauzindu-va dupa firul conducator dat de Cayce, multe lucruri devin dare. Dace recititi cu atentie primul capitol, "Scrisoare catre Bisericile din Asia Mica", puteti gasi corespondenlele simbolice cu glandele endocrine. De exemplu, Biserica din Efes este descrisa ca foarte combative. Se vede raportul evident cu energia vital& forta Kundalini, care alimenteaza in primul rind glandele sexuale. Nimic nu se face WA aceasta energie care hraneste once lupta.

tn Tabel recapitulatiy al corespondentelor dintre Apocahps sistemul glandelor endocrine, dupa Cayce

Glande endocrine
HIPOFIZA (pituitara) PINEALA

&semi Wet ;n Apocatps


Laodiceea

Versete din 'fatal nostru* (cuvinte chew)

Cubare (coresounzatoare)

Elemente

Simbolun date de Apocalips


Liru Cutremure de pamint Masacru (in vazduh)

Planete

C er (sa u cer un , VIOLET

Jupiter

Filectelfra

Numele

INDIGO

Mercur

TIRO!DA

Sardes

Voia

ALBAS TRU VERDE AER VULTUR

Uranus

TIMUS SOPRARENAL E ( plexul solar) C elulele lui LY DE N (sa u L edig) GONADE (glande sexuale)

Tiatira

Pergam

Cel rau (sau caile dreptatii) Greselile (sau Pacatele)

Calaretu l verde Calaretu l rOLI

Venus

GALBEN

FOC

LEU

Mane

Smirna

(spite

ORANJ

APA

OM

Calaretu l negru

Neptun

Etes

Piinea (sau trebuintele trupulur nostru)

ROSU

PAMINT

TAUR

Calaretul alb Saturn

Din fatal nostru 0o/sr - wit sr din cer dat de Cayce (peg 24 25)

51 Corespondenta cu versetul din Tata! Nostru, "da-ne noua piinea cea intru fiinta", este aratata clar in ultimul verset aplicat Bisericii din Efes: "Celui ce va birui ii voi da s manince din pomul vietii". A doua Biserica, cea din Smirna, este avertizata ca va cunoaste o incercare: credinciosii sai vor fi aruncali in inchisoare si ispititi sa-si renege apartenenta Ia aceasta biserica. Cayce spune ca. celulele lui Lyden sint centrul echilibrului yin-yang din corp corespondentul cuvintului "ispita" - acesta este chiar cuvintul folosit de Apocalips pentru a doua Biserica. La rindul sau, Biserica din Pergam corespunde suprarenalelor, care, se tie, produc un hormon - adrenaline - care controleaza agresivitatea. Or, ce spune Apocalipsul? loan vorbeste de "sabia cu doua taisuri": nu exista simbol mai clar al agresivitatii. Corespondenta cu Tata] Nostru leaga suprarenalele cu cuvintul "greseala" sau "greseli". Intr-adevar, este ceea ce se reproseaza acestei Biserici: "Pocaieste-te deci", spune textul. Ma opresc aici pentru a nu obosi cititorul. Este usor se' continue aceasta analiza pine' la capat. Bisericile sint acolo pentru a indica functia glandelor endocrine asupra comportamentului nostru general. Dace vrem se' ne vindecarn, atit fizic, cit si mental sau moral, trebuie s cautam in not insine modul cum un neajuns al unei glande ne aduce la un astfel de comportament neadaptat. Ajunsi aici, sintem siderati constatam cit de mult ignore' psihologii actuali aceste mecanisme de maxima importanta (totusi bine cunoscute in India, China si Japonia!). Dar se' ne intoarcem Ia textele lui Cayce, unde centrii glandulari majori sint asociati nu numai cu Bisericile, dar si cu Fiarele, cu Calaretii, cu intreaga fauna._

Zodiacul glandele endocrine in Apocalips

SITUAM CORECT ACESTE PATRU FIARE IN FATA FIECARUI CENTRU GLANDULAR CORESPUNZATOR? IN FATA FIECARUI ELEMENT CARE IL SIMBOLIZEAZA? VULTURUL AR CORESPUNDE TIMUSULUI SI AERULUI? Relativ, da. Relativ corect. Cayce nu spune: "absolut corect", pentru ca aceste

52 corespondente, asa cum i le propun cei care intreaba, sucesc gitul corespondentelor astrologice clasice. In astrologie, cele patru elemente sint simbolizate de cele patru semne fixe ale zodiacului: Varsatorul guvemeaza Aerul, Taurul Parnintui, Leul Focul, Scorpionul (sau Vulturul) Apa. Dar pot exista ambivalente: de exemplu, in astrologie, Jupiter guvemeaza in acelasi timp un semn de foc (Sagetatorul) si de apa (Pesti). Scorpionul este in mod sigur ambivalent, pentru ca el este considerat "Vultur in vibratiile sale cele mai inalte, deci presupus "animal nobir, si ''arpe" in vibratiile cele mai joase. loan, Iniliatul, numit "Vulturul din Patmos", este asociat semnului Scorpionului in corespondenja clasica dintre cei patru evanghelisti si cele patru semne fixe ale zodiacului (care pot fi vazute pe toate catedralele, unde Varsatorul este figurat printr-un Inger, "semn cu fata omeneasca". Se stie ca, pe de alts parte, cei doisprezece Apostoli simbolizau cite un semn al zodiacului si ca luda era, in mod traditional, reprezentat de Scorpion ( = $arpele, tradareal). Dar nu ma voi intinde cu detaliile membrii echipei de Ia Atlantis, cu Jack d'Ares, sint specialisti aid Si imi trimit cititorii Ia aceasta publicatie. [Atlantis, 30, rue de Marseille, 94300
Vincennes. A se vedea si minunata si pasionanta lucrare a lui Henn Vincenot: Les Etoiles de Compostelle, Denoel, 1982, despre simbolistica catedralelor, care este o carte fundamentala.] Cum spline Cayce, corespondentele simbolice

nu sint decit pentru a ne usura constientizarea si fiecare din not le percepe, in cele din urma, intr-un mod propriu. $1, DOMNULE CAYCE, FOCUL CORESPUNDE LEULUI SI PLEXULUI SOLAR (SUPRARENALELOR)? Da, este corect. APA CORESSPUNDE OMULUI, CELULELOR LUI LYDEN? Da. P A M I N T U L T AU R U LU I S I G O N A D E L O R ( G L A N D E L E SEXUALE)? Da. CARTEA CU CELE SAPTE SIGILII REPREZINTA CORPUL OMENESC CU CE! SAPTE CENTRI SPIRITUAL! (GLANDULAR!)? Cored DESCHIDEREA SIGILIILOR ESTE CORECT SITUATA IN SCHEMA NOASTRA? VA ROG, PE MASURA ENUMERARII LOR, SPUNETI-NE CUM SA "DESCH1DEM" EFICIENT ACESTI CENTRI GLANDULAR!... Cayce, intrerupind intrebarea:

53 lntii luafi aminte la aceasta: nu incercafi s deschidefi nici unul din acepti centri glandulari descripi in carte, cit timp voi inpiva, in forul vostru intim, nu v-aji analizat refalia personals pi conptienta cu Forjele Creatoare [Dumnezeu], cit timp nu sintefi foarte siguri ca vrefi sa gasifi in voi inpiva raspunsul spiritual. ,Si cit timp nu sintefi siguri ca vreli sa traifi cu adevarat in corpul vostru intreg atenfi sa nu folosip prost acepti centri glandulari (.4. Cayce ne avertizeaza energic asupra pericolului de a ne deschide chakrele Vara a sti ceea ce putem face cu energia care va fi asffel eliberata. Am vorbit despre aceasta mai sus. Se reiau intrebarile: ATUNCI GONADELE AR Fl SIMBOLIZATE DE CALARETUL ALB? Da. CELULELE LUI LYDEN, DE CALARETUL NEGRU? Da. PLEXUL SOLAR (CENTRUL SUPRARENALELOR), DE CALARETUL ROW? Da. TIMUSUL, DE CALARETUL VERDE? Da. Dar fiecare dintre voi sa studieze aceste simboluri raportate la centrii glandulari. Ix* in considerajie efectele culorii asupra corpului vostru, atunci cind incercali s action* concentrindu-va asupra centrilor glandulari, sau meditind, sau lucrind asupra acestora, indiferent de metoda. Caci culoarea nu este altceva decit vibrajie. Vibrajia este mipcare. Mipcarea este aqiunea unei energii cu polaritate pozitiva sau negativa. Oare aqiunea voinjei voastre, raportata la aceste culori pi glande, este pozitiva? Continuafi intrebarile. TIROIDA ESTE DESCRISA SIMBOLIC, IN APOCALIPS, PRIN MASACRUL CELOR CARE AU FOST OMORITI PENTRU CUVINTUL LUI DUMNEZEU? (Cap. VI) Da, exact. $1 AICI, CE CULOARE? Gri. I A R G L A N D A P I N E A L A E S TE S I MB O L I ZA T A P RI N CUTREMURUL DE PAMINT? (Cap. VI) Da, este exact, dar numai relativ. Cad toate acestea descriu perioade cind aceste culori care apar - gamete de violet trebuie, propagindu-se, sa mature egoismele eului

54 PLANETELE DIN CERUL DE NAVERE AU LEGATURA CU ACESTI CENTRI GLANDULARI? HIPOFIZA CU JUPITER, PINEALA CU MERCUR, TIROIDA CU URANUS, TIMUSUL CU VENUS, SUPRARENALELE CU MARTE, CELULELE LUI LYDEN CU NEPTUN SI GONADELE CU SATURN? Da, e bine. Totupi difera dupl experierla With a fiecarui individ. Caci acestea sint energii care variaza in Natura Omului insupi, pentru ca el dispune de Coate energiile care exists in Naturii. Dar amintiti-va ceea ce am spus: nu planetele guvemeaza pe Om, ci mai degraba Omul, ca Om divin, guverneazii planetele. Astfel corespondenfele date mai sus sint doar relative. Este relativ exact. In unele momente, actioneaza afte corespondente intre planete pi centrii glandular!. Aici , aceste corespondenje v sint date la modul general, dar aceste energii pot acjiona diferit de la un individ la altull in experienja traits. PITUITARA CORESPUNDE CUVINTULUI "CERURI" IN "TATAL NOSTRU CARELE E$Tl IN CERURI"? Exact. Cadi activitatea sa deschide activitatile celorlalfi centri glandulari, ridicind gindurile Omului in relafia cu Gel pe care Apocalipsul Il arata ca fiMd Alfa fi Omega, inceputul fi sfirpitul. De unde, In Om, locul pituitarei, rolul saga in inceputul fi sfirpitul tuturor lucrurilor. $1 PINEALA CORESPUNDE CUVINTULUI "NUME" IN "SFINTEASCA-SE NUMELE TAU"? Relativ, da. TIROIDA ESTE "VO1A" IN "FACA-SE VOIA TA?" Exact. PLEXUL SOLAR (SAU CENTRUL SUPRARENALELOR) CORESPUNDE CUVINTULUI "GRESELI" IN "SI NE IARTA NOUA GRE5ELILE NOASTRE"? Da. CELULELE LUI LYDEN AR CORESPUNDE CUVINTULUI "ISPITA"? Corect. GONADELE, CUVINTULUI "PIINE"? Exact. ATUNCI CUM AR TREBUI SA FOLOSIM TATAL NOSTRU DIN ACEASTA PE RS PECT I VA? Incercind sa simjifi semnificajia fiecarui verset tfecind prin corpul vostru fizic. CACI se produce un raspuns organic la

55
reprezentarile mentalului. Acestea actioneaza asupra corpului flzic Cayce definete aici foarte clan principiul .terapiei prin vizualizare. Aceste tehnici, adeseori importate din Extremul Orient, sint acum luate in consideratie de catre psihoiogie. SI CE INSEAMNA INGERII DIN CELE PATRU COLTUR! ALE PAMINTULUI, DE CARE VORBE$TE CAPITOLUL V!I? Este vorba tot de energii de baza ale corpului. Sint cele patru energii care iii combing influen(ele pentru a acjiona asupra naturii omului [Inca] de la inceputuri, pe scurf: mediul sau, ereditatea terestra, ca Si ereditatea mentala fi spiritual& Aceste patru "colluri" [le-am spune pietre unghiulare] descriu aid natura energiilor cu care trebuie sh ne confrunfam toll pi din care este alcatuitai natura Omului. ESTE CORECT SA INTERPRETAM CEI 144.000 DE ALESI CA SIMBOL AL STRUCTURII CELULARE A CELOR DOUASPREZECE PARTI PRiNCIPALE ALE CORPULUI OMENESC? Da, cored'. Acest lucru opaline Omului ca Om, raportat la experienk sa traits. IMPARTIRILE ZODIACALE ALE CORPULUI SINT EXACTE SI AU VREO LEGATURA CU CEEA CE TOCMAI NE-ATI SPUS? [In
tradijia astrologica, fiecare parte a corpului este guvernata de un semn al Zodiacului: capul de Berbec; gitul de Taur; umerii, bratele, miinile de Gemeri; stomacul de Rac; inima de Leu; intestinul de Fecioara; rinichii de Balanta; organele genitale de Scorpion; coapsele si ficatul de Sagetator; genunchii, oasele, pielea, dinjii de Capricorn; gambele de Varsator; labele picioaretor de Pe;Ai. Pe aceasta baza lucreaza astrologia medicala. Este vorba de notiuni fundamentale pe care cel studentul in astiologie - si in medicind - este interesat sa to Dina minte.I

Numai relativ. Caci am spus-o, iar fi iar, referindu-ne la

56

astrologie: referitor la relatia (parfilor corpului) cu semnele zodiacului, ea este corectis. Insa referitor la semnele zodiacale propriu-zise, ,pentru ca fi-au schimbat locul fag, de Plimint, au capatat in timpurile recente o nature foarte diferita. (Cayce face aluzie Ia precesiunea echinoc)iilor, datorita careia constelatiile nu mai coincid cu semnele. Decalajul atinge acum douazeci si patru de grade, asteptind rasaritul Soarelui in Varsator Ia inceputul secolului al XXIlea. Este ceea ce astrologii indieni numesc "ayanamsa" - am explicat mai clar in L'Astrologie karmique d'Edgar Cayce, Ed. Robert Laffong "MULTIMEA DIN FATA TRONULUI", DESCRISA IN CAPITOLUL VII, SIMBOLIZEAZA RESTUL STRUCTURILOR CELULARE DIN CORPUL OMENESC IN CURS DE SPIRITUALIZARE? Este corect. AVEM DREPTATE CND INTERPRET Am TROMPETA CELOR APTE INGERI CA SIMBOL AL EXPERIENTEI PRIN CARE TRECEM IN CURSUL ANUMITOR PROCESE DE PURIFICARE FIZICA? Este corect. Lectura terminate pentru astazi. (Lectura 281-29). N-as vrea sa-mi plictisesc cititorii (find in extenso toate lecturile Iui Cayce despre Apocalips, ceea ce ar depasi limitele acestui volum. Am vrut doar sa ofer o imagine a bogatiei acestei teme. Pentru cei care cunosc limba engleza, recomandam cartea The Revelation, a commentary based on a study of twenty-four psychic discourses by Edgar Cayce / Revelatia, un comentariu bazat pe studierea a douazeci si patru de lecturi mediumnice ale Iui Edgar Cayce /, editata de A.R.E. Press, care poate fi comandata la Virginia Beach, la Fundatia Edgar Cayce (a se vedea adresa la sfirsitul volumului). Dace alti cititori doresc ca eu sa traduc si atte extrase, intr-un posibil al treilea volum, sa-mi scrie! (Al treilea volum a fost deja scris, iar al patrulea este in curs de redactare, n.tr.) In asteptarea Iui, cei interesati pot beneficia de o traducere rata in cursul zilelor de "healing" pe care le organizam la asociatia noastra, Le Navire Argo (a se vedea la sfirsitul volumului).

57

PARTEA A DOUA

KARMA FRANTEI

1.Edgar Cayce i incarnarile franceze


In primul volum at Universului lui Edgar Cayce, pag. 221, am abordat un domeniu putin cunoscut at operei cayciene: viziunea sa despre lstoria Frantei. Cele aproape trel sute de incarnari franceze, dictate in "Iecturi", fere' un material foarte interesant care merits sa fie explorat, lucru pe care-1 fac bucuroasa in acest at doilea volum. Am astfel ocazia sa traduc multe lecturi care n-au fost ince publicate, nici chiar in engleid. Cind vorbesc de "incarnarile franceze", trebuie se intelegem in sens larg "popoarele francotone". De alttel, Cayce spune: The peoples of France (Lecture 1554-3). Acest plural arata clar ca el nu se limiteaza la Hexagon! Frontierele istorice ale tariff noastre au variat mutt in decursut veacurilor: intre L'ile de France, stricto sensu, Imperiul francez at tuff Napoleon I (care se credea Carol cet Mare!)... este loc destul! Lecturile mentioneaza vieti belgiene, alsaciene, elvetiene, canadiene, care iii au locul Ceea ce gasesc reconfortant este perenitatea Frantei, afirmata de Cayce:

58 Franta nu va fi nicicind eliminate de pe Pan (Lectura 2072-15). Asadar, Cayce a vorbit mult de Istoria Frantei, prin vietile descrise - mai ales din secolele XVII si XVIII - cind spune ca s-ar fi reincarnat in tara noastra. Cititorii mei stiau c5 Cayce a precizat un anumit numar din vietile sale anterioare. Le-a dat care pe toate? Mi-am pus aceasta intrebare. El n-a dat in detaliu decit Base si fare sa spuna nimic de o viata atlanta! (Dar, dupe cum vorbeste despre Atlantida, cu atitea detalii si insistind atit de mult, miroase a "reportaj trait"). De aici putem trage concluzia ca a avut multe alte incarnari, despre care nu stim nimic sau putin, ca acea misterioasa incarnare franceza pe care vom vedea mai departe si care este poate o dubla incarnare - asa cum se intimpla uneori (ne incarnam de mai multe on Ia rind in aceeasi jara sau in aceeasi familie). Dace Cayce nu da, in general, decit o incarnare pentru o tara, cea mai marcanta pentru consultantu! sau, anchetele intreprinse de Dr. Stevenson, dimpotriva, dau foarte frecvent reincarnari in aceeasi lara. Regresiile practicate de excelenti specialist' (Denys Kelsey si Joan Grant in Anglia, Th. Defletsen in Germania, Arnaud si Denise Desjardains in Franta, fare a-i mai pune la socoteala pe numerosii psihiatri californieni care cred ca se poate trata aproape tot prin retrairea vietilor anterioare!) confirma aceasta schema repetitive. In fine, cvasitotalitatea incarnarilor pe care le voi traduce aid (inclusiv atlantii din Pirinei), toate cele care au avut ca decor Franta au trecut prin Egiptul stravechi: aproape de fiecare data, Cayce aminteste incarnare pe malul Nilului, ca si cum popoarele francofone ar fi fost reincarnari masive de egipteni dispa'ruti... In astrologie, de altfel, Parisul este guvernat de Mercur, ca si Egiptul antic. Voi adauga si faptul ca inijiajii englezi cred Ca Anglia este locul general de reincarnare a grecilor antici (cele doua jars sint, de altfel, guvernate de acelasi semn astrologic al Capricornului). Cit despre Germania, ea ar fi mai degraba locul de reincarnare al iranienilor antici (Taurul guverneaza Iranul si Germaniiie - pluratul se datoreaza- aparifiei carp inainte de a cadea Zidul n. tr.). Ceea ce, Ia nivel individual, nu impiedica nicicum entitatile sa treaca dintr-o lara in alta in cursul diverselor lor vied antenoare. Turistnul karmic!...

59 2. Atlaniii din Pirinei

Muntii Pirinei

Pirineii sint un mister... Nu i-am imblinzit niciodata complet. Ei se apara, sint Inca atit de salbatici incit adapostesc ultimii ursi bruni din Franta. Locuitorii lor impartasesc taina, acesti basci, a caror limbs n-o intelege nimeni: "eskuara" nu seamana cu nici un alt grai european. Retrasi in fortaretele lor muntoase, bascii s-au bucurat timp de secole de o cvasiautonomie. De cind I-au masacrat pe Rolland, nepotul lui Carol cel Mare - pentru care s-a si compus un cintec - ne ferim cu strasnicie sa le mai intaritam... bastile! Pirineii, Inca un mister: disparitia ultimilor catari in grotele din Ariege. Foarte aproape de acolo, cuibul de vulturi din Montsegur ramine "encantadou".- bintuit -, cum spun oamenii locului. $i apoi, mai este Inca ceva: Pirineii sint un loc teribil pentru vinarea comorilor, ca misteriosul loc Rennes-le-Chateau. Dar cele mai grozave comori skit, poate, cele din preistorie... Un mister in plus: cine a pictat grotele din Lascaux si Altamira? Cine a trait in pesterile din Cro-Magnon, Mas-d'Azil si a Magdalenei acum patruzeci de mii de ani? In Pirineii Orientali se danseaza Inca "la sardane" (Hume de cintec si de dans din Catalonia, n.tr.), In mijlocul satelor, in sunetele unei muzici atit de strani!, atit de vechi, incit to stringe in spate; ea se asearnana cu fluierul berber din Atlas, care coboara si el de la inceputul timpurilor...

Refugiatii din Poseidia

Dar iata ca, rasfoind lecturile lui Cayce, gasesc acest cuvint magic: Pirineii. Loc de refuglu, spune el, pentru refugiatil din Atlantida... Ne amintim ca iecturile dau trei date pentru cataclismele care au distrus acest continent. In 50.722 LC. ar fi avut loc marea reuniune internationala in

.; 60 care natiunile s-au concertat pentru a hotari cum sa scape de animalele uriase: diplodocus, brontozauri Si alte animate preistorice incomodante (a se vedea votumul I). Atunci a inceput viclenia atlanta: In vremea aceea, a fost inceputul explozivftor... caci oamenft au trebuit se infrunte animalele uriafe care umplusera pamintul; atunci, folosind aceste forje distructive, focurile altarelor au inceput se fie deturnate de la scopul for ca se arda animalele care fusesera prinse in diverse moduri. ,Si, de aici, s-a ajuns la sacrificiile umane. Este ceea ce a dus la prima emigrare, catre Pirinei mai Ina Si, dupe aceasta, mutt mai tirziu, spre ceea ce numim Egiptul. (Lectura 364-3). Atunci, Dumnezeu a schimbat axa polilor (lectura 5249-1), ceea ce a avut ca efect zguduirea Atlantidei si fracturarea acestui continent in mai multe insule, aceasta spre anul - 50.000. Apoi, Cayce da o alta data: 28.000 I.C. (lectura 470-22), corespunzind unui cataclism in care majoritatea insulelor componente ale Atlantidei au lost inghitite de ape, raminind la suprafata numai trei: Poseidia, Aryan qi Og. (Lectura 364-4). Apoi, in fine, noaptea tragica in care ramasitele continentuiui s-au scufundat ("intr-o singura noapte", spune Platon). Aceasta, conform lecturilor. in jurul anului 10.000 I.C. Dar o parte din locuitori fugisera deja, caci fusesera preveniji de iminenta dezastrutui. Este adevarat ca atlantii dispuneau de mijloace de informalie psi si comunicau cu entitatile din spatiu: Rhea [..j, care era mare preoteasa, organiza In anumite perioade reuniuni in care isi concentrau gindurile pentru a se brarqa la forfele cosmice Avem pufine cuvinte astazi pentru a descrie aceasta stare de conptiinfa, exceptind cazul cind am spune ca, datorita acestel concentrari a "spiritului-grup" al Copiilor Legii lui Unul, el. intrau intr-o stare de comp ing care integra a patra dimensiune, adica erau absenfi din corpurfte /or. (Lectura 2464-2). Entitatea era atlanta pi foarte apropiata de cercurile conducatoare. Caci el era inifiat, era pazitorul informafiilor secrete, cel caruia i-au fost incredinfate mesajele vizit atorilor din alte sfere. El era cel care transmitea aceste mesaje. El - aceasta entitate - a primit mesajul care spunea ca Copiii Legii Iui Unul aveau se se imparts in mai multe grupuri; ce trebuiau se emigreze In alte Jeri, se duce acolo religia lor, ca se poata fi salvata. Entitatea era organizatorul expedifiilor care plecau din Atlantida exact Inainte de

61 scufundarea acesteia, expeditii care s-au indreptat spre diverse fari. Ape se face ca entitatea a pregatit expedijiile conduse de Ax Tell [un atlant] cu destinajia Pirinei. Entitatea cornunica informapile celor care, datorita lui, aveau s se stabileasca" ulterior in Pirinei. (Lectura 1681-1). Cayce vorbeste de un exod temeinic pregatit, nicicum de o fuga panicata; emigrantii stiau unde se duc: Entitatea era in Atlantida, in momentul clod par- nintul era pe punctul de a se disloca, pamintul Want, se inpiege. Entitatea prospecta diverse pH cu aceste grupuri care cautau locuri unde i-ar putea trimite pe cei ce trebuiau salvaji Qe unde cunoapterea de catre el a Yucatanului fi a locurilor din Pirinei. (Lectura 1908-1). $i nu cumva sa credeti Ca atlantii au aterizat la Bayonne intr-o biata rabla, nici vorba! Exista deja "Air France": Entitatea era printre Legii lui Unut De meserie matematician, el a efectuat calculele pregatitoare pentru aceste calatorii in Pirinei, care se faceau pe calea aerului [4. El se numea Pek-Al. (Lectura 2677-1). inaintea acestei incarnari - pi printre ceie cu cea mai puternicii influenta asupra vietii actuale a entitatii -, o regasim in jam numita acum Atlantida. Mai exact, printre cel din Poseidia care se pregateau s" piece inaintea catastrofei Activitatea sa consta in salvarea arhivelor, a documentelor,a marturiffor privind tot ce fusese viata pi experienta civllizajlei atlante. Asffel regasim entitatea in acele grupuri care au ajuns mai intii in Pirinei, apoi in Egipt. Entitatea, Copil al Legii lui Unul, folosea energiile naturale, adica electricitatea, pentru propulsia mapinilor, ca pi pentru uzul curent. Numele lui era Ajax-Ton. (Lectura 1998-1) Entitatea traia in Atlantida, in vremea cind mufti se pregateau s piece: catastrofa era iminenta, din cauza languor josnice ale Fiilor lui Belial, adversar ai Copiilor Legii lui Unul. Entitatea [...J era un expert In acele mijloace de transport care au permis unei parti a atlantilor sa" se refugieze in alte finuturi, ca de exemplu Pirineil (4. Numele lui: AzexL (Lectura 815-2) A facut calatorii in Yucatan, in Pirinei, In Egipt Caci transporturile, calatoriile pi cornunicatiile se realizau cu aparate de zbor ca acelea descrise de Ezechiel mult mai tirziu... (Lectura 18591)

62 (Intr-adevar, primul capitol al profetului Ezechiel descrie un gen de OM) and Cayce spune: Pirineii, trebuie se avem o perspective mai cuprinzatoare, asa cum trebuie ca ati remarcat deja in privinta geografiei lui Cayce! El cuprinde fade din piemontul Pirineilor, ca Gasconia, tinutul gasconilor, sau vasconilor, adica bascii francezi, si Biscaya, tinutul bascilor spanioli. Cayce include tot in "Pirinei" si Cordilierut cantabric, Portugalia falezele Mani Nordului(?): Entitatea a fort printre cele care au plecat in Egipt, dar a ajuns in Pirinei, in ceea ce este acum Portugalia, Frania, Spania; pi se pot Inca vedea in calcarul falezelor de la Calais urmele activitalitor celor ce au Insojit aceasta entitate, cind au incercat s# face un templu pentru cultul religios, condus de peful tor, adept al Legit tut UnuL Numele lui era: Apex-El, (Lecture 315-4). Calais se afla la 1.000 de kilornetri de Pirinei!... Lecturile nu se remarca prin precizie geografica deoarece consultantii nu o cereau. Cu exceptia cazului cind cineva pare cu adevarat interesat de o localizare geografica exacta intr-o /era pe care o cunoaste bine, cum este cazul consultantei norvegiene (volumul I, pag.214). In acel caz, Cayce situeaza locurile cu mutt mai multa rigoare. Mai este si faptul ca-n acele timpuri indepartate Pirineii nu aveau, in mod sigur, aceeasi configuralie de astazi. (Geologii vorbesc de un continent pierdut, Tyrrhenida, care s-ar fi intins din Pirinei in Italia, cuprinzind Corsica si Sardinia). Cu toate acestea, una din ascultatoareie mete mi-a semnalat intr-o zi ca exists in Dordogne o localitate numita "Cates", linga Lacave, care ar raspunde descrierii lui Cayce (faleze de creta). Poate ca si denumirea de "Pirinei" ar acoperi atunci tot acest colt muntos din Europa sud-vestica... M-am intrebat ce ar Insemna acest cuvint "Pinner, care nu este nici din limba franceza, nici din spaniola, nici din latina.:. poate din greacci? Dar probabil, dupa specialist, este mutt mai vechi. Entitatea s-a aflat printre cei care pi-au ales ca loc unde sa se stabileasca ceea ce este scum Spania fi Portugalia, adica Pirineii. Numele sau era Amzelee. (Lecture 931-1). Unii deriveaza cuvintul Pirinei din radacina greaca pyr care inseamna "foc". Inca un mister: vor fi existat vulcani activi in aceesta regiune? Prezenta izvoarelor termale, foarte calde ince, si a rocilor eruptive ne lass se" credem aceasta. Regiunea este dintotdeauna considerath sub influenta Sagetatorului - semn de foc...

Cum am scapat ocazia sa avem piramide...

63

Am vazut ca Atl6ntii voiau, de asemenea, sa-si salveze culture:

Entitatea se afla in Atlantida cind s-au infruntat Copiii Legii lui Unul Si Fiii lui Baal. El era intre cei care cautau sa pastreze arhivele Legii lui Unul pi [...] a trimis delegari sa prospecteze locurile unde puteau fi depozitate aceste documente. Entitatea s-a dus in Pirinei, dar n-a ajuns niciodata in Egipt Si n-a mai auzit niciodata de celelalte expedijii, la trimiterea carora contribuise. Era un pef cu numele Am-ee-lee. Astazi, ere un talent de a regasi documentele secrete tot felul de comori ascunse.

(Lectura 1782- 1). Cad Copiii Legii Iui Unui, persecutati pentru credintele lor, erau Si misionari:

Entitatea venind din Atlantida 1...] a facia drumul in Pirinei, adica ceea ce este astazi Portugalia sau Spania. wok* entitatea a ajuns intr-un post de conducere. Aderind la dogmele Legii lui Unul ea a incurajat propagarea acestor dogme.

(Lectura 1273-1). Aproape toate lecturile descriu Pirineii ca o etapa inaintea Egiptului. Dau numele acestor emigranti, pentru ca este interesant din punct de vedere lingvistic (a se citi cu pronuntie americana unde 'e' se citeste 'i'): Ester sau Esthar, (lectura 1391-1), printesa atlanta care dadea consultatil psihologice; Ax-Tell, inginer (1681-1); Shu-lom (20901), copil al Iui Belial, care a preferat sa se imbarce cu Copiii Legii Iui Unul, spre Pirinei; Ex-Ter-El (2916), Aziee (2913-2) si Ash-Tep (26271), Xar-pen (633-2), Asse-me-lea (1144-2) si Areil, pentru care Cayce a dictat ortografierea liters cu liters (rezulta ceva gen Ariel, sau Eriel), si iata lectura respective:

Ea a ajaitat la stabilirea de grupuri de expresie, ceea ce am numi arte, pe care le preda. Astfel entitatea s-a dus in ceea ce este acum Portugalia, adica Pirineii unde propriul sari grup din Atlantida crease activitati religioase pi intemeiase un loc unde se practice o forma de adoracie. Entitatea a contribuit la decorarea acestui templu, de unde iscusinie sa artistica actual& (Lecture

1123-1). Ap remarcat aceste nume stranii care, ca euskara, limba bascilor, au adeseori aceasta sonoritate: ar sau er, caracterista

64 numelor tin Pirinei: Izarra, Navarra, Andorra etc., ca sa nu le citam decit pe acestea! Lucru curios, numele basce se aseamana cu numele atlante date de Cayce. Si mai curioasa Inca este inrudireklimbii bascilor cu... limbile indienilor din America de Nord si centrals! In 1867 un studiu publicat de istoricul Charancey semnala ca euskara se aseamana cu dialectele vorbite de indienii Delaware si Chippeways! (Affinites de la langue basque avec Lies idiomes du Nouveau Monde / Afinitatile limbii basce cu idiomurile din Noua Lume). Nu era singurul care a remarcat: celebrul Humboldt, de asemenea, dar el n-a indraznit sa traga concluzii. Colonelul Braghine, in The Shadow of Atlantis (Ed. Rider, pag.187), spune GA in Guatemala, un trib indian din districtul Peten fusese in stare sa-i inteleaga pe mlslQHariI spanioli care vorbeau basca! Bascii, spune el, inteleg georgiana; Braghine, de origins rusa, ne aminteste ca. Georgia se numea altadata 'Iveria" (ca Iberia). El este term convins ca bascii nostri vin din Atlantida. S-a remarcat de asemenea cit de mutt se aseamana numele locurilor basce cu cele din Yucatan (America Centrals), ma refer la numele indiene, de exemplu: "Ta-Basco", Tara Bascilor (care se aseamana si cu libiana veche - limba-mamd a graiurilor berbeire: "Ta-Mana", "Ta-Uz" = tam apusului, tara lui Osiris...). De ce Hondurasul suns ca Andorra? Si de ce aceasta coincidenta a limbilor "siflante" pe care le cunoastem in trei locuri in lume: Tara Basca, Canarele si America Centrals? Aceasta forma de expresie, in care sunetele sint suieratoare, exists si Ia pastorii din Pirinel! Dupa parerea majoritatii atlantologilor, Canarele nu sint, desigur, ckaat un vIrf scufundat at Atlantidei. De fapt, au fost aratate numeroase coincidente de limbi si obiceiuri intre guanchii din Canare rasa stinsa astazi basci si berberii din Atlas... Spaniobi au fost surprinsi, se pare, sa-i vada pe indienii din Yucatan jucind un joc cu mingea, care semana foarte mutt... cu pelota basca! Se tie ca limba basca este aglutinanta, adica reduce o intreaga fraza Ia un singur cuvint (ceea ce se deosebeste radical de latina, franceza, engiezci etc.). Bineinieles ca Cayce habar n-avea de existenta

bascilor atunci cind a dat aceste lecturi. Daca acestia au fost, asa cum spune el, refugiati after*, coincidentele lingvistice se explica! Lecturile dau, de asemenea, multe nume care seamana cu Amelia sau Emilia, ca prima incamare a Christului Cosmic in Atlantida: Amilius (vezi volumul I). Aceste dotia prenume, Amelia si Emilia, sint foarte bine

65 reprezentate in tinuturile situate de-a lungul coastei europene a Atlanticului, sub formele lor engleza, franceza, spaniola, portugheza. Cum Cayce spune ca numele aU o legatura cu o viata anterioara, putem presupune ea multe dintre persoanele numite Amelia, Emilie, Emile yin dintr-o viata atlanta. Oare toti Copiii Legii lui Unul au avut timp sa fuga inaintea dezastrului? Emersea, mare preoteasa, a parasit Atlantida printre ultimii,

preocupata complet de fiii lui Bella!, care depapeau limitele ,Si entitatea, dupa foarte multe rugaminti, s-a lasat adusa aproape cu fotla spre Pirinei! (Lectura 2545-1).
Detaliu interesant din punct de vedere al legilor reincarnarii, acesti "Copii ai lui Belial", care erau foarte divers reprezentati in Atlantida, sint reincarnati astazi in aceia0 care ti-au adus deja atitea deceplii, framintari, deziluzii, (Lectura 2545-1). Nu se intelege bine de ce refugiatii au plecat apoi spre Egipt. De ce n-au construit piramide in Pinner? Egiptul le-a oferit un context social si politic mai atragator?

Entitatea, cu multi dintre cei care au fugit spre diverse tar!, s-a alaturat exodului indreptat spre Pirinei. Apoi, cind atlantii au hotarit uneasca eforturile cu cele ale egiptenilor, au emigrat in Egipt. (Lectura 3006-1).
Poate ca ultimii scapati n-au fost bine primiti de indigeni?

Entitatea a trait in acea epoca in Pirinei, dupa distrugerea Atlantidei pi impr4tierea atlantilor... Dar entitatea era indigena, ea era nascuta din populatiile care locuiesc in aceasta lath {Pirinei}. In acea viata a atins cea mai inalta dezvoltare personals, caci Natura ii era coala De unde, astazi, viata sa la tan* uncle este aproape de ploaie, mare, soare, nisip, pasari, animate salbatice...
(Lectura 1786-10). Si astazi, in Pirinel, Natura este de o incredibila frumusete. Se numara cu siguranta printre cele mai marete peisaje din fume. Cum spune cintecul lui Jean Ferrat, "Munti Pirinei, sinteti sufletul meu... Munti fericiti, va voi iubi mereu..." Dar poate ca tocmai din cauza frumusetii lor, a bogatiei, a clime' i-au atras pe navalitori? Doua lecturi fac aluzie la acest lucru:

Entitatea era in tam numita acum Pirinei, adica in acea Para unde au aterizat atlantii fi unde ci-au coordonat eforturile pentru a se dezvolta, cu cei din Pirinei, cu cartaginezii, cum vor fi numiti mai tirziu Narthaginians", in text]. In activitatile sale, entitatea.era

66

e fu 1 for tofu*, irezistibil: cauta intotdeauna cucereasca pe cei care defineau puterea. A devenit el insupi ,se f. Dar, sub conducerea sa, a permis o neglijenja"... (Lectura 1489-1).
Aceasta neglijenta a deschis portile invaziei?

In timp ce numeropi erau cei care au preferat s schimbe lara s mearga in Egipt, entitatea, Armath, a ramas in regiunea Pirineilor pi a intemeiat acolo aceasta religie care a facut mult bine. ,Si aceasta pins cind hoardele venite din Africa au distrus aceste popoare. (Lectura 3541-1)
Cei care cred ca !stone se repeta iI vor evoca pe Tarik Berberul debarcind in Spania, la poalele muntilor care-i poarta numele acum (Gibraltar = Djebel Tarik), si distrugind intr-o singura batalie regatele vizigote. Dar acesti berberi islamizati, care veneau din inima muntilor Atlas, nu erau ei descendenti ai altor atlanti? Este teoria lui Albert Slosman, in Les rescapes de l'Atlantide / Supravietuitorii Atlantidei /, (Robert Laffont)... Aceasta este si teoria lui Cayce, deoarece: Se vor regasi marturii ale acestei civilizalii [atlante] in Pirinei in Maroc. (Lectura 364-3). In mod sigur Cayce nu-I citise pe Felix Berlioux: De l'origine alt/ante des tribus berberesIDespre originea atlanta a triburilor berbere / (carte publicata in 1874). Sapeturile arheologice au regasit urme de invazii libiene preistorice pe coasta spaniola, la poalele Pirineilor, pe versantul mediteranean. Pe de alts parte, mentionarea cartaginezilor in lecture de mai sus nu este fantezista, caci fenicienii si-au instalat tabere in cimpiile care se intind sub Pirinei (astazi Catalonia si Navarra), ince din secolul XI I.C., dar si, probabil, mult mai inainte! Marsilia a fost, de aitfel, unul din porturile lor! Descendentii lor, cartaginezii, au inaintat mai mult in piemontul Pirineilor si Hamilcar Barca este cel care a intemeiat, in secolul al Ill-lea I.C., orasul Cartagina. Mai este si misterioasa civilize/le din Tartessos, care-1 intriga atita. pe arheologi... Ca se revenim la bascii nostri, o parte din etnologi au remarcat punctele lor comune cu indienii din America, nu numai in limb& asa cum am spus mai sus, dar si in traditii. legendele basce, se vorbeste mereu de un mare popor din vest, care a nevalit in Europa. Si acesti navalitori au fost distrusi, in final, de un potop in care a disparut pentru totdeauna tare lor." (A la I conquete des mers / In cucerirea marilor /, de Charles de La Ronciere, Paris, 1938. p. 235). Evident, indienii din Mexic au pastrat acelasi gen de povestire, cu exceptia faptului ce tare scufundata era la est! Acelasi

67 autor, foarte interesant Si placut la lectura, remarca alt lucru: de-a lungul litoralului francez al Atlanticului, legendele vorbesc de orw inghitite de ape. Cel mai celebru este Ys, dar mai sint altele ca, de exemplu, Antioche, in largul Bordeaux-ului... S-a remarcat, de asemenea, fapul Ca bascii au fost dintotdeauna marinari. Speciali0 in aria vinatoni de balene, le cautau pina in regiunea Terre Neuve, pe care au cunoscut-o probabil cu mult inainte de a re4 Columb sa fie crezut Ca "descoperise" America. (A se vedea L'Histoire commence a Bimini / Istona incepe in Bimini /, Pierre Carnac, Ed. Robert Laffont, i Les Juifs en Amerique / Evreii in America /, de ace14 autor.) Bascii au vizitat-o cu mult inaintea lull Dar serviciul for de press era mai prost organizat decit cel al lui Columb... 0 varietate de balene, astazi disparuta, se numea "Balena Bascilor", iar istoricul La Ronciere noteaza ca, in secolul al XI I-lea, oamenii saraci de pe coasta atlantica mincau care de balena cum mincarn not cirnali: data aceasta carne era ceva obipuit, acest fapt atesta Ca bascii traiau din pescuit. transmisesera de multa vreme secretul: exista un continent exact in fata lor... Paul Gaffarel estimeaza ca iberii (i berberii) f bascii descind din atlanhi. El reamintete Ca Strabon, geograful roman, descria costumul bascilor exact cum, mai tirziu, conchistadorii au descris costumul anumitor triburi din America Centrals, mai ales a uyacalilor (Annales de la faculte des lettres d'Aix-en-Provence, 1913. volumul 7). El reamintete, de asemenea, existenla acelui obicei bizar din regiunea Pirineilor, numit "couvade": cind nasc femeile, barbatii se intind in pat primesc felicitari in locul acestora! Or, exista o veche traditie a indienilor din Yucatan, care se regasete in Brazilia Columbia. Poate ca bascii ocupau cindva toata "Gastonia". intrucit ea poarta numele lor (tinutul Vasconilor). Ei populau Dordogne Si Languedoc, toata Occitania, deaf astazi nu se mai consiaera "basci" decit cei care vorbesc euskara gi locuiesc in vaile Ina lie ale Pirineilor. Teritoriul lor se intindea oare, in urma cu mii de ani, pina la Lascaux, Les Eyzies Cro-Magnon? Toata aceasta regiune este realmente plina de unelte preistorice: nu trebuie decit sa to apleci sa IF iei (dupa ploaie, pentru ca atunci stralucesc!). Cit despre grotele pictate sau pline cu material funerar, in fiecare an sint descoperite allele noil Abatele Breuil, unul dintre cei mai marl arheologi francezi, considera ca omul , de CroMagnon venea fie din Atlantida, fie din Mediterana, in orice caz dintr-o lara situata la vest la sud. Alti specialiti eminenli, ca Dr. Verneau, Lord Avercromby, Pr. Osborne, considera ca oamenii de Cro-Magnon

68 sint din aceeasi rasa ca guanchii din Canare. Acestia ar fi fost supravietuitorii uttimilor atlanti, parere emisa deja de Cadet si Bory de Saint-Vincent la sfirsttul secolului al XVIII-lea. Ultimul este autorul unei minunate carti - cu o harts a Atlantldei -, din care s-a inspirat Ignatius Donnelly si care spune deja, in mare, ceea ce spun Cayce si majoritatea atlantologilcr din secolul XX (a se vedea Les Atlantes, de Jacques Gossart, Robert Laffont, 1986). To ti acesti autori reamintesc ca guanchii si oamenii preistorici din Pirinei au fost ingropati cu faja spre apus - Ora Mortilor! S-a evidentiat de asemenea ca oamenii de Cro-Magnon erau marinari: gasim un bogat material de pescuit in caverne. $i mai curios Inca, anumite schelete preistorice din Pirinei poarta haine de piele, cohere din dinti de animale si ornamente din pene... ca indienii din America! (Dar nu se stie daca purtau faimoasa beret& bases, inseparabila de imaginea francezuiui, asa cum it vad americanii!) In fine, au fest regasite unele dintre acele schelete badijonate cu ocru rosu... Obicei straniu! Asadar tine isi vopsea pielea in aceasta culoare? Ei bine, "pieile rosir! Acest lucru i-a mirat in asemenea masura pe primii exploratori incit acesta expresie a ramas, pina la noi, sinonima cu "indian din America"! Atlanfii, rasa rode! spune Cayce. (Lectura 364-13). In final, teoriile arheologice cayciene nu sint nici extravagante, nici macar noi. Mai degraba stilul sau pare fantezist, caci el nu se exprima in limbajul stiintific admis. Era sa uit un alt aspect al acestei istorii. Cayce insista asupra caracterului religios al evenimentelor pe care le evoca: atlantii care au scapat sint credinciosi. De cum au ajuns in Pirinei, au construit acolo un templu al Legii lui Unul. Or, aceasta regiune este un inalt loc spiritual si astazi. Am vorbit deja de cattier', care.credeau in reincarnare si s-au dezvoltat in acest Languedoc, unde amintirea lor este Inca vie. Ultima lor fortareata a fost Montsegw, in Pirineii ariegezi. (Cayce vorbeste despre aceasta a se vedea mai departe, in capitolul despre cruciade). De partea spaniola, exists marile sanctuare din Saragosa, Compostelle (daca adaugam Cordilierul cantabric Pjrineilor) si, recent, aparitiile de la Garabandal... In fine, este fenomenul Lourdes, acest oral care a aparut ca o ciuperca, intr-un secol, dintr-un pelerinaj... $i este mereu, in principiu, "Legea lui Unul" care se practica aid (pentru ca Cayce spune ca ea constituie baza Evangheliei!).

69 3. Strarno0 notri gali


Lecturile deschid perspective foarte interesante asupra istoria

Galiei -

intemeierea Lutetiei
El traia in Jara cunoscuta acum ca Franta, intro vreme cind galii se instalau in centrul acestei Jari, pe care o invadasera fa o cucerisera. Entitatea se afla atunci printre cei care au intemeiat In extraordinary cetate pe Sena fi se numea Gullsipo. In aceasta experienja, a ciftigat moral in cea mai mare parte din pederea sa terestra, in sensul a a dat popoarelor din epoca principii de dreptate, aplicate la grupuri, clase, mase. Doar in ultima parte a vietii sale, a regresat: armate de navalitori au intrat in lard, venind in acelafi timp din Pirinei fi din Alpi, fi de dincolo, aducind cu ei distrugerea. De unde, astazi, :tarafi aceasta influeng marfiana care-I duce la furie, la dorinfa de a se razbuna pe multi oameni, la aceasta atitudine vindicative. (Lectura 272-4). Dace astazi nu mai ramine mare lucru din Lutetia galica, aceasta extraordinary cetate de pe Sena, ea a fost reconstruita vechea grozavie a fost uitata. Dar nu de toate" lumea: cit este de ciudat faptul c emopile supravietuiesc atit de mult pietrelo0 Acest gal trebuise, de aitfel, sa Infrunte aceeasi problema in existentele precedente: in India, locuise Intr-o vale fericita, care a fost pustiita de navalitori veniti din munti (deja!), dupa care s-a refugiat in Egipt. Cayce semnaleaza apoi o viata in Persia, unde a suportat (Inca!) o invazie, in vremea cind Susa era atacata de greci si de triburile arabe nomade. CIt despre aceasta viata din Galia, despre ce navalitori vorbeste Cayce? Navalitorii venni din sud... late un strasnic subiect de cercetare pentru arheologii care vor citi aceste rinduri!

70 Mereu navalitorii: cartaginezi romani

Galia, prospers si civilizata, atragea cotropitorii. Arheologia de astazi recunoaste nivelui cultural si tehnologic foarte inalt, atins de acesti gali cu mutt inainte de sosirea romanilor (si ne putem da seama de aceasta vizitind "arheodromul" de linga Dijon).
I.C.). WA mai intii raidurile cartagineze ale lui Hannibal (247-143

Regasim entitatea in regatul galilor, cind coasta galica era cotropita, acolo unde este acum Fran/a. ,Si din aceasta cauza a murit entitatea in cala unei nave comerciale, care traversa Marea cea Mare pi apar/inea lui Hannibal. De unde, in via/a de acum pi prin personalitatea sa actuala, aceasta dorinfa permanents de promovare a domniei rasei albe. (Lectura 304-5). Gina Cerminara, care cercetase indelung personajele din lecturi, explica de ce acest gal nefericit, prins de cartaginezi, era obsedat de apararea pentru CA fusese legat in lanturi ca in cala navei, cu alti prizonieri - aceea fiind negri - si astfel a murit. De unde rasismul sau salbatic, astazi... (Citat din De nombreuses demeures, de Gina Germinara, ed. Adyar). In capitolul despre reincarnare (in volumul I at Universului lui Edgar Cayce), subliniam legatura de la cauza la efect dintre rasism si frica de animal, legatura care mi s-a parut evidenta. Or tocmai asta constat in continuarea lecturii: Intr- o via/a dinainte [ca gal], gasim entitatea la Alta, in Atlantida, cind Zara era in prima sa perioada de expansiune. ,Si principala forlS care i-a permis entitafii s se dezvolte era acest efort de a stapini via/a animals, deopotriva in Om pi in Animalul salbatic. iata de ce entitatea este astazi ingrozita de orice forma de via/a animals, groaza pe care ar putea-o depafi prin iubire. (Aceeasi lectura). Asadar, viata actuala este pentru acest atlant-gal o sansa de lichida rasismul anti-negru si anti-animal... pentru ca este, se pare, acelasi lucru! In planul sanatatii, tristul sau sfirsit din fundul calei, in umezeala si ura, it costa si astazi, cind sufera de astm cronic si de bronsita, pe scurt, grave dificultati respiratorii. Ilustrarea karmic& a exprimarii populare: "Nu-I pot suferi pe X! MA sufoca!". Astfel se face GA resentimentul provoaca boll respiratorii... SA terminam cu acest biet gal:

71 Cayce ii dao incarnare in Anglia, in Evul Mediu, ca jurist, Si o alts incarnare in Egiptul vechi, bineinteles! Cind a venit s-1 consulte pe Cayce, era un domn in virsta (avea aptezeci de ani) care anima o asociatie pentru apararea drepturilor Omului Alb. Acest consultant este unul din cei putini carora Cayce le anunta reincarnarea urmatoare. Dar sa revenim in Galia, unde trebuie sa soseasca romanii:

In incarnarea precedents, 11 regasim in regatul francez, in acea epoca veche, de rasturnari care stau la originea a ceea ce va deveni Franja. Era dupe distrugerea puterii galice. Entitatea lucre ca faran pi se numea Shule [Choulin De aici vine aceasta trasatura a caracterului de acum: iubepte aerul Fiber fi frumusefile Naturii. (Lectura 2723-1).
"Galia impadurita", ce splendoare trebuie sa fi fost, intr-adevar, dace judecarn dupe cit a mai ramas! Aceasta iubire a Naturii a aerului liber este o trasatura constants a caracterului francez: avem ferestre ca s le deschidem cit mai larg gi gradini ca sa traim in ele! Pentru noi, este evident! Cu totul aitceva este in America, unde ferestrele nu se deschid din cauza aerului conditionat... i a insectelor - mereu fobia de iumea animals, de cind, in Atlantida, omul a trebuit

sa-i infrunte pe cei care, sub forma de animale, invadasera pamintul.


(Lectura 364-4). [A se vedea volumul I, capitolul despre Atlantida

proliferarea animalelor marl care amenintau viala oamenilor, cad dace diplodocu0 notri din Provence se pare c au fost nite catelufi ierbivori i blinzi, nu este valabil i pentru celelalte opirle preistorice uriae. Cayce vorbete de concurenta feroce care exista atunci intro animale oameni. De unde amintirile neplacute din subconVientul karmic al victimelor...]

Dar ne amintim ca Keyserling ii caracteriza pe francezi drept gradinari! lstoricii constata in ce grad erau deja marcate constantele culturale ale societatii franceze la gall. Sapaturile arheologice au demonstrat ca ei erau experti in tesaturi i imbracaminte, deja marl croitori! In ce grad Malt de refinement stapineau ceramica, constructia de drumuri poduri, amenajarile hidraulice. Cit de interesati erau deja de sanatate igiena (ei au inventat sapunul, iar statiunile lor termaie sint Inca aici!). Erau deja marl bucatari, faceau preparate din gisca i yin... Lecturile confirma: Galiei. Entitatea se numea atunci Fencra pi facea parte din cei care

Ea traia in acea jars unde au ajuns romanii, adica estul

lucrau in vii, aparfinind acelora care, in aceasta fare", produceau mutt vin. A murit fare [...J. Din acea Wald ipi pastreaza gustul bauturilor tari, cu o cunoaptere a acestora, datorith cireia

72 tie sa se opreasca la timp... (Lectura 1097-2). Alcoolismul francez era deja o problems galica! Lectura 517-1 vorbeste de un barbat care cultiva strugurli [vita-de-vie, n.tr.) Si care avea o buns reputafie in profesie. iata o alts lectura care evoca artizanatul galic - si ma bucur pentru cititorii belgieni: tara lor este totusi mentionata o data de catre Cayce (inclusiv acel "ses", drag lui Jacques Brel!): lnainte de aceasta, entitatea era in tare saxonilor in zone de fes care se intinde astazi partial in Franja, partial in Belgia. Entitatea era intre cei care fabricau vase de ceramics, fesaturi pi tot ce contribuia la o viala de calitate in regiune: mobilier, cuptoare, razboaie de fesut, palarii, incalfaminte, toate acestea erau domeniul entitafii. (Lectura 3544-1). lath apoi un ofiter roman care se straduieste sa perfectioneze relatiile dintre invingatori si galii invinsi, incercind constient sa ajute contopirea celor doua popoare (care a reusit!): in viaja dinainte se afla in jara francez& in timpurile cind se nEiftea nafiunea franceza, sub dominafia Romei. Era in armata romans f i se numea Mieah. In acea viaja, alesese sa fie barbat ,si apara drepturile noii tare cucerite. Cad el venise de dincolo de coline ca sa fie numit fef al acestor popoare fi in aceasta calitate vedem actionind la inceputurile cuceririi Cad aceasta entitate a venit, in acea epoch a viefii sale terestre, ca fef ales de predecesorii sal. Si in personalitatea prezent& entitatea da tot ce are mai bun in ea atunci cind este aleasii de ceilalfi sa-i reprezinte intr-o anumith treab& (Lectura 2801-5) In alts parte a lecturii, Cayce precizeaza ca aceasta consultants - entitatea este astazi femeie - are marl calitati pentru diplomatie si relatiile umane. Lectura de mai sus subliniaza, de asemenea, faptul ca galii aplicau adevarate principii democratice: sefii si reprezentantii lor erau alesi sau numi, prin cooptare, de catre inaintasii lor. Este ceea ce spune Cezar. (In De Bello Gallic, se mira ca aceasta organizare democratica remarcabila cuprinde si femeile!). iata ce i s-a spus unei alte consultante: Ea Mile in vremea cind romanii domneau ca stapinitori asupra farii franceze. Entitatea era atunci imparateasa, soils Regelui (The "King" in text, nu este o eroare de traducere!) care se instalase ca suveran in aceasta lath nou cucerit& Ea se numea Ariaca, Si a pierdut din punct de vedere moral, prin violent& prin forfele distructive pe care le-a propagat. De unde, astazi, cea mai

73
grave dintre problemele cu care se confrunta: sa-pi domine furia, irascibilitatea, sa invele sa controleze un temperament pe care unli it vor califica drept instabil. (Lectura 4129-1). li as pe specialistii mai bine pregatiti decit mine s-o identifice pe aceasta Ariaca artagoasa...

Tot cotropitorii: Imperiul Inferior i marile invazii


De data aceasta, hunii si normanzii invadeaza lecturile: Entitatea era in acea lard cunoscuta ca Franfa. Era intr-o perioada cind revoltele tulburau 'era, in timp ce populafiile cunoscute ca normanzi soseau din nord. (Lectura 2894-1). Ea traia in fara franceza care, in epoca aceea, era tulburata de framintari fi razboaie, nu numai din cauza hunilor, dar fi din cauza normanzilor. Ca s traiascil in timpul acela, entitatea a trebuit sa-pi foloseasca talentul de a umbla cu firetlicuri, iscusinja in folosirea magiei, apa cum se practica pe atunci. Ea folosea toate farmecele, toate sforile de orice nature, ca sa-pi pastreze locul printre puternicil zilei. $i a reupit, sub numele de "Madame Queluman "(secretara Iui Cayce a crezut probabil ca in latina poputara se folosea deja "Madame"! Era mai degraba "domina" sau "domna", de la care vine actualul cuvint "dame"). De acolo ii vine aptitudinea sa actual de a judeca oamenii, de a ghici ceea ce gindesc modul for de a gindi; de acolo sensibilitatea la fenomenele "psi" ale altora, ale tuturor celor care sint interesafi de puterile oculte sau mistice. (Lectura 2835-1). Alffel spus, pentru a ghici viitorul, galii ii foloseau deja pe tigani... Entitatea era in acea fara cunoscuta acum ca Franfa, la inceputul marilor invazii, cind incepeau s soseasca acele popoare din est pi din sud-est. Era o perioada de confruntare intre cei numifi huni pi armatele [romane] ale imperiului Cezarilor. Entitatea era de baptina din imprejurimile finutului numit astlizi Avon, pe Meuse. De unde, acum, sensibilitatea sa fala de heraldica, rochii, muzica pentru cimbale, cor, trompete de vinatoare Activitatea sa in acel timp privea pieptanaturile, ornamentele pi

74

podoabele vestimentare. Ea se numea Condie. Din unul din asociafil sal ( = soli sau aman(i, in cayciana!), se crag stramo0i acelora dintre care, in aceasta vial& unul a emigrat in fara actuala a entitajii [Statele Unite], adica ei au fost la originea liniei din care a venit numele de Cayce. (Lectura 340-15).

Ne amintim Ca stramosul familiei Cayce din America venise din Fran/a (a se vedea volumul I). Lectura de mai sus este si un frumos exemplu de stil caycian, caracterizat prin perifraze, meandre, turnuri arhaice, prin arta cu care numara urmele de bou si le imparte apoi la patru, ca sa va spuna exact cite vulpi v-au intrat in ograda... Toti exegetii lui Cayce, chiar americani, iii smutg parul de disperare! Cel mai stralucitor subiect at lecturilor galo-romane este sfintul Martin de Tours. Dar am avut deja onoarea s vi-I prezint in cursul capitolului III din volumul I. Voi adauga... ca reincarnarea sa americana s-a nascut intr-o zi special& care corespunde la not armistiliului din 1918: 11 noiembrie. In Franta este zi de sarbatoare si nu se lucreaza, iata de ce, poate, spune Cayce ca sfintul Martin at galilor era un mare lenes: the entity was a patron saint of France, and yet so lazy as to be expressed in the present / entitatea era un stint patron din Franla si tot4 de o lene care a dainuit pins astazi /, spune lecture sa (3202-1). Istoria ne spune ca era neglijent cu propria-i persoana ("un om atit de putin respectabil, cu haine murdare si parul in dezordine"), astfel incit contemporanii sai nu voiau sad aleaga episcop. Dar, cum facea atit de multe minuni, a obtinut totusi postul...! Sa adaugam, pentru aducere aminte, faptul ca fusese inainte un stralucit diplomat in Egiptul stravechi. Prin urmare, Cayce ii sfatuieste pe panntii copilului (care nu avea decit sapte ani fa vremea lecturii) sa-i dea o educalie care sa-i permits s lucreze in re/aline Internationale care vor fi intro popoarele Franfei, popoarele bisericii [Vatican u I ?] pi America. Adica

entitatea va trebui sa faca studii ca sa devina diplomat; pi va avea tangenta cu dezvoltarea spirituals a acestor popoare, precum pi ajutorarea for materials cind imprejurarile o vor cere, cind acest personaj, acest corp va fi atins virsta de cincizeci 0 patru de ani. Caci vor fi multe schimbari Si daca persoana numita astazi (3202) este pregatita pentru ele, le va face fafa cum a facut-o ca Martin, intre Bali, in acea incarnare ca stint patron. [[n volumul I,
tradusesem deia aceasta extraordinary lectura. Dar nu vazusem ca profetia lui Cayce alunecase, foarte discret, intre rinduri... Lectunle cuprind o asemenea

75
bogatie (informational& n.tr.), incit nu le sesizezi Intreaga semni-ficatie de prima data! (Lucru constatat, la Fundatia Cayce, de toll expertii!) !eta de ce dau aici o noua traducere, care sper sa fie mai 'rasarita".)

Recitind biografia sfintului Martin (315-397), am vazut ca asistase, ca soldat roman, la invadarea Galiei de catre barbari. Cum copilul dir, lecture s-a nascut in 1935, el urma sa implineasca 54 de ani in 1989... an pe care multe profetii ii dau pentru viitoarea invazie ruse in Franta! Dar nu va pierdeti cu firea: profetiile sint conditionale si Cayce a repetat deseori ca rugaciunea unui grup de cetateni poate sa le cruse tare de ce-i mai rau. Si apoi, dace sfintui Martin (care era dupe toate aparentele departe de a fi perfect) facea minuni, de ce nu am face si noi? [A se citi neaparat o carte tonics - si pasionanta! - despre
ceea ce ameninta Franta: Dans le secret des princes / In secretul printilor /, de Christine Ockrent Si contele Alexandre de Marenches, Ed. Stock, 1987.)

'stone spune, de altfel, ea invadarea Galiei - la care a fost martor Martin - a fost de scurta durata. Barbarii au plecat si Galia a supravietuit, pentru a deveni treptat Franta.

Si de unde yin

- 4i gaiii notri?

Unii atlantologi cred ca celtii sint de origine atlanta. Or, o lecture spune: Entitatea era in Jara pe care o numim astazi engleza, chiar la inceputul epocii in care popoarele din Norvegia au venit sa se stabileasca [acolo], cucerindu-i pe britoni - cum erau numifi adica acele populafii care fusesera oamenii din Pirinei sau se trageau din ace.ptia. (Lecture 1207-1). Lecture precizeaza: the peoples from the Norse Land. Cit despre bretoni, este vorba de acele populatii celte numite "brill", "britons" sau "bretons", care au dat numele lor insulelor Britanice si Bretaniei noastre (peninsula Bretagne, n.tr.). Cayce da o alts indicatie despre aceasta lume celtica: putin mai departe in lectura, vorbete de cei care se adunau in grupuri; firepte ca, in acea perioada, era vorba de clanuri. se stie ce aceasta organizare, care a supravietuit numai in Scotia si Wanda, era tipica pentru societatea celtica. Cayce leaga foarte clar aceasta lume celtica de Pirinei - acesti

76 faimosi Pirinei, ocupati masiv de atlantii despre care am vorbit in capitolul precedent. De alffel, lumea celtica cuprindea nu numai insulele Britanice, dar si toata Galia, o parte din Elvetia, Italia, Spania... Celli' pastrasera amintirea unui temut popor de navalitori, "Tuatha de Danann", venni de "dincolo de Marea Intunecata". Acestia erau oare atlantii din vremea cind cutremurau toata America, Europa si Africa, cu puternicul lor cristal? Era arma absoluta; ea emitea o raza care era proiectatii din mai multe centrale de energie pi pe care am numi-o astaZi Raze MorJii, adicit super-raze cosmicii pi care va fi redescoperita in urmatorii doutizeci si cinci de ani. (Lecture 262-39, data la 21 februarie 1933). In cartile sale pasionante, Robert Charroux vorbeste de "forturile vitrifiate" din Scotia, acoperite cu blocuri uriase de granit, care par sa se fi scurs ca sticla topita, "ca si cum ar fi fost supuse unui foc foar-te puternic". Dar pentru a topi asemenea blocuri de granit, ar trebui un aruncator de fl6cari care s ajunga la 1.300-1.500 ! Numai in cursul ultimelor cloud razboaie mondiale, tehnologia a reusit sa construiasc,a asemenea aparate ale mortii, care puteau produce o caldura similar& Care civilizatie puternica din vechime ar fi putut crea un cuptor in stare sa "coaca" rocile atit de dure ca granitul, daca nu atlantii? Ruinele vitrificate ale acestor fortrete se regasesc cam peste tot in ladle celtice. [Mai ales in Wanda i in Franta (Bretagne: camp de Peran in Cotes-duNord; in Creuse, in Orne, in Mayenne, in Viena...) A se vedea Robert Charroux,
Le iivre de ses Livres / Cartea cartilor sale /, Ed. Robert Laffont.]

Platon evoca teribilul imperialism al atlantilor: "Ei domneau si asupra regiunilor interioare, de aceasta parte a coloanelor lui Hercule pins in Egipt si Tir [Critias]i aceasta putere a incercat dintr-o singura miscare sa supuna teritoriul vostru si al nostru... si pe toti cei care se gaseau de aceasta parte a strimtorii." [Timeui Platon povesteste apoi cum bravii soldati greci au rezistat eroic presiunilor atlante. era nevoie de curaj, pentru ca "raza mortii" emisa de cristal putea distruge un ores intreg in citeva minute - daca II credem pe Cayce, care foloseste in mod repetat cuvintul distructiv pentru a caracteriza Atlantida si activitatile ei. Din cele trei catastrofe, prima, datorata inversarii axei Pamintului intre - 50.000 si - 48.000, iar a doua acorn 12.000 de ani nu au venit, spune Cayce, pe neasteptate. Semnele premergatoare (schimbari de clima, seisme, oracole si avertismente precursoare) au permis ace.lor atianti care voiau sa emigreze sa piece fie spre America, fie sore Europa. A doua catastrofa, in schimb (- 28.000), ar fi fost

77 brusca fara avertisment prealabil... Pit ineii, fatada atlanticA a Europei, au adapostit, dupa Cayce, refugiati atlanti inaintea primei catastrofe i inaintea celei de-a treia, Intre timp (de Ia - 48.000 la - 28.000), eram o colonie atianta... Atlantologii estimeazA ca au ramas urme in numele locurilor. De exemplu, oraul Cadix, care se numea Gades in antichitate, oraul Agadir din Maroc, muntii Atlas etc., in timp ce Platon it aminte%e pe Atlas ca fiind primul rege al Atlantidei iar pe Gadeiros, ca fratele sau gearnan... Originea celtilor - ca a tuturor popoarelor de pe partea noastra atlantica - este legata de atlanti. Daca albii sint - spune Cayce - rasa originara din Caucaz, care s-a raspindit apoi in Europa, el atribuie rasa roie Atlantidei (nu dupa roul parului, care fusese foarte negru, se crede, ci dupa culoarea "r4e" a pielii). Or, anumiti atlantologi unit clarvazatori - cred ca celtii, care erau adeseori rocati, datorau aceasta aceasta culoare, unui amestec rasial intre caucazienii albi i atlantii ro0 (tot astfel tipul berber ar fi un amestec Tate atlantii roii - mai ales in Maroc -, caucazienii albi i africanii negri). Chiar daca acest lucru nu este Inca dovedit exista multe justificari arheologice Ia originea atlanta a civilizatiei cettice. in Les Atlantes, hier et aujourd'hui I Atlan/ii, tent astazi I, (Ed. Robert Laffont), Jacques Gossart spune ca crucea celtica (inconjurata de trei cercuri) ar reprezenta planul Poseidiei, capitala Atlantidei, ceea ce corespunde chiar descrierii planului acestui oral inconjurat de trei ziduri intarite, despartite de canaie... (pagina 129). Descoperim acum ca cellii au tiut intotdeauna (ca bascii) ca exista in fala un continent! Calatoria Sfintului Brandan este o marturie certa a acestui lucru. iata Inca un alt detaliu tulburator: Cayce spune ca atlantii din clasele superioare purtau pantaloni. Ne gindim la pantalonii galitor!... Astaii, pantalonul a devenit evident (cu reincarnarea masiva a atlantilorl), dar in toata antichitatea greco-ludeo-romans, nici vorba de pantaloni, care erau considerati un apanaj al "barbarilor! In realitate, numai bascii sint atlanti: not raminem, prin radacinile noastre celte, Inca foarte marcati de aceasta prodigioasa civilizatie, piny in amanuntele viejii noastre cotidiene. Cit despre cristalul teribil, instrument de dominatie a imperialismului atlant, el s-ar afla Inca sub Marea Sargaselor. Cayce da o descriere precisa a acestuia, pe care nimeni nu o intelege, pentru moment! Ea nu se va limpezi decit atunci cind se va redescoperi teribilul aparat... (a se vedea lectura de

78 Ia pag. 134 a volumului I). Stind in asteptare, unii ciarvAzdtori cred cd prezenta acestui cristal scufundat perturbs circulatia aeriana maritimA din mijlocul Atlanticului. Cristalul ar reactiona Ia anumite conditii atmosferice si ar continua sa emits o raza distrugatoare. "Triunghiul Bermudelor" nu este In fond decit o gaselnita de ziarist. Este vorba de o zond din Atlantic care cuprinde Marea Sargaselor si care a fost martora unei frecvenle exceptionale de catastrofe aeriene si maritime. Desigur ca naufragii s-au vdzut pretutindeni, dar statisticile sint aici foarte impresionante. $i sint foarte stranii, intr-adevar, acele S.O.S. radio ale diversilorpiloti sau navigatori, a caror inregistrare s-a pastrat. Multi spun, inainte de a disparea fara sa lase nici o urma, ca busolele o iau razna, instrumentele de bord sint dereglate, busola a "pierdut nordul". Dosarele exists si Charles Berlitz le-a reunit in Le Triangle de Bermudes. Dar iata-ne atit de departe de galii supravietuiton ai imperialismului atlantl Sa ne intoarcem acum in Europa.

4. Cruciadele

Cam doua sute de lecturi redau incarnari "din vremea cruciadelor", dintre care aproape jumatate sint localizate in Franta. (Dar multe sint date cu o dubla nationalitate, "natiunea" nefiind definita atunci Ia fel ca astazi). Numai o parte a acestor lecturi descrie o viata de cruciat. De5i cruciada a marcat orotund istoria noastra, nu se crucia toata lumea. In lecturi apar cei care au ramas in /ark mai ales femeile, care au adeseori vieti foarte nefericite. Alte lecturi evoca inceputul catarilor in sudul Frantei. In fine, cruciada este descrisa pe larg din punctui de vedere al adversarilor, "necredinciosii". Lecturile nu judeca cruciada in general. Ea este considerate ca un fapt istoric si ca o ocazie de progres spiritual oferitA indivizilor, indiferent de tabara in care se afla. Cruciada are valoarea motivatiilor profunde ale cruciatilor - vom vedea ca acestea sint foarte diverse. Dar Cayce estimeaza ca ea era: mai mutt o idee decit un Ideal. (Lectura 2791-1). In once caz, nevoia de exotism pare sa fi fost mobilul general,

79 marturisit sau nu. Se stie clar ca iarba vecinului este intotdeauna mai verde: Acea perioada de cruciade, in care barbalii au manifestat o inflacarare puternia pentru anumite idei pi idealuri, neglijlnd ceea ce aveau la indemint, pentru "plipunile verzi", adica planurile pentru lucruri accesibile. (Lectura 3611-11). Pentru Cayce, singura religie este "Legea lui Unul", exprimata in Atlantida, apoi in Egipt, apoi de catre Zoroastru in Persia, de catre fondatorii marilor religii orientale $i, in final, de catre Moise, inainte de a fi completata in Palestina de catre lisus. Pentru Cayce, Mahomed insusi s-a inspirat din Legea lui Un crestin poate fi mult mai "necredincios" fats de aceasta lege decit un musulman. In aceasta serie de aventuri, numite "cruciade", marea lectie de 411/kat era, evident, aceea a tolerantei religioase. Daca crucialii din prima generatie o ignore de cele mai multe on (ajungind pins la masacrarea grecilor, sirienilor si a armenilor care erau cresting, cruciatii din a doua generatie au invatat sa respecte diferentele. S-a ajuns la o intelegere cotidiana cu musulmanii si evreii, chiar pins Ia a favoriza schimburile doctrinale dintre cele trei religii. Templierii, condamnali mai tirziu ca eretici, sint o ilustrare a acestor schimburi. Cad aceasta toleranta a francilor, adeseori citati in cronicile arabe, ii coca profund pe noii cruciati care abia debarcasera. Istoricii considers ca, daca cruciadele au Lost o actiune europeana, Franta a avut cea mai mare participare, cad ea era pe atunci tam cea mai populata Si cea mai bogata din occident, intrucit era cea mai centralizata (Germania, Italia, Spania erau atunci farimitate intr-o puzderie de state mici). Cadrul lstoric

Prima Cruciada a fost predicate in 1095, Ia Clermont Ferrand, de catre papa Urban al II-lea. El a putut fi cu atit mai usor inteles, cu cit era el insusi francez. Desi motivatiile sale au fost mai mult politice decit mistice, Urban al II-lea a declansat un val de isterie colectiva. Prima cruciada - Marea Cruciada a francezilor, cum o numeste Cayce - a adunat laolalta patru valuri de oameni: - "Calicii" lui Pierre l'Ermite, oameni sarmani in majoritate, care

80 s-au lasat masacrati in deprturile Turciei. Total nedisciplinati, sau transformat in cerwtori pe parcursul drumului. Doar o mina de oameni au mai reu0t sa ajunga din urrna armatele france. - Acestea, conduse de marii senior', erau mai coerente i mai bine organizate militar. Raymond de Saint-Gilles, conte de Toulouse, ii comanda pe cavalerii din Provence i Languedoc. - Un grup important de normanzi era comandat de Robert Courteheuse, duce de Normandia, pretendent la regatul Angliei. Lor Ii s-au alaturat verii din Sicilia: Bohernond de Tarente i Tancrede d'Hauteville. - Uftimul grup era compus din oamenii din nord i din alaiurile din est, ca Godefroi de Bouillon Baudouin de Boulogne, care-i conduceau pe cruciatii din Flandra Lorena. Regele Frantei trimisese, de asemenea, citiva seniori. $1 fiecare din conducatorii cruciadei era escortat de vasalii sai, pentru ca feudalitatea nu cuno0ea decit relatiile de la barbat la barbat. Se evalueaza efectivele Primei Cruciade Ia 450.000 de persoane. Able a zecea parte va ajunge Ia lerusalim... Oraul va fi cucerit de o mina de supravietuitori bolnavi i infometati, Ia 16 iulie 1099. Ada se va intemeia Regatul franc din lerusalim, care va dura abia un secol: Saladin (Salah al-Din) va recuceri crap, in 1187. Celelalte domenii intemeiate de cruciali erau mai in nord: Comitatul Edesse (care a durat de Ia 1098 Ia 1144); Principatul Antiohiei (de Ia 1098 Ia 1268) gi Comitatul Tripoli (de Ia 1109 Ia 1289). Aceste state france uncle se vorbea franceza - numite "Stateie Latine din Orient', dupa ce s-a suns violenta cuceririi, au creat o stralucitoare civilizatie, cosmopolite i toleranta. Mo0enirea lor culturala a marcat foarte puternic Libanul, uncle majoritatea locuitorilor se trag din amestecarea cruciatilor cu locuitorii tarii cucerite. Reiese din lecturile lui Cayce impresia ca majoritatea incarnarilor descrise se refers la Prima 0 a doua Cruciada. Cayce spune adesea: In Franta, la inceputul perloadel cunoscute ca aceea a cruciadelor. (Lectura 1632-3). Sau chiar: in timpul a ceea ce s-a numit Mares Cruciada a Francezflor. (Lectura 1861-2). (Adica Prima Cruciada, propovaduita de Urban al II-lea in Franta). Al doilea razboi, in 1147, avea doua armate bine pregatite: a

81 regelui Frantei, Ludovic al VII-lea, si a imparatului Germaniei, Conrad at III-lea. Fanatizati de catre sfintul Bernard de Clairvaux, cruciatii erau mai bine organizaji de aceasta data: aveau vapoare, provizii, arme, specialisti militari. $i totusi, de aceasta data, neintelegerea dintre conducatori a dus Ia esec. Ludovic at VII-lea si Alienor de Aquitania au pus, in Siria, problema unui divort (catastrofa pentru regat, caci regina avea jurnatate din Franta! Ea a oferit-o, mai tirziu, tui Henric at II-lea, Plantagenetul, regele Angliei). Dupa un an de Ia despartire nu mai raminea nimic din armatele celei de-a doua cruciade, care au fost zdrobite prosteste in djebeli / munti, n.tr. / (in 1148), dupa ce au facut toate prostiile posibile si grave acte de holie asupra populatiei; ceea ce va crea o karma de care vom vorbi mai tirziu. Prima Cruciadd ajunsese Ia minuni: credinta cruciatilor depasise cumplitele obstacote evocate de cititor - foamea, setea, ciuma, epuizarea, parazitii etc. $i aceasta pentru ca pastraserd intre ei o anumita unitate. Cu toate acestea, in decursul anilor, disensiunile dintre cruciati au devenit atit de grave, incit s-au ucis intre ei destu! de des. Fara s mai punem la socoteala neintelegerea cronica dintre crestinii bizantini si crestinii Au mai fost si alte cruciade care, din motive practice, sint regrupate in sapte cruciade principale. A $aptea a fost condusd de un delicios idealist intirziat: Sfintul Ludovic, regele Franjei. Cruciada intrerupta de infringerea si moartea regelui. Dar credinta populard de Ia inceput dispdruse, Ia fel si fanatismul... lar Islamul si-a reluat tot tinutul cucerit. Adevarata cauza a cruciadelor

Ce nevoie aveau toti acesti oameni sa-si caute moartea in deserturile pline de tintari?... Istoricii Inca se mai intreaba: ce i-a putut impinge pe acei franci, veniti din funduri de lark sd infrunte atitea suferinte, si atit de departe de casa? S-au cautat explicatii: cruciada ar fi fost un colac de salvare pentru cavalerii saraci, pentru cei lipsiti de ocupatie, not piete de desfacere pentru negustori, un instrument politic pentru papi si marii feudali... Dorinta de evadare, setea de aur, exptica in mod sigur mutt. Dar nu totut. Istoricii ramin fascinati de aceasta aventura jalonata de "minuni", adica de fapte pe care rationalistii nu le admit. Societatea franca nu era atit de saraca: dimpotriva, era epoca in care se construiau marile catedrale, epoca emanciparii oraselor, a

82
TURCS SELDJOUKIDES ROYAUME OE PETITE ARMEN* (11911-1115) Tarse DESSE 11-18-1144)

O, M

Antioche - Alep PRINCIP D' Lattaquie Nicosie CHr PRE

CI H S SSIN Homs

amagouste

iA Tortose C
ta t

les Chevaliers Of TRIPOLI I JATABEGS

111119-1MI MER Befoul Sidon Tyr

MEDITERRANEE

, Dames GALILEE EMIR

DE DAMAS

Acre Hada Lac de TilMnade tbenade Cesarie ff E JERUSALE Ja a I Je usalem 110,3-1181) Ascalon thleem

ARASIE

s MOR TF

CAUPHAT FAT7MIDE

Krak de al

LES ETATS FRANCS crees par les croisades (du XP au XIII* s PRESOU'iLE DU SiNAi.
IL I f
fr

83 nasterii burgheziei afacerilor, perioada de imbogatire si expansiune. Atunci, de ce aceasta nebunie colectiva de a merge Ia moarte pentru un oras, lerusalim, pe care nimeni nu-I vazuse? Dar Cayce da o cheie: cruciatii cunoteau deja Pamintul Stint, inainte chiar de a pleca spre el. Cad El TRAISERA DEJA CU TOTII, INTR-O ALTA VIATA, ACOLO! Da, daca recitim suitele de incarnari date de Cayce si daca ele sint adevarate, cvasitotalitatea cruciatilor traisera deja in Orientul Mijlociu intr-o incarnare anterioara; unii fusesera inainte egipteni - ca toll francezii! - alii fusesera persi (a se vedea volumul I, pag. 171 si urmatoarele). Unii fusesera greci. SoIda!' amestecati in razboaiele contra Persiei si soldati ai lui Alexandru. In fine, o parte traisera in Israel in timpurile biblice si in timpul lui lisus: majoritatea cruciatilor participasera deci, intr-o viata anterioara, Ia experiente religioase si culturale de viii ale epocii lor. Resimteau chemarea unei /66 care-i marcase. Pentru ei, cruciada nu era decit o intoarcere Ia origini... necesitatea interioara de a lichida o veche karma palestiniana pe aceleasi locuri unde a fost creata (asa cum este regula generala!). Karme individuale, desigur, dar si karma colectiva. Explicarea cruciadei prin reincarnare nu i-ar fi mirat de altfel pe oamenii epocii: ne amintim ca, in secolul al XI-lea, bogomilii, patarinii, catarii etc. credeau in reincarnare.

Intoarcerea unul grup "psi"

Rasfoind lecturile, este imposibil sa nu to Trapeze un lucru: majoritatea celor care ar fi avut o incarnare "pe vremea cruciadelor" au avut aptitudini mediumnice, sa le spunem mai degraba parapsihologice, destul de dezvoltate. Si adeseori, de asemenea, un inalt nivel de trezire spirituals. Un mare numar de asffel de consultanii care i-au solicitat o lectura lui Cayce II intreaba si: Cum sa-mi dezvolt capacitatile "psi"? Multi dintre acesti ex-cruciaji ar fi participat deja, dupa Cayce, Ia mari miscari de innoire religioasa. De exemplu, aproape toji au fost amestecati in reformele egiptene ale lui Ra-Ta, ale lui Zoroastru in Persia. Regasim de asemenea un numar de atlanji ai "Legii lui Una' (vezi volumul I, capitolul despre Egipt). Ai impresia ca au rams cu o mentalitate de pionieri, de aceea au plecat de Ia bun inceput, cu primele doua cruciade. Cei care au

84 venit dupd aceea mergeau ca oile... Ar fi vorba, aadat, de intoarcerea unui grup de suflete foarte remarcabile prin dezvoltarea facultatilor "psi", dar departe de a fi tot atit de evoluati in planul iubirii aproapelui! Atmosfera Primel Cruciade este jalonata de intimplari stranii, viziuni, minuni... Astfel, de exemplu, la Antiohia. Cruciatii s-au lasat inchii in oral, unde au murit putin cite putin de foame Si boat& lncercu-iii de armatele musulmane bine hranite, bine echipate mutt mai numeroase, nu mai aveau logic nici o speranta. Atunci, un anume Pierre Barthelemy povestete ca "a vazur unde se afla ingropata lancea care a strapuns coasta lui Christos. Este ascultat, se sapd in locul indicat. Au sfirit prin a gasi o lance veche ruginita: multimea striga "minuner. Se aduce lancea episcopului Adhemar du Puy - destul de sceptic! - care ordona totu0 trei zile de post Si de rugaciuni. Si in a patra zi, cavalerii scheletici i poporul in zdrente atacd armatele lui Kerbogha, printul din Mossul (caruia nu-i vine saii creada ochilorl). Pina in clipa cind va fi batut mar de catre acea adunatura de cewtoril scenariul se repeta: inainte de cucerirea lerusalimului, de exemplu, episcopul Adhemar - decedat intre timp - apare Puteti zimbi, puteti crede ca acei oameni din Evu! Mediu au nevoie de miraculos precum copiii... Un lucru este cert: acei oameni aveau facultati "psi" mai dezvoltate decit ale noastre le foloseau fara complexe! Harold Lamb, autorul unei excelente carp despre Prima Cruciada, scrie: "Aveau in ei un curaj rece care nu ni se pare cu nimic mai prejos decit mediumnitatea". El da exemplul celor mai celebre capete incinse ale cruciadel, Bohemond i Tancrede, care trec prin toate primejdiile, se strecoara prin toate ambuscadele i scapa intotdeauna... ajutati de o infailibila intuitie premonitorie! Astfel teoria reincarnarii aduce Si o explicatie a acestor "minuni" care au asigurat succesul cruciatilor. lea un exemplu tipic: Adria (lecture 256-1), calugar cruciat, este pasionat de astrologie numerologie. $i ce a fost el intr-o viata anterioara? Ei, bine... magul Ashtuel, unul dintre Regii magi, da, care a venit la Bethleem sa se inchine copilului! Ceea ce, de aitfel, nu-I face deloc irepropbil in calitate de cruciat... In incarnarea sa actuald, in calitate de consultant al lui Cayce, ghiciti ce face? Astronomic, bineinteles, i astrologie, numerologie, eforturi marl pentru dezvolta facultatile 'psi'. lata doua alte cazuri tipice: dupe cruciada, anumiti cruciati s-au reincarnat ca... vrajitoare in Salem. Ne amintim ca este vorba de un grup de vizionari pe care America puritana s-a inverunat sa-i

85
persecute. Prima dintre aceste `vrajitoare, spune Cayce, a suferit in urma acuzafillor care-i repropau a face farmece ci exercita o influent* oculta asupra oamenilor (.4 Inainte de aceasta, regasim entitatea in fara cunoscuta astazi ca Franfa Acolo, entitatea sa alaturat celor care plecau sit apere Pamintul Stint in timpul celei de-a Doua Cruciade. Ea s-a alaturat acelora care au traversat marea pentru apiirarea acestui ideal. Entitatea a c;ptigat mult in acea experienfa. Totupi a indurat multe frustrki, apteptari zadarnice... in ultimile sale zile, a infruntat multe greutali care au cauzat aceasta nehotiwire de care sufera pi acum. Numele sat,: Charmiloe (Charmelot?). Entitatea a platit enorm, cu propria persoana, devotindu-se tuturor acelor oameni animaji de un ideal de ajutor... (Lectura 267-1). In aceasta viata, ex-cruciatul, ex-vrajitoarea din Salem era medium. Ea practica scrierea automata si chiar i-a dat consultatii lui Cayce! Clt despre a doua "vrajitoare" din Salem, pe care o voi da ca exemplu, venise consutte pe Cayce pentru o depresie nervoasa, o insomnia rebels si o anemie generala. Lectura a subliniat, Inca de la inceput, extrema sa sensibilitate la diverse forme de experienfa parapsihologica, care fusese perturbata de o experienta dureroasa din timpul c.ruciadelor, cind se adusese singura in perioade de Erica pi indoialit care i-au adzes o asemenea slabiciune din team's' pi Madre, incit pi-a atras acea distrugere a corpului fizic care i-ar permite sufletului sa progreseze... Putem vedea astazi tocmai ceea ce a construit acele boll in experienfa entitafii... (Lectura 1058-1). In clar, ea se sinucisese (mai mult sau mai putin)... 0 alts incarnate franceza din timpul cruciadelor (iectura 21092) a fost chiar de doua on egipteana: o data sub Ra Ta si alts data, cu mult mai tirziu, ca fiica a reginei Hatshepsutl Zdrobitoarea majoritate a vieplor anterioare egiptene la cruciati - si mai ales cruciatii francezi studiati aici - este un fapt semnificativ care explica legaturile noastre profunde cu vibratiile egiptene si voi reveni asupra acestui subiect in capitolele Urmatoare.

86 "Djihact"-ul cretinilor
"Djihad"-ul este "razboiul stint", pe care once musulman este dator sa-I poarte impotriva necredincio0or. lisus, de asemenea, a vorbit de razboi... Dar noi iI intelegem mai mult ca o lupta spirituals pe care trebuie sa o ducem impotriva spiritului raului, aflat in fiecare dintre noi. In Evul Mediu, o parte a cretinatatii vede "razboiul stint" exact in ace14 mod ca lumea islamica. $i daca Cayce folose0e aceasta expresie (in engleza Holy War), o face pnn referinta istorica. Este forte evident ca, pentru el, acest razboi nu este mai "sfint" decit altele - cum veti putea vedea in lecturile care urmeaza. lath" pentru inceput cazul unui om care nu s-a hotarit sa piece: Entitatea era in acele jari numite astazi Franja ci Spania, unde erau foarte multe necazuri din cauza convingerilor religioase. Aceasta se petrecea in perioada numita cruciade Entitatea a facut pregatiri ca s se alature cruciajilor. Cu toate acestea, influenfata de activitafile fi parerile oamenilor din jur, intre care erau unii foarte elevafi spiritual [...], a abandonat acest proiect fi s-a intors mai mult catre grijile casei sale - ceea ce i s-a repropat. Totupi, cu evenimentele care au urmat celei de-a Doua Cruciade (pi epecul sau), la care participasera unele persoane, in acelapi timp franceze fi spaniole (ca el), entitatea a devenit o personalitate respectata, cineva caruia i se ascultau sfaturile Pleca de la principiul ca acela care se invinge pe sine este mai mare decit acela care a cucerit zece crape 1..], ceea ce a devenit filosofia sa de bath. Numele sau era Charlemeinuen [Charles le Menu, le Maignant?], de unde astazi interesul sau pentru Franja, Spania, Pa mintul Sfint pi interesul sau major: construclia de case... (Lectura 1021-3) Lectura evoca inceputurile catarismului in sudul languedocian. Aceasta micare spirituals de o inalta elevalie spiritual& cum spune Cayce, nu vedea necesitatea de trimite membrii la lerusalim pentru a-i converti cu forta pe "necredincioV. Dar foarte putini au avut aceasta intelepciune. Mai frecvent era cruciatul agresiv: In epoca aceea [...1 entitatea a invafat o mare lecjie: ca acela care pleaca s se lupte cu frafii !or se afla pe picior de lupta contra Spiritului Adevarului. Caci cine seamana vint culege furtuna...

87

Pe plan moral, entitatea a pierdut pi a ciftigat In epoca aceea se impunea ideea ca" trebuie forjate spiritele Si inimile, chiar cu prejul varsarii de singe [...J. Acest principiu a devenit o piatra unghiulara pentru entitate in timpul acelui sejur terestru [...J. Prin frica, certuri, intrigi, entitatea a pierdut moral. Din aceasta" cauza, entitatea traverseaza- pi astazi crize de indoiala pi neincredere.

(Lectura 1226-1). De altfel, aceasta agresivitate prost canalizata i-a impins pe cruciati la dispute intestine care, am vazut, au sfirsit prin a mina cruciada. Epoca primelor cruciade a fost, se pare, martora reaparitiei multor esenieni ca, de exemplu, acea prezicatoare din timpul lui lisus (lectura 1283-1) sau chiar una din surorile lui losif, sotul Mariei (lectura 1709-3), sau fiica Iui Zevedeu, verisoara Iui lisus (Lectura 540-1). De asemenea, multi dintre primii crestini care, asa cum am vazut, proveneau dintr-un mediu esenian. Astfel a fost cazul acelui preot cruciat numit Rene Endeun (Rene Audoin?), care a fost cindva:

un prieten al lui Luca (evanghelistul), al lui Petru (apostolul), al lui Lucius (episcopul), fi trimis ca misionar la Roma. (Lectura 990-5) [Aceste nume desfigurate m-au dus la disperare! CInd Cayce adormit rostea un nume strdin,nu se tie cum il pronunla, pentru ca nu exista magnetofon pe atunci... Secretara sa, care era perfect "monohngva", transcria la voia intimplarii. Este derutant mai ales pentru numele franceze, care au lost masacrate constant, pins au ajuns de nerecunoscut. Foarte rare sint acelea pe care Cayce le-a dictat literd cu litera (spre deosebire de multe nume atlante)]

Personajele biblice sint si ele numeroase: ca acea musulmana, sotie de cruciat (lectura 1857-2), care fusese o printesa evreica din timpul exilului la BabiIon... Bineinteles ca multi cruciati si sotiile lor sint reincarnari de preoli si preotese din Egiptul vechi. Este cazul acelei musulmane, suflet foarte evoluat, care practica vindecarile "psi" in Egipt, si a fost acolo, mai tirziu, adorata ca zeita. Cum ne putem astepta, datorita fenomenului de "reincarnare de grup", reapar apropiatii familiei lui Ra-Ta (a se vedea volumul I, depsre Egipt): ca Rene(e) Charlevauxr (sic), care a fost fiica Marelui Preot si autoritate respectata in Templul Frumusetii. (Lectura 1709-3).

Entitatea tra ia intr-o fara totodata engleza fi franceza, in timpul acelei aventuri numite "cruciade". In acea erica; englezii pi francezii I i combinau eforturile pentru a pleca in apararea FsminloIul Stint $i acolo, gasim acele tendinfe de caracter care au fiicut ca

88 entitatea nurnita Phaleza (Velizay ?) sa ajunga conduciitorul unei importante parji a francezilor ca Si a englezilor. Ei convinseseril entitatea s li se alature in aceastii intreprindere cu scop religios, care-i incita pe oamenii acelui timp Dar in viata aceea, entitatea a actionat mai mutt pentru a semana zizania. Dupa ce au ajuns in Grecia, in regiunea Thessalonic, fi-a adjudecat tinutul in apararea caruia pornise Ceea ce a creat forte perturbatoare. Astfel incft astazi entitatea este afectata de o tendinta de ralzbunare (...]. Fii smerit, blind, binevoitor. dach vrei s ai prieteni, trebuie sa to porti prieteneptel (Lectura 1983-1). TURCS Trebuie sa spunem ca acest cruciat fusese in Persia straveche un puternic sef de clan, inrudit cu conducatorul victorios Uhjltd (a se vedea volumul 1). 0 mie unu de motive pentru a pleca in cruciacia... Cayce nu neaga ca unii dintre primii cruciati fusesera animati de o dorinta dezinteresata. Multi dintre ei au plecat in mod cert cu idealul de a servi o mare cauza: Entitatea era in acea jars cunoscuta acum ca Franja, in vremea acelor calatorii cind multi ci-au piirasit Para ca sit- piece in apararea unui ideal, adia in timpul razboiului stint... (Lectura 5782). Dar nu pleca toata lumea din motive atit de curate. lata, de exemplu, un cruciat conformist care pleaca... pentru a face ca toata lumea: Entitatea era in &antis in acea perioadii cind multi erau atrapi de aceasta aventura... nu minati de dorinfa de a apiwa o cauza nobilii, ci pentru cg era la In timpul a ceea ce s-a numit Marea Cruciada franceza, entitatea s-a alaturat miparii pi a lucrat ca recrutator... Numele sau: Amee Richeleu [Ayme sau Ame sau Aymery-Gilles ?). $i entitatea este competenta atunci cind este vorba de cluburi, grupuri politice pi sociale, organizarea acestor grupuri... (Lectura 1861-2). Lecture ii indica o viata persana araba destul de feroce.
JERUSALEM

89 inainte era in Persia, unde persecutase alte triburi - pentru credinja for - orbind prizonierii cu flare incinse... Numele Abd-ElUha (aceeasi lectura). Ceea ce face ca astazi sa vina sa-1 consuite pe Cayce pentru ochii... Cad era orb: frumos exemplu de plata karmica! Cayce I-a sfatuit sa se ocupe de muzica si de facultatile "psi'. i-a prescris un tratament care sa-i amelioreze vederea... Pe vremea cruciadelor, acest barbat ratase ocazia de a-si exercita toleranta religioasa care I-ar fi scapat de aceasta karma... Altii aveau in vedere un cistig de putere sau banesc: Entitatea era de sex opus fain de astazi [acum femeie] fi printre cei care au plecat minafi nu de o dorinfa sincera, ci de oportunism: era o ocazie de a-'i largi deschiderile, pentru afacerL Dlncolo de scopul official al aparArii credlnfei, el era animat de o sete de putere. Lucru care i-a adus o intirziere moralif. (Lectura 159-1). Aitii poate ca nu au luat crucea atit de bucurosi... Dar mama sau sotia lor (ca in cazul lui Etienne de Blois, in Prima Cruciadd) i-au convins sa piece: cad ele erau fie fanatice, fie inspirate de o adevarata motivatie generoasa: Entitatea se afla printre cele de acelapi sex (ca astazi), care-i indemnau pe cei din propria familie, din proprlul singe, sa se piece in apararea efectiva a "Pamintului Sflnt". Numele saw de Lane. ,Si cu toate ca a suferit pe plan material, a ciptigat pe plan spiritual Fl in planul infelegerli,' cad de acolo ii yin astazi cunoaFterea Inniiscuta a politicii, economies, a activitifilor guvernamentale fi gustul istorieL.. (Lectura 618-3). 0 lectura face aluzie mai precis la cumplita "cruciada a copiilor din 1212. Apucati de un gen de isterie colectiva, zeci de mil de copii din Fran/a si Germania - si mai ales din tinuturile renane - au plecat pe jos catre Pamintul Stint. Fanatizati de un ciobanas din VendOmois, au parcurs kilometri intregi pe jos, dormind sub cerul liber, cintind si hranindu-se cu ceea ce primeau din sate... Dar cind au ajuns in portbrile Mediteranei, Genova, Venetia, Brindisi, negustorii de sciavi au mirosit afacerea. 0 mare parte din acesti copii au fost imbarcati pe nave care i-au dus is pietele de sciavi din Alger si Kairuan, unde au fost vinduti. Cei ramasi au murit de foame, epuizare, boala. Foarte putini sau intors acasa. Biserica, care indemnase la cruciada, n-a facut nimic ca sa-i salveze. lata cazul unei fetite alsaciene care a murit pe drum, de deznadejde: .

90

Entitatea traia, in incarnarea sa precedents, in fara cunoscuta acum ca franceza pi in regiunea numita acum Alsacia, atunci cind au fost acele marl adunari de barbafi fi copii. Scopul acestei activitali era apararea unui ideal care se traducea prin "luarea crucii" Si plecarea in urmarirea paginilor /14 (Lectura 1058).
Este vorba de "vrajitoarea din Salem" evocata mai sus, care a trait o asemenea frica si o asemenea culpabilitate, incit si-a dorit sa moara (lectura sugereaza ca trebuie sa fi fost violata, sa fi fost insarcinata, cum a fost cazul multora dintre aceste fetite nenorocite). De unde intrebarea sa: "Cum sa fac s scap de nenumaratele frici care imi otravesc toata existenta?" Originea intrebarii era acest traumatism datind din timpul cruciadelor. I-a scris mai tirziu lui Cayce: "Am avut intotdeauna o mare usurinta pentru limba franceza si gust pentru bucataria franceza Odra s banuiasca nici o clipd ca in Alsacia se vorbeste alsaciana! Si ca bucatdria alsaciand, oriclt de rafinata ar fi, se deosebeste mutt de bucdtaria francezd. In fine... poate ca Felicie acesta ii era numele - a invatat frantuzeste pe drum ?). 0 alta lectura spune povestea, mutt mai vesela de data aceasta, a unei femei care isi iubeste sotut si nu vrea sa-1 lase sa piece singur. Asa ca s-a deghizat in barbed ca sa ramina impreuna

cu sop! ei (..). $i in aceasta aventura a ciptigat multa stapinire de sine, raminind fidela idealurilor sale... pi sojului elf (Lectura 5112L1)

Reversul cruciadei

Multi cruciati au fost dezarnagiti: deosebirea dintre visele lor si realitate era de netrecut. Nu se, asteptau la atitea suferinte. Unii, totusi, au facut din deceptii un lucru pozitiv:

Entitatea, in Franja din timpul cruciadelor, plecase cu un stop, cu objective... pe care nu le-a putut atinge cad a fost impiedicat de aceia care-i erau camarazi In armatele de pe Pamintul Sfint. Aceasta entitate era printre conduatori fi se numea Charleveaux experienfia, a ciptigat de la un cap& la altul, dar in mijlocul acelor necazuri Si lath' de ce-i vine astazi se lase uneori coplepita de nostalgia dorinfelor, visurilor fi activitaplor din acel sejur terestru vechi. (Lectura 1709-3).
Dupd cum continua lectura, presupunem ca a trebuit sa-si

91 abandoneze obiectivele, ca sa nu agraveze neintelegerile dintre ceilalti conducatori cruciati. Dar Cayce nu vorbete numai de conducaton. iata punctul de vedere al unui fierar: Numele lui era Beloith [probabil Benoit]. Era lucrator in fier forjat. El decora pi confecfiona lazi, teci pentru sabli, articole casnice... Aceasta iii era meseria. Cind ceilaifi au plecat sa apere cauza, care era mama afacere a epoch, acesta li s-a alaturat. $i din aceasta experienfa, a tras concluzia ca aparenfele nu coincid intotdeauna cu ceea ce a! putea aptepta de la oameni in imprejurari grele. $i de aid vine aceasta atitudine, adinc indidacinata, de a dori sa ptie adeviratele motivajil ale atitudinll religioase a celorlalg (Lectura 1597-1). $i despre un prizonier greu incercat: Entitatea se afla printre cei care au intrat in fall in cursul celei de-a Doua Cruciade. A fost facut prizonier pi torturat. De unde, astazi, aversiunea sa cu tofu! specials fafa de parazifi, insecte, tot ce are un aspect murdar fi putred in case pi in dormitor - uneori, scirba fag de insecte devine o adevarata panic& Totupi entitatea a ciptigat in acea experienfa, caci pi-a pastrat un anumit ideal. intimplarile viefii I-au ficut sa sufere mutt pentru acest ideal, dar in final, acesta a fost pozitiv. Din acea via)* ii vine interesul actual pentru cercethrile esoterice mistice. (Lectura 1430-1). Surpriza cruciatilor a fost nu numai descoperirea cretinilor din Orient, dar i a celor din Islam. Unii s-au convertit. Cayce evoca postura dificila a acestor 'reneger respini de semenii lor, pe care i-a costat scump sinceritatea: Entitatea era la inceput un fanatic, cam voia sa oblige pe Loath lumea sa se supuna unel singure legi, unui singur cult religios 0, dach nu ajungea persuasiunea, folosea forfal 1"...] Dar intrind in finuturile din marginea Pimintului Sfint, lati-1 facut prizonier pi dat pe mina "paginilor", ape cum ii credea la inceput. Dar ei au manifestat bunatate, astfel incft el 0-8 schimbat ideea Fi a devenit fanatic in celalaft sens, in religia adversarilor! $i apoi, a lost considerat renegat, a fost acuzat ca s-a revoltat impotriva alor sal, impotriva propriilor interese. Aceasta I-a facut sa ciptige mutt spiritual in ultima pane a acelei viefi. Cad infelesese, prin experienjele din timpul acela, ca intr-adevar once folk, once putere spirituals sau mentalk emana din aceeapi Sursa. (Lecture 342.2)

92 Punctul de vedere al invinOlor Cruciatii, dupe cum am vazut, au folosit adeseori razboiul dint ca alibi pentru ascunde motivatiile mai putin curate: Cdci cel ce se glorified el insupi, folosind lauda numelui Sau (Christos), acela pi-a ratat scopul! spune el unei ex-cruciate. (Lecture 1058-1) Era chiar punctul de vedere al musulmanilor: ln fara sa a apiirut un val de oameni care veneau ca invingatori, adica se straduiau sa aduch toate popoarele la o singura forma de gindire... Este ceea ce s-a cunoscut in istorie sub numele de "cruciade". Entitatea se afla atunci printre popoarele cucerite fi care erau supuse unei presiuni prin forla armelor: voiau sa-i oblige sa gindeasca in acelapi mod ca invadatorii. Cei din urma debarcau cu !oath pompa, toed gloria departs a unei idei fi a unui ideal sufocat de dorinfa de exaltare a Entitatea ingrijindu-i pe cei care erau ranifi, i-a convertit pe mull! dintre ei la propria sa Astazi, aceasta persoand nu infelege ca in materie de credinfa, poll s aderi la o sects, sa crezi orbepte in tot ceea ce fi se spune; filosofia sa este s fii bun, nu numai de o bunatate simple, ci de o bunatate care servepte la altceva, o bunatate care sa fie placutd lui Dumnezeu; ea cautd mai mutt sa manifeste spiritul de Adevar, Vial& iubire decft sa se inchida intr-o dogma religioasa sau sa adopte o linie de demarcalie lntre ceea ce este numit bun de catre unli gi rau de catre Entitatea a ciptigat spiritual in acea incarnare. ATI PUTEA, a intrebat consultanta, SA DATI DETALII PRIVIND RELATIA ENTITATII CU CONDUCATORII CRUCIADEI $1 NUMELE CRUCIATILOR RESPECTIVI? Paznic, pe atunci, al celor care nu reupiserd sa apere anumite pozijii militare, el era musulman; pi i-a ingrijit pe multi dintre aceia, Cit despre nume, nu le-am primit. Am terminat! (Lecture 23-1). Consultanta ar fi avut poate mai muit succes dace ar fi intrebat cine erau conducatorii musulmani - la fel de interesanti, dace nu epti resist! Rareori Cayce termini' o lecture pe un ton atit de sec...

infoarcerea razboinicului
Unii s-au intors. Foarte putini. Seniorul de Moustiers-SainteMarie facuse un juramint: dace se va intoarce de pe PamIntul Sffnt in Proventa sa binecuvintata, va intinde un Ian! gros intre cei doi munti care strajuiau satui. $i de acest 'ant va agata... steaua din Bethleem! Ei bine, acest Ian! si steaua exist& Si astazi. Le-am vazuti Dovada ca cruciatul s-a intors acasa! Poate ca era un camarad al celuilalt cruciat provensal care, in ceea ce este astazi Turcia pi cu mult inainte de a atinge Pamintul Sfint, a cazut in mina dupmanilor pe care jurase sa-i distruga. prada disperarii, captiv pi in chinurl fizice, el a devenit mai bun; astfel inc4"t in uftima parte a viefli a facut un progres. final s-a intors acasa, in sud, aproape de Cannes. p data intors, a folosit mai mutt in practice aceasta credinfa In numele cereia plecase. (Lectura 1599-1). Dar cei care se intorceau nu-si mai gaseau averea: Era deci in fare franceza din vremea celei de-a Doua Cruciade (...J. Aceste activitafi desfapurate in cantata de crucial iau adus marl suferinfe materiale, cad, pentru cruciacia, el-a parasit casa; fi aceasta n-a mai revenit niciodata proprietarulul leg/tim. Astfel entitatea pi-a pierdut increderea in in Wilma parte a vietii, dupii ce a fost eliberata din captivitate de catre nomazil musulmani, entitatea s-a intors in fare sa pi a reflectat mutt. De wide neincrederea sa de astazi, tali de cei care sin! prea ZeiOci in plan religios. (Lectura 1432-1) Toate aceste suferinte veneau dintr-o karma a unei vieti persane, ca general sef al lui Nabucodonosor cind, spune Cayce, maltratase evreii prizonieri carora le-a luat probabil casele... Cit despre unii cruciati, ei s-au intors cu o sotie straina: Entitatea traia in epoca razboaielor dintre locuitorli Pamintului Stint fi francezi pi englezi - de aftfel in rizboi infra el -care cautau s-pi afirme drepturile asupra acestel regiuni. Entitatea era atunci musulmana pl din Cara parfilor, In Asia Mice, mai precis din orapul Agnostos, uncle locuia. A vazut trecind mulfl cotropitori pi destul de multi localnici [...J. $i, dap; musulmana, 8-a casitorit cu un creptin, ceea ce i-a adus multe necazuri pi el pi familiel sale. Caci aceasta insemna o schimbare de cadru, de tare, pi intoarcerea cu soful in Franfa. Lectura Iasi sa se inteleaga c este vorba de un suflet evoluat

94 spiritual, care fusese in Egipt o preoteasa celebra. Ea a cerut sfatul lui Cayce in privinta casatoriei sale. El i-a raspuns:

Ast4zi trebuie s faci Mid faptelor tale dintr-o viafa veche, cind depindeai de sojul tau actual, care Si el depindea de tine, nu numai pentru o direcJie spiritualii, dar fi pentru o detenta mentala Si fizica, intrucit el a fost acel sof pe care !-ai urmat in fara sa, de unde venise. Tara in care erai o strains, transplantata intr-un mediu nou. ,Si va intilnifi astazi in aceleafi imprejurari, in casnicia de acum, dar intr-un cadru atit de diferit! (Lectura 1857-2).
Efectiv consultanta venea dintr-o tart latino-americans in Statele Unite, trebuind urmeze sotul, cetacean at acestei taxi.

cele care au fost uitate...

Reversul cruciadei au fost femeile ramase acasa copiii lor orfani. Daca efectivele primei cruciade sint estimate la 450.000, aceasta inseamna poate 300.000 de vaduve. Si citi orfani? Drama nationals pe care biserica nu pare s-o fi luat in consideratie. Daca ar fi ingrijorat-o cu adevarat aceasta imensa nenorocire a femeilor parasite, a acestor parinti batrini ram4 fara sprijin, a tuturor acestor orfani, ar fi trimis atria barbati s se lase uc4i pentru o cauza indoielnica? Dar biserica catolica era - este Inca - acea adunare de holtei care n-au inteles niciodata nimic despre cuplu ji at caror misoginism cintarWe Inca greu asupra familiilor noastre. In acel timp, in numele cruciadei, mii de camine au fost sacrificate pentru ceea ce, in ultima instants, nu era decit politica papala. Cad Urban at II-lea, papa contestat MCA autoritate, spera intareasca puterea trecind drept conducatorul moral at unui gen de "Paris-Dakar" mistic. Si a reu0. Este ecoul infinit de dureros at tuturor acestor uitati pe care ni-i reaminte0e lecturile:

1).

Entitatea era in Franja pe cind se recrutau barbell in serviciul "cauzelor sfinte" sau "scopurilor sfinte" [...J Si aceasta rezulta dintr-o proasta interpretare a ceea ce ar fi trebuit sa fie activitafile bisericii; adica dintr-o neinfelegere a valorilor spirituale ale viefii de familie. Afa era in epoca cruciadelor [...J. $i aceasta i-a adus entitajii multe incercari, multe suferinfe (...J. (Lectura 1404-

95 Entitatea era printre mamele acelei fari, care au fost abandonate de sop for pi de catre barbajii din familie. Ceea ce i-a adus marl dificultafi materiale ci disperarea. (Lectura 2072-1). Entitatea era de acelapi sex ca fi astazi [lectura este data pentru o tinara], dar in acea viata era nefericitk caci atitea femei din fall erau parasite de barbatii tineri fi ba-trini care plecau cu ideea de a apara Locurile Sfinte. Dar, mai degraba decit o aparare, era o grepeala [fata de familiile lor], deli a fost prezentata ca un lucru de "bine". Entitatea a suferit privari materiale Si fizice [...]. De unde actuala neincredere Mfg de barbati (..J. Experienfa a marcat aceasta entitate lasindu-i in inimk la sfirpitul viefii sale, sentimente poate nu de ura, dar oricum de intolerant& Este lectia pe care trebuie s-o invete astazi: sa tolereze... (Lectura 578-2). Entitatea era in actuala lath' de basting [consultanta este FRANTUZOAICA, pasarea rara, unica din analele cayciene!], in vremea cruciadelor. Multe persoane erau lasate acasa, in lark in timp ce sofii sau prietenfi for plecau la drum pentru aceasta cauza care fusese atit de laudata. De unde experienfele bune fi rele ale entitafii; de acolo ii vine frica de a fi parasita, neglijata pi aceasta frica este pentru ea, astazi, lucrul cel mai greu de depapit. Pe vremea aceea, preda muzica, valorifica resturile alimentare pi facea corner; cu alimente. Se numea Sharda Chevelieu (Charlotte Chevreloup ?)... Aceasta- incamare de la inceputul cruciadelor influenfeaza mutt entitatea in viala sa actualk nu numai pentru aceasta grija constants de a nu fi lasata singura, dar pi din cauza viejii traite de entitate cu acel prieten de atunci, pe care-I iubea fizic i care a facut parte din viala sa actuala. lath de ce acest sentiment de a fi neglijata a impiedicat consumarea viefii de cuplu cu acest barbat, in prezent. (Lectura 1554-2). Intr-adevar, mai departe in lectura, in cursul intrebarilor pe care i le va pune lui Cayce, ski va pune multe, consultanta va da numele unui barbat pe care it cunoscuse cindva. Ea va intreba: CARE ESTE KARMA CARE A IMPIEDICAT CASATORIA NOASTRA IN URMA CU ANI DE ZILE? DE CE NU M-AM CASATORIT CU EL IN LOCUL SOTULUI MEU ACTUAL? lar Cayce ii raspunde: Apa cum vi s-a aratat, din cauza acelei perioade in care afi fost hisata singura [In timpul cruciadelor], din cauza acelei resentiment pe care 1-afi construct in mod repetat in dumneavoastra De unde aceasta frica care s-a manifestat

96

in viaja actual& lar asocierea cu barbatul care este soful actual avea drept cauza slabiciunea dumneavoastra interioarli in unele momente. Nu aicil dar In ;Me vieli. Este ceea ce a provocat aceasta intilnire. In ce scop? Pentru ca fiecare din cei doi sit invefe rabclarea. (Aceea0 lectura).

Consultanta a intrebat de unde proveneau problemele pe care le avea astazi cu sotul, care bea. Cayce raspunde ca aceasta tendinta venea dintr-o viata (din epoca cruciadelor) cind era soldat francez in Armenia. Cit despre femeie, Cayce spune ca avusese mai multe vieti in Franta, intre care una atit de putin glorioasa incit era mai bine s nu vorbeasch de ea... Dupe' lectura, ea spune caamintWe s fi trait in Franta, in timpul cruciadelor, aceasta ii vine in minte de fiecare data cind trece printr-un anumit oral din Franta, care era un centru al sectei din timpul cruciadelor". Textul englez de' cuvintul sect, al carui sens este ace14 ca in francezd, "grup religios disident"... Cathari? Vom vorbi mai departe despre ei. Un aft caz tragic, foarte bine povestit de Gina Germinara in De nombreuse demeures: o femeie foarte frumoask venita s-I consulte pe Cayce, pentru ca viata ei conjugala era o continua frustrare: sotul era impotent. Lectura arata ca el fusese cruciat ca avea atunci acee4 sotie ca i astazi:

Entitatea era printre cele in care sojii nu au incredere. A fost forfata Ica poarte un dispozitiv preventiv, care sit- impiedice concepfia sau legitura fizica cu ceea ce a dus la necazuri de toate felurile pi obsesia de a fi libera intr-o zi, cit de repede va putea pi cu orice pre!! (...] De unde atitudinea sa actuala, de independenfa fate' de ceea ce alfii pot spune sau face: ea ignore' cu hotarire conflictele pe care atitudinea sa le poate antrena. In acea viata a ciptigat pi a pierdut, caci castitatea forlata a impinso sa is hotariri diiunatoare. (Lectura 2329-1)

Karma, adica reaua atitudine mental& a fost create' aid de cei doi soli de altadata; ei se regasesc deci impreund pentru a lucra asupra acestei karme, in viata actuald. Ne putem intreba de asemenea de ce aceasta sotie de cruciat a trebuit s suporte acele umilinte ca obligatia de a purta o century de castitate. Pentru ca, intotdeauna, doar propria-ti victims. Ce facuse ea intr-o viata mutt mai veche? Lectura aduce un raspuns: in Grecia straveche, era barbat gi facea parte din acea sects care, spune Cayce, avea drept filosofie se' se bucure de instinctele fizice (epicureicii). Probabil ca ea s-a bucurat ceva cam mutt...

97
Este de asemenea interesant sa notam c, in Egipt, era Mare Preoteasa, se ocupa de anestezii in Templu ipi dezvoltase o capacitate de medium. in acea viala, avea darul vindecarii pi tacuttOli "psi" foarte dezvoltate - trasatura caracteristica pentru tot acest grup de sufiete ex-cruciate. Am citit zeci pi zeci de lecturi privind staple de crucial; abandonate sau maltratate, ceea ce este destul de deprimant. Pentru a iepi din acest cadru intunecat, sa le vedem pe cele care au fost destul de viclene ca s se descurce, caci au fost pi din acestea. Si, pentru inceput, aceasta alsaciand (deja, pe atunci, Alsacia era o regiune foarte evoluata in plan comunitar): Entitatea era in finutul cunoscut drept acela al vinului, acel finut situat intre alte clouts' fed, unde mai tirziu se vor napte numeroase contestafii, adice in ceea ce numim astazi cimpurfte de lupte dintre Franfa pi armatele germane, forte distrugatoare pentru poporul careia 11 aparfinea entitatea - ani pi ani dupe aceea. Mai exact, riaboaiele provocate de expansiunea farilor vecine, modul for de guvernare pi retail& For intemaflonale au adus multe necazuri modalitafilor de expresie ale acestor oameni. Tinutul va fi cunoscut intr-o zi ca Alsacia-Lorena. (SA remarcarn in treacat ca, de data aceasta, Cayce nu situeaza orapul Calais in Pirinei! Descrierea pe care o face Alsaciei, atit din punct de vedere geografic cit pi istoric, este perfecta). Dar sa continuum: Acolo s-a nascut entitatea in .momentul cind se adunau berbafii din cele douEi feri, ca se piece in apararea Pernintului Stint, in timpul cruciadelor. Ceea ce i-a adus entitajli multe desparfiri pi perioade cind a trebuit, in viala sa fizia, se se apere de multe pericole. Totupi, sub numele de Schweighelce, entitatea a ciptigat mai degrabe in experienfil. Ceci ea a ajuns intr-o pozifie de sfatuitoare: multe femei in care sofii nu aveau incredere pi care suferisere trupepte - din cauza diverselor procedee care aveau drept scop se le priveze de libertate multe dintre aceste femei abandonate au fost sprijinite, sfetuite de entitate, care le-a ajutat se-pi recupereze forfele pentru a supraviefui pi a se apira De unde astazi tendinfa sa (.4 de a incuraja femeile se-pi poarte de gni& (Lectura 692-1). $1 ATI PUTEA, DOMNULE CAYCE, SA EXPLICATI SITUATIN CONJUGALA A ACESTEI ENTITATI? Da. Situafia actuate, tensionate, din aceasta cesnlcie

98

pro vine din retail& conjugate ale entitalli din timpul cruciadei. De acolo aceastd lipsh de incredere in ea ins,* uneori, pi aceasta amaraciune ca soful nu are incredere in ea. Aceasta situajie este o lecfie pentru amindoi: lucrind asupra relafiei voastre, yeti putea ajunge la o mai buns infelegere reciproca. (Aceeapi lectura). Consultanta demarase o afacere impreuna cu sotul cu un

asociat. Cei doi barbati s-au unit impotriva ei, refuzind sa-i asculte sfaturile, ducind atacerea la faliment. lata Inca o "mama curajoasa":

Ea era in Franfa, in timpul "razboaielor sfinte", cind mufte temei din familia sa Si dintre prietenele sale fusesera parhsfte. Ea a reufit sit' le feed se' fie protejate in loc sh fie neglijate [...J. Totufi, cei care incercau sa fie de toles in timpul acela erau criticafi, pentru cA tonul era dat de "razbolul stint" In experienfa, ea a riftigat pi pi-a ienbogajft experienfa umana, ajutindu-i pe ceilafti saS' creeze in chminul ci saIul for o ambianfa spiritual& (Lectura
294-1).

catharii?

Un lucru m-a uluit Ia aceste incarnari din timpul cruciadelor: putinele aluzii Ia cathari, despre care ma apteptam sa aflu mai multe. Exists poate un motiv Intemeiat: Cayce descrie un grup de suflete contemporane primelor doua cruciade. El indica aproape intotdeauna printr-un cuvInt ca povestea are loc la inceputul perioadei cruciadelor -deci, sfirpitul secolului al XI-lea, inceputul secolului al XII-lea. Or, abia Ia sfirpitul secolului al XII-lea catarii au devenit importanti pi au ajuns cunoscuti sub numele de albigeni. Abia dupa primele doua cruciade, Inocentiu al !If-lea (impropriu numit!) a Inceput sa fie Ingrijorat de progresele ereziei. El ii va intoarce pe cruciati asupra sudului languedocian, ale carui civilizatie stralucitoare toleranta stknea gelozia cavalerilor din nord. Aceasta noun 'cruciada" dusa de Simon de Montfort va devasta sudul, intr-o atmosferd de ura pi cruzime, cit mai departata cu putinta de invataturile lui Christos. %rifle au avut nevoie de secole ca sa se cicatrizeze. Mai mufte lecturi ale lui Cayce atrag atentia asupra acelui inalt nivel cultural pi spiritual din Languedoc. Am vazut, de exemplu, pe cel

99 numit "Charlemeinuen", franco-spaniol, cum spune lectura sa (1021-3), care a renunfat Ia plecarea in cruciada, Ia sfaturile unora dintre prietenii sai. Aceasta presupune existenta unui grup local care sa se bucure de suficient discernamint ca sa vada ca aceasta 'cruciada" impotriva musulmanilor nu este atit de "sfinta" cum se spune. Exista deci, in aceasta regiune, un grup de oameni care nu se mai supun papei,..

Entitatea &Ala intr-un finut cunoscut scum ca Frania, In partea apropiata de frontiera spanioli, pa vremea crucladelor. Familia entitatii, ca pi ea ;naafi, milita intr-o milicare rellgloasii care avea sa aducl multe Ichimbari in aceasta regiune pi pentru multi dintre locultorii all - ceea ce va provoca mai flrzlu o rupturA cu ceea ce s-a convenit sa se numeasca Siserich pi Stat. RupturA provocata de reuniunile locale, care aveau loc In cladlri construlte pentru aceste activitaii spirituale. (Lectura 1283-1).

Lectura este clara in privinfa naturii acestei schisme, care este o ruptura atit religioasa cit si politica: cad cruciada nedemna impotriva albigenilor a fost hotarita tot din motive politice: regele Franfei simfea ca-i scapa sudul. Feudalilor din sud (vasali ai confilor de Toulouse si nu ai regelui) nu le pasa de ceea ce credea Parisul. Confii de Toulouse simpatizau cu catharii si s-au straduit sa-i apere. Dar au fost zdrobiti de Simon de Montfort, apoi sugrumafi de Inchizifie. Rezistanfa cetera a fost definitiv distrusa in 1244, grin cucerirea cetar Montsegur. Textul lui Cayce, care vorbeste de reuniunile din cladiri religioase construlte pentru aceste activitati spirituale, pare sa evoce acel Montsegur care nu era un simplu castel, ci si un loc de cult fortificat. Dupa cum se stie, catharii au construit efectiv cladiri pentru adunarile lor, dupa un plan foarte exact, sigur inspirat de un simbolism esoteric. Evident, acesti oameni care se adunau pentru o Iiturghie diferita de aceea a bisericii oficiale si-au atras destul de repede furia acesteia. Catarii sint oare o reincarnare a grupului do esenieni sau a zoroastrienilor? Urmarea lecturii de mai jos (1283-1) sugereaza ca aceasta femeie, in incarnarea sa cathara, desfasura numeroase activitati intelectuale si sociale pentru care a fost criticata; si ca inainte fusese eseniana - cu aceleasi responsabilitali intelectuale si sociale. Exists multe puncte immune intre esenieni si cathari: feminismul !or (acordau femeilor responsabilitali importante in biserica), cunostinfele lor esoterine (despre reincarnare, astrologie, numerciogie, vindecarea 'psi' etc.). Cit despre personajul din lecture, 1021-3, cal carp a refuzat sa

100 piece in crucial& este mai interesant: intr-o viafa anterioara, in Persia, Ia Suza, a colaborat Ia intemeierea viitoarei religii a Iui Zoroastru. Se tie ca s-a repropt catharilor "maniheismur lor, religia persanului Manes care dorise sa purifice gi sa renoveze zoroastrismul. Or, cum explica foarte bine Pr. Rene Nelli, catharii i nici Manes! -nu erau mai "maniheiti" decit adversarii lor catolici. Pentru cd dezbate-ree se sprifinea pe opozitia dintre principiile Binelui i Raului, Inchizifia va repm,a "manihe4tilor" ca pretind ca principiul Raului era Ia fel de putemic ca cel al Binelui - acuzalie care nu este fondatA, pentru ca Manes, ca Si catharii, zoroastrienii, esenienii, ca gnosticii, mo*tenitorii lor, era sigur de victoria finals a Binelui (cf. manuscrisul esenian gasit (a Qumran, finga Marea Moarta, i intitufat Lupta dintre Fiii !ntunericului (numili i "ai lui Belial") impotriva Fiilor Luminii. A se vedea opera de baza, Scrierile Eseniene, de Pr. Andre DupontSommmer, Edition Payot, 1983, toate carfile despre cathari, scrise Dr. A. Guirdham.)

Tancrede d'HautevIlle, luarea lerusalimulul Ludovic al XVII-lea... Si iata o mica lectura care nu seamana cu nimic:

Entitatea era al donee comandant pef al crucialilor - pi era in timpul celei de-a Doua Cruciade. Numele sac,: Adoirs. A fost printre cei care au infipt primii steagul cruciadel in Orapul Sfint [lerusalim]. De unde, la el, aceasta dorinta de a pti mai mutt despre religii, adevaruri fi fapte religioase... Dar el apteapta mai mutt sA vada ce vor face cellafti cu aceste adevaruri, decit sa pi le aplice tut insupi. Totupi nu WM 'niciodata influenja for nobilk.

(Lecture 1005-2). Dar dacii citifi lecture intreaga, veti avea un Caci acest cruciat temerar va deveni, intr-o incarnare urmatoare, deifinul Ludovic al XVII-lea. Exact Totui lecture nu este dart sau n-a lost bine transcrisa. Cad luarea lerusalimului, Ia 15 iulie 1099, a avut loc in timpul Primei Cruciade - nu in a Doua. Se crede ca Robert Courtheuse, duce de Normandia, i Tancrede d'Hauteville au intrat primii in oral. "Tancrede" [in greaca Tancredes], pronunjat foarte repede de catre Cayce cu

101
accentul sau caucazian, n-ar putea oare fi transcris, $i mai repede, de ctre secretara sa ca "Adoirs"? (A se vedea volumul I. Cayce pastra, in somnul mediumnic, stilul vorbit dintr-una din vietile sale anterioare stralucite, cind era marele preot Ra-Ta, originar din Caucaz.) Am intrebat. Mi s-a rAspuns ca nu era imposibil, secretara lui Cayce neavind nici cea mai mica ides de limba franceza sau de greaca! In acest caz, Ludovic al XVII-lea ar fi fost reincarnarea stralucitului Tancrede, supranumit 'Djinn"-ul, de care adversarii sAi Djinn, adicA spirit sau sau mai degraba spiridusi Vorbea curent araba, fusese crescut in acea Sicilia undo, dupe cum am spus mai sus, toleranta regilor normanzi lasa comunitatea musulmana cu universitatile savantii sal sa triliasca In pace. Atu foarte important pentru Tancrede, care avea de partea lui tineretea, frumuselea, curajul, intuitia... Pe scurt, ceea ce se numeste ubaraidel ('Baraka', cuvint arab care Inseamna 'binecuvIntare) 0 alai lecture, data pentru acelasi consultant, pare sa confirme ca este vorba de Tancrede: Experionlele sale de cruciat marcheazi cal mai mutt vials actual& a entitilii [...J. Paste be' sau cincl ant, va t1 In legaturi cu camerae de &Midst*, ceea ce ll educe scum confuzio In Nei. Cici entitates este fa a fast intotdeauna un optimist, care nu privepte decit ceea ce stralucepte pi se convinge, chiar In On haos, cli totul vs fi bine! (Lectura 1005-12). Ar putea fi portretul uluitorului Tancrede, luptator imbatabll, dar politician slab. Consultantul a pus o aid intrebare: CE IMI PROVOACA ACEASTA ALUNECARE A GINDURILOR, CARE MI SE INTIMPLA UNEORI, NEPUTINTA DE A MA CONCENTRA ASUPRA UNUI SUBIECT CA SA FAC 0 ANALIZA EXACTA? Cum s-a aratat deja, aceasta vine In mare parte din existeniele din Mesopotamia. Acolo avast] un ideal care a fast Intunecat, Impledicat, In umis legaturilor cu nipte indivizl care vi influenteazi experients materiali de astizi activitifile. V col mai bun milloc de remc.diere vs fl sa retrilli experienla acelor legituri. (Aceeasi lecture). Lectura spune clar: Mesopotamia, care este regiunea cuprinsa intro cele douA marl fluvii, Tigru si'Eufrat. Acolo, Bohemond de Tarente i-a intemeiat un adevArat regat: comitatul Edesse. Dar, cind a fost prins de musulmani In 1100, nepotul sau Tancrede a preluat conducerea, pe care a pilstrat-o pima la moarte, In 1112. Or, nicaieri In

102 alts parte, pentru acest consultant, Cayce nu vorbeste de incamari in Mesopotamia, adica in Persia (cruciatul respectiv a trait inainte in Egipt, in America de Nord ca indian pi in Peru ca incap!). Raspunsul lui Cayce trimite exact la aceasta incarnare de cruciat, stabilit intr-o perioada a vie/ii sale in comitatul Edesse, incarnare atit de marcanta. De altfel, un destin ca at Delfinului Ludovic at XVII-rea nu se poate explica, karmic, decit prin necesitatea de a ispapi un abuz de putere "regala". Cit despre legaturile indoielnice, se tie ca Bohemond de Tarente era un zanatic, fara credinta pi lege, daca la acest gen de individ se refers Cayce!... Dar iata Inca un document care arunca o lumina ciudata asupra trecutului karmic at lui Ludovic at XVII-lea. Este vorba de Memorille guvemantei Delfinului, Madame de Tourzel. Vorbind de copil, ea spune: "Avea un gust pronuntat pentru tot ce Linea de militarie pi una din placerile lui cele mai marl era sa aduca tunuri mici in gradina Si sa comande, cu sabia in mina, inceperea focului. Se credea atunci un mic erou [...]. Avea un gen de distractie care-i placea infinit: sa is costumul unui vechi cavaler francez, imbracindu-se cu o mica armura pe care i-o facuse domnul Palloi. Cu casca pe cap, cu cuirasa in spinare pi lancea in mina, se credea un adevarat cavaler". (Memorille Doamnei de Tourzel, pag.298, vol.11). Toll contemporanii micului Delfin ii vor descrie ca: "Un caracter vioi pi aprins, foarte zapacit, foarte sportiv, foarte violent in furiile sale... Se di dea in vint dupa marii capitani din Istorie etc. SA nu mi se sound ca tot/ baieleii se cred obligatoriu cavaleri neinfricali... Exists destui care se cred indieni sau iii petrec timpul mepterind sau desenind! Exists posibilitatea alegerii, chiar Si pentru un fiu de rege din secolul at XVIII-lea (care nu avea cum s se creada astronaut). To#i cei care au studiat suitele de reincarnari va vor spune ca copilul se joac.a foarte des cu ceea ce a fost el altadata in realitate. Pe vremea povestirii, Delfinul nu are nici macar case ani pi familia nu-I incurajeaza deloc sa se joace de-a cavalerii: "Acest joc nu era permis decit intre not Si numai in apartamentul sau, continua Madame de Tourzel, cad ne era frica sa nu 'scam critic' rauvoitoare". Seducator irezistibil, sportiv, lejer, optimist, senin... Apa a aparut Delfinul acetora care I-au cunoscut aceasta descriere corespunde cu a lui Cayce (care, ca secretara sa, n-auzise niciodata de Ludovic al XVII-lea, in stare de veghe!).

10 3 Cazul cruclatului feminist (1 pacifist!)


Dupe ce am citit numeroase!e lecturi privind so file de cruciati abandonate, lAsate sub supravegherea unor intendenti rAu intentionati sau gray tarate in echilibrul lor de purtarea unei centuri de castitate, incepeam sA rrit intristez... Deodata, am cAzut pe un caz insolit: un cruciat feminist! Am considerat cA merita un loc in aceastA revistA genera% a cruciadelor, 'revisited by Cayce'. Entitatea era in fare trance* barbat. A lost printre cel care au plecat si apere un ideal. A descoperit ci erau IndivIzi curaloisi printre cei pe care entitatea I-a crezut "paginl" sau oamenl care uitaseri de Dumnezeu, gislnd cal modalitatea for nu era decit pufin diferita. Printr-o anumiti persoani, care era pentru tine ca un frate intru Dumnezeu, au apirut confuzil, lucru care te-a ficut i hotarafti in adlncul sufletului tau si nu mai fil niciodata birbat. Cici al descoperit in fame/ mai mutt decit al fl crezut ci poll aftepta inainte. Entitatea a ciptigat fi a plerdut in experlenti: a ciptigat infelegind conceptul spiritual al sursei unice a tuturor energlilor, a plerdut cufundindu-se in partea materials a existenfel. Numele sau era atunci Marcelus des Dewetherna. (Lecture 3376-2). Lectura nu dA mai multe detalii despre problemele personale ale acestui cruciat, dar se intelege ca a devenit i pacifist, nemaiintelegind foarte bine de ce era obligat sA lupte cu armele impotriva unor oameni care i se pAreau nite tipi de treabA. Evident, o asemenea atitudine nu putea decit sA displacA religioOlor creVini de strict?" obedienta (ceea ce sugereazd lectura). Se va vedea mai tirziu cit Ti va costa pe templieri faptul cA s-au imprietenit cu musulmanii! (PinA acolo Incit sA Imprumute anumite idei liturghii, ceea ce le-a fost aspru repropt in cursul procesului tor!) Am intilnit adeseori, intre consultantele mele, femei care traiserd inainte ca soldati - barbati! Scirbiti de ororile rAzboiului, hotarisera sA se reTncarneze in femei, ca sA nu mai fie obligati sA-$i ucidA aproapele ca sA lucreze, In sfirit, pentru pace. Ca acel Marcelus citat mai sus... care era femeie pe timpul lui Cayce!

104 Karma celei de a Doua Cruciade


In cartea Iui Mary Ellen Carter, editata de Hugh Lynn Cayce (fiul Iui Edgar}, Edgar Cayce on prophecy, am gasit referinta (pag. 195) la o lectura data in 1941 pentru o femeie careia i s-a spus: Aspecte astrologice neobipnuit6 vor afecta in acest moment toate sufletele de pe PamInt, influenfindu-le gindurile pi pulsiunile kip de evenimentele care vor avea loc in urmatoarele doua siptemini de la 29 aprilie la 12 mai. Se implinesc exact OPT SUTE DEAN! de clnd aceste pulsiuni Inceara sa-pi croiasca drum... Gindifi-vi la sarAcia neagra a Weill spirituale de atunci fl vedeji care este experienfa prin care trebuie sa ,treaca atitea suflete, pi not in fine, In relafiile de la barbat la barbat din timpul nostru. Doriji, in calitate de soldat al Crucii, sa vs jucafi rolul aici? (Lectura al carei numar nu I-am gasit, intrucit nu este precizat in lucrare). Autorul subliniaza apdar faptul ca, in primavara Iui 1941, lumea era in razboi. Dar, cind spunem "lumeaTM, era vorba pentru not de invazia germana gi de amenintarea pe care aceasta o facea sa planeze deasupra intregii Europe de vest i a Mediteranei. in urma cu 800 de ani, era a Doua Cruciada - un egic: regele Frantei, Ludovic al VII-lea si Imparatul Germaniei s-au imbarcat din nou in aprilie 1149, dupa ce pierdusera cea mai mare parte a armatei lor. 0 poveste marcata, cum spune Cayce, de o neagra saracie spirituals. Recitind cu atentie istoria acestei cruciade ratate, se poate intelege ca ea a creat o karma teribila. Mai kith motivele: daca multi din voluntarii Primei Cruciade crezusera ca raspund unui ideal (cel putin au avut ca scuza faptul ca nu cunWeau bine Orientufl), pentru a Doua Cruciada, atmosfera era total diferita - doar politics, aprige ambitii teritoriale gi violente gratuite. Cruciatii au dat un exemplu lamentabil, certindu-se neincetat intre ei, tradindu-de care mai de care, pustiind ladle pe care le strabateau, chiar gi pe cele crepne! "Cruciatii germani s-au purtat pe parnint bizantin ca intr-o Cara cucerita, jefuind, incendiind, viand, refuzind sa plateasca alimentele cumparate, In timp ce bizantinii se razbunau cum puteau mai bine. Aga melt germanii n-au putut sa asedieze Constantinopolul L.). Este neindoielnic faptul ca Manuel Comnene (Imparatul bizantin), furios, i-a impins Inca de atunci pe turd sa zdrobeasca armata lui Conrad (imparatul Germaniei). Cruciatii

1 05 germani au fost masacrati, astfel ca abia a scapat a zecea parte." (Georges Bordonove, Les Templiers, Ed. Marabout) Cit despre armata franceza a regelui Ludovic al VII-lea, in ciuda ajutorului templierilor, s-au adunat lasitaTile, lipse de raspundere fata de propriii soldali, condamnati la foame si masacru. Curtea regelui era putreda de intrigile celor care nu se gindeau decit cum sail umple buzunarele... In tot acest timp, turcii cistigau teren. Cind citesti detaliul asediilor oraselor, esti stupefiat de cruzimea luptatorilor, de lipsa lor de mild, de cupiditatea lor. Francii sint la fel de cruzi ca si musulmanii si iubirea recomandata de Christos este inexistenta! Lectura acestor vioiente este insuportabila: ea ne aminteste de omit recente pe care am vrea sd le uitam. Cayce, in lecturd, face o legatura intre cele cloud evenimente: cruciada (atunci Cind ii reaminteste consultantei ca fusese "soldat al Crucii") si rdzboiul mondial (evident in centrul tuturor preocuparilor occidentale, in aprilie 1941!). De altfel, Cayce chiar spusese intr-o lecturd datind din iunie 1936: In Franja, gasim ca o veche datorie va trebui sh fie platith scum. (Lectura 3976-24). Era cruciada! In iunie 1939, in lectura precedent& spusese:

Va intrebafi ce se va intimpla cu Anglia pi Franja in eforturile /or unite cu Rusia pentru a Incercui regimul totalitar [nazist]. Aceste najiuni, atita timp cit vor respecta vederile lui Dumnezeu despre Om, vor reupi. Cind se vor stradui sh se apere, fare nicl o grija pentru fraternitatea omeneasca,111.1 vor putea decN sh epueze. (Lectura 3976-23).

Trebuie remarcat, de asemenea, ca in acest al Doilea Rdzboi Mondial, cei mai incercati au fost in final germanii. Ei au fost in mod cert agresorii, dar, apoi, ce dezastru! Ceea ce am suferit not ceilalti (vreau s spun francezi, englezi, italieni, olandezi, belgieni... / a nu se uita si suferintele est-europenilor, n.tr. /) nu era decit putin fata de cimpul de ruine bintuite de schelete infometate care era Germania in. 1945! Or, lstoria spune ca, in a Doua Cruciada, cruciatii germani au fost cei care - plecati primii - au stricat totul, provocindu-i pe grecii bizantini. Astfel incit, cind au trecut armatele franceze ceva mai tirziu, raul era deja comis. Francezii au fost in consecinta, de ostilitatea grecilor (care ar fi trebuit, ca crestini, sd fie respectati, sa fie trataji ca alia)i si sa actioneze ca atare). In toata aceasta poveste a cruciadelor, evreii au fost masadrati

10 6 ca si ceilalti, si probabil chiar mai mutt, pentru ca ei erau meseriasi locali pasnici, Cind au debarcat cruciatii. Ei nu aveau arme ca sa se apere, ca turcii si grecii. Acesti civili fare aparare, teoretic protejati de Islamul care cerea de la ei doar un tribut, au lost foarte urgisiti de cruciatii fanatici, care le reprosau mai ares ca I-au crucificat pe Christos! Ar trebui sa mai spunem ca evreii n-au fost singurele victime ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. alte popoare au fost exterminate Inca si mai complet - ucrainenii, de exemplu. Multi dintre clarvazatorii actuali cred ca holocaustul hitlerist a avut drept victime oameni care s-au comportat ei Insisi ca niste asasini ai evrei!or intr-o viata anterioara (ceea ce nu micsoreaza greselile Iui Hitler). Mi-am pus o alts Intrebare. Condusa de dragostea mea, foarte greaca, de simetrie, mi s-a parut interesant sa aflu dace Primul Flazboi Mondial era si el o consecinta a karmei Primei Cruciade. L-am intrebat pe Cayce, el mi-a raspuns: Desiguri Aceasta pareie nu ma angajeaza decit pe mine (ca medium).

5. Renasterea, toana d'Arc ci Francisc I

Nu s-a limpezit Inca misterul Ioanei d'Arc. Magistrul Philippe spunea: "Jeanne d'Arc, Napoleon I, Victor Hugo: tatii n-au avut nici un amestec in venirea lor pe lume!" Daca Cayce nu vorbeste de ea, vorbeste insa de vietile ei anterioare.

0 fecioara care vine de departe...

Pentru ea, giuvaerul cel mai frumos al incarnarilor franceze date de Cayce este, evident, ... loana d'Arc! Am ccmentat lecture sa In capitolul Ill at volumului I. loana d'Arc reincarnate ca agent de bursa la New York... Dace nu ma credeti, puteti merge sa verificati pe loc la Fundatia Cayce si sa cereti pentru documentare dosarul nr. 302 - cel at entity Joan of Arch. Veti vedea ca n-am inventat nimic. Atunci, nu mai rannIn decit doua solutii: on Cayce este nebun de legat - si eu

107 impreuna cu el! - sau ceea ce spune el este adevarat... Si, daca este adevarat, avem la ce visa! Uluitoare Iectura in care- Fecioara, FECJOARA noastra nationala ar fi fost mama naravasului Ahile in razboiul Troiei si, mai inainte, un general egiptean care a participat la un razboi civil (ceea ce pare in mod hotarit sa-i fie specialitatea!). Cad lectura care o priveste pe loana d'Arc insasi sublinia uluitoarele sale puteri "psi". lata inceputul consultatiei data pentru aceasta tinara vinzatoare americana: Este o persoana care gindepte profund, de unde aspectul sau subtil, infelept. Cineva care poate rasturna munfii, care ptie sift foloseasca, in avantajul sau pi pentru a-pi duce planurile la bun sfirpit, tot ce are la indemina, toate ocaziile bune sau rele. Este o persoana care poate folosi in ce/ mai mic detaliu once propunere care i se face, indiferent de imprejurdrile in care se afla; fi mai ales, surprinde foarte bine tot ce are legatura cu misterul, adica partea ascunsa, nocturna, a viejii. Lucrurile ascunse sint in mintea sa ca o carte deschisa in care poate citi. (Lectura 302-1). iata de ce Fecioara si-a stupefiat contemporanii, recunoscindu-I pe Delfinul Frantei, pe care nu-I vazuse niciodata, ascuns sub o deghizare intre curtezanii sai! Robert Charroux, trecind in revista numeroasele enigme din viata istorica a loanei d'Arc, noteaza chiar ambianta de ocultism, de misticism si magie - alba sau neagra care o inconjura (Le livre de ses livres, ed. Robert Laffont). Dar loana d'Arc nu vine singura: exists in lecturi un intreg grup de entitati incarnate in acelasi timp, cu aceste daruri mediumnice: Entitatea era in fare franceza, in acea perioada in care se puneau intrebari privind viziunile 0 lamentarile acestei femei care a ajuns la putere, datorita talentelor sale mistice. Entitatea facea parte din serviciul Si din personalul casei in care cealalta entitate, cunoscuta ca loana d'Arc, pi-a adus contribufia politics, social& etc. $i, in acest timp, entitatea a suferit. $i nu finea de clanul scepticilor, Si a fost martora unei mad pall din experienjele entitalii loana. Dar nu i s-a permis s-o insofeasca, ceea ce a tulburat-o pi a suparat-o in ultimele rile. Ea se numea atunci Marcell fi a ciptigat spiritual, chiar deaf in plan material a avut greutifi. Aptitudinile mediumnice fi senzitivitatea sa / sensibilitatea extrasenzoriala, n.tr. / vin pentru o mare parte din experienfa sa de viafa din timpul acela. $i astazi, ea ar trebui sapi foloseasch aceasta mediumnitate, moderind-o cu bun simf fi sfaturi practice... (Lectura 3175-1).

108 ietd Inca o tovardpd a loanei (numita tot Marcelle):

Inaintea acestei incarnari, entitatea era in Franta, cind un grup de oameni s-au interesat cu simpatie de experientele mistioe ale loanei, acest pef care-i conducea pe barbs!! pi a fost vizItata de doua voci venite de aiurea. $i tocmai asta i-a aruncat intr-o asemenea confuzie pe materialipti pi a atras asupra ei insapi forjele de distrugere. $i totupi, entitatea, in acea ambient& observind ritualurile religioase ale epoch, a inceput sa reflecteze adinc la drumul spiritual pe care trebuie sa-1 urmeze fiecare om. $1 reflecta la vocea interioara, la viziunile extraordinare pi exterioare. $1 ea se Intreba in ce masura se poate, in numele acestora, sa impui suferinle materiaie altora. Entitatea se numea atunci Marcelle pi a ciptigat mutt in aceasta meditalle profunda, care i-a adus perioade de eliberare - e/iberarea de grijile materiale, de dorinfele carnale [...1 Nu este de mirare ca, astazi, entitatea a respins de timpuriu toate ritualurile grupulul. (Lecture 2402-2).

Doud alte tovarape ale loanei au dreptul la o lectard: Jeanne Feucheurr (sic), (lectura 5124-L-1) pi Angelica (29362), amindoua ex-egiptene, cum se Intimpla de reguld in incarnarile franceze date de Cayce. Mai apar i alte personalitati care au o legatura generald cu rdzboiul de 100 de ani cu inceputurile Renapterii: este cazul lui Renee Schulette, desemnata ca doamnd de la curte, care se ocupa de construirea caselor, primea mult pi se imbraca cu arta (lecture 3806-1). Sau acest personaj indicat ca secretar particular al regelui, unul din regii Carol (care Carol al V-lea care, intr-adevAr, traia in mijlocul cartilor sale, sau Carol al VI-lea, sau al VII-lea?) (Lecture 4286-3). Acest personaj manifestd astazi o preferinta pentru lenjeria frumoasd pi tot felui de mdruntipuri datind din acea epoca. Francisc I, bancher Indian...

In Renapterea propriu-zisd, it vedem aparind pe cel care a fost char simbolul acesteia, emblema.. Regele Francisc I! latd lecture sa, data pentru un tinarconsultant american de doudzeci pi patru de ani:

Inainte de aceasta, entitatea a fost ace/ barbat cunoscut ca Francisc I, rege al Frantei. Considerat nu ca atotputemic, cum se

1 09
vede In documentele istorice, ci mai adesea ca o personalltate afiata in dezacord cu multe activitati din enturajui sau, In ceea ce privepte relajille hrternalionale. De unde faptul cal politica o atrage astazi pe entitate, care este in stare sa conduce afacerile unei intregi comunitati. ale unei fad, ale unei natiunl. adeseorl, cind aude sau citepte un expozeu despre situatia unul conductor american sau strain, poate sa face imediat o walla pi sa traga pe loc concluziiie care se impun. Din acea Incernare If vine, de asemenea, astazi, acest dar pentru limbi, mai ales pentru dialects. ,Si acest dar de a folosi giuma pentru a exprima adevarurl despre oameni, evenimente, marcind scopul cu ajutorul unul joc de cuvinte. Ar fi bine ca entitatea sat face stud!! pentru a doyen! diplomat, mai bine cleat sr) se cantoneze In vials politica locals. Sa lamina deasupra meschinarillor, a rilzbunarilor politice marunte cum s-a straduit sa fach in cursul aceiei viefl vechl p1 In aces meserie foarte specials care a fost a sa [ca rege]. (Lectura 2060-2). Portretul lui Francisc I este cu atit mai interesant cu dit corespunde adevarului istoric. Tin sA reamintesc ceea ce tiu sigur: nici Cayce nici familia sa, inclusiv secretara, nu banuiau existenla vreunui rege at Frantei Francisc I. VA jur ca la 'Beach" nu-1 cunoate nimeni nici astazi! Aceasta ignoranla pahidermicA, pe care am constatat-o acolo - nu fare iritare - it face intr-adevAr credibil pe Cayce: lecturile sale n- au fost nicicind inspirate de o cunoatere livrescal CA Francisc I n-a fost un dictator, este sigur. ToatA viala sa a trebuit sA lupte impotriva preaputernicilor sai vasali, care-i ingradeau puterea. Prefera sa domneasca asupra spiritului ca un animator cultural: el este cel care-I va convinge pe Leonardo da Vinci sA vine sa se stabileasca in Franta. Amintirea sa !Amine lege% de castelele de pe Loire, a cAror constructie a incurajat-o. in ceea ce privete politica externs, nici aici n-a fost un cuceritor, prea fericit sa intrerupa "rdzboaiele prin celebrul 1515: Marignan! $1 ce a fost acest umanistacest intelectual in vielile sale anterioare? Inainte de aceasta, entitatea era In finut roman, in Africa de nord, pe vremea cind facea parte din Imperlul Roman. Entitatea nu era tomer?, ci Infra cei care se numeau alexandrini. Era un agent al negustorilor, cineva care dirija distribuirea produselor locale, sau nafionale. Era atunci ceea ce am numi astazi un agent de bursa. De unde talentul de scum cind trebule sa vinda produse in once jars, pentru import-export. Totupi, astazi, competenfa as comerciala ar fi mai bine folosita In diplomat* caci marl ant

110 aptitudinile entitafii de a reprezenta un guvern adicA tot ce are legatura cu relafiile internalionale. Numele sal' in epoca aceea era Ar-Med-Seid. $i a ciptigat mult in experienfit, cad pi-a folosit spiritul pi resursele inteligenfei ca sa intervIna pe linga cei puternici in favoarea concetafenilor sai care riscau sa fie aserviji. De aici, astazi, finefea analizei, judecata patrunzatoare, cind trebuie sa analizeze psihologia oamenilor F1 grupurilor, filosofia tor. Inaintea acestei vieJi, regasim entitatea in Persia pi in Arabia, in "orapul de pe coline pi din cimpir[numele pe care Cayce it da Suzei]. Era in epoca in care acest pef religios IWO] 1F1 raspindea invapiturile care au adus un progres fizic, mental Si spiritual multora dintre popoarele de negustori. Acolo, entitatea juca un rot de intermediar - ceea ce am numi asta.-zi bancher. $i in acea perioadEi exceplionalif, s-a ocupat de schimburile dintre egipteni, indieni, popoarele din Gobi, locuitorii din Carpafi fi agii. lntr-un sens, era om de afaceri, dar se ocupa mai mutt de mijloacele de schimb, de monede, caci tulle intr-un mare centru comercial. A profitat de aceasta situafie cind a ajuns in India, dar in acord cu filosofia care se raspindea atunci in Suza. Din aceasta incarnare ii vin un mare talent de orator F1 o capacitate de a-i influenfa pe ceilalfi, pentru a-i determine sa se lase condupi. Numele sau era Am-en-id. $i mai inainte, regasim entitatea in Egipt, intr-un timp de reconstrucfie, dupe tulburarile rezboiului civil. Era in momentul cind se repartizau grupurile de emigranfi fi indivizi, in diverse servicii, regelui sau Marelui Preot. Entitatea juca acolo un rol de diplomat pi de om politic. Dar nu chiar in sensul in care I-am infelege acum. Caci munca sa era sa face fiecare grup in parte sa infeleaga cum ajuta nafiunii sale, sau altor najiuni, prin ceea ce facea. Aceasta i-a permie entitafii sa devina un fel de consilier, negociator fi coordonatorpentru numeroase grupuri. numele sau era: Ab-El-Do. (Lectura 2060-2). Foarte diferit de loana d'Arc, care nu viseaza decit sa se incarneze intotdeauna in plin razboi civil, indiferent de laraFrancisc I alege s se incarneze pentru a ajuta pacea. Rind mai mult prin nature un diplomat, un psihosociolog $i un hipersensibil la aceste lucruri care arata puterile ascunse ale spiritului, ale inteligenfei. (Aceeasi lecture) tocmai astfel apare Francisc I (1494-1547) istoricilor actuali.

111 Interesant de notat i internationalismul sau, care dateaza de demult: in Africa de nord roman, este strain, mai exact grec din Alexandria. Cind se incerneazd in Persia, in viala dinainte, este tot strain: este imigrant indian! lar in Egipt sosete in momentul cind status incearca sa integreze noil imigranti natiunii in curs de formare. Ca rege al Frantei, el este - cum era regula - fiul unei strain, Louise de Savoie (provincie care nu era Inca francezd in momentul acela; atit de putin francezA, chiar, incit mai tirziu, familia de Savoie - Casa Savoie - se va identifica cu Italia, din care va face parte). Ne amintim Francisc I i-a ocat pe credinciog aliindu-se cu turcii musulmani (in speid cu un tratat de ali6ntd care i-a permis corsarului Barberousse / Barba Rode, n. tr. / sa atace coastele italiene i spaniole). latA de ce spune Cayce cd el era In deiacord cu anturajul in ceea ce privefte politica extern. $i apoi, cind ai fost egiptean, indian, persan, grec, cind cuno0 bine Mediterana oriental ai fost in atitea popoare diferite ca bancher, ministru al imigrarii sau agent de bursa al ceaiului, nu eti chiar turc... Mai Sint i alte vieli din timpul RenaVerii franceze, spune Cayce. De exemplu un favorit al regelui Henric, probabil al IV-lea, care a oblinut, oricum, mult. (Lecture 4353-4). Sau lecture 1562-1, care evoca existenta unui artist flamand sarac, un acuarelist de Ia inceputul RenWerii, pe nume Arvell Meneaux (?). El facea mutte eforturi ca sit redea frumusetea Naturii, frumuselea corpului omenesc. Aceste eforturi, spune Cayce, ii vor educe astazi cfstigurile materials care I-au lipalt altadata. Cad vei culege in experienta actuala ceea ce al seminat odinioara. (Lecture 1562-1). (Sper, atunci, ca bietul Douanier Rousseau este astazi reincarnat in negustor de tablouri, miliardar!) Lecture 5244 descrie un modest cautator care, Ia inceputurile imprimeriei, lucre la reacjille chimice ale argintului, adlcii efectele luminil asupra argintulul, fi foloslrea acestui element la obilnerea anumitor procedee de imprimare, de unde interesul eau actual pentru fotografie! (Lectura 5244-L-1). Aceste lecturi sint cu totul in atmosfera de elan Stiintific i cultural al Renaterii. Este de altfel destul de dificil sa identifici toate lecturile care se raporteazd Ia o epoca precis& intrucit Cayce nu da intotdeauna suficiente elemente de datare. Cind va spune "Era cind regli Henric (sau Carol, sau Ludovicl) domneau in Franla" nu ne ajutd prea mult: intre Charles Martel, in 714, i Carol al X-lea, in 1824, sint mai bine de o mie de ani distantA...

112 6. Pe vremea Ludovicilor


Pe vremea Ludovicilor - expresia ii aparline lui Cayce insui in mintea sa, este vorba de o intreaga civilizalie al carei apogeu se situeaza in secotele XVII XVIII in Franfa.

Richelieu I Ludovic al XIII-lea


Cardinalul de Richelieu, atotputernicul ministru al lui Ludovic al XIII-lea, apare de cel pufin douasprezece on in iecturi. Prima dintre ele dateaza din 22 octombrie 1923: este vorba de acea serie de lecturi date de Cayce pentru Lammers, prietenul sau tipograf. Acolo, Cayce face trimitere Ia o Incarnare pe care ar fi avuto el ins4i in Franfa i era prima data cind vorbea de propriile sale vieti anterioare. A fost intrebat: UNDE $1 CIND ACESTE PATRU PERSOANE (Lammers, Cayce i doi dintre prietenii lor) AU FOST IMPREUNA IN SCOPURI DISTRUCT1VE? (Cauce tocmai spusese ca Lammers fusese Hector in razboiul Troiei). PENTRU FIECARE DIN ACE$T1 PATRU INDIVIZI, DATI NUMELE, STAREA, PROFESIA, ACTIVITATILE LOR IN FIECARE DIN VIETILE ANTERIOARE. Dupa ce a raspuns ca aceti patru indivizi nu se intilnisera deci o singura data pe Pamint - in razboiul Troiei -, Cayce reia in detaliu viefile anterioare ale fiecaruia dintre ei. cind a ajuns Ia propriile sale incarnari, Cayce a menfionat mai intii cele doug vieli anterioare mai recente, viefile americane despre care am vorbit in volumul I. 5i apoi: In vials dinaintea acesteia [ca intemeietor al coloniei engleze din Jamestown], Wile in Franta, sub domnia Jul Richelieu, cind in acea perioada se pregateau forte armate care vor deveni intr-o zi redutabile pentru unii. (Lectura 5717-1). Scurtuf pasaj de mai sus este destul de enigmatic. Secretarul Iui Lammers pare sa fi redat "Richelieu" in transcrierea sa. La care prudenta Gladys Davis, cu multi ani mai tirziu,

113 clasificind lecturile, a adaugat un punct de intrebare, urmat de: 'Ludovic al XIII-lea?"... Bineinfeles ca, pentru noi, cei doi oameni sint indisolubil legafi in Istoria care fine minte acest cuplu extraordinar de eficace, format din rege i ministrul sau. Colaborare strinsa care va dura aproape pins aproape de .moartea lor. Atit cit va fi Ia putere, intr-adevar, Richelieu nu va inceta sa "pregateasca", cum zice Cayce, forfele armate regale, pe care le va opune totodata casei de Austria, protestanfilor i marilor seniori aflafi in continua rebeliune. Dupa moartea sa, cind tinarul Ludovic al XIVlea este doer un adolescent, va izbucni revolta; va fi Fronde condusa de aceti marl seniori care nu accepta autoritatea regelui. Cit despre "Richelieu", citat in lecturile de mai sus, este chiar cardinalul care a trait in secolul al XVII-lea (va mai exista ulterior, in secolul al XIX-lea, un alt Richelieu care va fi ministrul lui Ludovic al XVIII-lea). Aid nu exista indoiala, pentru ca aceasta incamare a lui Cayce sub domnia lui Richelieu este data ca precedind incarnarea sa la Jamestown, colonie engleza din America. Or, fondarea acesteia dateaza din secolul al XVIIlea. Despre diferifii regi ai Franfei cu prenumele 'Ludovic' citim in lecturi aceasta uimitoare exprimare sintetica: In that period known as the Louises of France. Cit despre nurnarul Ludovicilor respectivi, se pare adeseori ca a fost notat cam repede. Din pacate pentru noi, exists o mare diferenia... toate cercedrile,. mele au fost ingreunate de aceasta dezinvoltura privind numerele! In alte lecturi, pe care le vom vedea mai departe, viale franceza a lui Edgar Cayce va fi situata sub Ludovic al XIV-lea sau chiar Ludovic al XV-lea... Or, cum el repeta ca este o viafa de copil mic care nu dureaza gecit ciliva ani, este deci exclus sa fi trait atit de mult incit sa prinda doua secole i trel "Ludovicil In orice caz, Cayce, fidel teoriei reincemarilor de grup, da un numar destul de mare de incarnari in secolele XVII i XVIII. Bineinfeles ca este vorba, aproape de fiecare data, de oameni care au avut o incamare egipteana impreuna cu el. Foarte des, de asemenea, incarnari persane, greceti, biblice sau eseniene. In incarnarile din timpul lui Ludovic al XIII-lea, Richelieu este intotdeauna descris ca acela care define puterea real& In vista precedents, era la curtea regelui Franfel, and Richelieu defines adevarata putere. (Lectura 4765-1). gasim in cursul acelei perioade clnd Blaerica Statul, fn Franfa, erau sub controlul lul Richelieu. (Lecture 2694-1). Cele mai multe incarnari sub Ludovic al XIII-lea se petrec Ia

114
curte, ceea ce este logic, pentru ca, vom vedea mai departe, Cayce spune c& s-a incarnat in acest mediu. Atmosfera de intrigi, uneori irespirabita:

sa ceara sfatul, in acea vreme. Ea ardea thmlie, parfumuri pi dadea

Entitatea era cineva la care Richelieu mergea adeseori ca

sfaturi sub numele de Katrina. Entitatea a ciptigat pi a pierdut moral in aceasta vial& A ciptigat in cunoapterea virtujilor 0 puterilor Malik aromelor fi a tuturor acelor materii purificate de foc. $i a pierdut prin intrebuinfarea pe care a dat-o acestor parfumuri pi influenjei for asupra oamenilor. $i astazi ea trebuie sa fact) fain acestor influenje karmice pi sa le corecteze, printr-o buns destinajie a acestor substanje, pe care frebuie'sh le foloseasca acum ca sa ajute oamenii, barballi, femeile, copiii sa se dezvolte pi sa evolueze. $i in special aloe, mitt etc. (Lectura 1714-1).

Ali recunoscut descrierea unei vrajitoare de cea mai buns traditie, manipulind esente ,1 otravuri In oficina sa. Sub Ludovic al XIV-lea, de altfel, a izbucnit faimoasa "Afacere a otravutilor", cind va fi condamnata marchiza de Brinvilliers. (A se citi La Marquise des Ombres / Marchiza umbrelor /, de Catherine Hermary-Vieille, Olivier Urban, Paris, 1983) Se pare ca Richelieu consults des clarvazatoarele:
La inceputul perioadei in care Richelieu conducea fare, cind chute sa-pi asigure puterea, entitatea pi-a oferit bunele oficii de intermediar intre suveranul in titlu pi cel care, prin calitafile sale intelectuale, va juca rolul conduchtor f...j. lath de ce, astazi, entitatea are o iscusinla innascuth de a-i slatui pe unii pi pe agii, indiferent de situalia lot. (Lectura 454-2). Cardinalul pare sa fi avut neva prietene frumoase. Cuvintul folosit de Cayce este entertainer, cu alte cuvinte cineva care "ii

exercita functiile fie de bufon, fie de dam& de companie, fie de curtezana (sau de curtezan.., observa!i ca femininul masculinul nu au exact acelai sens!): .

Entitatea era in activitate in Franja, chiar la inceputul epocii cardinalului Richelieu. Entitatea a fost o asociath [euvint caycian
care inseamna, dupa caz, so], sotie, amant, prietena - uneori pur simplu asociata sau membru din acee4 familie!], da, fi chiar o tovarapi [aid "metresa" in cayciana] e cardinalului in viala sa, cind

acesta a fost atacat fi contestat. darurile entitalii de a distra, de a insuflefi viaja la curte pi de a inveseli existenfa acelora pe care-i intilnea, au facut-o sa ocupe o pozijie important& Funcfiile sale

115

constau in a da concerte, in a incuraja artiptii - pi numeropi au fost oamenii din acea vreme care au fost primiti la contesa lascana, ca sa o asculte [...J. Aceasta incarnare educe in viaja actuala a entitalii un talent muzical, daruri artistice, un talent pentru animajia culturala... $i totupi, in strafundul ei, o lipsA de incredere in cei apropiaji. (Lectura 5265-1). lntelegem ca acea contesa intretinea un salon unde se intilneau oamenii politici. Ne amintim rolul capital jucat de aceste saloane7n viaja culturala a epocii. Dar erau cuiburi de intriga, unde trebuia sa fii mereu atent... WA' o alta persoand care pare sa fi fost, dupe expresia epocii: "foarte versata in galanterie": Entitatea era printre cei care lucrau sub domnia cunoscuta ca aceea a lui Richelieu. Entitatea &Ala in cercurile conducatoare, apropiate puterii, pi avea funcjia de a-i "distra" pi pe Richelieu pi pe rege. Ea se numea Isabelle. ,Si in acea viaja a ciptigat pi a pierdut in plan moral. (Lectura 97-2). Urmarea lecturii arata ca aceasta persoand pastreazd de atunci un talent pentru a juca teatru, mai ales personajele din acea epoca. Poate ca era actrita? Si iata un abate de curte: Entitatea facea parte din inaltul cler, dar fare sa se sinchiseasca de respectarea juramintelor ecleziastice. Caci entitatea, prin politica Jul Richelieu, era dezamagita de Biserica pi de modul cum aplica aceasta marile principii. Astfel entitatea a lasat boneta rode [de episcop] pi a luat palaria de curtean. (Lectura 2694-1). Un mare ambelan: In Franja, intr-o vreme cind mocnea revolta, sub Ludovic al XIII-lea, entitatea era printre cei insarcinati sa-1 escorteze fi apere pe monarh. Mai exact, era cel care raspundea de garderoba sa, depi nu un valet, ci mai degraba cineva care hotara stilul costumului care se potrivea oamenilor, un tel de maestru de ceremonii. Dupe numele sau Neil, entitatea a ciptigat in aceasta experienta, riscindu-pi viaja dui:4 cum cerea serviciul in acel timp. De unde, astazi, interesul sac( pentru haine fi talentul de a descrie modul in care este imbracat fiecare, chiar Intr-un salon On de lumel (Lectura 641-1). Inainte, acest barbat fusese negustor in Grecia, Ia Salonic. Si mai Inainte Inca, medic Ia curtea Persiei. Si mai Inainte, in Egipt, inalt

116 functionar, al carui vefmint special, semn al funcilei, it flicea ail fie respectat de mu4ime. (Aceeasi lecturd). In fine, inainte fusese atlant, dar mereu obisnuit cu decorul oficial... Apar diverse personalitati de la aceasta curte a lui Ludovic at XIII-lea: sec retarul particular at unuia dintre Ludovici (lectura 15663), un alt cardinal lard principii morale rigide (cu nume indescifrabil, lectura 2734-1), o profesoard de dans (lectura 2163-1), o guvernanta a casei regale care se ocupa de cei bolnavi (lectura 38-1) etc. Cum nu se stie niciodata ce le trecea prin cap secretaretor lui Cayce rind transcriau un nume francez, nicioclata nu SIntem siguri de acesta. In mai multe lecturi pare sa he numele "Conti" sau "Gondi", dar este oare vorba de familia Conde, Gondi sau Conti? Trei marl familii distincte, a cdror pronunhie intr-o gura americana nu se diferentiaza deloc: Entitatea a fost printre cei care au intemeiat o famine celebra, cu o mare funcile in fare, sub numele de Conti f...1 Numele saw Jacques Conti. (Lectura 1932-1). Las genealogistilor grija de a-I regasi pe acest "Jacques Conti", care era un mare negustor, colabora cu administratia regard si se interesa de distilarea esentelor vegetate... Exilul lui Carol at II-lea in Franta Aproape doudzeci si trei de lecturi descriu incarnarile in Franta, in momentul cind tinarul Carol at 11-lea, viitor rege at Pinglei, a venit acolo in exit. Era fiul nefericitului Carol I, decapitat de revolutia lui Cromwell, dar si nepotut regelui Frantei, Henric at IV-lea, prin mama sa, Henrietta. Aceste doudzeci si trei de persoane, majoritatea franceze, lac parte dintr-un acelasi grup karmic si s--au cunoscut in Egipt, Persia, Grecia, Israel etc. Scopul incarnarilor in Franta, In secolul at XVII-lea, se pare ca a lost sa-I ajute pe viitorul Carol at IIlea. In cele din urma, acesta a recapatat tronul tatdlui sau si a devenit un mare monarh conciliator. Ca suveran, nu era usor sa restaurezi pacea religioasa in acea Anglie devastate de fanatism! Fidel politicii de toleranta a bunicului sau, Carol al li-lea s-a straduit sa stinga ura dintre catolici si protestanti: Entitatea era in Jara cunoscuta scum ca Franta, in acea epocii in care aveau loc incerari de readucere a revelui Carol al

117 11-lea pe tronul sau. Entitatea era atunci &sneeze' pi pea un rot de intermediar intre cei care erau la putere, intre cohsilierii regelui pi cei care reprezentau coroana in Anglia. (Lectura 308-2). In fare pe care o cunoaptem astazi ca Franja, gasim entitatea intrun timp cind multe schimbari agitau spiritele, din cauza venial viitorului rege Carol al 11-lea, care se eta acolo In exit. Entitatea a fost printre cei care au ajutat aceasta entitate sa se intoarci in patria sa. Acest moment a fast trait, pentru unii fi pentru alt!!, pentru toll, ca o cotitura in evolufia gindirll religioase, legate de viitorul acestui prinj ca suveran. $i in aceasta atmosfera, oamenii se gindeau la schimbari, la evolufia spiritelor. (Lectura 421-5). Mereu marile cotituri ale [stone' civilizatiilor, cind se incameaza acest grup de suflete care insotesc entitatea Cayce, alias Ra Ta... De unde motivul acestei abundente de lecturi despre Carol al II-lea: el ar fi fost unchiul incarnarii franceze a lui Cayce din acea epoca... Cayce, nepot at regilor Fronts' MOGI - intocmail De-a lungul anilor, Cayce va da detalii despre misterioasa sa incarnare (sau misterioasele sale incarnari) Ia Curtea Frantei. late-le: Regasim entitatea [e vorba de Cayceinsui] intr-o experienfa terestra precedents, o vials in Franfa, care umla unei intrari pe Venus. $1 ce a fost aceasta vials? Cum a fast ea trait & practic? Un copil din dragostei Un copil din dragoste, cea mai entuziasmanta din taste experienfele pe care le poll face in existenfa terestra, dar, pentru Ling cea mai de temut, cea mai eumplital (Lectura 5755-1). In vista precedents, gisim entitatea [e vorba tot de Edgar) O 'r la curtea francezilor, cind Ludovic al XV-lea [al Cincisprezecelea!] era rege fi cind entltatea a fost incredinfata gardei regale, dar a fast' de scurta durata, ca numar de ani, cum se numara in plan terestru. Aceasta entitate, dec!, a fost incredinfata unei garzl de Is Curte, care era o garde apartinind easel regalne pi care pi-a pierdut vials aparindu-I pe eel care 11 fusese incredinfet $i rulmelc acestula era Ralph Dahl [Raphaeln (Lectura 294-8) Prima remarca: se trece de la Ludovic at XIII-lea (Richelieu citat chiar in prima lecture de Ia inceputul acestui capitol) Ia Lupovic cei lubit. Ceea ce acopera un secol (Richelieu este in 1624 consilierul lui

118 Ludovic at XIII-lea, iar Ludovic at XV-lea isi incepe efectiv domnia in 1723). Dacd este vorba de un copil a carol vista a fost de scurta durata... inseamna ca, de fapt, au fost cloud incamari franceze ale lui Cayce in lecturi: una sub Ludovic at XIII-lea, in secolul XVII, si una sub Ludovic at XIV-lea-Ludovic at XV-lea, in secolul XVIII! Sa vedem urmarea:

A trait viata la aceasta Curte, in primil ani, in inima pi afecfiunea mamei sale, care era atit de frumoasa pi lubitoare 0 este cu putinfa. Mares incercare a entitiffii- din punct de vedere al Pamintului - a fost desparlirea dintre mama pi fiu. Acest coc a provocat un dor adinc in aceasta viafa &Para care s-a stins incetincet din cauza geloziei de la Curte. Cad regele a devenit conptient de Infafiparea fizica a balefelutui, care risca sa provoace tulburari armate periculoase pentru el insupi -Inflifipare care trade secretul acelei mame care il iubea atit. (Lectura 294-9).

Am citit recitit de multe ors aceasta lecture, incercind sa patrund spiritul epocii. Fiind eu insami o pasionata de Saint-Simon si de acest sfirsit de secol XVII, cred ca ultima fraza a lecturii genereaza mai multe observatii: - Mai intli, in ceea ce priveste Infatisarea copilulur. Interpretarea mea personals este ca., pe masura ce crestea, semana probabil din ce in ce mai mutt cu tatai sau, aratind astfet at cui fiu era. Poate ca, de asemenea, stirnea prea mutt interes: existenta sa era evident o amenintare pe plan politic. Dace baietelul ar fi fost anormal, el n-ar fi reprezentat un pericol pentru rege Si nimic n-ar fi justificat gelozia de care vorbeste Cayce. - Nu se spune, de altfel, de care rege gelos este vorba: at Frantei sau at Angliei? Cad, asa cum o sa vedem, Cayce sugereazd mai departe ca acest copil ar fi fost un nepot natural at regelui Angliei, Carol I. Oricum, un personaj care putea sa pretinda tronul fie al Frantei, fie at Angliei, prin gradul de rudenie atit de apropiat. Condi/la de bastard nu era considerate' din acelasi unghi ca astazi: un bastard putea sa intre in legitimitate Si astfei se alba pretentii la Iron. Acest lucru s-a vazut deja in lstorie si putea risca - se Vie cind? - se aduca multe necazuri. Parintii acestui copil misterios sint evocali in urmarea lecturilor date lui Gladys Davis, secretara lui Cayce. Aceasta ar fi fost un fel de suflet-sore, in mice caz o entitate pe care a regasit-o in fiecare incarnare. Dupe ce a fost fiica sa in Egipt, ar fi fost sopa sa in Persia, inainte de a-i fi secretara in America! $1, intre timp, in Franta, s-au regasit:

119

SI CARE ERA NUMELE MEU COMPLET IN ACEASTA VIATA FRANCEZA, SI A CUI FUCA ERAM? a intrebat Gladys Davis. (Lectura 288-27). Ametita de atita glorie, mica secretary a incurcat cifrele romane sub pana sa si a scris Ludovic at XIV-lea in lot de Ludovic al XV-lea sau at XIII-lea? Cit despre "Agatha Bailie", este %arta evident ca ar fi mai degraba "Agatha AbelIle", adica doua prenume traditionale unite, cum era obiceiul. Gladys Davis crezind, bine intentionata, ca printesele regale din secolul at XVII-lea purtau nume de familie burgheze - ca toata lumeal - o numeste Beille in notate sale! (Obiceiul american actual pante a vorbi de o personalitate feminine fiind de a-i da numai numele de familie, fare prenume sau Doarnna sau Domnisoara). CU JACQUES, FRATELE LUI CAROL AL II-LEA, ERAM LOGODITA? Ducele de York, Jacques, fin engleza, James]. (aceeaqi lecture). SI DE CE N-A FOST CELEBRATA CASATORIA? lntrigi politica Si conjuncture. (Lectura 288-27) 0 alts lecture lass sa se inteleaga ey micul "Ralph Dahl" era chiar fiul Ducelui de York, fratele viitorului Carol at II-lea, care intr-adevar a venit Si el la Paris in tinerete: Pe atunci, gasim entitatea [Gladys Davis] 'incarnate pe Pamint la curtea lui Ludovic al XV-lea [al Cincisprezecelea, de aceasta data!}. Si acolo, &Ilia in z---asa regain, fiind a doua flits a

Din nou la o curie, ca mama pi flu. (Lectura 288-6).

A Jul Ludovic al XIV-lea. Numele complet: Agatha Bailie.

regelui, ruiscuta Ia palat, din so& legitirroa a monarhulul, crescutil pi educate la ministire, adica la pcoala minastirilor care primeau persoane de Ia curie, dar totupi nu intre zidurile /or. La virsta de paptesprezece ani, o vedem facind cunoptinfa cu Ducele de York, flu! monarhulul care domnea in tam de al aturL Tinara fate a fost sedusi si a adus pe lume un flu, pe care suveranul l-a dus departe de Curie. Pe loc mama pi-a pierdut favoarea monarhulul. $1, in aceste imprejurari, in acest mediu, intimplarea i-a provocat un mare dezgust, feta de barbag Caci ea a considerat ci Ducele fusese necredincios. $i totupi lubirea nu ia parish inima, ci s-a rasfrint In intregime asupra copilului din aceasta laggard.. (Lectura 288-5).

Am petrecut ore intregi la biblioteca din Versailles, unde toate aceste persona* regale sint cunoscute, fixate, repertoriate, clasate,

120 indiferent decal au fost legitime sau bastarde. Aproape toate fac obiectul unor biografii, at unor cite ri In Memoriile vremii. La Curte, toatA lumea observe pe toatA lumea, nu exista intimitate. persoanele din femilia regal, mai ales, erau spionate de ca tre o mie de ochi rAuvoitori. Na*terile chiar se petreceau in public, cu martori, pentru a certifica tot ce se petrecuse, ca sa nu fie luat un copil drept altul! Deci am petrecut ore intregi incercind sad identific o fiicA a lui Ludovic at XIV-lea, care ar corespunde cu ceea ce spune Cayce. Nici una din fiicele Mariei-Thereza i a lui Ludovic at XIV-lea nu poarta numele Agatha Bay sau ceva asernanator. 0 singurA fiica ilegitima a lui Ludovic at XV-lea poartit prenumele Agatha, dar nu corespunde ansamblului lecturilor. latA attele care aduc detalii suplimentare, Wind identificarea priniesei i mai dificila. Este vorba tot de fiica regelui, mama copilului nedorit: ' Dupi ce a fost alungatif de la Curte, a devenit ca lugs rljaiF intr-una din ministirile aproplate; a venit acolo la virsta de douazecl de ani, dupA ce a trait trel ani de lubire maternal cu flul sau, Dale. Ma atunci beneficlase de multi afecflune pi de promisiuni din partea familial monerbului. Dar vedem ci acesta sa las& cuprins de o mare neincredere, pia la a-pi exercita razbunarea asupra mama/ mamel p1 asupra copilulul. De unde faptul ci acesta a fost Incredintat celor pe care mama as 11 considera cal mai apropiail prletenl din case regelui, atuncl cind ea s-a calugarit. acolo, la minlistire, vedem ca la porn) timp dupe intrare, n-a mai putut lepi timp de trel an! ca sa-pi vadi copilui. $1 cind 1 s-a anuntat moartea acestula, finif se I se orate motivele, vestea I-a provocat o asemenea dezamigire pi un asemenea dezgust de viapl twit n-a mai putut lubl pe nimeni care sa-1 inloculasci pe cel ce-i devenise mai drag dealt propla sa vial& Atuncl o vedem pe Gracia [alt nume] lisindu-se sh pima; a murit la viral; de treizeci de an!. (Lecture 288-5). intr-o alto lecture, undo ea It cerea lui Cayce sa-i dea numele pe care le-a purtat in fricamarite precedente, el rAspunde: $i in aceea din timpul lui Ludovk al XV-lea: Gracia. (Lectura 288-10). Cu aceste precizari complementare ar trebui sad gasim o fiica a regelui care sa ti avut ca porecla sau nume de calugarija "Gracia". N-am gAsit un asemenea personaj. Poate ca alibi vor reui aici mai bine decit mine?

121 Edgar Cayce - copN negru cu obtryle regala?

Unii istorici americani s-au gindit (cu foarte bunA intentie, desigur) cA ar putea fi vorba de un nepotel negru al lui Ludovic at XIV-lea. Asta ca sA explice aluzia lui Cayce la Infitittarea" copilului. Once istoric onest trebule sA evite proiectarea problemelor din timpul i tare sa intr-o altA epocA civilizatie. Edgar Cayce In nepotul negru at lui Ludovic at XIV-lea? Ipoteza este nostimA. Din plicate, este total lipsitA de baze istorice. Cei care o sustin nu cunosc indeajuns istoria europeana - plecind de Is o ecuatie simplA, pe legea mar spank)! = maur = arab = negru! (latA ce i-ar face pe istoricii spanioll sa rida cu lacrimil). Pentru cA Ludovic at XIV-lea se clislitorise cu o "spaniola", putem conchide "foarte firese cA aceasta avea singe negru? Maria-Thereza, solia lui Ludovic at XIV-lea blondA ca spicul de gnu! - era o "falsa spaniolA', o Habsburg de Austria. at despre maurii din Spania, care erau berberi albi la origin, trebule sA ne strAduim din rasputeri ca sA-i putem asimila masiv negrilorl Istoricul serios care se va osteni sA se documenteze la Versailles va putea dea seama foarte repede ca nimic nu sprijinA ipoteza unui nepot negru at lui Ludovic at XIV-lea gi va vedea di se face o confuzie cu cazul calugaritei 'maure' inchise la minAstirea din Moret, la care s-au referit Saint-Simon, Voltaire, M-Ile de Montpensier si multi altii. Nimic nu dovede0e pins acum ca ea ar fi fost fiica lui Ludovic at XIV-lea i existA chiar mArturia Mariei Leszczynska, sotia lui Ludovic at XV-lea, care dezminte acest lucru spunind di era "fiica unui maur fi a unel maure gazduiti la Menajeria de la Versailles, din mile Doamnei de Maintenon." Trebuie, inainte de toate, sli avem onestitatea de a-I reciti pe Cayce: nicaieri nu spune ca el insui, copilul misterios, sau mama sa ar fi fost negri. Ceea ce, o repet, in oontextul epoch ar fi fost tntr-adevar dificill in plus, awes% calugarita "oacheq.a despre care vorbesc izvoarele istorice nu se numea nici Gracia, nici Agathe-Abeille. Ea a murit spre sfiritul secolului respectiv, cu zece ani inainte de revotutie, in 1779, i a depA0t apdar cu mutt virsta indicata de Cayce treizeci de ani. Si dacA Voltaire, care a vizitat-o, gasea ca seamlinii cu Ludovic al XIV-lea, aceasta nu dovedecte nimic... altceva decit cA va fi fost, poate, Inca o bastardA a prolificului reget Pe de al% parte, ne lovim de Inca o neconcordanta: dadt

122 aceasta printesa regala a trait Ia Curte in vazul Situturor, cum spune Cayce - ceea ce i-a permis sa-I intilneasca pe ducele de York -, nu se poate sa nu existe vreun document referitor Ia ea. Toate nasterile din familia regala au facut obiectul ceremonialului traditional si au fost notate intocmai in arhive. Mania hirtoagelor, tipic franceza, era la putere in vremea Regelui-Soare! Daca una din fiicele legitime ale cuplului regal, crescuta Ia Curte pins la 17 ani, ar fi fost tuciurie ca acea calugarita i ar fi nascut un copil negru, judecati daca gurile rele n-ar fi profitat de ocaziel Sigur s-ar fi stiut! Cit despre o fetita oachesa nascuta de Maria-Tereza in 1664, aceeasi incompatibilitate cu amanuntele date de Cayce. D-ra de Montpensier povesteste, in Memoriile sale (vol. IV, p. 15 si 16), ca "regina nascuse o fetita ce semana leita cu o maura." Dar adauga: "Nu-i adevarat ca regina a adus pe lume o negresa. Raposatul Domn care fusese de fata spunea ca micula printesa era urita, dar nicidecum neagra. Oamenilor nu le iese din cap ca pruncul nu mai traieste, ca nu se afla intr-o minastire la Moret, aproape de Fontainebleau. Totusi este sigur ca fetita cea urita este moarta: intreaga, curie a vazut-o murind!" Nascuta Ia 16 noiembrie, ea s-a stins in anul urmator, pa 26 decembrie, Ia ora 7 seara, iar trupul neinsufletit a fost dus, cu ceremonialul de rigoare, Ia Saint-Denis. Ludovic at XIV-Iea i-a scris el insusi vestea mamei sale vitrege, regina Spaniel... Se vede ca acestea nu corespund cu spusele lui Cayce, caci el vorbeste despre o tinara care a trait si care, dimpotriva, cra foarte frumoasa, in timp ce martorii timpului insista asupra uriteniei avortonului! (I s-a dat nume!e Marie-Anne si nu "Agathe-Abeille" sau "Gracie) Nu pot asadar nici sa Inviez copilul maur at Mariei-Tereza, nici sa schimb data mortal celeilalte maure, cea de la minastlre, nici chiar sa-i irnprumut un copil negru despre care nu vorbeste NICI un memorialist! 0 drama din timpul Regentel? 0 alta lectura vorbeste, se pare, despre Regent, Philippe d'Orleans, care a domnif din 1715 pins in 1723, ateptind ca tinarul Ludovic at XV-lea sa ajunge la majorat. Este lecture in care viitorul lubit", filed foarte fink in momentul dramei, nu este raspunzator de ea:

123
in viaja precedent& ea a trait (este vorba de entitatea 288, adica Gladys Davis] la curtea lui Ludovic al Cincisprezecelea, atunci cind, suveranul fiind foarte tinar, regatul era condus de cel caruia i se incredinfase aceasta sarcina. Entitatea traia atunci in Casa lui Ludovic al XV-lea, venind din Casa lui Ludovic al XIV-lea. ?i entitatea a cunoscut o evolujie morals abia la sfirpitul viefii. Caci, in aceasta incamare, ea a cunoscut Inca din anii tinerefii dezamagirea, lacrimile, team a, inainte de a fi inchisa intr-o minastire unde s-a integrat perfect. A parasit viaja paminteasch in tinereje, adica la 23 de ani, Cit despre dezvotarea sa spirituals pe acest plan terestru, in acel timp, vedem ca abia in ultimele zile reupepte sa se impace cu condijiile sale de viaja pi cu pierderea copilului. (Lectura 288-10) $i in alte lecturi: Chiar In viaja dinaintea acesteia, regasim entitatea [Gladys Davis] niiscuta intr-o case regala pi in familia regelui, la Curtea regelui Ludovic al Cincisprezecelea. in calitate de fiica a regelui in condijiile de viaja de la curtea regala a acestei fari oarela ii apartinea entitatea, cu toata gloria, pompa, luxul, splendoarea acestui spectacol dat lumii de acea nafiune in acel timp. Clerul se ocupa de educafie, impunind-o laicilor vremii. Prima cotitura a fost al 17-lea an al tinerei fete, cind l-a intilnit pe ducele de York - cum era numit - pi s-a logodit. Aceasta logodna n-a mai ajuns niciodata la cununie. De unde acest dezgust fate" de barbafi, aceasta neincredere in sexul opus, resimfite de entitate; corpul sau a fost atunci inchis intre ziduri, uncle pi-a petrecut restul viefii, caci n-a trait decit pins la 30 de ani. (Lectura 288-1). $i in lecturile date pentru vietile anterioare ale lui Cayce insusi citim: in viola precedent& regasim entitatea la Curtea Franfei, in vremea lui Ludovic al Cincisprezecelea, pi in casa monarhului, dar lipsitii de ingrijirea celor care, in mod normal, ar fi trebuit s-o educe - caci aceptia, lipsifi de influent& n-au putut veghea asupra dezvoltarii sale pe Pamint in acea viaja. $i in acea incarnare a fost doar un copilap care a trait doar cinci anL in personalitatea sa actual& gasim mai multe trasaturi de caracter provenind din incarnarea urmatoare, ca Bainbridge... (Lectura 294-19) Cif despre printesa, ii ramasese din toata povestea aceea multa amaraciune: Asta explica de ce entitatea, ex-persoardi regal& ii

124
disprefulepte sau nu-i Iarte pe cel care n-au darul s-o inieleagA. Acest lucru trebuie depfifit astazi. (Lectura 288-10)

Si iata de ce, daca aceasta lecturd a lui Cayce este adevarata, n-am putut ()Nine nici o intrevedere cu Gladys Davis - pe care o cerusem de mai multe on in calitatea mea de scriitor francez. I 0 intilneam aproape zilnic pe scan - regala, e drept! ntr-o zi, violind eticheta curplor, mi-am permis s-o abordez ca sa-i expun problema mea: ce sa fac cu acele nume franceze din lecturi, care fusesera masacrate pind la a fi inutilizabile? Am rugat-o pe aceasta alteta intimidanta sa binevoiasca a mi le citi cu voce tare, aa cum le auzise ea insai, incit sa le pot rescrie intr-un mod verosimil. Mereu regal, mi-a opus un refuz pfin de curtoazie, dar Perm: nu, n-o interesa acest lucru! In mod vizibil, biata ex-printesa regala reincamata avea motive intemeiate pentru a don sa uite tot ce Inseamna Franla (inclusiv scriitorii francezi rataciti Ia Virginia Beach!). Cayce remarca adeseori in lecturi cit de tare ne repugna tarile unde am suferit mutt intr-o viata anterioara. In once caz, mi-o imaginam foarte bine pe Gladys Davis ca printesa regal, cad era foarte distinsa - i intelegeam bine ca n-avea chef sa se mai amestece in aceasta poveste dureroasa. Acum, cind I-a reintfinit pe Cayce in lumea cealalta, sper ca amintirile urite i s-au ters pentru totdeauna! Louise de la Vaillere 'Intro Fouquet Ludovic at XIV-lea Ia Virginia Beach... Cayce avea in echipa sa, Ia inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, o tinara foarte frumoasa, care se numea Mae Gimbert Verhoeven, apoi Mae Saint-Clair, cad era divortata. Ea figureazd in multe poze din albumele familiale ale lui Cayce, remarcabila prin eleganta i finetea trasaturilor. Ai fi zis ca a coborit direct dintr-un portret din secolul at XVII-lea... Ca multi din apropiapi lui Cayce, a solicitat obtinut o Intreaga serie de lecturi.Si iata gocul pentru noi: Cayce ii spune ca fusese amanta lui Ludovic at XIV-lea... In limp ce ex-sotul ei era o reincarnare a acestui rege. Aud de aici protestele cititorilor mei: de ce nu sint decit oameni celebri in lecturi? Gina Cerminara, in cartea sa De nombreuses vies, de nombreuses amours I Mai multe viep, mai multe iubiri / (Ed. Adyar),

125 a raspuns acestei obi ctii vorbind despre lecturile lui Cayce despre cautarea vietilor anterc3are in general. Ea spune - am constatat eu insami - ca printre miile de "lecturi despre vieti" date de Cayce sint multe existente anonime. Rareori gase0i o celebritate. Dar pentru un istoric ca mine, este mult mai interesant, caci pop verifica mai 4or detaliile istorice date de Cayce. Vedetele din once epoch au fost descrise de contemporanii lor cu lux de amanunte - Si amanunte care se verified. Este fascinant faptul ca Cayce, care nu avea nici cea mai mica notiune despre 'stone, este exact in descrierile istorice pe care le da. Chiarlecturile date pentru consultanti diferili, Ia o distanla de mai multi ani! ?i apoi gasesc foarte interesant faptul ca voibe*te despre persona* ce apartin Istoriei noastre. Acestea fiind zise, voi vorbi mai departe despre nenumarati anonimi, cind lectura este destul de lunga gi permite situarea lor in timp (uneori nu sint decit doua sau trei rinduri, nici un nume, o data nesigura putine amanunte). In cazul lui Mae Gimbert-Saint-Clair, in schimb, Cayce dezvolta o adevarata biografie. Nu este pentru prima data cind el se multume0e cu aluzii (ceea ce face in general). Dar Mae va insista sa-i ceara pins Ia 15 lecturi, insistind asupra incarnarii franceze. lath-le: Inainte de aceasta [tocmai vorbise de o viata de tip american din secolul XIX], gasim entitatea in tare franceza, la inceputul epocii Ludovicyor. [Cayce ii ignora in mod cert pe "Ludovicir din Evul Mediu]. In acea epoch, multi oameni actionau in ceea ce s-ar putea numi astazi grupuri de presiune, la curtea regelui. (Lectura 1523-4) Cayce folose0e cuvintul "Iobbyst". "Lobby" inseamna, in argoul politic american, grupul de presiune care, actionind in cercurile puterii, incearca sa influenteze grupul care guvemeaza Si hotaririle acestuia. Astfel este descrisa Curtea Frantei ca un cerc in care presiunile exercitate asupra regelui erau deosebit de violente bineinteles, contradictorii. Dar sa continam lectura:

In acest cadru, actiunile entithti au fost criticate. Totupi entitatea, in corpul ci cornportamentul sac, fizic, a ptiut sh se pastreze pura. Depi entitatea a lost contestath de apropialii sal pi chiar de famine, criticath de prop,clile prietene pi cunoptinte, a fost in stare sa-pi foloseascif mult influenta pentru binele alor sal. In timpul ace/el pederi pe pamint, entitatea a devenit totupl egoista. Tres:Huth care nu se vede in incarnarea 3ctuala, ci este latent& $i atuncl cind framintarea pi tristetea apar in vista ei de azi, entitatea

126 ridica adeseori capul cu tendinfa de a-i condamna pe cella/1i L4. $i totufi, aflati ca zi dupa zi, in mod constant, va infruntafi propriul eu, in alegerile pe care le-afi facut altadati intre ceea ce este constructiv, creator fi ceea ce este egoism, orgoliu, vanitate. Atunci nu va asap egoul, eul s devina o piatra unghiulara. Caci veil culege ceea ce all semanat. In acea experienfa de viaffi, entitatea se numea Margo Meguiette. (Lectura 1523-4)

(Am men(ionat deja mai sus ceea ce ar trebui sd credem despre grafia fantezista a numelor franceze transcrise de secretarele lui Cayce!)

Printre aptitudinile dobindite in acea federe terestra, exists aceea de a fi in stare (oricare ar fi lucrul pe care entitatea s-a hotarft sa-I fach) sa influenfezi oamenii, indiferent de pozifia for socials - fie cineva important, sau un bucelar, sau un om in stare de once! Entitatea ii poate face sa stea i in cap. Folosifi acest talent pentru a construi, dar niciodata in scopuri egoiste. Caci acest dar este bun daca este bine folosit.,. (Lectura 1523-4)

Lectura continua apoi intorcindu-se Ia vielile anterioare ale Iui Mae. Este descrisa in amanunt o viata greco-romand ca Vesta, o doamna nobila dintr-o familie aliata Cezarilor, Ia inceputul epocii crestine, despre care vom mai vorbi. Chiar din aceasta prima lectura, Mae nu realizeaza imediat de ce activitalile ei fusesera contestate in via/a urmatoare. Nu se spune Inca explicit ca era amanta suveranului. Apoi se gindeste si cere putin 'mai tirziu o alts lectura pentru a-si larnuri relajiile actuale cu diferite persoane. Cayce va evoca atunci o a doua viata in Franta, chiar in perioada dinaintea Revoluflei franceze cind ea deja era asociath cu al doilea sot de acum. Si apoi Mae isi intilneste fostul sot Ia Virginia Beach, ceea ce o face prada unei furtuni sufl,etesti, incit termina prin a-i cere Iui Edgar Inca o lectura despre vietile anterioare, pentru a sti, in fond, de ce nu se poate detasa de acest fost sot. Gertrude Cayce este cea care "conduce" lectura, adic,a ii sugereaza sotului s adoarma si ii pune intrebarile. Gertrude: Al IN FATA 0 EXISTENTA IN PLAN TERESTRU A ENTITATII MAE GIMBERT (adica 1523, deoarece numele consultantilor au fost Inlocuite cu numere), NASCUTA PE 2 DECEMBRIE 1908, LA OCEANA, IN VIRGINIA, BSI EXISTENTA PAMINTEASCA A ACESTEI

127 ENTITATI CA MARGO MEGUIETTE, IN FRANTA, LA 1NCEPUTUL EPOCII LUDOVICILOH. DA-NE, TE ROG, DACA VREI, 0 BIOGRAFIE A ENTITATII DE ATV! IN PLANUL EXISTENTEI TERESTRE, DE LA INTRAREA El IN ACEST PLAN PINA LA PLECARE, OFERIND 0 IMAGINE A INTIRZIERILOR PROGRESELOR (pe plan moral) DIN ACEA EXISTENTA. APO! VEI RASPUNDE LA INTREBARILE PE CARE EA LE-A PUS, CND LE VOI

t
-

128 Atunci i-a atras atenfia lui Ludovic ping la a deveni prietena lui amanta, intrucitva - intrind astfel intr-un angrenaj de activititli experienje care i-a adus o mulfime de critici, nu numai din partea familiei pi a cunoptinfelor de famine._ (Evident, Ludovic al XIV-lea era casatorit de-a binelea cu Maria-Thereza, care nu era urita, dar nici foarte sexy si dezolant de bigota! Cu toate acestea, via(a lui dubla a provocat scandal in unele cercuri.) dar ci autocritica, atunci cind tocmai a fost inlocuita cu alte legaturi, venind de la alte curfi. Ceea ce a adus entitafii ura pi framintari sufletepti, ,si dorinfa de a putea face Mu. Asffel entitatea a cautat sa submineze activitafile unora dintre prieteni (prietene) pentru a-i (a le) invrajbi cu cei puternici. Aceasta, ca intotdeauna din punct de vedere al energiilor mentale si spirituale, n-a facut decit s" intoarca" entitatea spre satisfacerea dorinfelor materiale pi, in final, pentru aceasti entitate, sa o faca s renunfe la lume ,si s se intoarca spre Biserica. Atunci a trebuit s se confrunte cu doua incercari foarte dure. Cad, dupa citva timp de la producerea acelor schimbiki care l-au determinat sa paraseasca lumea, Ludovic a ca. utat-o iar pi a dorit-o fizic. Lucru care i-a provocat o oarecare confuzie interioarit. Si, prin chiar modul in care avusese loc intimplarea, a adus fricjiuni intre Biserica pi Ludovic Totupi, oricit de tulburata in corp pi spirit, entitatea pi-a petrecut restul viefii raminind credincioasa juramintelor sale, straduindu-se s repare gindurile, actele ,si obiectivele din prima parte a viefii sale. in cele din urma, viaja ei deveni o viapii de sacrificiu de sine, dar n-a reupit niciodata sa-pi punit de acord spiritul Si trupul. lar scum, in aceastif viafa, pentru a aplica lecliile care provin din ceea ce numim influenfe karmice, este sigur ca au aparut pi vor apsirea probleme. Ceea ce inseammi ca entitatea infrunta propriile probleme - nu pe ale aitcuiva. Trebuie sir incepi prin a afla care #i este scopul, activitafile pe care dorepti sit le faci fi trebuie sa ramii credincios acestui scop, cu toate forfele fi cu tot idealul. Gata pentru intrebari. CU CARE DINTRE LUDOVICI AM AVUT ACEASTA LEGATURA APROPIATA?

129

130

(Cayce face aceasta precizare pentru ca secretara sa nu se inele asupra numarului.) AM CUNOSCUT-O PE AGATHA BEILLE? (a se vedea mai sus incarnarea franceza a lui Cayce a secretarei sale, Gladys Davis). SI, DACA DA, CE-AM FACUT IMPREUNA? ERAM AMESTECATA IN TOT CE-L PRIVEA PE COPILUL El? SI, DACA DA, CUM?

Al cincisprezecelea, inainte de al paisprezecelea.

In acea perioada cind erafI amindoua la minastire, da.

Crescindu-I. Crefterea copiilor facea parte din preocuparile tale fi fl-a adus multi bucurie. Defi, in ceea ce privefte entitatea, copilul, el a murit in acest timp.

SI DE CE SIMT ACEASTA EMOTIE ATUNCI CIND SE DESCHIDE SAU SE INCHIDE 0 USA? c se intimpla ceva dincolo de upa fi s asculfi ce se vorbea in

De cite ori, pi cit de des, ai trait aceasta experienfa: sa ptii

spatele ei, la curie!

DE CE MA SIMT ABATUTA 51 SINGURA CIND SE INSEREAZA?

Este acelapi lot de oameni. Cad ziva fi noaptea se scurg impreuna in existenfa Omului fi-i marcheazi emoliile. Foarte pufini oameni - dar totupi destui - petrec ceasul amurgului in afteptare. Restul constata, in majoritate, ca este o clips cind se simt singuri, parasifi. Cadi aji fort, ca atifia affil, parasita la lasarea serii. (Lectura 1523-13)

Ma opresc aici ca sa subliniez acest minunat pasaj din Cayce, despre ora pe care o numim in faptul serii", inainte de caderea noptii. Este un ceas pe care toti misticii, atit orientali cit occidentali (i Cayce insui), it recomanda pentru rugaciune i meditatie. De altfel, in Geneza, se spune ca "Cel Vepic se plimba in gradina (raiului terestru) la adierea.serii". Era chiar ziva pacatului originar i a Caderii! Altfel spus, era un ceas ales pentru intilnirea cu Creatorul. In plus, in cazul lui Mae Gimbert, cunoscind stilul foarte special al lui Cayce, sint de asemenea tentata sa traduc o idee stibinteleasa: Este ora cind afi parasit adeseori lumea paminteana, in amurg. Textul englez spune: for you were oft - as have been many - left at even tide. Se poate intelege parasite' de corpul fizic in sensul in care spunem: "Inima ma lass... viata ma parasete, trupul nu ma mai asculta". In astrologie, amurgul este situat in casa a a Balantei a carei eterna ezitare corespunde cu ceea ce spune Cayce: un limp

131 de aqteptare. Este gi case casatoriei, ora cind cuplurile se regasesc


dupd munca, se' cineze impreuna Si se' face' schimb de idei. Este i casa dialogului. 'eta de ce oamenii singuri resimt dureros aceasta ora cind altii sint impreuna. Casa dinainte, casa a VIII-a. este case mortii. $i cei care au planetele in aceasta casa resimt adeseori o scadere a vitalitatii Ia jumatatea dupa-amiezii. Atunci, oboseala din timpul zilei de' lovitura, pregatind terenul pentru intristarea din amurg... Este un lucru tiut de traditia popoarelor. late' de ce, in jurul Mediteranei, se face siesta la "ora mortii", ca se' se reface' fortele pentru sfirVul dupa-amiezii. $i iata de ce beau englezii ceai, care este un tonic cardiac, Ia ora cinci. WA de ce le dam coprilor nostri o pustare la patru si jurnatate, tartine si ciocolata ca se' poata incheia .it a. (De aitfel iii regasesc fortele in intregime la caderea noptii? La culcare, sint iar in forma...) In minastiri, este rugaciunea de la ora base seara, Ia apusul soarelui, dupe' anotimp. In copilarie, bunicul meu, Maurice-Pontien Viee, ne ducea vara se' vedem soarele apunind peste promontoriul Frehel. Ateptam cu nerabdare raza verde. $i uneori o vedeam. Moment care era pentru noi, copiii, o mare incintare. De atunci, dace' slat prost dispusa la sfirOul dupa-amiezii, ies s ma plimb meditez admirind cerul, copacii, Natura (in Paris, sint gradini sublime unde poi admire florile!). Cayce a recomandat meditatia Ia aceasta ora, deci se' meditarn! Imi mai aduc aminte ca Marthe Robin, Ia Chateauneuf-de-Galaure, recomanda mamelor "se' se aeze Ia rugaciune" dupa-amiaza, cit s'int copiii Ia coala (am traduce astazi prin "se' mediteze"). Sa ne intoarcem insa Ia Mae Gimbert. Cum ea continua se' fie sfiiata intre cei doi soli - fostul Si actualul - I-a intrebat pe Cayce: ERAM DEJA ASOCIATA CU ACTUALUL MEU SOT IN PERIOADA ACEEA? (Este vorba de epoca lui Ludovic al XIV-lea despre care tocmai am vorbit). SI, DACA DA, CARE SINT IMPERATIVELE KARMICE PROVENITE DIN ACEA VIATA, CARE TREBUIE PUSE IN LEGATURA CU PROBLEMA MEA DE ACUM?

El era cel pe care-I foloseafi pentru a ficana in acele experience (legatura cu Ludovic al XIV-lea). Deci facefi paraiela cu ceea ce se IntImpla acum. Refaceji acelapi lucrul Ce veji face cu fiecare din ei?

Intr-adevar, se tie ca Louise de La Valhere, caci de ea este vorba, a respins avansurile ministrului de finante Fouquet... inainte de a cadea in bratele lui Ludovic al XIV-lea. Oare pentru a stirni interesul

132 acestuia TI alunga pe Fouquet sau se lase cuuata de ministrul de finanie ca sa se apere de rooa? Sau si una si alta? TININD CQNT DE CEEA CE ATI SPUS IN PRIVINP.k. DARURILOR PE CARE LE \'i1 DIN ACEA PERIOADA, VA ROG SA MA SFATUITI. SPUNETi-M) CUM L-A5 PUTEA !NFLUENTA SAU AJUTA PE FOSTUL MEIJ ',OT SA-5i FACA VIATA MAI POZITIVA. 51 ACEASTA FARA SA UI i O6IECTIVELE COMUNE CARE MA LEAGA DE SOTUL ACT UAL Si LUIND IN CONSIDERATE CEEA CE CONSTITUIM IMPREUNA. La aceasia, sir:Guta va putep raspunae. Ape cum am viizut au fort acele pe/Wcfe in cam orai; coplettla de Indaie fi dorinte. Va pierdeali din vedaie obiectiv,..:;0, flu Ince:pelt din now. AR Fl ENE CA VOIMESC CU SOILIL MEU ACTUAL DESPRE DCRNTELE 5! SCOPUPILE MELE PRIVIND ACEASTA PROBLEMA? A$ AVE=A CUM SA .1. ROG SA MA ',JUTE? Sa-ti spora;ii props*, inotraritura? CE ANUME DIN ASOCIERILE TRECUTE CU FOSTUL MEU SOT IMI CHEEAZA AS FAZI SE-.NITVAENTUL CA NICI 0 DIFICULTATE NU ESTE DE NE MECUT, ATUNCI CND MA GINDESC LA GREUTATILE VIED! IN DOI? ASA SE INTIMPLA DOAR IN VISELE MELE SI ACEASTA MA AJUTA., MA SUSTINE IN VIATA ZILNICA. Se intimpla a pentru cii avec, sentimental ca" s-a intors! Nu 14' (Arx4easi iectura) (Aici Cayco ii spune pe nunr,e ex-amantului regal dintr-o viag anterioarti cart`,asa cum vom vedea mai departe, s-a "Intors alit de bine la iubita sa a scos-7, din minastire!) SI CE NE FACE PE FIECARE DIN NOI SA SIMTIM ATIT DE PUTERNIC NEVO'A DE A VORBI SAU DE A NE VEDEA, FIE SI NUMAI IN TREICAT ? Ceea C9 stlf la ternella darinfel. and o tarp" distructivii, cind o forpi creatoare,.. Depinde cum a Masotti. CUM EU DORESC SA-MI AJUT FOSTUL SOT,ACESTA HIND SCOPUL AEU, SPUNETI-MI CUM TREBIJIE SA-L SFATUIESC, SA-L INCUiAJEZ SA FOLOSEASCA BINE CEEA CE I S-A SPUS IN LECTURA SA CU TEMA MEDICALA. Lisaji-1 s stea pe praprille-i picioare, rsu pe ale dumnearaastral yl CUM POT OPRI ACEASTA FORTA DE ATRACTIE A UNU!A SPIRE CELALALV, DIN ANUMITE MOMENTE, SA SE AMESTECE IN RELATIILE CU SOTUL MEU, CU CARE INCERC SA

133 REALIZEZ 0 UNITATE 9 Flaminefi cinstita Mfg de dumneavoastra in$va. (Aceeasi lectura) Cayce, deloc naiv, vede bine ca sub nobilul scop de a-si ajuta fostul sot arde Inca flacara dorintelor fizice care o macina pe consultants. Mereu sfisiata Mire cei doi barbati, Mae i-a cerut lui Cayce alts lectura, putin mai tirziu. El a sfatuit-o sa se roage, sa se gindeasca la natura profunda a dorintei sexuale, de care nu trebuie sa se lase robita, i-a spus ca, invatind sa dominam aceasta dorinta, ajungem la a mai bunkintelegere a relapilor dintre spirit pi materie, la o mai bona stapinire de sine. (Lectura 1523-15) In final, ea I-a intrebat: CE CARTI DESPRE ISTORIA FRANTEI AS PUTEA CM CA SA INTELEG MAI BINE CEEA CE SE PETRECE INTRE MINE 51 FOSTUL MEU SOT ? Veil citi mai bine in dumneavoastra inpiva decit in oricare carte de Istorie. Caci acolo, in toml dumneavoastra intim, trebuie sa infruntafi problema, acolo unde afi trait-o. Aflaii care va este scopul: dominarea propriului eu sau dominarea fostului sot! EU ERAM ENTITATEA CUNOSCUTA IN ISTORIA FRANTEI CA LOUISE DE LA VALLI ERE ? (Aici se vede ca Mae nu s-a grabit sa se documenteze!) IJu avem aid Istoria Franfei, a avem pe Mae Gimbert! Cayce ironizeaza cu blindete slaba cultura istorica a consultantei sale. Caci descrierea sa este destul de precisa pentru a identifica fara nici indoiala personajul istoric Louise de La Valliere. Dna Regele-Soare a avut multe amante, in realitate condamna acest lucru si prefera sa traiasca cvasiconjugal, cu una singura, di mai mult timp! Exists asadar numai citeva favorite care corespund descrierii lui Cayce: companionship as a consort, adica un concubinaj ca o casnicie. Dintre aceste favorite de lungs durata le retinem mai ales pe Louise de La Vallibre, Montespan si Doamna de Maintenon. Dintre cele tree, una singura a stirnit cleveteli!e Curtii cu povestile ei de minastire si aceasta este La Valliere. !eta biografia ei asa cum ne-o (la Le Petit Dictionnaire d'Histoire et de Geographie al lui Bouillet: "Louise Francoise de La Baume Le Blanc de La Valliere, nascuta in 1644, in Touraine, intr-o famile originara din Bourbonnais, pierdut tatal de timpuriu si a fost adusa ca domnisoara de onoare pe linga ducesa d'Orleans, Henriette a Angliei." Ceea ce spune Cayce despre originile ei este exact: ea se

134 tragea dintr-o familie buns i a fost adusa de foarte tinara pe calle puterii. Ceea ce spune el despre activitatile ei diplomatice este Ia fel de adevarat: cad' Henriette a Angliei, fiica lui Charles Isora lui Charles al II-lea, avea de Ia Ludovic at XIV-lea o misiune secrets (ea trebuia sa-I impiedice pe regele Angliei sa se alieze cu olandezii). Era normal ca domni0)ara de onoare a ducesei sa participe mai mutt sau mai putin la aceasta poveste, mai ales daca era de0eapta, bine crescuta frumoasa. Pe vremea aceea, diplomatia intra in ocupatia femeilor. Misiunea a reu0t... dar Henriette s-a intors Ia Paris ca s moara ("Doamna moare, Doamna e moarta", va declama Bossuet in discursul funebru). Dar sa continuam cu Bouillet; "Dupa ce rezistase propunerilor facute de ministrul de finante Fouquet, s-a lasat sedusa de Ludovic at XIV-lea, pentru care avea o vie admiratie, care s-a schimbat repede in dragoste adevarata. A devenit amanta lui Ludovic al XIV-lea in 1661. Aceasta legatura, care a fost tinuta secrets la inceput, a fost facuta publics in 1663. Regele i-a oferit amantei sale domenii intinse i, pentru ea, a ridicat domeniut La Valhere la rangul de ducat (1667). In rest, D-ra de La ValHere nu i-a folosit influenta decit ca sa faca bine. Cuvioasa, dar slab& rowa pentru greelile sale. Si, de doua ori, s-a refugiat Ia minastirea Carmelitelor din Chaillot (1670-1671). Dar Ludovic al XIV-lea a scos-o de acolo Si readus-o Ia Curte. Cu toate acestea, dupa citiva ani, a constatat ca era neglijata din cauza Doamnei de Montespan." Cayce spune mai sus ca La ValHere a fost inlocuita cu alte legaturi venind de la alte cull. Ma intrebam de ce - iata ce spune Bouillet: Doamna de Montespan provenea dintr-o ilustra familie din Gasconia i, Ia putin timp dupa aceea, a fost adusa Ia curte ca doamna in palatul reginei." Practic, era nascuta Rochechouart-Mortemart, familie stralucita de care vorbe0e mutt Saint-Simon ("spiritul celor din neamul Mortemart"). Ea cunoscuse deja in familie "curti" locale, dar cariera de favorita inceput-o in casa reginei - care intrelinea o "carte" separata de cea a regelui - cu doamnele ei spaniole Si ecleziastele ei bigote. Dar sa-I reluarn pe Bouillet, care este o mina de aur: "Si, dupa ce a indurat o perioada destul de lungs ca Ludovic sa se imparts intre ea rivala ei, s-a retras definitiv, in 1674, la Carmelitele din foburgul Saint-Jacquess-a calugarit in 1675, luind numele de sora Louise de Ia Misericorde. Acolo a 0 murit in 1710, dupa cepetrecut ultimii ani in exercitarea celei mai austere pietati. A lasat "scrisori", publicate in 1767, edificatoare "Reflectii asupra milei lui Dumnezeu", publicate Inca din 1680. Doi dintre copiii ei, D-ra

135
de Blois si contele de Vermandois, au fost legitimi. Marturisesc ca am incercat sa pronunt cu gura plina de fulgi de porumb cuvintele Louise-Francoise de La Baume Le Blanc de La Valliere, cu cel mai bun accent american de care sint in stare... tot nu inteleg cum a reusit secretara lui Cayce sa ajunga la "Margo Maguiette". In rest, lectura corespunde foarte bine cu Istoria: minastirea, copiii care fusesera bucuria ei, mustrarile de constiinta, rivalitatea cu Montespan etc. N-am gasi o alts amanta a lui Ludovic al XIV-lea care sa corespunda atit de bine portretului facut de Cayce. Cit despre Ludovic al XIV-lea, ma intreb cum se simtea la "Beach"... In ipostaza de rege al Frantei, a sfirsit ca un batrin tiran. $i singeros pe deasupra, daca to gindesti la atrocitatile provocate in Franta de revocarea Edictului din Nantes, prostie monumentala a carei responsabilitate si-a asumat-o integral Ludovic al X1V-lea (toll consilierii sal incercasera sa-I convinga s nu anuleze edictul bunicului Henric al IV-lea, care a acordat libertate religioasa regatului). Deci, daca-I regasim trei secole mai tirziu la "Beach" ca un cetatean obisnuit care, pe deasupra, isi pierduse solia, este pentru c nu merita ceva mai bun! Cit despre ministrul de finante Fouquet, care fusese inselat de La Valliere, recupereaza in aceasta viata femeia care-i scapase. El era cel pe care il foloseai ca foci festa altuia, spune Cayce. $i o recupereaza ca sotie legitima... exact invers! Totusi lucrul nu merge de Ia sine, caci frumoasa continua sa ezite intre cei doi barbati. In viata sa, Fouquet a plat destul de scump aceasta rivalitate cu regele Ludovic al XIV-lea, care n-a uitat nimic; a pus s5 fie arestat si un tribunal (alcatuit din adversarii lui) I-a condamnat la surghiun permanent. Regele a intervenit atunci pentru a agrava pedeapsa si nefericitul a fost condamnat la inchisoare pe vials, ceea ce este cu mutt mai caul A fost intemnitat in fortareata Pignerol unde a murit dupa 19 ani de detentie. Se pare ca frumoasa Louise era intrucitva r5Spunzatoare de comportamentul ranchiunos al regelui, daca ar fi sa ne luarn dupa consecintele karmice suportate in incarnarea din vremea lui Cayce. De unde si raspunsul ironic al acestuia cind ea il intreaba daca poate apela la ajutorul actualului ei sot (ex-Fouquet) pentru a fi ajutata sa-si refaca relapile cu fostul sot (ex-Ludovic al XIV-lea). MA indoiesc de simpatia pe care trebuie s-o fi avut primul pentru al doilea lar in aceste cazuri, caritatea conjugala indeamna Ia rezolvarea problemelor de una singura, jars s fie amestecat celalalt in

136 incurcatura ei, cum spune Cauyce. incarnarea urmatoare a Louisei de La Valliere este interesanta - lecturile o urmaresc la sfirsit de secol XVIII, Inceput de secol XIX (ni se indica anul 1812) in Statele Unite. Sub acelasi prenume de Mae, ea a trait in Chicago (la Fort Dearborn), pe vremea "vinatorilor care foioseau capcane" si a altor traficanti de blanuri. Apoi a fost ruinata in perioada razboaielor cu indienii, a trebuit sa fuga sore est si, in cele din urma, a gasit adapost in regiunea Virginia Beach. Lectura spune ca avea multa autoritate, ca in mijlocul acestei faune de aventurieri si de traficanti din Lumea Noua, era foarte respectata, ca" i se cerea mereu sfatul, intrucit trecea drept o persoand care putea objine tot ce voia. (Lectura 1523-4) Ceea ce este interesant Intr-o analiza karmica de acest lel este seria color patru vieti anterioare analizate - serie care arata aceleasi fire conducatoare de-a lungul a patru existence (si chiar cinci, data socotirn viata dinaintea Revolutiei). Mai intii, trek ipostaze ale puterii, clad entitatea exercita." o autoritate, o influenta. in viata cind a fost Vesta, printesa greco-romana, entitatea aparfinea puterii regale. nefiind intre Cezarii care domneau atunci, ci din fathilia verilor acestora, cum am spune, intr-o pozifie in care se putea bucura de influenfe la curte, cit $i de influenfe in locurile cheie ale Imperiului, prin Macedonia, Grecia, Palestina, Africa de Nord... (Lectura 1523-4) $i acolo entitatea era intr-un serviclu diplomatic (aceeasi lectura). Aceeasi situatie de putere va reveni in viata ei ca La ValHere, unde este, Inca de la inceput, bine situata politic (si intr-o activitate cu aspecte mai mutt sau mai putin diplomatice). Chiar in viata americana ca Mae Umbor, ea era considered, adica o autoritate locals respectata. Apoi, in fiecare viata, contactul cu Cayce. in viata ei ca Vesta, s-a asociat in mod special cu un anume Lucius (despre care stim ca a fost o Incarnare iudeo-greaca a lui Edgar - a se vedea volumul I). (Lectura 1523-4) Cum existau legaturi intre persoane care adoptasera credinfa crusting, sau ebraica Si cresting, acest lucru i-a filcut greutafi. Tovarapul ei de atunci fiind Lucius, ea a adoptat in acea viafa unele din obiceiurile for [ale evreilor sau crestinilor]. ,Si au existat nifte acorduri, un contract de casatorie cu Lucius [...] $i din aceasta asatorie s-au nascut si copii in prima parte a viefii for

137 [4. Dar, cind Lucius [...] a acceptat s calatoreasca in Palestina, la lerusalim, au avut loc certuri. In timpul acestei experiente, s-a facut asatoria dintre entitatea care fusese prietenul Vestei, Lucius [adica Cayce], Si Mariaerh [o alts femeie!]. Ceea ce i-a atras, bine-F*1es, critic! Vestei si neintelegeri 114 cu propria sa familie. S-a iscat mai ales o neinjelegere cu Pavel [vezi volumul I despre aceasta povestej. Pavel a luat partea Vestei. (Lectura 1523-16) lar Vesta s-a razbunat in aa fel incit I-a convins pe Pavel sa-i spuna lui Lucius sa divorteze de noua lui sotie (care, crime supreme, era tinard si frumoasa!) sub pretextul ce episcopii precum Lucius nu trebuie se fie insurati. Entitatea, in virtutea invataturilor lui Pavel pi a activitatilor ei cu Lucius, a provocat divortul lui Lucius ,si Mariaerh. (Lecture. 1523-4) In cele din urma: Entitatea nu s-a casatorit dupd aceasta experienta si a cunoscut cea mai mare dezvoltare morals consacrindu-se diverselor grupuri cu scop religios. (Lectura 1523-16) II cunostea deja pe actualul ei sot despre care o lecture' a vielifor anterioare spusese ce se numea Pitmumus si Ca era un foarte bun prieten pe care ea I-a introdus in activitajile Bisericii. Atunci era un pacatos (aceeasi lecture). (Este vorba de Fouquet al nostru care pescuise niste pesti prea marl in ape tulbure, in timpul Iui Ludovic al XIV-lea!) Paralela intre viata Iui La Valliere si viata Vestei este interesanta: in ambele cazuri, ea traieste cu un barbat pe care II pierde si cu care totusi are copii. $i-a incheiat viata in singuratate, in fapte bune si Biserice... In viala Vestei, exists de asemenea acest episod de rivalitate cu alts femeie pe care ea incearca s-o distruga (lucru pe care Cayce i-I reproseaza in lecture). Ca La Valliere, ea II va regasi pe Cayce - in acel beietel de care, se ocupa deoarece mama Iui se afla in aceeasi minastire ca si ea. $i pentru ca aceasta mama este fiica amantului sau regal (vezi mai sus, capitolul precedent). In sfirsit, in viata americana, acest gen de "Annie din Far West" va avea de-a face cu John Bainbridge (alts Incarnare a lui Cayce pe care am evocat-o in volumul I). De data aceasta, Cayce nu mai este episcop, cr un aventurier care se foloseste de femei si face praf averile... Cum spune lecture 1523-4, entitatea a fost nevoita safuga cu cineva care a fost pentru ea cauza multor pierderi materiale -

138

lucru care a amarit-o.

In sfirsit, intr-o a patra viata, o regasim pe Mae ca asistenta a acelui "sleeping prophet" / profet adormit / Ia Virginia Beach, unde face parte din echipa A.R.E. (adica Asocialia pentru Cercetare Si Iluminare). Dincolo de latura anecdotica privind o personalitate celebra, aceasta serie de vieti ne da o intreaga lectie de karma si ne exotica modul cum marasmele afective prin care trecem isi au radacinile intrun trecut anterior. Cad sintem atit de motivati de reactiile din vietile noastre precedents! Si aceasta dorinta care se naste intr-o viala pentru o alts flint& si care renaste in viata urmatoare, cind ea chearna din nou intilnirea a doi parteneri... late cum putem deveni mai indulgenti la excesele amoroase ale altora! Pentru a incheia, putem reline comentariul interesani at lui Cayce despre entitatea care, cu once pref, a ramas pure in actele sale fizice. Intr-adevar, dupe toate marturiile timpului, Louise de la ValHere n-a fost deloc considerate o desfrinata si se pare ca si-a iubit sincer regele.

Viata in timpul lui Ludovic a! XIV-lea Alte citeva lecturi vorbesc de vieli din timpul lui Ludovic al XIVlea, insistind asupra confuziei religioase care domnea atunci. Cum protestantismul era victorios in tarile anglo-saxone, multi oameni in Franta au pus din nou in discutie invatatura Bisericii catolice. Ludovic at XIV-lea a trebuit sa arbitreze disputele iscate de o serie de curente religioase: jansenisti, quietist, protestanti etc. lata, de exemplu, o doamna de Ia Curte, neidentificata:

lnainte de aceasta, gasim entitatea in !ara franceza, atunci cind numeroase schimbari erau aduse de razboaie, de schimburile pi contactele cu aristocrafia spaniola pi engleza (...J. Entitatea se afla atunci in Casa lui Ludovic, la inceputul epocii tor. Adica Ludovic al XIV-lea [Cayce continua sa-i ignore
pe "Ludovicii" sai din Evul Mediu!].

Acest lucru a adus entitafii experienfa contactelor cu regalitatea. in pozifia in care se afla entitatea, in activitafile sale, ca Louise, ea a trebuit s contribuie la binele general, dind sfaturi pi pareri celor care erau la putere, cu care intretinea legaturi. Entitatea a ciptigat fi a pierdut moral caci, atunci cind era in

139 legatura cu cei pe care-i numim puterile spirituale, adica Biserica, ea a pierdut increderea din cauza intrigilor lor. $i-a pierdut credinfa in cei care se proclama competenji sa-i conduce pe Siceilalji cred ca au misiunea de a le spune ce trebuie sa face. (Lectura 630-2) Mai sus, in acee4 lectura, Cayce spune ca aceasta consultants este extrem de inteligenta pi poate citi cu ufurinfa caracterele. Aptitudini de manager sau ghid. Dar deceptiile o duc la amaraciunea care creeaza o karma negative dace intra adinc in psihism. Lectura pentru un barbat care a suferit din cauza clicilor intrigilor de la Curte: Se afla in fara acum franceza. Numele entita i tii era Rhaouldth [Raoul?] traia intr-o epoca in care erau multe contra verse dezamagire in treburile politice, sociale religioase. Totufi, entitatea a invafat numeroase leclii din aceasta experienfa, observind oamenii. Caci rolul sat, consta in a alege hainele din garderoba suveranului. Nu ca valet, ci mai degraba ca .pef al garderobei care hotara costumul, stilul, fesatura... ,Si totupi, redus la zero foarte des, cu altemanfe de favoare Si defavoare pe raga mulfi din acea epoca. in prezent, este esenfial sa nu se bage in politica. (Lectura 2653-2) Moravurile vremii nu lasau femeilor nici o alts alegere decit sotul (in general impus) sau minastirea. late pe cineva care a fost una din fiicele lui Ludovic al XIV-lea - naturala sau legitima, nu este precizat: 0 gasim in epoca lui Ludovic al XlV-lea, in Franfa. Entitatea era atunci una din fiicele suveranului care, dezamagita de anturaj, sa hot.** la virsta de douazeci de ani sa se calugareasca. Se numea Lois sau Louise ,Si din acea existenfa simte astazi nevoia imperative, in sfera ei actuala, s vegheze la ceea ce dau puternicii celor slabi Si sa caute dragostea in viaja sa - privinfa in care n-a fost pina acum satisfacuta. (Lectura 2740-2) Cad minastirea care, sub pretextul religiei, putea fi un refugiu pentru fetele dezamagite, pentru fetele nedorite, pentru fetele sarace sau ilegitime care nu-i gasisera sot, a fost in cele din urma, pentru multe, un fel de inchisoare unde imbatrineau frustrate in trup inima. late o alts lectura in care sint evocate celebrele nepoate ale cardinalului Mazarin, cele cinci surori stralucind de frumusete inteligenta: Laure, Olympe, Marie, Hortense, Marie-Anne (aceasta este Marie Mancini de care a fost indragostit Ludovic al XIV-lea i cp care

140
nu s-a putut casatori). Entitatea se afla in tiara franceza unde facea parte din acel grup de surori care-i frecventa pe Ludovici. Entitatea nu aprecia deloc actiyitafile pi fegaturile surorilor sale, caci fiind mates ialista, se afla sub influenfa principiilor enunfate de Biserica, si pentru ea, trebuia croiesti drum in viata urmind legea cu strictele, fare sa gindesti Area mutt... Asa a ajuns sa condamne, si chiar sa-i condamne pe cei apropiafi. 0 astfel de atitudine de condamnare trebuie s fie eliminate astazi. (Lecture 4046-1) Dupe ce i-a spus ca va intilni azi in relatiile ei aceleasi persoane, Cayce continua: l-ai condamnat pentru intrigile for, caci pentru tine, ele nu respectau deloc legea. Dar care greseala este mai mare: sa fil slab in trupul de carne sea, condamnindu-i pe sa to condamni de fapt pe tine insuli, asa cum ar trebui sa VII? Care este cel mai mare pacat? Caci, cum a spus Invatatorul, este mai pacat sa privesti un barbat sau o femeie cu lacomie decit sa comiti actul in sine - care poate fi iertat pi poate eventual s aduca trairea unei experienfe care, din punct de vedere spiritual, poate fi creatoare in spirit si trup. Entitatea a fast cunoscuta sub numele de Celecia. Entitatea a c'4tigat din punct de vedere moral. Dar entitatea a criticat; fi entitatea se regaseste acum intr-o stare de confuzie mental& (Lecture 4046-1) Nici una din cele cinci surori Mancini nu se numea "Celecia". Dar poate ca Cayce a evocat numele pe care una dintre ele si 1-a luat la minastire. Se she c5 Marie nu s-a consolat niciodata cu adevarat dupe pierderea Iui Ludovic al XIV-lea, a dus o vote ratacitoare agitate, s-a despartit de sotul ei si s-a calugarit la Madrid. Oare despre ea o fi vorba? Sa schimbam peisajul si s trecem la o aita lecture: Entitatea, la inceputul doniniei lui Ludovic a! XIV-lea, era atunci in marile armate care aparau locul unde isi avea regele resedinla oficiala. El se afla printre cei care aparau bunele principii apa cum erau ele prezentate de regalitate. Entitatea se numea pe atunci Doran - D. Doran. Ea a urmarit o dezvoltare spiritual& dar s-a lasat coplecita de forfele constringatoare care au dat buzna in viata sa. In personalitatea sa actual& entitatea mita sa afle care sint energiile profunde ce motiveaza fiecare persoana care-i propune prietenia. Ceea ce o face sa se imprieteneasca mai greu. (Lecture 228-2)

141 Morale: in meseria de soldat, trebuie sa. stii uneori sa rezisti ordirolor si mai ales camaradeniicr nefaste.. late' totusi pe cineva care a profitat din plin de viata, in timpul ICI Ludovic al XIV-lea
Entitatea era in tare franceza fi activitafile sale o situau printre curtenii case, - a primului fi a celui de-al' doilea Ludovic [a se inteloge Ludovic ai XIV-lea si Ludovic al XV-ieaj, f?olut sau, ca gazda, era de a bine4spune !firma. Astfel v-ar fi foarte ufor va Osifi astazi un loc de actrifa in teatru, televiziune sau radio. Poate ca radioul este pentru tine cea mai bung s: !ufie in condijiile actuate. Dar, cum viala este un mare teatru, entitatea poate gasi c9le mai interesante activitap provenind din experienjele trecute pe care tocmai le-am aratat mai sus. (Lecture 5248) La inceput, nu citisem bine. Cum aveam courtesans in

text, am inteles ca este vorba despre o doamna nu prea virtuoasa, profesional vorbind. Apoi am recitit textul. Este numita entertainer, adica gazda. mi-am amintit ca era epoca saloanelor... Marile doamne din Paris, si toate celelalte din suite ler, tineau cite un salon literar sau artistic, dupe' modelul salonului marchizei de Rambouillet. Acolo se citeau versuri, piese de teatru, rornane. se cinta, se dense, erau adusi artisti, muzicieni, dansatori, actori. In lecture', accentul este pus mai muit pe aspectul artistic ai activitetitor doamnei. (Totusi, nici cele de !a Hotel de Rambouillet, nici cele!alte nu erat, neaparat pilde de virtute') Saloane!e literare si artistice au fost in foarte mare yoga in Franta secolelor XVII sr XVIII sI tredve s-a continuat ping in zilele noastre.

Cel lubit in persoanet...

Cit de surprinsa am fost sa descopar ca dosarul nr. 10017, deschis pentru un tinar consultant american de doudzeci trel de ani, vorbea de incarnarea acestuia ca Ludovic al XV-lea:
Se' fie atent, infelegator, pentru a ajuta cei mai multi oameni in diferitele /or situafii. folosirea voinfei sale in acest program va depinde de el, de reacjia sa in diverse situafii pe care le va intilni pe plan terestru; caci voinja sa, cornportamentul sac' vor fi

afectate de influenfele men tale [de altadata]. Entitatea nu

142 este un mercenar gata sa se vinda celui care ofera mai mult, nici un idealist complet totusi. Este mai degraba un om care menfine un anumit echilibru intre rationalism fi idealism. Adica aceasta entitate estimeaza ca idealurile trebuie s intre intr-o proporfie rezonabila in viafa sa. Deci entitatea va dori mai intii sa Inceapa prin a se cunoaste pi infelege relatiile pe care propriul sau "eu" le intrefine cu ceea ce o inconjoara? Va voi s lucreze asupra acestora prin activitafile de acum pi prin ceea ce a construit odinioara? Dach da, atunci aceasta entitate va putea deveni o fiinfa ce va aduce mult altora, care-i va ajuta s se exprime, indiferent de situattile in care se vor afla. Caci, ptiind in strafundul sac/ ca exists un ideal posibil fi ca acest ideal poate fi un lucru rezonabil, el va trebui sa se conformeze preceptului din vechime: "Daruieste trupul tau ca un sacrificiu viu, facindu-I stint placut Celui care este Atotdatatorul. Este o ofranda dreapta fi nesmintita." ,Si de ce? Pai pentru ca acesta a fost i va fi inch", in viafa sa actuala, scopul urmarit de entitate! De la condijiile de viafa stravechi, de uncle provin multe din experienfele actuale ale entitalii, ea pastreaza un sentiment trait, pe care l-am putea traduce astfel: "Cif de jos au cazut cei puternici!" Este ceea ce resimte el puternic pi uneori se poate vedea ca o arata prin trasaturi, cuvinte, comportament. Caci in viafa dinainte, gasim aceasta entitate ca Ludovic al XV-lea. (S speram ca secretara nu s-a asupra numarului... Dar descrierea personajului pe care-I vom vedea corespunde destul cu cit se cunoa%e din Cel lubit.) Sa continuam. ... care a dom nit in Franfa, cu multa putere. A fost dintre cei care au cautat prea mult sa-si satisfaca dorinfele egoiste, cistigind pierzind pe plan moral. A cistigat pentru ca a ajutat multe persoane fi a fost atent fats de multi. A pierdut cautind sasi satisfaca pasiunile, dorinfele fizice, a pierdut prin reaua folosire a atributelor sale fizice mentale. Ceea ce atras asupra !ui forte distrugatoare in acea viafa, incit in prezent entitatea cauta mai degraba sa se elibereze de satisfacliile si dorinfele carnale. Incearca sa le contracareze cufundindu-se in rational, pe care-I pretinde element director al intregii activitafi umane, al fiecarui act a! omului. El predica actele rationale, avind Raliunea ca baza a oricarui comportament. I se distinge astazi un viu talent pentru muzica, pentru cintec fi aceasta aptitudine de a-i ajuta pe toll.

143 (Lectura 1001-7) Urmeaza apoi o serie de sfaturi pentru viata actual& pe care nu vi le mai traduc pentru Ca ele repeta ce a fost deja spus mai sus. Un amanunt interesant: Cayce it mentioneaza pe Saturn ca planeta care it influenteaza pe nativ. Or, ne amintim ca Ludovic at XV-lea impreuna cu Soarele la 26 Varsator la nastere era deci sub influenta planetelor Saturn si Uranus. Prima planeta da gustul singuratatii, izolarii ceea ce explica timiditatea regelui faptul ca nu-i placea sa apara in public. Cit despre Uranus, aceasta planeta da nativi dotati pentru arte, stiinte, muzica, tot ce-i placea mutt lui Ludovic at XV-lea. In viafa dinainte, regasim entitatea in acea perioada [cunoscutal ca intoarcerea pe Pamintul fagaduit, Entitatea traia in vremea cind Ezechiel era ghidul, conducatorul - cu ai lui Zerubbabel care s-au Intors pe Pamintul Sfint -'pi entitatea a ajutat la recunoap'terea muzicii sacre din Templu. Caci era una dintre primele activitafi care au fost restabilite; i cum lumea se intorcea din exil cu intenfia de a se apuca de treaba, entitatea i-a adus contribufia ca muzician in Templu pi sub conducerea copiilor lui Zerubbabel. Numele sac/ era Apolinarius. In experienfa, entitatea a ciptigat atunci, in aspectul exterior. Dar a pierdut din punct de vedere moral, lasindu-se dus de dorinfele ochiului, mai puternice decit activitafile sale intelectuale. Dar a ciptigat in domeniul cintecului, poeziei, al talentelor muzicale. Astfel entitatea va fi intoarsa astazi spre activitafile sale. (Aceeasi lectura) Apoi Cayce recomanda consultantului sa asculte Gloria si Alleluia din P.-imavara de Mendelssohn pentru a regasi ceea ce sirntea in cealalta viata, ca muzician. Putem remarca de asemenea ca, in tema lui Ludovic at XV-lea, casa a XII-a, care arata vielile anterioare recente, este locuita de semnul Pestilor. Semn at poeziei, at vielii religioase, at inspiratiei muzicale... Dar s continuam: in viafa dinaintea acesteia, it regasim intr-o perioada egipteana, atunci cind razboiul civil rascolea fara. Si atunci cind atmosfera a fost mai mutt in spiritul ajutorului pi a unei mai bune cooperari intre indigeni i guvernanfi entitatea a fost printre cei care au facut ceva constructiv. In acel timp, a stabilit coduri morale Si, depi nu se poate spune ca a fost un moralist, pastreaza de acolo un simf innascut al legilor morale. Si acest simf se manifests i in ziva de astazi; nu-i lipsea nici macar in viafa franceza, ceea ce i-a adus multe framintari de conptiinfa. (Lectura

144
1001-7) Urmeaza staturile morale si profesionale, apoi intrebarile consultantului: CE LEGATURA A AVUT ENTITATEA ACEASTA CU ENTITATEA NR. 294 (CAYCE INSUI) IN ACEA PERIOADA FRANCEZA?

Bunic. Poate reupi orice, la alegere, cu condijia sa tie ea insa*


ENTiTATEA POATE REUSI IN INDUSTRIA RADIOULUI? (Aceeasi lectura) Trebuie sa mai notam ca radioul. tot ceea ce are legatura cu undele este guvernat de Varsator. Pe de alts parte, aceasta lectura spune ca Ludovic al XV-lea Cel lubit a fost bunicul lui Edgar Cayce intr-una din vietile sale anterioare... Dar, stiind ca of a domnit din 1715 (si cunr regele avea doar 5 ani, domnea regentul in numele lui) ulna' in 1774, cum sa punem de acord lectura de mai sus cu precedentele? Se stie ca Ludovic al XV-lea nu era in stare sa trimita la moarte, cu singe rece, pe unul din nepotii sai, chiar dacad incurca. Cad era foarte "familist". Timid, artist, senzual si sensibil, pastra o anumita etica moral& asa cum subliniaza lectura de mai sus, chiar in excesele sale amoroase. N-a fost niciodata o figura singeroasa, dimpotriva. Avea mai multa compasiune decit inaintasul sau Ludovic al XIV-lea (care, fare mire, a lasat sa fie masacraji protestanhii, de exemplu). In etapa actuala a lecturilor si cum.)stintelor noastre istorice, nu exists decit o singura ipoteza plauzibila: Cayce ar fi avut mai multe incarnari francezel Una in timpul lui Richelieu, alta in timpul lui Ludovic al XIV-lea, sau al Regentului, ultima in timpul lui Ludovic al XV-lea... de ce nu? Si, poate, de doua on ca nepot al unuia dintre acesti regi (si al regilor Angliei?). Nu este exclus. Caci analiza minutioasa a lecturilor releva uneori niste dubluri. ,Vreau s5 spun vieti care se repeta in aceeasi Zara, in acelasi secol, sub acelasi nume, aceeasi familie... Am vorbit deja despre acest lucru referitor la viata lui John Bainbridge. La fel se va intimpla si in cazul lui Moliere: aceeasi data de nastere si aceeasi profesie. Am remarcat ca Cayce incepe intotdeauna prin a da o singura incarnare pe tara. Si numai daca insists mult consultantul si incearca din nou, se hotaraste s dea alte vieti in tam respective. De exemplu,

consultanta norvegiana (vezi primul volum) it aude spunindu-i ca a avut deja, inaintea acesteia, doua vieti legate de Norvegia.

145 Consultanta franceza (vezi mai sus) careia Cayce ii descopera o viata in Franta,'In timpul cruciadelor, it hartuieste intr-atita incit el sfirseste prin a-i marturisi ca a avut o a treia viata franceza, despre care este mai bine sa nu vorbeasca. Comentatorii lui Cayce se intreaba chiar dace nu c fi avut el insusi doua egiptene: una in celebrul Ra-Ta, cealalta, obscure, intr-un anume Asapha (lectura 294-142). Pentru generatia sa, care descoperea reincarnarea, era deja o bucata cam greu de inghitit. Astfel Cayce a dat (inclusiv pentru el) suite de viata simplificate, cu o singura incarnare pe tara, pentru a nu-si zapaci anturajul! Asta ar explica faptul ca nici o printesa regal& fiica a lui Ludovic at X111-lea, Ludovic at XIV-lea sau Ludovic at XVlea, nu corespunde intrutotul descrierii date de Cayce. Din aceasta perspective a mai multor vieti franceze care repeta aceeasi situatie, este neverosimila ipoteza unui nepotel negru at lui Ludovic at XV-lea. Caci Ludovic at XV-Iea se casatorise cu Maria Leszczynska, careia nimeni ping aici nu i-a ? mprumutat vreo picatura de "singe negru", din simplul motiv ca era arhipoloneza."... 0 spunem din nou: o printesa regala neagra cu un baielel negricios n-ar fi trecut neobservata in contextul acelei epoci. Cu atit mai mutt cu cit, mai spune Cayce. aceasta "Gracia" era binecunoscuta. Entitatea [Cayce] se nascuse din Gracia, copilul iubit de la curie, fi din fiului suveranului din jara din lap, de cealalta parte a apei. Schimba rile survenite in legile care conduceau curfile 1-au impiedicat pe acest suveran [cuvintul ruler, folosit aici pentru a doua oara de Cayce, se refera la acel suveran de dincolo de mare] s recunoasca paternitatea terestra a Jul DaIh. (Lectura 2949) Ramin asadar la ipoteza mai multor vieti franceze sau anglofranceze ale lui Cayce. Si mereu in familii regale! Avea deja obisnuinta curtilor, deoarece Ra-Ta ca si Ujhltd, vechi incarnari ale lui Cayce, erau cvasisuverani. Cred ca este foarte dificil, in existentele glorioase si puternice, sa nu creezi nici o karma prin abuz de putere, abuz de placeri usoare. dispretuirea saracilor say violenta. Aceste karme, pare-se, trebuie sa se corecteze printr-o nastere si o viata dureroase in acelasi cadru, adica la mai marii acestei lumi. Este chiar ceea ce sugereaza Cayce: Caci acea viala pe pamint, clad entitateal:Caycej nu a trait

decit ca mic copil, avea mutt de-a face cu alte condifii de existenfa care fusesera deja ale sale in alte. viefi terestre. (Lectura 294-9) Refentor la vietile repetate in aceeasi civilizatie, aceeasi lark

146 aceeasi limbs, chiar aceeasi familie, au fost date multe motive: necesitatea de a continua aceeasi treaba in acelasi context, dragostea pentru o anumita Ora sau familie pe care vrei s-o regasesti. Intr-un plan mai general, statornicia unei civilizatii: entitatile evoluate doresc sa revina ca sa-si ajute compatriotii se progreseze. Astfel Wilfried Chetteoui (La nouvelle parapsychologie I Noua parapsihologie /, Ed. F. Sorlot - F. Lanore) explica stabilitatea culturala din vechiul Egipt, pe o intindere de milenii. Este si punctul de vedere at druzilor, care considers ca un druz renaste mereu printre druzi, caci ei sint initiati (Cf. Rencontres avec l'insolite / Intllnire cu neobisnuitul / de Raymond Bernard, Ed. Rosicruciennes A.M.O.R.C., 1970). Dupe profesorul Chetteoui, mumificarea ar fi avut ca scop sa atraga entitatile ince neeliberate din ciclul reincarnarii, incitindu-le sa revina in tara lor drags, Egiptul (pentru vie)ile pe care le mai aveau de trait).

In

preajma lui Ludovic al XV -lea

lata inca niste personaje din epoca lui Ludovic at XV-lea, a car-or viata am aratat-o in lecturi si care sint interesante pentru ilustrarea legilor generale ale reincaTnarii. Pentru Inceput, un nepot at lui Ludovic at XV-lea, despre care Cayce nu spune daca era legitim sau nu... ceea ce da cercetarilor istorice un caracter aleatoriu (i se atribuie lui Ludovic al XV-lea multi copii naturali). ... In timpul domniei Ludovicilor, entitatea era atunci unul din copiii de la o fiica a Jul Ludovic al XV-lea. Entitatea a progresat mult din punct de vedere spiritual, sub numele de Ludovic. Din viafa aceea i vine astazi darul de a se adapta la orice situafie, oricare ar fi ea. Totupi 'entitatea este adeseori obosita fizic pi aceasta i se trage de la decesul timpuriu din acea vials. (Lectura 1719-1) Lectura nu precizeaza cauza decesului. Entitatile aleg uneori un program scurt de vier& care Ii se pare mai usor de realizat on au ales s cunoasca numai ce este propriu tineretii: relaliile familiale, disponibilitatea, contactul cu spiritele Naturii si, de asemenea, studiile care reprezinta ocupatiile copilariei si adolescentei. In temele astrologice, se vad nativii care au preferat vieti scurte: au nodul nord

147 sau virtu( casei a XII-a, sau Luna, in Gemeni, semnul tinerelii. Acetia sint adesea oameni straluciti: tiu multe lucruri, au acumulat ani de studii in scurtele lor vieti anterioare. Dar Inca nu i-au pus cunotintele in practica, neavind timp s se angajeze intr-o adevarata viata de adult. lath de ce Cayce it incurajeaza pe tinarul consultant (are abia zece ani) dezvolte vointa de actiune: Fii un om activ, nu numai un om care asculta. (Acee4 lectura). Altfel spus, e bine sa fii elev Si sa-i asculti pe dascali... dar va trebui, intr-o zi, sa inveti sa-ti traduci cunoOntele in planul practic. lath acum pe una din amantele lui Ludovic al XV-lea, cu un comentariu general despre atmosfera de la Curte: ... In fara cunoscuta sub numele de Franca, in acea epoch in care relajiile dintre indivizi pi cei pilternici, care domneau, erau conduse mai mult de pasiuni decit de principii intelectuale folosite spre Binele general. Entitatea se afla, apadar, la Curtea lui Ludovic al XV-lea pi printre cele care devenisera favorite, fiind adulata de cel din lard. Totupi intr-o zi se vazu disprefuita. $i ultima parte a viefii ei a fost sfipiata de remupcari, tristefe hotarirea de a-i pune capat. Astfel a murit, inghifind otrava. Se numea Elian(e). Din cealalta viara vine faptul ca ceilalfi nu-pi fin promisiunile fala de ea. A fost o existenfa trista intr-un fel. Totupi ea a incercat adesea sa daruiasca bucurie, placere, primire infelegatoare celor cu care era in contact. Viafa ei a fost o lupta, intr-un sens, in care a ciptigat o oarecare dezvoltare a corpului mental i a corpului spiritual. (Lectura 1918-1) Aceasta lectura data unei convalescente in virsta de patruzeci base de ani descrie o fiinta care a luptat... i in cele din urrna a obosit de atita lupta. Cayce insista asupra faptului ca sinuciderea intr-o viata creeaza multe probleme in vietile urmatoare. Lecturile atrag atentia asupra unei karme negative, create de sinucidere. Cum a fost de altfel cazul lui Cayce insui (vezi volumul I). lata o alta favorita a lui Ludovic al XV-lea: Entitatea se afla atunci in casa lui Ludovic al XV-lea. A fost o epoch zbuciumata in viafa entitafii, atilt datorita energiei consumate continuu in slujirea celorialli, cry pi cursei dupa avantaje egoiste care caracteriza atunci via/a din aceasta fara. Ea se numea Elois [Heloise?] Si era o prietena a regelui pi o prietena a prietenelor regelui (ambele deodata). In experienfa, entitatea a

148 pierdut din punct de vedere moral, apoi a ciptigat, apoi a pierdut far. Caci ea cauta molt placerile fizice; pi, cu situalia upoara pe care o avea, se distra copios de felul in care ?pi satisfacea cerea. Situatia penibila pe care o constatam in viaja actuala i-a fost creata de faptul ca iubea upurinfa, placerile, luxul. refuza sa infrunte vlie1ii. Dar atunci cind aducea servicii facind un efort, impunindu-pi a anumita constringere, a ciptigat din pone de vedere moral. Totupi a regresat in cea mai mare parte a timpului, ceea ce i-a pricinuit problemele actuale. (Lecture( 1916-5',,. Vieille curtezanelor abunda in lecturi, in toate epocile pi in toate timpurile. Totupi ele nu sint niciodata condamnate ca atare. in unele din aceste vieti, char Cayce spune ca entitatea a ciptigat, din punct de vedere moral, in intregime. Cayce nu condamna aici nici macar faptul ea Heloise pare sa fi iubit tot atit de mult femeile ca Si barbatiii I se repropeaza in schimb egoismul, lipsa de scrupule fats de altil in cautarea piacerii. Acest lucru a creat o karma - nicidecum faptul ca relatiile sale fizice erau ilegitime, multiple... pi bisexuale... iata o alts femeie care a avut la curte functii oficiale: Entitatea era pe atunci doamna de onoare la Curte pi cunoptea bine viala particulars a regelui - mai intii a lui Ludovic al XIV-la, apoi a lui Ludovic a! XV-;ea. Caci entitatea cunoptea multe lucruri despre activitalife unora $i altars de la Curte, despre relajiile lor, intrigile lor. In prezent, este competenta in materie de elegant& Atunci cind poarti alb, rnov, anumite tonuri de purpura regal& entitatea incearca un sentiment foarte special pe care nu-1 simte cu celelalte color!. Caci acest lucru este legat de experienfa sa de atunci Dar nu uitaji sa avefi mereu o atitudine constructiva in relafille dumneavoastra cu cei din jur, sa le aduceji mereu ceva pozitiv. Nu renunjaji la Biserica, chiar daca activitalile din acea viata nu va faceau nicidecum sa o cinstiti, apa cum ar fi trebuit sa faced de fiecare data. Numele entitalii din aces experienfa de viala era Matilda Snell, depi a fost cunoscuta sub un alt nume printre oamenii de la Curie, atunci chid a venit la Chteau-Thierry. Entitatea avea cunoptinta de activitafile care vor declanpa Revolujia. In prezent, ea trebuie s is cunoptinfa de tendinfele care aduc energii pozitive in viala popoarelor fi sa li se asocieze. (Lectura 1612-1). Lectura a tost data unei femei de cincizeci pi unu de ani, care a fost sfatuita sa lucreze in domeniul social pi politic. Cit despre sfatul

149
lui Cayce in privinta Bisericii, pe care entitatea in persoana este incurajata s-o frecventeze, nu este un slat dat pe plan general tuturor. Este mai degraba un slat personal, dat pentru un anumit caz: consultanta face parte dintre acei oameni care trebuie sa fie incadrati intr-o structure destul de precis& dace nu, nu fac nimic bun. Probabil ca era deja cazul acestei doamne de Ia curte, pe care alegerea incarnarii in acel timp a adus-o intr-un cerc condus de eticheta. in care comportamentele erau codificate dupe reguli minutioase. Avind obiceiul de a lucra dupe indicatii restrictive, aceasta doamna simte probabil nevoia sa descopere cam acelasi iucru intr-o Biserica. Ea nu este pregatita pentru independenta..., cum spunea poeta Carmen Sylva, regina Romaniei: "Eticheta este facuta pentru oamenli lard educatie. Biserica, pentru oarnenii fare religie, iar mods pentru femeile Para gust" Dar sa trecem Ia o alts lectura de viata anterioara, aceea a unui medic: 11 gasim ca medic al Curlii sub domnia lui Ludovic al XV-!ea pi a evoluat ca cm de spirit care face galeria s ;kik cel care inveselefte, dar cu mune clask fi acest umor se exprima astazi in personaiitatea lui (...J. El va aduce multa bucurie afar sal, acasa, in mod special cind intra in contact cu oameni nascufi in ultimele zile din ianuarie, iunie sau noiembrie. (Lectura 41691) In materie de umor, campionii sint cei ce se nasc cu Soarele in Capricorn, Gemeni sau Scorpion. Tinind seama de corectia (ayanamsa) ceruta de decalalul datorat precesiunii echinoctiilor - al carei partizan este Cayce -, nativii de la sfirsitul lunii ianuarie sint efectiv in Capricorn (prin Soarele lor); Ia fel, ce . de la sfirsitul lui iunie sint in Gemeni, iar cei de Ia sfirsitul lui noiembrie. Scorpion sadea. Marii umoristi, profesionistii umorului, au aproape intotdeauna o terra marcata de aceste trei semne. Cind este Soarele in Capricorn, cu ascendent Gemeni; cind este Soarele in Gemeni, cu ascendent Scorpion - sau Soare Scorpion, ascendent Gemeni, ca si in Capricon, etc, Capricornul, capra ghetarilor cu barbita ei, intruchipeaza inteleptul, cel care stie s observe detasat, rece. Gemenii. simbolul adolescentei, dau placerea jocului de cuvinte, in timp ce Scorpionul are o placere rautacioasa sa emits pared care deranjeaza... Cele trei semne sint guvernate global de Mercur (inteligenta), Saturn (reflectia), Marte (dinamismul) si Pluton (intuitia lucrurilor secrete). Cayce spune undeva ca intuitia este prima treapta de dezvoltare a facultatilor "psi", iar sageata umorului sclipitor, incisiv si intuitiv este lansata de cel.care

150 nu se lash' coplesit de incercarile vietii pamintesti, cel care le doming ceva mai de sus. Pe scurt, atunci cind aduni laolalta toti Capricornii, Gemenii si Scorpionii, este festival, cum spune Cayce! In sfirsit, iata doua lecturi care descriu vieti ale inaltilor demnitari ai Bisericii intrati in politica: In viala dinaintea celei actuale, if regasim ca Belarn [Bearn?] la curfile din timpul lui Ludovic al XV-lea fi entitatea era atunci un francez, $i chiar era cardinalul acelei curfi. Din acea federe terestra i se trage tendinfa actuala de a-i suspecta pe cei care au prea multa incredere in religii. (Lectura 182-2) Consultantul, un barbat de treizeci si sase de ani, facuse deja studii religioase intr-o viata greaca. Celalalt consultant i s-a spus: Se numea Rhoul [Raoul] cind traia Ludovic al XV-!ea in Franla. Entitatea se afla atunci in funcitille de cardinal, al dollea in acea epoch'. Starea ecleziastica, care se manifesta public prin costum, cu prescriptiile sale privind viala fizica din acel secol, i-a adus o mare suferinfa fi o mare neincredere a celorlalp tap de individul care era. De aici rezulta faptul ca" nu a gasit in acea viala realizarea la care s-ar fi putut aftepta in pozilia de putere pe care o ocupa entitatea. De aici ii vine azi neincrederea fala de oameni carora incearch sa le afle motivatiile determinante de cum infra in contact cu ei. Constata adesea ca increderea care li s-a acordat era prost folosita. (Lectura 195-14) Consultantul fusese, in Egiptul antic, astrolog si profet, un clarvazator religios si s-a ocupat in special de construirea marelui Sfinx din Gizeh. I-a pus lui Cayce o intrebare despre viata lui franceza din secolul al XVIII-lea: CARE ERA POZITIA OFICIALA A ENTITATII IN FRANTA? Ceea ce s-ar numi astazi secretar personal, asistentul lui De Fleury. (Aceeasi lectura) [Particula "de" este repetata in textul original fie de catre Cayce pentru a inlesni identificarea personajului, fie de catre secretarul care, dupa ce a retranscris textul si a consultat dic]ionarul, nu stia ca in Franta se spune "Fleury" pur si simplu - insa "de Gaulle", pentru ca aici "de" nu este o particula] Apoi a pus o intrebare pentru a afla cu ce anume a contribuit la construirea marelui Sfinx din Gizeh, intrebare la care Cayce i-a raspuns: Cum se reconstruiau monumentele de pe $esul unde se afla astazi piramida din Gizeh, entitatea care erali a construct

151 fundafiile Sfinxului. A avut funcfia de fe f al intendenfeL El a fost acela care a desenat planurile geometrice. Am dat lectura Ia pag. 159 din volumul I. Astfel secolul at XVIII-lea a fost populat Ia not de oameni care "facusera" Egiptul antic... De unde splendoarea artistica si intelectuala fara pereche ale "secolului lui Ludovic at XV-lea". intr-o alts lectura, acelasi consultant it auzi spunindu-i: Ca era in fara curfilor franceze din timpul lui Ludovic al XV-lea, pi ca- in acel moment el era la curte, oficial, a doua autoritate in lumea ecleziastica a epocii, fi ca se afla in biroul cardinalului de atunci. (Lectura 195-8) late ce spune pretiosul meu Dictionnaire Bouillet despre cardinalul de Fleury: "Andre, Hercule de Fleury, cardinal si ministru nascut in 1653 (...), a ajuns preceptor at tinarului Ludovic at XV-Iea si a stiut sa cistige toata increderea tinarului elev. in 1726, a fost ales ca sad inlocuiasca pe ducele de Bourbon in functia de Prim ministru; in acelasi an, a fost numit cardinal..." N-am facut cercetari biografice amanuntite despre Fleury ca s stim cine era secretarul bietul final- pe care haina ecleziastica ii deranja grozav in viata sentimentala de la Curtei. Cayce, in lectura data acestui consultant, fcloseste cuvintul "curte" la plural - ceea ce nu facuse pentru cei care traiau pe vremea lui Ludovic at XIV-lea. intr-adevar, in timpul rninoratului Dui Ludovic al XV-lea (care avea abia cinci ani la moartea strabunicutui sau, Ludovic al XIV-lea), a existat curtea Regentului - diferita prin atmosfera sa de cea a lui Ludovic at XV-lea ajuns la virsta adults. Mernhril irnportanti ai familiei regale, ca si mai marii timpuiui, aveau curtea lor (dar "Curtea" cu majuscule era aceea a Regelui). In sfirsit, dupe toata aceasta lume cu transa aurita, iata o entitate care era garde in armata de la curtea lui Ludovic al XVlea. De unde aversiunea prezenta pentru acest gen de situafie. (Lectura 4121-2) Cad acolo si-a pierdut viata. Aceasta garde are mai multe caracteristici interesante: a trait o viata greaca in timpul razboiului iroiei - cu Cayce (vezi volumul I) in care era soldatul insarcinat cu paza portii principale a cetatii (conform lecturii 5717-5), apoi inca o viata greaca, in lumea elenistica de aceasta data: Atunci cind Alexandru a venit sa face tabard in fafa porlii

152
orasului Helicia, unde cotropitorii, cu infanteristii lor, au distrus batalionul inarmat comandat de acest individ. (Lectura 4121-2) late pe cineva caruia, in trei vieti la rind, i s-a dat rolul de sentinels inarmata in fata unei porti... Speram ca acest tinar consultant de douazeci si cinci de ani n-a fost obligat sa-Si face serviciul militar ca planton in armata americana! in sfirsit, ca mai toate incarnarile franceze, it vom regasi intr-o zi in Egipt, in regiunea colinelor. (Aceeasi lecture, care nu intra in detalii... si este pacat: ne-ar fi placut sa stim ce palat de faraon pazea el pe atunci!)

Paradisul artelor at literaturii


Intensitatea vietii culturale franceze "din timpul Ludovicilor", cum spune Cayce, se oglindeste in lecturi: printre cele treizeci de vieti descrise din aceasta pdrioada, foarte numerosi sint artistii, intelectualii, oamenii ocupati cu arta in diverse grade. Dace incarnarile evocate se perinda, in marea lor majoritate, la Curte si la Paris Curtea si Orasul! -, este si pentru ca regii si marii seniori ai vremii tin mortis sa exercite un mecenat pe linga artisti. Toti participa deci la viata culturale artistica, inclusiv oamenii de rind. Arta inseamna in aceasta epoca un mijloc de promovare socials si se exprima pretutindeni. Parisul este in timpul acela un oras de mesteri care produc obiecte de o finete rare, recunoscute in intreaga Europa pentru calitatea lor - de unde pretul lor de astazi! De la "saloanele" din secolul at XVII-lea ping (a bistrourile din secolul XX, se pare ca francezii, credinciosi originii egiptene, au pretuit dintotdeauna arta, la fel de necesara ca i piinea! Astfel, secole intregi de intense activitate culturale si artistica se. oglindesc in lecturi. M-am gindit ca acest lucru merita un capitol special. I-am evocat deja pe artistii din perioada galica si din Renastere, dar o sa visam putin la aceste vieti de scriitori dintre care iata-I pe cel mai cunoscut dintre toti: Jean Poquelin, cunoscut ca Moliere! Cel mai celebru dintre clasicii nostri! (-am dat deja tema in L'Astrologie karmique. Lectura a fost facuta pentru un copilas nascut la 15 ianuarie 1942 in Statele Unite! (I-am dat tema in L'Astrologie karmique.) Acest copil a manifestat un interes foarte mare pentru

153 decorafia interioara pi tot ce tine de acest domeniu. Va fi de asemenea interesat de muzica Si, in egala masura, de tot ce are legatura cu arta dramatics [...J. In ceea ce privepte influenfele astrologice, ar fi mai bine sa vorbesc de ele la momentul potrivit. Acum nu vom indica decit o singura existents petrecuta in planul terestru, pe care parinfii pi educatorii sal ar face bine sa o cunoasca, pentru a fti cum s procedeze cu aceasta personalitate. intr-adevar, se intimpla des - ca in cazul acestei entitali - s se faca incarnarea pentru a completa un ciclu, adica incamarea are loc la aceeapi data fi cu acelapi bagaj astrologic ca in pederea terestra precedents. In clar, se revine in aceeapi zi a lunii, cu aproximalie, caci au avut loc schimbari in calendare. Astfel, perioadele de activitate din aceasta viata vor fi foarte asemanatoare cu cele din viola precedents, vom regasi aceleapi tendinfe latente fi vizibile. Psihologia, filosofia, arta dramatics, critica teatrala, lard spre ce-1 vor purta gusturile fi temperamentul. Caci, in viata precedents, entitatea s-a incarnat in Jean Poquelin, cunoscut ca Moliere, marele autor dramatic francez. [Intradevar, Jean-Baptiste Poguelin, zis si Moliere, s-a nascut la 15 ianuarie 1622]. in ceea ce privepte caracteristicile personalitafii sale, cea mai puternica influents din acea viata a avut-o mama sa, cu care avea legaturi strinse. La fel va fi fi astazi. Ea va avea o mare importanta in realizarea acestul copil, Inca din primii ant Nu numai din cauza tendinfei naturale a unei mame de a se simti mai atrasa spre unul din copii datorita unei suferinfe aparente care, crede ea, it afecteaza [copilasul caruia i-a fost facuta lectura s-a nascut cu !Dula de iepure], dar pi din cauza acestei legaturi din viata precedents cind moartea precoce a acestei mamei i-a rascolit existenfa. (Lectura 2814-7) Mama lui Mofibre a murit intr-adevar cind fiul sau era foarte mic. Ea s-ar fi reincarnat ca mama actuala a acestul copil, de unde dragostea pe care mama o nutrepte pentru el ca pi numeroasele conversafii pe care le vor purta. i aceasta va avea cea mai mare influents asupra anilor sal de tinerefe. Pregetit pentru intrebare. CARE SINT TALENTELE, APT1TUDINILE SALE? Intreaba familia copilului (care nu a inteles prea bine cine era acest "Poguelin, cunoscut ca Moliere"). Cum am spas deja, decoratiune interioara fi mobile. Cact ca Moliere, el lucrase de asemenea pentru Ludovic a! Xill-lea, la

154 decorarea apartamentelor pi locuinjelor. ,Si toate acestea se combinau cu arta dialogului, cu filosofia. Cad acest copil va va arata mereu motivele pentru care a facut un lucru sau altul, chiar de mic. Daca-I intrebafi, nu va va raspunde niciodata: "Nu ptiu", ci va va arata mereu cauza, motivul acfiunilor sale fi filosofind pe deasupra! Astfel, chiar din clasele primare, va trebui s-1 orientaji spre psihologie $i tot ce are legatura cu lucrurile de spirit, chiar de foarte tinar. Avefi grija sa-i explicaji totul. Va va pune mult mai multe intrebari decit alji baiefei de virsta lui. $1 DE CE A VENIT LA ACTUALII SAI PARINTI? Printr-o atracjie naturals, mai ales Mid de mama lui. $1 CUM POATE BUNICA LUI SA-L AJUTE CEL MAI BINE IN VIATA? Raspundefi-i la intrebari! $i-o sa ye punt+ o sumedenie! Fiji atenji la liniile directoare pe care vi le-am dat. Copilul va avea nevoie de ele, va avea nevoie de aceasta atenfie pe care i-o veji acorda, straduindu-va sa-i deli raspunsul corect. Nu-i ocoliji intreba rile. Cind va intreba, raspundefi-i cft puteji mai exact fi tot ce ptiti! lata, de data asta am terminat. (Lectura 2814-1) Ceea ce spune Cayce este exact: Jean-Baptiste Poquelin mostenise de la tatal sau functia de "tapiter at regelui" Si astfel a ajuns sa-I insoteasca pe Ludovic at XIII-lea la Narbonne, in 1642. De asemenea. este adevarat ca a facut studii stralucite la "colegiul din Clermont" (astazi liceul Ludovic-cel-Mare) unde s-a remarcat mai ales la filosofie... feta acum o incarnare de pictor, foarte interesanta, deoarece si ea arata interese artistice care se continua de la o yield la alta, cad acest elev at lui Rubens fusese inainte un sculptor grec si, mai 1nainte, un decorator egiptean! Entitatea era in Franja, in acea epoca in care arta, talentele artistice au fost apreciate la cel mai inalt nivel, in acelapi timp in Olanda fi in unele regiuni din Franfa. Si in studiile sale despre arta I-a urmat mai ales pe acest mare artist care a fost Rubens. Numele lui era Helmer. Entitatea a fast un elev de marca al lui Rubens, de la care a invalat arta de a reds corpul uman Si expresiile sale, arta de a reda anumite detail, ca vemintele draperiile. ,Si aflam ca astazi entitatea ar trebui s urmeze aceasta cale, fie ca acuarelist, sau pictura in ulei 1...J. Oricum, se se inspire din Rubens pi din compozifiile sale, nu numai pentru portrete, ci pentru toate celelalte picturi, caci a fost studentul lui, in acea epoca, in acea

155 fat*. $i toata villa, in aceasta perioada, a fost pentru entitate un moment de mare dezvoftare. (Lectura 1789-7) Las specia4tilor grija de a-I regasi pe acest elev al Iui Rubens... Si iata o alts lectura, exceptionala, in sensul ca analizeaza ceea ce arta poate aduce ca deschidere spirituals pentru o intreaga societate: Entitatea era in Franja, la Curtea Frantei, in timpul domniei Ludovicilor", in acea epoch, pi intr-o atmostera in care teatrul exercita o mare influenta asupra cercurilor apropiate regelui pi ale familiei regale. Entitatea era un intim al lui Voltaire pi elevul sat). Ea II urma in tot ceea ce insemna nu numai marled, ci pi studierea obiceiurilor, picture vigil in societate, psihologia toate acestea erau puse in scene pijocate de entitate, care in acea epoch se numea Duchaine - Madame Duchaine. in ciuda incercarilor traversate in planul fizic, exista mereu dragostea, exaltarea meseriei sale, care susjinea entitatea pi aducea speranta oamenilor de atunci, chiar intr-o linie revolgionarEi de multe ori. $i astfel entitatea a adus servicii umanitajii, luptind pentru libertatea expresiei: a luptat ca sa-i elibereze pe cei care erau oprimati de egoismul anumitor indivizi, care nu aveau in vedere decft poftele pi pliicerile proprii... Entitatea a facut muff ca sit aduca oamenilor din epoca sa o viata spirituals a eului pi a raportului sau cu Forjele Creatoare, adich Dumnezeu, aplicate in experienta cotidian a a relatiilor cu Entitatea sa face acelapi lucru astazi in activitatile sale, nu alit in arta dramatics, cft in ceea ce se va numi "colocvialism", adica legatura, comunicarea intre diverse grupuri pi diverpi indivizi. (Lectura 15101) Aceasta femeie fusese inainte grecoaica, de o frumusete deosebita de un mare talent; care, dupe ce a pus aceasta frumusete in slujba politicii - pe chi putin morale -, a pus-o apoi in slujba Templului intemeiat de Uhjtdl. Mai inainte Inca, fusese favorita unui faraon egiptean. Recitind lectura, am fost frapat de exceptionala personalitate ce se degaja din ea: o femeie inteligenta, artists, cultivate, preocupata de progresul social intr-o linie revolutionara de multe or!. 0 personalitate de prima mina i, in plus, eleva a lui Voltaire... este faimoasa Madame do Chatelet! Se pare ca atunci cind a datat lectura, Cayce a avut grija sa-i repete numele de doua ori. Dar urechea pujin

156 exersata a anturajului sau a inteles Madame Duchaine, pe cind era vorba sigur de Madame du Chatelet, aceasta femeie luminata si generoasa, care corespunde descrierii lui Cayce. El incepe prin a spune ca enfitatea se afla in Franja, la Curtea Frantei, sub domnia Jul Ludovic. Si Larousse descrie astfel inceputul carierei prietenei lui Voltaire: "Emilie Le Tonnelier de Breteuil, marchiza de Chatelet (Paris, 1706, Luneville, 1749) . Fiica baronului de Breteuil, care ii prezenta pe ambasadori la Curtea lui Ludovic at XIV-lea, a devenit, dupe casatoria ei in 1725, cu marchizul de ChateletLomant - un general stralucit in ostile regelui doamna de taburet a reginei." De fapt, Cayce vorbeste de cercurile apropiate regelul pi familiei regale. El vorbeste de teatru si de influenta se.. Or, se stie ca Voltaire a scris o serie de piece. La castelul din Cirey, in Champagne, unde a trait el cu marchiza du Chatelet, exista un teatru unde erau jucate piesele lui - care ni se par demodate azi, dar care au avut Ia vremea respective o influenta importanta. Merg mai departe cu lectura: "Legatura sa cu Voltaire, pentru care frumoasa Emilie - cum o numea el - sea parasit sotul si situalia de Ia Curte, incepe in 1733. Timp de cincisprezece ani, a fost pentru el o prietena sigura si o sfatuitoare prudenta. Mai intii s-au retras Ia Moutiere, linga Autun, apoi Ia Cirey, in Champagne. Marchiza era foarte invatata; ca sa-i fie pe plac, Voltaire a injghebat un laborator, comenta Newton, si a trimis la Academia de stiinte un memorick despre foc" Marchiza I-a tradus chiar pe Newton in franceza (Traduction des Principes de Newton / Traducerea Principiilor lui Newton / in 1756). In lectura, Cayce aduce un omagiu indirect generozitatii lui Voltaire, prin intermediul elevei i prietenei acestuia. El a pledat curajos, deschis pentru libertatea religioasa, atunci cind unii din concetatenii sai au fost atacati pe motiVul apartenenjei Ia comunitatea evreilor protestantilor (afacerile Caias si Sirven). Ea si el au militat prin scrierile lor - ceea ce spune si Cayce - pentru toleranta, pentru libertati, nu numai religioase, dar si civice. Cad nu toata lumea a avut parte de trawl linistit al secolului al XIII-lea. Voltaire a criticat vehement ierarhia ecleziastica si a fost ponegrit de bigotii care I-au numit diavolul in persoana! In realitate, ea si el au fost credinciosi, dar au refuzat sa-I inchida pe Dumnezeu in laiul dogmelor catolice de atunci. Aceasta insemna in epoca respective "a fi deist". Cayce, de aitfel, pune accent

si

157 pe orientarea spirituals a lui Emilie du Chatelet - si deci, de fapt, a lui Voltaire, cu care impart4ea toate marile idei ale secolului al XVIll-lea. Entitatea a fat rat mult pentru a aduce oamenilor din epoca sa o viziune spiritudla a "eului" VI a relafiei sale cu Forjele creatoare, adka "Dumnezeu". Dar aceasta viziune neconvenlionala si neconforthista despre Dumnezeu nu putea decIt sa atraga critici violente la adresa renumitului cuplu. Ideile lor contribuiau desigur la trezirea unei intregi societati intr-o linie revolutionara, cum spune Cayce. Broastele de aghiazrnatar I-au catalogat pe Voltaire drept "libertin" iar pe prietena lui nebuna (chiar acea vrerne era greu sa fii femeie si sa ai ceva $i totusi, in aceasta lung& legatura de cincisprezece ani, nu a existat "libertinism". Numai o pasiune totals si impartasita, cu un ideal comun - pasiune care s-a potolit cu timpul, ca mai totdeauna, devenind afectiune si priet nie. Memoria Emiliei a fost murclarita de invidiosi. Cayce ii face dreptate descriinciu-i viata ca binefacatoare si utila in epoca sa. remarcat acest presume de Emilie? Acest nume si toate formele apropiate (Amelie, Airne, Emile, Emilienne etc.) yin din Atlantida, undo spune Cayce CA Christui Cosmic s-a incarnat sub numele de Amillus - frurnoasa Emilie fusese atiantal Lectura evoca si incercarile traversate in plan fizic. Madame du Chatelet nu statea prea bine cu sanatatea - este de altfel unui din motivele pentru care ea prefers o viola linistita, is lard - si se pare CA a avut probleme ginecoiogice, care in final i-au adus moartea; se tie ea a murit la nwitere (sure disperarea lui Voltaire, care nu era raspunzator de cop11). Putem vedea citeva amintiri despre aceasta femeie remarcabila la castelul Breteuil, in valea Chevreuse, la sud de Paris. Aceasta lectura extraordinary confirms Inca o data continuitatea uimitoare a creativitatii artistic intre Frantz, Grecia antics si Egiptul faraonilor. Aceasta epoca pasionanta stimula nu numai artele i literele, der' si orice cercetare intelectuala si stiinlifica. Au fost numeroase descoperiri, sau redescoperiri, ire aceasta epoca. lata, de exemplu, c lectura despre marchizul de Jouftroy d'Abbans, care a construit primele vapoare cu aburi. inainte de toate acestea, entitatea se afla printre oamenii care au primit vizlta inventatorulul maainii cu aburi, adka Fulton, care a venit sa-i viziteze in Franja. Numele sau era Eben Claire (secretara lui Cayce a adaugat sfielnic un semn de intrebare, .care

158 Insemna ca nu era sigura daca a inteles numele. Personal, cred ca era vorba de Jouffroy d'Abbans care corespunde perfect descrierii). Si aceasta entitate a fost in case unde entitatea Fulton a venit in vizita; entitatea Eben a lucrat pe plan tehnlc, ca sa splice in aceasta lath idelle care au fost concepute in cursul acestei colaborarf cu Fulton, din timpul pederil lul acolo. S-a vorbit foarte putin despre ele pi aceste activitap ale entitApi pe Sena shit foarte pujin cunoscute...(Lectura 490-1) Jouffroy d'Abbans a construit Intr-adevar primul vapor cu aburi pi a facut demonstratia publics pe Sena, la Paris pi pe Saone Rh6ne, Ia Lyon. S-a ruinat, a avut o viata foarte nefericita Si niciodata na facut avere cu invenita sa, care a fost exploatata de al ii. Napoleon, pup interesat de marina, nu I-a sustinut deloc. Cit despre "Royale", ea nu vedea de ce pi-ar murdari voalurile (joc de cuvinte: fr. "voiles" = voaluri, dar Si pine de corabie, n.tr.) cu aburi... Si Cayce are dreptate: Jouffroy d'Abbans ramine putin cunoscut. De altfel putem vizita uimitorul muzeu care spune povestea Iui tragic* in castelul natal din Jura (castelul d'AbbansDessus, In Doubs). Continuarea lecturii este Inca pi mai uimitoare. Cad Jouffroy d'Abbans nu se afla Ia prima Iui viata de inventator. Inainte de aceasta, entitatea se afla intr-o amblang putin diferita, totupi foarte aproplatA in tipul de activitate desfapurata, caci ea trait: In acele timpurl In care acest mare artist, acest mare muzician, acest mare savant a realizat primele sale experiente cu mapini mai ware deaf` aerul, sau pitta chipuri care au devenit ca o ilustrare a misterului surisului - pentru una din ele In mod deosebit... Cie entitatea se numea atunci Guiraleldio pi era asistentul lul Leonardo da Vinci in experientele sale ptlinlifice. i se atribule lul da Vinci, ca cercetAtor ptlinfific, multe invenfil care de fapt se datoreaza entitaill respective. In acea vista, entitatea a pierdut pi a ciFtigat - a pierdut increderea in ea pe planul relafillor umane Fl a pate infelegeri a acestor relafiL Cad entitatea risipit talentele in mare parte, deoarece a dus o viaja de desfrinat, de om certat cu legea, sub influenfa unui anturaf nefast. (Lectura 490-1) Temperament revoltat pi certaret, nu s-a liniptit complet in viata urmatoare, caci, ca Jouffroy d'Abbans, a manifestat In tinerete o tendinta de a fi l'creier Incins". Apoi lippa lui totals de diplomalie a fost in parte responsabila de ruinarea Iui financiara: nu a ptiut sa inspire

159 incredere celor puternici din timpul sat', care ar fi putut ar fi trebuit sa-I sustina. Dar trebuia atunci sa tie sa-i curteze pe cei care aveau cum sa-i faca comenzi. Primul vapor cu aburi a fost construit de el, in 1776. Claude-Francois, marchiz de Jouffroy d'Abbans, a trait intre 1751 i 1832 i a murit sarac. "Inventia, spune Dictionarul Bouillet, i-a adus reabilitat: "Academia de Stiinte i-a recunoscut i proclamat drepturile in 1840." (Ibid.)

glorie si avers lui Fulton". Abia dupa moartea sa - prea tirziu - a fost

7. Ludovic al XVI-lea, Marie-Antoinette oi Revolulia


Numeroase lecturi descriu vied franceze din timpul Revolutiei. Anumite episoade, ca de exemplu fuga Ia Varennes, sint impresionante. Aceasta se datoreaza probabil fenomenului de reincarnare de grup care aduna anumite persoane in jurul unor evenimente precise. Familia regala da tonul cu toate misterele ce o inconjoara, dar multi actori secundari, din jurul ei, joaca diferite roluri. Aceasta lumina aruncata asupra uneia din dramele cele mai controversate din Istoria noastra m-a inflacarat i sper ca toate acestea ii vor interesa i pe cititorii mei!

Faraoana Marie-Antoinette
Sofia lui Edgar, incintatoarea Gertrude, avea o matu0 foarte energicA, care i-a ajutat mult pe tinerii soil Cayce, Ia inceputurile lor. Aceasta matua avea un sot care a fost printre putinii medici din vremea aceea care au crezut Tn medicina cayciana. S-au mutat la Virginia Beach ca sd lucreze la Spitalut Cayce. Cuplul a ramas mult timp fara copii in cele din urma, a:1 avut un fiu. Bineinteles, de cite on cind se ivea o greutate, mai ales aceasta sarcina firzie, unchiul i matua cereau o lectura nepotului lor. Or, intro zi au avut surpriza sa

160 Ii se spuna... ca fusesere deja casatoriti in Franfa, la sfirsitul secolului al XVIII-lea! Ca dragul Dr House nu era altul decit reincarnarea lui Ludovic al XV1-lea, sotia lui era Marie-Antoinette, iar Miatul lor, Ludovic al XVIII-lea! Au tratat lucrurile superficial si nu s-au formalizat deloc, caci in dosarele br, nu exista nici rnacar o singura intrebare privind aceste trei personaje istorice! Trebuie ca toate acestea nu-i interesae prea mutt! Dumneavoastra si eu I-am fi Innebunit pe Cayce cu intrebari de genul: $i cum a fost smuls micul ()elfin din inchisoarea sa? $i cum a murit? $i cine I-a ajutat se evadeze? $i oare Napoleon era Ia curent cu toate acestea? $1... vietile anterioare ale lui Axel de Fersen? ale lui Ludovic al XVIII-lea? aie lui Napoleoefte pacat ce Cayce e mart! 4 vrea de asemenea se adaug ca am avut curiozitatea se caut vechile fotografii ale doctorului si ale sotiei sale: ei bine, dace vreti sa ma credefi, exista o asemanare! Doctorul, in fotografie, avea nasul lung, barbia moale si privirea pufin descurajata pe care o intilnim In atitea portrete ale Iui Ludovic al XVI-lea. Cit despre matins - brunets-, alura generals, coafura, felul cum Isi tine capul ii conferee o oarecare asemanare cu regina: acelasi farmec, aceeasi tinuta destul de mindra, aceeasi privire stralucitoare gi patrunzatoare. Nu putern vorbi de o copie identica, asemanarea nu este exacta, dar este mai degraba Nun aer de familie-, aceeasi elute generale. Cei care au cunoscut-o pe matusa House spun ca toata lumea se intorcea dupe ea pe stead& remarcind Itinuta ei de regina", eleganta ei... Prietena mea Genevieve GalIlford, consul al Frantei Ia Norfolk, care a descoperit impreuna cu mine aceste lecturi, mi-a povestit ca in familia ei exista o tradifie: la unul din stramosii ei ar fi fast adus pruncul regal, smuls din Templu pentru a fi ascuns in fundul unui caste) din Auvergne... In sfirOt, uitima observatie: Soarele area programul de vela, Insa acesta nu este realizat in intregime, intr-o singura vial& foarte des este necesera urmatbarea... Ne amintim ca Ludovic al XV-Iea, cu Soarele in Varsator, avea ca program de viata muzica prietenia, si fraternitatea umana. Neputindu-si realize programu) decit partial, va reusi se o face abia in aceasta via/a americana (dosarul lui mentioneeza ca a campus deja muzica). Ludovic al XVI-lea avea Soarele in Fecioara, semnul medicului; este ceea ce a ajuns in incarnarea urmatoarel $tim ca s-a interesat mutt, ca rege, de lucrarile Iui Mesmer si a incurajat intreaga Corte sa se vaccineze impotriva variolei, pe atunci a noutate medicala! Cit despre Marie-Antoinette, ea avea Soarele in Scorpion,

161 semnu! vrtjitoarelor. Daca in calitate de regina nu a reusit s scape de soarta cea rea, in aceasta viata a fost zina bund a familiei Cayce...lat-o: Este cineva care, se pare, daruiad mutt celorlalfi, isi atrage situnfii prea pujin sattsfacatoare. Este cineva care d o mare importanfa dezvoltnrii Adevarului, ape cum it percepe ea prin capacitAtlle parapsihologice, mediumnitate , tot ce pot aduce acestea in ajutorul indivizilor. Cineva care ar fi fast o infirmiera grozava. Cineva care are darul de a simpatiza cu orice persoana, oricare ar If concTia ci, Si merge mull' mat departe decit cu acest dar al rimpatiei, acest dar de a-i atrage pe ceilalfi. Jn ceea cc privepte vietile anterioare pe PamInt, ele au multe Iegaturi cu existenfa actuala. in viola dinaintea acesteia, vedern ca entitatea a lost o regina care a fort decapitate ca Maria-Thereza, adica MariaAntoinette, dupe' cum o cuncaptem din Istorie. $i in acea villa a avut o dezvoltare morale" ,si o intirziere. Chef, la inceputul exercitaril puteril sale regale pe plan terestru, ea a adus in acelasi timp mult bine fi mult rau multor persoane. ,Si ea trebuie sa. se confrunte ecum cu toate acestea pe plan terestru. Cacti numai apa vom atinge Forte pe care a manifestat-o Invatatorul atunci cind s-a incarnat pe Panfint. In viafa dinainte, gAsim entitatea in optile grecepti, intr-o vreme and aceste popoare cunopteau o expansiune a dominaflet for asupra lurnii, cel pufin o parte a lumii. Numele sau era: Airdarel. Entitatea Ti fines corn panto celui ce se numea Xenofon i i trafa in case lui. ["Companion" il indica aici, se pare, pe firavul Xenofon, conform obiceiului la Greci!) Era in timpul Republicii Si entitatea l-a ajutat pe acest conducator sa ofere tot ce putea el mai bun concetAfenilor sal. Prin aceasta, entitatea se dezvolta moral. De atunci ii ramine inelinafia de a sfatuf f i de a se face ascultata, atunci cind ceilalfi epueaza. Cit despre competenfele entitalii din acea epocA, vom puree fti mai mult despre ele atunci cind vor fi descoperite scrierile sale, care se afla tot in ruinele cetafilor distruse in fare aceea. (Lectura 760-4) SA deschidem o paranteza pentru a observa ca. MariaAntoinette, la sfirsitul domniei sale, era prinsa intr-un virtej de idei noi. pentru care nu mai conta den Antichitatea greacal Dna recititi istoria acelei perioade, yeti vedea ca oamenii politici de atunci aveau pe limbA numai cuvintul "democratie". Francezii n-au mai vrut sa fie "supusi" ai regelui, ci "cetateni" ca in cetatea greaca. Cit despre Maria-Antoinetta, se stie ca mama sa o numea intotdeauna cu masculinul "Anton AI meu!

162 Foarte semnificativ! Dar inainte de aceasta viata greaca de barbat, ea traia: printre forlele armate egiptene, atunci cind au fost promulgate acele legi ale unei marl elevari morale. Era in acea perioada cind, sub al doilea faraon din acea dinastie, a aparut cea mai evoluata dintre tcate civilizaciile care au existat vreodata pe Pa-mint. ,Si abia atunci au fost construite primele temple de acolo. Entitatea se numea atunci Usisso Si oficia in liturghia Templului, caci era fiica primului faraon din acea dinastie, unul din trap el fiind al doilea faraun, cel care a dat aceste legi poporului. Entitatea a ciaruit mult ei. Dorinta ei era s pastreze relicvele, amintirile religioase vechi fi noi pi s favorizeze avintul religios sub toate formele lui, in asocialiile amicale sau in oracolele fi profatiile de cel mai malt niveL A dat tot ce a avut mai bun in ea, finindu-se foarte departe ae un formalism bigot. Avea pi daruri artistice Si putea desena portretul oricui, indiferent despre cine ar fi fost "orba. $i de altfel, cea mai mare parte a decoraliilor din Templu era opera eL in acest domeniu, yodel!, ea cauta sa mearga mai departe. in viaja dinainte, regasim entitatea in Peru, cind domneau Ohlmii [Aymaras?]. Acolo, ea se numea Dolrhales pi a contribuit mult la degradarea oamenilor care se revoltasera impotriva puterii, $i acest lucru i-a edus condamnarea. Caci aceasta- entitate cautase s distruga tot ceea ce fusese fa-cut bun pentru a-i educa pe cetateni pi pentru a-i trezi la spiritul slujirii intr-un sens spiritual, apa cum se prezenta situatia in epoca respective. lar in privinta aptitudinilor din viaja de scum, (...] mai marea sa energie din camin pi din prietenii, prin influenfele oculte pi mistice ale lui Neptun, combinate cu Marte, deli acestea aduc uneori multe tulburarL (Lectura 760-4) Cum nu sint bine cunoscute vechile civilizatii preistorice din Anzi. intluenta unei vieti peruane asupra Mariei-Antoinetta este putin evidenta pentru noi. M-am uitat mult Ia nasul ei gros Ia radacina, ochii marl, cazuti: este oare "linia"precolumbiana? Poate... vietile grecesti si egiptene, in schimb, par sa-I fi dat acea eleganta care atragea admiratia tuturor, acel gust perfect in materie de arta - intr-atita incit "stilul Ludovic al XVI-lea" ar trebui sa se numeasca "stilul MarieiAntoinetta"! Dar din punct de vedere karmic, este clar: destinul dureros al reginei se explica prin karma negative create in viata peruand, ca agitator politic de orientare nihilists.

163 Regele Romei era Ludovic al XVI-leal


lata acum lectura data la 7 august 1926, pentru un medic de 57 de ani, care era unchiul prin alianta al lui Edgar Cayce: ... Este cineva care ar vrea sa face mereu bine celorlatfi, care-i pune mereu pe ceilaiji inaintea sa (.4 Cineva care crede ca lucrul cel mai bun in vial* este ajuji pi sa-i sprfjini pe ceilalfi. Cineva foarte conptient de grepelite sale. Cineva caruia ii place sa vada bunul pi binele in vials celor din jur fi care .77u iubecte nici meschiniiria, nici zgircenia. Cineva care iubeste jocurile, sporturile, tot ceea ce solicita agerimea minjii. Cineva care ar putea aduce atit de multe lucruri bune altora, dacii fi-ai mobilize voinfa in acest scop. Dar atunci cind nu este cazul, da irnpresia contrariului, aducind celor care depind de el opusul a ceea ce dorepte de fapt (.4 Cineva care adeseori, sub influenja Peptilor, a atras asupra sa aceste tole deviante, rau infelese de alfii, care au adus in activitajile influenje nefaste, pasiuni fizice (...] in viafa dinainte, gasim entitatea la putere, in regatul numit acum Franfa. ,Si era entitatea cunoscuta ca Ludovic al XVI-lea. Acolo entitatea a ciptigat prin intermediui perseculillor pe care le-a suferit, pierzind din punct de vedere moral prin incapacitatea de a-pi folosi voinja pentru binele celorlalfi. De acolo provin astazi influenfele divergente care se ciocnesc in eL De acolo placerea detaliului ingrijit, mai ales in mecanica: entitatea ar fi fost un minunat ceasornicar sau reparator de orologii! Entitatea simfea o atracjie pentru medicine, pentru mecanoterapie, dupe cum a demonstrat in acea vial* in viafa dinaintea aceleia, regasim entitatea ca Romulus, care a participat la Intemeierea a ceea ce este astazi cunoscut ca Roma. Si entitatea a pierdut pi a ciptigat din punct de vedere moral in acea epoch'. Cale lucrarile sale i-au adus succesul, iar succesul i-a adus egoismuL Aceasta l-a facut sa-i asupreasca pe ceilalfi. De acolo, astazi, faptul ca entitatea nu suporta asuprirea, indiferent de forma, indiferent de victim* chiar data este un animal, un mineral, o plants... in viala precedent* gasim entitatea in epoca in care se construia acel oral ale carui ruine vor fi descoperite curind pe

164 pesurile Arabiei. Atunci, entitatea purta numele de d'Obdieugoan fi a ciptigat din punct de vedere moral, in acea epoch, datorita ajutorului dat celor care sufereau. Si imprejura rile acestei vieji sint cele care in prezent au impins entitatea spre medicine, pentru a-i ajuta pe cei suferinzi (cum a vazut in visj. Tocmai aceasta compasiune, nascuta altadata in mintea ei, a cautat astazi sa se exprime prin intermediul medicinei, continuind astfel aceasta vial* antic**. In vials precedent*, gasim entitatea in fare unde se lucre la Turnul Babel, proiectat sa ajunga pin* la cer! Entitatea se afla printre cei care au lucrat la aceasta clAdire, mai mutt intelectual decft fizic. Cad, in calitate de pef de lucrari, entitatea s-a stracluit s-i ajute pe muncitori; el le explica menirea acestei construcfil. Sub numele entitatea a ciptigat in aceasta experienfa, in eforturile acute pentru a ajuta oamenii. Totupi a fost zdrobit din grepeala celor care au ajuns pefi mai marl decit el. De cede tendinfa lui actual* de a-pi exprima ideile sub forma obiectelor create in materie ci interesul pe care-I arata pentru realizarea lor. Entitatea ar fi lost un sculptor bun. In viafa precedent& gasim entitatea in Egipt, intr-o perioada de rizboi civil. Ea se afla in pozftia de consilier in Mamie Consiliu, fiind infeleptul care-i calauzea pe cei care raspundeau de magazine fi de asigurarea subzistenfel oamenilor din subordine Si a tuturor furniturilor dorite de suveran. late cum, sub conducerea aceasta fail a devenit un pamint al azilului pentru toll nefericifii, alit fizic cit Si moral sau financier. Numele sat! era idols. Aceasta domnie i-a adus multe necazurl, caci entitatea nu s-a hisat supusa nici de Biserica, nici de Stat. De aici, in tot ceea ce entitatea poate indoplini asati, aceasta tendinfa de a-i aduna pe cei care munceau atunci ci de a construi cu ei ceea ce poate s-i ajute, sa le aduca un trai mai tihnit, sa-i intareasca in trup i spirit. (Lectura 6618-8) Cayce, d''.ndu-si seama de interesul exceptional at acestui text, i-a scris unchiului sau in 1926: "Cit despre lectura alaturatd, cred ca o veti gasi interesantd, in masura in care ea arata intoarcerea printre not a unuia dintre cele mai importante personaje ale afacerilor Lumii Vechi". Se referea la Ludovic at XVI-lea sau la Romulus? Avem, int-ade dr, la ce medita. Las istoricilor grija de a studia cazul lui Ludovic al XVI-lea, ca Si cel at Mariei-Antoinetta, in lumina

1 65 acestor lecturi. Vieille lur sint bine cunoscute, deoarece Ia curie gesturile cotidiene ale suveranilor constituiau un spectacol permanent, care a fost inregistrat de atitea marturii! Condamnarea si executia acestui suveran a lost, se pare, consecinta unei datorii karmice create de el insusi ca Romulus, primal rege at Romei! Este nostim vedem aparind pe acest personaj pe care-I credeam rnai mull iegendar decit istoric, Romulus fratele lui Remus! Gemenii alaptati de Lupoaica! Ne amintim ca atunci cind Romulus a tras o brazda Cu plugul marcind suprafata viitoarei cetaii a Romei, fratele lui l-a luat in ris si a sant cu amindoud picloarele peste brazda, rizind: "Cetatea ta, uite ce fac eu cu ea!" Nebun de furie (si lipsit de simtul umorutui), Romulus si-a ucis fratele gearnan. Plutarh povesteste in arnanunt viata acestui prim rege al Romei, care a murit Ia cincizeci si patru de ani, dupd treizeci si opt de ani de domnie, Cit despre Napoleon I, urmasul Ludovic at XVI-lea, va amintill ce titlu i-a conferit fiului sau, cel mai prestigios pe care I-a putut regele Romei. Straniu - nu? - aceasta cunoastere inconstienta a trecutului anterior... Dar si Napoleon avea calitdti de clarvazator.

0 veste bunt': Ludovic al XVII-lea a evadat din Templu...

Unul din cele mai marl mistere ale !stone' noastre: ce s-a ales de micul Detfin? Atunci cind Cayce va da o lectura a fiului unic, si tardiv, al cuplului citat mai sus, doctorut si soda lui, aceasta lectura va educe amanunte interesante despre incamarea sa ca Ludovic at XVII-lea:

tar in ceea ce privet to viefile anterioare: in via:a dinaintea acesteia, vom regasi entitatea ca persoana destinata domniei, ca rege al Franfel. i al carui parinii au fost decapitafi atuncL in aces viaja, entitatea a cigtigat numai in cunoapterea forjelor prin suferinjele pe care te-a trait. Cad viata sa in acel tamp a fost atonal de cinclsprezece ani. (Lectura 100-2)
Cayce precizeaza in americana: halt a score years plus five. Ceea ce inseamnd: "Jurnatate din doudzeci de ani, plus cinci" (un "score" = douazeci). Acest pasaj scurt despre Ludovic at XVII-lea ne

166
lass deci sa intelegem Ca el nu si-a sfirsit viata in Templu, ca prizonier, deoarece a murit oficial Ia 8 iunie 1795, la zece ani! 0 serie de traditii locale din toate provinciile franceze povestesc ca Delfinul a fost vazut ici si col, ascuns de Suani sau de alli regalisti. Majoritatea istoricilor pare a fi de acord asupra faptului ca acel copil care a murit in Ternplu, Ia data mai sus amintita, nu era copilul Iui Ludovic at XVI-lea si al Mariei-Antoinetta. Unii carel-au vizitat de mai multe on in citeva luni au constatat ca nu era acelasi copil. (Chiar cu o culoare diferita a ochilor, cad Delfinul avea nista ochi de un albastru de neuitat!) Vaduva cizmarului Simon o spunea de altfel cui voia s-o asculte si i s-a impus sa taca! ... Dar s continuarn:

De unde, acum, dupa aceasta experienfa, nevoia irezistibila de a se dedica tuturor sporturifor, tuturor placerilor viefii care pot fi gasite pe aceasta planets! (Lectura 1005-2)
Urmeaza apoi lectura pe care am citat-o deja mai sus, in capitolul care vorbeste despre Cruciade, care afirma ca Ludovic al XV1I-lea a fost reincarnarea unui cruciat, probabi! stralucitul Tancrede d'Hauteville. Apoi lectura da o incarnare peruana, ca Maria-Antoinetta. El ar fi trait in Peru, sub stapinirea incapilor, fi

acolo era Marele Preot. Numele lui era Naat. Activitaji/e hi/ aveau tangenfa cu mecanica, cu mapinile (.4 lnaintea acestei vieli [ca incas] regasim aceasta entitate in America de Nord, atunci cind au inceput sa fie locuite paminturile. Numele sau era atunci Ooul. Entitatea era primul persona] al casei unuia din cele zece popoare care s-au stabilit acolo. In aceasta viafa, a Invalat mult in folosul celor care locuiau in aceasta para. (Lectura 1005-2)

Ludovic al XVII-lea ca Mare Cacique... mi-ar placea! Dar se pare ca a avut - dupa cum pare a fi regula pentru toti francezii - o viata egipteana. Aceasta rezulta din co;elarea cu alte lecturi pe care nu le redau aici. Se pare ca a cunoscut-o pe Maria-Antoinetta intr-o viata in Egipt, ceea ce explica, poate, atasamentul bine cunoscut al mamei si al fiului fats de Versailles. Dar asta nu-i tot: lectura 23-1 it evoca pe temnicerut micului Delfin, cizmarul Simon:

In viala dinaintea acesteia, regasim entitatea intr-o perioada zbuciumata la maximum, in acea :ara cunoscuta ca Franfa. Entitatea era atunci cel caruia fusese Incredinfat micul rege, viitorul suveran, al carui paznic a fost pine in clipa morjtfi sale. Entitatea a pierdut pi a ciptigat moral in aceasta poveste. La

167

inceputul acestei perioade, entitatea a pierdut, caci plea des era insemnata spinarea micului rege de urma loviturilor date de entitate. Apoi, in a doua etapa, a fost mipcat de tristefea Si supararea carora le era martor fi care l-au facut mutt mai injelegator. Adicii a infeles cum s-ar putea crea relafii mai bune intre aristocrafi pi cei care le erau paznici, servitori pe vremeo. aceea. De wide faptul c entitatea considers astazi c oamenil puterii sint o nimica toata... Deci o persoand care nu este impresionat5 de putere pi considers ca discursurile politicienilor n-o obliga cu nimic fl..1 Pentru aceasta entitate, nu exists decft o singura Cauza pi toate popoarele sint una. (Lectura 23-1) Acest pasaj coincide destul de bine cu biografia cizmarului

Simon, care l-a pazit pe Delfin in Templu, de la 3 iulie 1793 pins la 19 ianuane 1794 - deci Base luni si jumatate - practic pins la moartea lui, a lui Simon, cum spune Cayce. Caci va fi ghilotinat pe 28 termidor (iulie 1794). Simon, violent si betiv, a devenit din ce in ce mai band fate de copil. Sofia sa it iubea pe Delfin si I-a ingrijit cu tot dragul. Poate ca Simon a incercat sa inlesneasca evadarea micului sau prizonier. A fost banuit ca a vrut sad vinda regalistilor si pentru aceasta a plat cu viata! Sofia sa era asadar cea mai in masura s stie adevarul despre evadare. Exist& destule acte ce par a confirrna ca vaduva Simon spunea adevarul. Dar pentru a reveni is lecture 23-1, Iucrul cel mai uimitor este ca Simon nu era la prima viata de gardian de inchisoare... intr-o viata precedents, fusese deja ace! gardian musulman, despre care am vorbit deja si care a convertit un mare numar de crucial' raniti, dal: in paza sa! In acea yield era poate un gardian simpatic... Cayce spune ca el a ciptigat in experienta! In Egiptul antic, Inainte, fusese de asemenea un tel de gardian: Era printre cei care se ocupeu de garderoba pi de lenjerille

din Templu pi de tot ce era necesar pentru liturghie. $i in acea viafa, era de fapt cel care confecfiona lenjeria fine, care desena mpdelele pentru imbracamintea oamenilor din ace/ $i in tot timpul acelei epoch zbuciumate, n-a facut aitceva decit sa stea la locul lui, indeplinindu-pi obligafille. [...1 In acea viala, a ciptigat din punct de vedere moral. (Lectura 23-1)
Meseria lui de cizmar sau &pad in timpul lui Ludovic al 2<VIlea era o reminiscenta indepartata a vechilor lui activitati de croitor. In viata din secolul al XVIII-lea, Simon se afla sub influenta semnului Pestilor, care guverneaza in aceiasi timp picioarele, inchisoarea, belie, compasiunea,.. si tradarea! Se pare ca si el a ales in mod repetat s

168
se incarneze in perioadele zbuciumate: Revolulia franceza, razboiul civil din Egipt, invazia cruciatilor... Dar de ce o asemenea decadere ca Simon, in cazul cind cafe doua vieti pe care tocrnai le-am citat par sa fi lost corecte2 Pentru ca avea o karma atianta: In viaja dinaintea acesteia [cea egipteana], regasim entitatea

an fora cunoscutii ca Poseidia [...], traind pe atunci in casa regilor celei lari, cu mutt& pompa, putere pi lux, Cu toate facilitalile care vizau tavorizarea placerilor fizice, materiaie. Entitatea s-a dezlanluit in aceasta experienta, pierzind din punct de vedere moral [...1. Cad spiritul este mereu constructoruf, dach este calluzit de adevarul spiritual, Via]a fi Lumina care aduc adevarata mullumire a ceea ce s-a construct. Dar daca urmarefti numai muitumirea dorintelor egoiste ale carnii, ale egoului, atunci atragi tot ce aparfine carnii: decepfie, nemulfumire, fipsi de incredere in tine, bogie"... toate domeniilel (Aceeasi lectura)

Asadar, Simon avusese darul betiei Inca dintr-o viata la curte, in Atlantida. In acel baietel crescut in matasuri si dantela, care i-a fost incrediniat, Simon dispretuia propria sa degradare trecuta, in luxul unei curb atlante... De aceasta data, reincarnat in ferneie la Virginia Beach in 1910, si in familia lui Cayce, nu mai risca sa fie viciat de lux!...

141isterul Doamnei Regale


Cazul surorii mai marl a Delfinulul este Inca Si mai uluitor. Bine ca aceste lecturi au lost date in America, pentru oameni care nu sint indignati de ele: asemenea afirmatii ar fi lost de neconceput in Franta. Nu stiu daca toate acestea sint adevarate, dar daca sint false, oricurn trebuie doveditl 0 prietend de-a rnea cu o minte sclipitoare, Maggie Kahn-Sriber, mi-a sous intr-o zi pe neasteptate: "Ei, si-apoi Maria-Magdalena n-a fost nici pe departe asa de rea... Fata bunk destul de inzestrata pentru o viala dezordonata, insa n-a inventat ea praful de pusca... " Am ris cu lacrimi cloud' zile! fi zis ca e vorba de una din made noastre sfinte nationals! Am avut dela ocazia s-o intilnim (in volumul I) ca prietena a lui Christos. Unli au banuit-o direct de a fi lost amanta lui lisus si I-au intrebat pe Cayce. Care a raspuns ca El n-a avut nici o alts mingiiere firica decit aceea a copilapilor. Eu cred ca El avea cu totul aitceva de facut... Deci, pentru a folosi expresia cayciana, egasim aceasta

169
entitate Maria din Magdala reincarnate la Curtea Frantei. Va jur ca nu inventez nimic, ma multumesc doar sa traduc. Incarnare lipsita de bucurie: sa fii fiica lui Ludovic al XVI-lea i a Mariei-Antoinetta, s supravietuie0 asasinarii intregii familii dupe luni de inchisoare Si de chinuri, apoi sa faci o cununie trista, din obligatie, cu un print pe care nu-1 iubeVi, in timp ce iube0 cu patima pe aitcineva. Si, in sfirO, sa n-ai nici un copil... Ce idee sucita sa to reincarnezi in acest marasm dupe ce ai fost Maria-Magdalena! Ceea ce ma mire cel mai mult este faptul ca Inca mai are de lichidat o karma dupe ce a fost facuta nemuritoare ca ''La Madeleine" (avind pe deasupra una din cele mai elegante statii de metro din Paris!). In sfir~it, iata:

In viata precedentfi, inaintea acesteia, entitatea traia in perioada cind domnea ultimul dintre Ludovici: ea era fiica lui, care a scfipat fugind prin zapada-, atunci cind a avut loc area tentative de fuga, in momentul Revolufiei. Entitatea a fost singura persoand din familia regale care a scapat atunci, fiind dusfi pe ascuns in Austria. Entitatea si-a schimbat numele pi-I purta pe cel de Marie-Augusta. Ea a cistigat din punct de vedere moral in experienfa, atunci cind a inceput sa se ocupe de tint fi sa- cinte, fare sa finfi seama de rangul ei fi de tot ceea ce cauzase caderea parinfilor ei fi a restului familieL A cistigat ajutindu-i pe multi, pe cei care fusesera victime ale unor forme de asuprire. Ea i-a consolat, i-a intarit cu cintecul fi prin micile servicii care au adus pujina bucurie in viata ei, de altfel neimplinita. De unde, astazi, faptul c o gasim mereu ca -utind ceva, niciodata mulfumitii in totalitate, niciodatfi fericitfi. (Lectura
295-1) Semnalmentele corespund in parte cu cele ale Doamnei Regale, singura care a supravietuit, caci a fost luata de familia mamei ei in Austria. Are o reputatie proasta in fata tribunalului Istoriei: i se reprowaza mutt faptul ca a tiut ce se intimplase cu fratele sau, Ludovic al XVII-lea, n-a spus niciodata. Dar Ludovic at carui nepoata era, nu avea nici un interes ca ea sa vorbeasca... In viata sa de la inceputul secolului al XIX-lea, mai exact sub domnia ultimului dintre Ludovici (deoarece textul lui Cayce pare s fi uitat Restauratia), ea trecea drept o fata batrina, ursuza. Celor care i-au iubit pe uimitoarea Maria-Antoinetta, pe micutul i irezistibilul Delfinpe blajinul Ludovic at XVI-lea le-ar fi placut sa4 reverse dragostea Si asupra ei... Dar ea era un personaj rece, afectat, o habotnica cu spiritul

Ingust: nu stirnea entuziasmul nimanui. (Si apoi, dace ea fusese Maria

170 din Magdala, trebuie ca avea oroare de once galanterie!) Unii au incercat sa o scuze, spunind ca dupa ce traise in Templu, era o persoana distrusa...,Si totusi, pe cind era Inca o tinara printesa in plina glorie, caracterul ei ursuz nu atrasese simpatiile. Ciudat... Exists un mister in juru! D&amnei Regale: o substituire de persoane, tot ca aceea care I-a ajutat pe Delfin sa iasa din Templu. Dupa unii, sora mai mare a lui Ludovic at XVII-lea Isi sfirsise viata in singuratate, intr-un caste) din Germania secolului at XIX-lea, necunoscuta de nimeni. lar cea care a murit oficial sub numele de Madame Royale nu fusese de fapt decit o servitoare, fiica adoptiva a Mariei-Antoinetta. Am lucrat !a biografia ei si acest personaj oficial nu corespunde decit in parte cu ce spune Cayce despre entitatea fiica Iui Ludovic at XIII-lea (A se vedea pe aceasta tema Le retour du Lys / Intoarcerea Crinului /, de Michel Morin, Ed. F. Lanon, si mai ales magistrala Histoire de 'emigration / :storia eralgrarii / de Ghislain de Diesbach, !a Librairie Academique Perrin). Revenind la adevarata Madame Royale, Cayce vorbeste despre o yield la curte in Egipt:

Ea fusese muziciana in Templu, dupg restaurafia Marelui Preot [observati de asemenea ca aceeasi entitate a trait toata Restauratia, adica in Franta, sub Ludovic at XVIII-!ea!] 0 am outea regasi multe compozlii muzicale datorate acestei entitali pi . datind din acea perioada, atunci end va fi deschisa prima dintre piramide. Ea se numea atunci Isfta. Astazi, in experienfa din aceasta viafa, trebuie sa-pi coordoneze convingerile religioase care-i vin din acea via la cu cele traite in cealalta experienfil de viafa, pe vramea invaliiforului, pi sa vadii ca skrt compatibile. caci este vorba de aceleapi principii. Cum am mai aratat, sent bazele invalaturii raspindite ulterior de Invafator, n viala Lui paminteasca. Aptitudinile acelei viefi egiptene frebuie sa-pi gaseasca .sstaZi intrebuinfarea, iar gindurile, experienfele acestei viefi antice trebuie s fie astazi integrate fn totalitatea personalitrifiti. (Lectura 295-4)

Probabil ca aceasta entitate interesanta a avut alte inearnari pe care Cayce nu le aminteste. Una din constantele date de el pare a fi iubirea artei si a frumusetii si viata intr-un decor luxos - ne amintim ca Maria-Magdalena, fiica unui evreu rasarit si a unei printese siriene, apartinea uneia din familiile cele mai bogate din lerusaliml. (A se vedea ce spune Anne-Catherine Emmerich, Visions, ed. Tequi, Paris.) Cayce si-a sfatuit consultanta sa-i ingrijeasca pe bolnavi si sa feed muzica. I-a spus ca are Inca mutt de lucrat asupra ei insasi pentru a-si invinge

171 Erica:

Entitatea va fi astazi in stare s ajute intuitiv an mare numar de oameni, dace frica ei face loc iubirii. Nu iubirea sentimentala, ci acea iubire care alunga orice teams, Wind total posibil prin El, care este feral, Calauza, Lumina, Viala pentru aceasta entitate, in aceasta viata ca pi in precedenta. [Am inteles

ca este voba despre Christos.] (Lectura-295-1) Dupe ce am citit toate aceste lecturi, m-am intors la Versailles. Palatul, gradinile au inviat datorita luptei curajoase a lui Gerald Van Der Kemp pi a sotiei lui, Florence. Datorita lor, "Versailles Foundation" a reupit sa stirneasca interesul binefacatorilor din lumea intreaga pi mai ales al generopilor donatori americani pentru restaurarea Versaillesului. Dintr-o perspective cayciana, este posibil ca multi dintre ei sa fie reincarnarea barbatilor sau femeilor care altadata au trait in acest minunat palat? $i sa fie oare sortit in mod misterios sa-I adaposteasca pe viitorul "Mare Monarh"? (Vezi The Versailles Foundation", "La Demeure historique", hOtel de Nesmond, 57, quai de la Tournelle, 75005 Paris, tel: (1) 43 29 02 86.) Atunci cind vom cunoapte mai bine mecanismele reincarnarii de grup vom intelege de ce unii se simt chemati sa realizeze, trecind prin mii de obstacole, o opera care raspunde aspiratiiior karmice din epoca tor pi care adeseori ii depapepte. In ceea ce privepte Versailles-uI, exists sigur acolo o resurectie a unui loc vechi, superior, a carui semnificatie esoterica nu o intelegem decit in parte. Are legatura oare cu intoarcerea monarhiei de care vorbesc Nostradamus pi tote ceilalti profeti (inclusiv Cayce' - vezi volumul I unde it evoca pe acest tin& rege care trebuie sa se nasca in curind in Germania)?[A se vedea Eric Muraise, Mythes et legendes du Grand-Monarque / Mituri pi legende despre Marele Monarh /, op'. cit.] Multe mistere istorice se vor lamuri in era Varscatorului. Nepotii noptri vor fi mai bine informati decit not in aceasta privinta iar istoricii viitorului vor scrie lucruri mai inteligente... In ceea ce privepte Revolutia, n-am epuizat subiectul: mai sint pi alte lecturi fascinante!

172 Intilnirea ratata de la Varennes

Ludovic at XVI-lea, cvasiprizonier deja, considers Ca nu-i mai ramine decit sa se retraga undeva departe de Paris, de preferinta linga frontiers, in asa fel incit sa poata parasi Franta data lucrurile se inrautatesc si mai mutt. Maria-Antoinetta vrea si ea sa-si regaseasca familia Ia Viena. Dar esecul nu iarta: va fi exploatat impotriva lor, in opinia public& Yi Ludovic at XVI-lea va fi acuzat de inalta tradare pentru a fi cautat ajutorul fortelor straine impotriva guvernului. Duca Varennes, Ludovic at XVI-lea pi Maria-Antoinetta isi vor pierde definitiv toata ! ibertatea yi speren!,--;. Varennes marcheaza o cotitura important& De cc a esuat fug2,? Doi istorici, soul Girault de Coursac (in cartea Sur la route de Varennes I Pe drumul spre Varennes, ed. La Table Ronde), au analizat toate amanuntele afacerii. Acestia demonstreaza ca marchizul de Bouille insarcinat cu oraanizarea calatoriei, a "dezorganizat-o" de fapt cu iscusinta, pe ascuns, ca sa esueze. Ajungind Ia Varennes, Ludovic at XVI-lea nu va gasi nici cal odihniti ("stafetele"), nici husari ca se--I apere. Ofiterii credinciosi regelui au fost indepartati sau neutralizati. Socotelile marchizului de BouiIle arata ca el I-a tradat pe Ludovic at XVI-lea in avantajul celor dol frati ai sat care-I invidiau - deja emigrati, acestia. Ne amintim ca Ludovic at XVIlea, clad a fest Romulus (cf. mai sus), I-a ucis pe fratele say Remus. In timpul Revolutiei, el va fi victima acestei karma fraterne: "Provence si Artois ne-au asasinat", repeta Maria-Antoinetta, pe Nina dreptate... (Provence va deveni Ludovic at XV111-lea si Artois, Carol at X-lea). late- Iecturile despre Varennes:

Entitatea se afla printre cei care I-au slujit pe rege in timpul tentativei sale de a fugi din Franja, in orapul uncle s-a stricat berlina, sub numele de Yonvel. (Lectura 101-1)

Foarte exact. Intre Chalons si Montmirail, la Etoges, regele a trebuit sa stea o ors, pentru a I se repara trasura.

In aceasta experienfa de vial& entitatea a ciptigat fi a pierdut din punct de vedere moral. A ciptigat in serviciul pe care la indeplinit dupe- cum i s-a cerut. a pierdut atunci cind a fost ridicat intr-un post de putere, de calre conducatorii Revolufiei. Totupi a ciptigat din nou atunci cind a infeles lecitia si s-a straduit In a doua pane a viejii sale se--i ajute pe cei care au suferit fizic de pe urma Revolufiei. (Aceeasi lecture-)

173 lacobinul nostru venea dintr-o Incarnare greaca in razboiul Troiei: nu era prima data cind infrunta razboiul civil, era obisnuit cu asa ceval Un istoric ar putea regasi personajul - dar ar trebui mai muite cautari decit atunci cind este vorba despre un personaj principal. late un alt actor al dramei, o victims anonima: In lam cunoscuta acum ca Franja, experienfa sa de viaja din acea vreme, depi de scurta durata, l-a adus printre garzile regelui si ale reginei, care au fugit in provincie. S-a aflat printre cei care Si-au pierdut viaja aparindu-i, in timpul incercarii de a ajunge la frontiers. La un moment dat, I-a pazit la han pe unul din membrii familiei, pierzindu-pi viaja aparind aceste persoane. Tintir, a avut totupi timp sa dea mult in serviciul sau, apa cum fusese invalat, raspunzind antrenamentului pe care-! primise. Azi, in viaja prezenta, are o atitudine foarte speciall care-i vine din viola precedents: incearca un resentiment impotriva oamenilor care defin puterea. Si totupi, in acelapi timp, el ptie bine ca aceasta au rajiunea for de a fi, pentru a veghea la Binele general [....). Entitatea trebuie sa realizeze ca aceasta experienla a unei vieli anterioare are multa influenla asupra atitudinii sale religioase din prezent 114 Caci acest sentiment Innascut trebuie sa gaseasca un dispuns - problema este de fapt: in numele caror principii [...] trebuie sa folosepti puterea pe care o vei exercita asupra celorlalli? El se numea Beauard, nume pe care-I va schimba in Rene atunci cind va ajunge garde. In viaja actuall, entitatea a incercat o intoarcere imediata intr-un loc unde formafia lui militara ii poate servi din nou, deci ca soldat. (Lectura-348-14) Cayce i-a spus, in lecture, ce venea direct dintr-o viata americana din secolul al XIX-lea, unde era ofiter care lupta in razboaieleduse impotriva indienilor, pe tinge Fort Dearborn (regiunea Chicago). In aceasta viap, era tot filer. i iata un alt martor al arestarii regelui: In timpul Revolufiei franceze, atunci cind fare era imparlita dupe atitudinea fall de revolta care mocnea impotriva Coroanei. Tot in regiunea prin care trecea regele in tentativa sa de a fugi fi in acelapi han in care se oprisera el, ceilafji membri ai Curfii pi aghiotanfii sai, entitatea era o fetifk in acel timp, ea &Ala in casa hangiului pi se numea Iccirice. In aceasta experienla, entitatea a ciptigat pi a pierdut moral. In acea situajie, atunci cind entitatea se eta in pragul adolescenfel, adica la doisprezece ani, a fost impresionata de ceea ce se vorbea in fur pi de evenimente, astfel

174

incit va famine marcata pentru tot restul viefii sale de atunci, pe pamint. Ea a bait intr-o perioada" de marl schimbari, fiind o fire curioasa de tot (Ca astazi), cautind sa ptie tot, sa infeleaga tot...

Era o tiara domnifoara de 13-14 ani in acea vials , atunci cind cei care sint scum mama fi tatal ei (mama actuala era in serviciul tatalui actual) au fost arestali impreund cu regele $i regina, entitatea aparfinea familial hangiului cind s-a efectuat arestarea. Se numea Arabela. In acea experienla de viara, entitatea a suferit in sentimentele sale tap de persoanele regale, care erau, pentru ea, alit de sus fafa de ceilalfi; Si din cauza gentilefii, blindefii, sentimentelor lor, entitatea a vrut sa regaseasca astazi o ambianta asenuinatoare. (Lectura 2015-3)

(Lectura 301-5) Este greu de identificat hanul despre care vorbeste Cayce: in fiecare crawl strabatut exists unul unde se schimbau caii trasurilor care treceau (caii puteau parcurge doar o distant limitata si aveau nevoie de odihna; dace voiai sa-ti continui calatoria fara intrerupere, trebuia sa schimbi caii la han). Or, ajungind Ia Varennes Ia ora 11 noaptea, Ludovic al XVI-Iea, care nu cunostea localitatea, trebuia sa gaseasca hanul care avea sa-i dea caii. Bineinteles cs datorita tradarii lui Bouille, caii nu erau acolo! Sfertul de ora pierdut va lasa timp sefului de post Drouet, care a primit ordine de Ia Paris sa-i alerteze pe locuitorii din Varennes si pe procurorul comunei, Sausse. In casa Iui, si nu Ia han, va fi retinuta familia regala. In multimea care umpluse strazile, in sunetul clopotului de alarms, o fetita de doisprezece ani asculta cu urechile ciulite. Pentru locuitorii din Varennes, un tirgusor uitat unde nu se intimpla niciodata nimic, acesta era un eveniment de neuitat: I-au vazut pe rege in carne si case cu intreaga Iui familia, si au vazut arestat in oraselul lor... Ai de ce sa ramil marcat pe vials, cum spune Cayce. lets o alts fetita amestecata in aceasta drama:

Am vazut mai sus lectura in care Cayce ii anunta pe unchiul Iui, Dr. House, si pe so(ia acestuia ca au fost Ludovic al XVI-Iea si Maria-Antoinetta (ceea ce i-a lasat indiferen)i!). Entitatea respective a vrut sa fie din nou in preajma lor, unde domnea aceasta ambianta domestics, amabila si calda (i-am spune "fara fasoane"), ceea ce caracteriza intimitatea Jul Ludovic al XVI-Iea (cad regele si regina nutreau multkafec)iune reciproca, isi iubeau copiii Si se purtau frumos cu servitorii). In mod asernanator, un secol mai tirziu, atmosfera din familiile Cayce, Salter, House avea aceleasi caracteristici de

17 5 bunavointa, gentifete, pace familiala - o oazd cind faci o comparatie cu ceea ce se intimpla acum in junglele marilor orase unde relatiile famifiafe Sint distruse. In ultima parte a acestei vieji, entitatea a suferit martiriul pentru o cauza fi in anumite perioade din viaja ei aici, viala ei actualii, avea aceeafi atitudine term& (Lectura 2015-3) Lectura fusese data pentru un copilas de cincisprezece zile, o fetita. In prima lectura, Cayce ii descrie o viata (situata intre viata din vremea lui Ludovic a! XVI-lea si viata de Ia Virginia Beach), cind fusese Frances Willard (1839-1898), celebra militants care a jucat un rol atit de mare in miscarea feminists americana. In aceasta viala politica, ea a luptat de fapt cu multa hotarire in favoarea drepturilor celor sdraci, ale femeilor (muncitoare, in special), ale victimelor alcoolului. $i Cayce spune ca ea va incepe sa militeze din nou in aceasta viald! Intr-o viata precedent& ea fusese o printesa si preoteasa in Tempful Frumusetii, care militase tot in favoarea femeilor. Desigur ca va fi apreciat bompania lui Ludovic al XVI-lea, care, de o bunatate exceptional& nu era deloc fioros, ba chiar a incurajat-o pe MariaAntoinette sa-I pastreze pe Axel de Fersen la Versailles, deoarece vedea bine Ca ar intrista-o absenta marelui ei admirator! (Unii chiar iI banuiesc pe cel din urma ca ar fi tatal lui Ludovic at XVII-leal... )

ingerul bun at lui Ludovic al XVI-lea in inchisoare: Doamna Elisabeth

Lecturile despre aceasta perioada sint atit de abundente incit nu stiu cum sa le clasific. Sint oameni de Ia Curte personalul ior; de partea opus& revolutionarii. $i apoi, intre cele cloud" grupuri, cele mai multe personaje care trec de Ia un grup la altul, isi schimba parerile, iii intorc haina de mai multe on - toate culorile, toate jumatatile de masura in materie de convingeri oferite de aceasta epoca pasionanta se reflects in lecturi. Voi incepe deci cu o regalista care nu putea fi altfel intrucit apartinea familiei regale! (Wear ca Philippe d'Orleans, cind a votat pentru moartea lui Ludovic al XVI-lea, nu se sinchisise de faptul ca regele era varul sau!). ln viala dinaintea acesteia, entitatea tra la in timpul lui Ludovic al XVI-lea. Era sora suveranului pi cea care i-a fost alaturi

176
in ultimele zile din viaja fizica. De asemenea, entitatea, in ultimele sale zile, a ciptigat multa fermitate sufleteasch care se vede astazi, molt curaj cu care s-a luptat, affind o mare dezvoltare morals. Nu era cazul primei Orli a viejii sale - pi in viaja ei pe acest plan, existenja devenise apasatoare. Numele ei era atunci Angelica. (Lectura 1187-2) Semnalmentele corespund bine cu cele ale Doamnei Elisabeth, sora lui Ludovic al XVI-lea, care, spune Bouillet, "s-a facut remarcata prin dragostea pi devotamentul pentru fratele ei; nu I-a parasit in momentele cele mai periculoase pi a fost inchisa in Templu impreund cu restul familiei regale. Condusa la epafod in 1794, a indurat supliciul cu o admirabila resemnare". Se nascuse in 1764 pi avea deci treizeci de ani. Las istoricilor specialipti in aceasta epoca grija de a vedea daca, printre numeroasele ei prenume, era Si Angelica... (sau daca este o idee a secretarei care a gasit personajul "angelic" ? Aceasta este de altfel pi impresia lasata contemporanilor sail).

Mirabeau-Trasnetul
lata acum pe cineva care s-a prezentat drept un consilier at regelui. Se ptie ca acestuia nu i-au lipsit niciodata sfaturile bune... Pe care nu a avut curajul sa le urmeze: ... In acea perioada de framintari, in acea jars cunoscuta acum ca Franja, existau oameni care se bucurau de autoritate pi trebuiau - sau ar fi trebuit - sfi fie consilierii regelui, El se afla printre intermediarii intre popor pi putere. Numele sau era atunci Burgette. ,Si, in aceasta activitate, el a trebuit, impreuna cu tatal sau Si cu aljii, sei dea sfaturi pi sa" explice cum se putea evita ceva diferit. Multi au realizat, spre disperarea lor, ca sfaturile erau bune. Dar acest lucru a descurajat-o pe entitate fi a facut-o s inteleaga necesitatea schimbarii relafillor pi mediului. In contact cu anumiji lideri revolutionari, entitatea a fest victima destulor experiente fizice triste. Totupi ele i-au adus forja sufleteasca Si foga mentala care au insemnat o evolujie spirituals. lea de ce are astazi aceste talente de conducator, care-i yin din ceea ce a ciptigat el in acea experienfii, pi bunul contact uman cu oamenii din diferite clase

17 7 sociale, cu cei care, indiferent de nivelul lor, au de analizat situafiile Si, datorita vieplor lui planetare anterioare, are disponibilitafi exceptionale. (Lectura 510-1) Cayce spune ea el traise deja in Egipt in timpul unei revolutii. Descrierea ar putea conveni multora din consilieri cei buni ai lui Ludovic al XVI-lea - care, dupa cum si-a dat seama prea tirziu regele, avusesera dreptate. Un amanunt semnificativ ne poate edifica in privinta lui Mirabeau: celebrul orator avea si un tats, om politic foarte legat de economisti (deci intelectuali liberali, care preconizau reforme). Al doilea Mirabeau este cel mai stralucit orator al Revolutiei. N-a incetat recomande aceste reforme (rezonabile) regelui, care ezita sa-I asculte, pentru ca era considerat in viata personals un desfrinat. A fost unul din rarii intermediari competenti intre rege st Starea a Treia: "Starea a Treia din orasul Aix (oral de basting pentru el) I-a ales ca reprezentant al Statelor Generale din 1789. A adus in acea adunare, alaturi de elanul tineretii sale, cunostintele profunde ale virstei mature. Curind i-a dominat pe top oratorii si a devenit centrul in jurul caruia s-a unit tot ce era mai puternic si mai ilustru in Starea a Treia. El a fost cel care a hotarit Revolutia opunindu-se, dupa sedinta regala din 23 iunie 1789, faptului ca deputatii din Starea a Treia sa voteze separat celelalte doua ordine. Este cunoscuta apostrofarea vehementa pe care a adresat-o in acea imprejurare marelui maestru de ceremonii, Dreux-Breze: "Domnule, ne aflam aici prin vointa poporului si nu vom iesi decit prin forta baionetelor". Dupa ce s-a aratat a fi cel mai indraznel reformator si cel mai periculos adversar al curlii, Mirabeau s-a apropiat de regalitate, pe 3 iulie 1790. [...] Popularitatea sa incepea s se clatine atunci cind a murit brusc, pe 2 aprilie, obosit de viata sa furtunoasa." Dictionarul Bouillet nu spune clar de ce (dupa Cayce) entitatea a fost victims unor experiente fizice triste, datorate revolutionarilor. S-a vorbit mult ca fusese otravit de prietenii sai revolutionari, furiosi sa-I vada revenind la rege, chiar in momentul cind acesta si regina aveau s se hotarasca asculte! Oare fusese deja victima tentativelor de otravire sau a maltratarilor corporale? E sigur ea a suferit multa amaraciune si descurajare pentru Ca nu fusese luat in serios. Reginel i-a trebuit mult timp sa-1 aprecieze deoarece era urit (desfigurat complet de varsat), pentru ca apara cu violenta interesele poporului... si pentru ca spunea adevarul! Ludovic al XVI-lea ar fi trebuit sa-I numeasca "sef al opozitiei Maiestatii Sale" - inspirindu-se din sistemul englez pe care de altfel Mirabeau it cunostea si it aprecia.

178 Diclionarul meu mai spune ca "ramapifele sale au fost conduse pe ultimul drum cu mare pompa Ia Pantheon; doi ani mai tirziu, plebea Ie-a deshumat pentru a le impraptia in vint"... Ultimul episod al maltratarilor fizice despre care vorbea Cayce? Cit despre acest nume Burgette, ma intreb cum a putut secretara lui Cayce sa ajunga Ia el, pornind de Ia "1-lonoreGabriel Riqueti, conte de Mirabeau" ? Barbafii cei mai lucizi, cei mai inteligenfi din intreaga perioada revolufionara sint desigur Mirabeau pi Talleyrand. In lectura lui, Cayce descrie amplu capacitafile intelectuale extraordinare ale celui dintii:

De la Mercur provine influenja care-i da aceasta energie mentala, aceasta activita:e mentala, aceste aptitudini care se gasesc in omul de azi pi care au devenit exceptionale: acest discernamint, acest spirit analitic care i-au permis sa evalueze activitafile intelectuale ale altora cu care se afla in contact. Totupi entitatea, facind uz de aceasta putere de cuprindere innascuta, poate um sau abuza de ea pentru dezvoltarea sufletului eat. (Aceeapi lectura) De la Venus ii vine posibilitatea de a fi tandru atunci chid este necesar, sever cind trebuie pi iubitor In rs1ajfille umane care integreaza o fiinfa in anturajul sau, pi entitatea este capabila sa faca ceea ce trebuie in orice activitate din domeniul relatiilor umane. (Aceeapi lectura)

Ne amintim ca Mirabeau era "foarte inclinat spre Venus", deoarece, prima data cind auzim vorbindu-se de el, "a fost Inchis Ia Vincennes, Ia cererea tatalui sau, pentru rapire pi adulter" (Bouillet). De fapt, o sedusese pe contesa de Monnier, tot atit de frurnoasa pe et era el de urit. Din pacate, maritata cu un mopneag mai batrin den ea cu patruzeci pi trel de ani! Corespondenfa tandra pe care a purtato cu ea va fi publicata sub numele de Lettres a Sophie / Scrisori catre Sophie /. Dar, atunci cind Cayce vorbepte de Venus pi Mane, trebuie sa Infelegem bine ca influenta acestor planete vine din pederile entitafii pe aceste planuri (am explicat In volumul I punctul de vedere al lui Cayce privind ceea ce numepte el 'pederi planetare').

De la Jupiter ii vine aceasta vasta experienfa in cimpul mental pi in cimpul material, oferind entitatii interese deosebite analiza activitatilor, a asociajiilor lor; este de asemeni interesat de

pentru clasificarea psihologica a indivizilor pi a grupurilor, in

17 9

relafiile cu cei care sint cornpetenfi fi instruifi in domeniul comercial De la influenfa lui Neptun ii vine nevoia de a fi linga marl intinderi de apa, de a se asocia cu oameni care au traversat de curind marile sau adesea legaji de acest gen de oameni. (Aceeai
lecturd) Viata lui Mirabeau arata intr-adevar aceasta mare deschidere a spiritului catre strainatate, catre tarile de peste man (mai ales Anglia). $i de asemenea sentimentul innascut a define

cunoafterea misterelor, ritualurilor, ca ftie sursele din care aceste mistere fi rituri ?pi Crag parfumurile j...j. $i de asemenea interesul pentru tot ceea ce privege misterele vietii in sine pi in manifestarile sale psihologice, in relajille dintre indivizi activitafile lor, Si acest lucru it simte el in orice Imprejurare pi la oamenii de once condijie. (Acee4 lectura)

Aitfel spus, Mirabeau ar fi fost un excelent psihanalist, un foarte bun sexolog, un perfect vinator de capete, un minunat agent secret (ceea ce a Si facut intr-o misiune), un mare filosof, un clarvazator extralucid... ceea ce a fost intrucitva in calitatea sa de cel mai mare orator din epoca. In alte timpuri, I-am fi numit profet. Pacat ca nu sint niciodata ascultati in Cara lor! Entitatea aceasta fusese de mai multe on femeie, mai ales in Persia, unde ea a functionat cu succes ca ministru social, insarcinata sa regrupeze emigrantii evrei in timpul Exilului i Cayce spune Ca a facut o treaba minunatal Si, bineinteles, Mirabeau ii tragea cunoaterea misterelor dintr-o viata in Egiptul vechi, ca toti contemporanii sai de la Revolujie. De data aceasta, in America vremii lui Cayce, era o femeie de patruzeci de ani...

Anturajul lui Ludovic al XVI-lea i at Mariei-Antoinefta

lata, una peste alta, citeva probe de viata la Curte. In ceea ce privete identificarea personajelor, nu este intotdeauna t4or de facut cind sint persoane obscure. Chiar apii de prima marime, ca Mirabeau, sint imposibil de identificat numai dupa transcrierea numelui lor. De asemeni, adesea exists putine amanunte, deoarece Cayce face mai mult bilantul moral al unei ce a pierdut entitatea Si ce a ciltigat.

180
El insista asupra consecintelor psihologice pe care le au vietile anterioare asupra vietilor actuale. Dar nu da niciodata multe detalii Ia prima lectura. Poate ca privirea senina cu care Cayce ne invaluie Istoria ne va deterrnina sa intelegem mai bine o perioada care Inca ne stirneste o emotie profunda! De exemplu, disparitia micului Ludovic al XVII-lea, care, de peste o suta cincizeci de ani, continua sa stirneasca polemici... Aceste evenimente de Ia Revolutie and Inca in amintire cind eram copil, in Bretania, urmasii familiilor suane, Charette, La Rochejaquelein etc., "nu vorbeau" cu urmasii republicanilor! Ca multi alti copii francezi, am auzit si eu povestindu-se in copilaria mea amintiri de familie care datau din aceasta epoca. "Bunica tatalui meu povestea. Mama spunea ca-si aminteste cum a trebuit sa fuga dintr-un caste! in flacari, intr-o noapte, cind era doar o fetita mititica, in timpul Revolutiei." Am intrebat-o pe mama: "Si cu castelut ce s-a intimplat? - A ars complet, n-a mai Camas nimic din el, se numea Nangis." Am auzit adesea povesti asemanatoare transmise printr-o traditie orala, ramasa Inca vie la not atita timp cit au existat batrini (adica bunicile care depanau amintiri, nu televiziunea!). Acum, cind ne descotorosim de bunici ducindu-le la azile, cine se mai bucura oare de amintirile lor? lata prin urmare si alti membri ai familiei regale:

El traia in Franja atunci and regele a fost impins la exit, atunci cind mocnea revolta. Entitatea era o persoana in virsta, cu care regele discuta in vremurile mai liniptite. El se numea Markle pi era mai cunoscut in calitatea sa de consilier al tinarului rege, pe care trebuia sa-I educe, pe care trebuia s6-1 inveje s se cornporte tap" de el insupi Si fats de alIl. Pe scurf, profesorul !W. De unde aptitudinea lui de astazi de a-i sfatui pe cei care se afla in imprejurari grele. Totupi fi el s-a ternut mereu de cenzura celorlalfi pi acest lucru ar trebui depapit in via;a actual& (Lectura 108)

Bineinteles Ca; Ia Curie, oamenii care se exprimau fiber ca Mirabeau erau rau vazuti (si riscau sa-si piarda functiile si averile). Lectura urmatoare descrie o drama a reputajiei MarieiAntoinetta:

In aceasta perioada cind s-au petrecut marl rasturnari, sub un regim distructiv - aducind Revolufia in Franja entitatea se afla printre oamenii care veneau la Curte pi printre acelea care le slujeau pe doamnele de onoare ale reginei din acea perioada. Metodica, calma, dind mereu multe sfaturi, ea a ciptigat mult din

181 punct de vedere moral in viaja de atunci. Dar a pierdut moral prin teama de a-pi exprima eul profund. Numele ei era Lucia. ,Si de acolo II vine astazi nevoia de a cunoapte energiile interioare care conduc forfa spirituals in orice persoana cu o pozifie important& Nu o intereseaza atit religia sau politica, economia sau socialul, cif ceea ce-i determine pe oamenii de la putere s acjioneze (pi in al treizeci pi patrulea an, entitatea va afla multe despre aceasta, in ea insapi 0 in aljii, cfici se va reintilni cu persoane regale). (Lectura 778-1) Persoana care a cerut lecturile este o tinara femeie de douazeci si opt de ani... Din nefericire, dosarele consultanhilor nu dau intotdeauna elemente biografice care sa permits verificarea profetiilor lui Cayce! Ca si persoana dinainte, ea a suportat presiunile etichetei care impiedicau libera exprimare. Curdle produc lingusiri lingusitori... in paguba maxima a suveranilor. lata Inca o persoana care nu indraznea sa se exprime: lI regasim in regatul Frantel (...] sub Ludovic al XVI-lea fi entitatea apiira regalitatea. (Lectura 4211-1) Din expresia defender of the royalty, trebuie sa intelegem una din garzile inarmate care "aparau" efectiv persoanele regale si Curtea. $i entitatea a ramas Inca, in aceasta viaja pe plan terestru, tributary celor mai inalte parer! ale altora. De acolo ii vine astazi iubirea noblefii fi a celor care sint in stare de fapte rnparefe. Este bine sa Incurajezi cu condifia sa pfii ea" dreptatea, 0 nu puterea, ar trebui sa" stapineasca lumea fizica. (Aceeasi lecture) lata, in fine, o remarca foarte negative despre un preot care organiza... "baleturi raze": Entitatea se afla atunci in aceasta jars cunoscuta ca Franfa, cigar inainte de Revolufie. Pe numole sag Charles Characters, oferea oamenilor distracjii pentru egoipa Intrucit ca preot, entitatea utilize serviclile fi relatiile rezultate de pe urma funcflei sale, pentru a satisface nu numai dorinjele cart* dar fi ceea ce-i permitea sa-si face o situafie, o viaja luxoasa Si confortabila. Neincetind s is altora ceea ce-i putea fi util, indiferent de pozifia dorinfele acestora. (Lectura 366-5) Acest arivist lamentabil, reincarnat intr-un barbat de treizeci si case de ani la vremea lecturii, era... invalid. In scrisoarea lui catre Cayce (dupe o lecture pentru sanatate), i-a cerut sfaturi pentru a-si vindeca eczema, membrele intepenite, articulatiile blocate de

182 optsprezece ani... si adauga: "Imi voi pune toata increderea in Domnul si voi vedea cum pot indrepta aceste greseli care stau la baza necazurilor mete. Pielea incepe sa mi se vindece si sint sigur Ca, dace exista un motiv precis pentru aceasta stare de lucruri, lectura despre vietile mete anterioare it va arata." Cayce ii raspunde ca experienjele sale pe Pamint fi in jurul Pamintului reprezinta un dosar (akasic) voluminos. ca le va rezuma si le va arata ca sa ajute acest corp in existenja sa

actuala1.4 Influenfele pe care le gasim aici provin mai degraba din trecerile pe Pamint fi sint foarte legate de ceea ce a facut trupul cu ce avea la dispozijie, in fat a legilor spirituale fi creatoare care au puterea s se manifeste pe Pamint, prin intermediul activitafilor indivizilor. (Aceeasi lectura)

Prin stilul bombastic at lui Cayce, intelegem ca reaua fotosire a corpului fizic - abuz de placeri egoiste - in vietile de altadata este cauza subrezirii corpului actual:

WA de ce astazi are nevoie sa fie ajutat de alfii pentru nevoile corpului sau, ale spiritului, pentru tot ce-I Inconjoara. Nu este nimic altceva decit "facture" lucrului cu care fi-ai incarcat propriul eu. Deci trebuie sa reconstruim din ce In ce mai mutt eul tau, golindu-I progresiv de egoul sau, dezvoltind dorinja ca trupul sa fie folosit din ce in ce mai mutt pentru Datatorut tuturor bunurilor pi al tuturor darurilor perfecte [Dumnezeu].
$i Cayce, insistind indelung asupra felului in care acest barbat trebuie s se dezbare de egoismul sau, ii recomanda o rugaciune catre Christos

Folosefte-ma, curafa-ma de toata murdaria, ridica in mine un spirit nou, astfel [mit carnea Si inteligenfa mea s fie mai treze. Tu efti Datatorul pi in Tine e Viaja. lar eu sag laud pi sa-i preamaresc pe cei care ma ajuta s implinesc aceste nazuinfe din mine, cel de acum.

Aceasta rugaciune magnifica este o afirmatie pe care bolnavul trebuie sa o repete zi de zi incercind s o inteleaga cit mai bine cu putinta, sa si-o insuseasca tot mai mutt, pina cind mentalul sau devine destul de pozitiv pentru a retua controlul corpului, facindu-I sa evolueze spre vindecare. Afirmatiile date de Cayce se bazeaza pe puterea foarte mare a reprezentarilor mentale pozitive (exprimate verbal in mod repetitiv). Noi le folosim mutt in grupurile de vindecare prin rugaciune.

183 Fieceiruia adevorul sau


Asa cum o spune foarte bine lecture care urmeaza: Entitatea era in Franfa in acea vreme cind multi ipi puneau Intrebari despre principiile fundamentale care trebuie sa stea la baza activitafilor Si moralei popoarelor. Deli frumusefea, armonia, muzica Si arta au fost la mare cinste, erau folosite mai mult la cautafea placerilor fizice. Entitatea, pe nume Fauchee Bannssten [sic], a ciptigat moral in acea viala in cunoaptere, dar nu prea mult in infelegere pi a ciptigat in dorinfa, sa spirituals de a cauta ceea ce i-ar aduce sufletului sat/ pace Si armonie. (Lectura 5231-1) Era o epoca in care fiecare trebuia sa-si gaseasca adevarul si linia conduitei personale si sa si le asume singur. Numai prostii sadea au camas sanchiloti ( fr. sans-culottes = revolu(ionarii din 1789-1794, n.tr.) :nversunati 7,n toata Revolutia - sau regalisti integristi. Era evident ca vechiul regim se surpase pe un ant de :nstitutii prea rigide care ar fi trebuit adaptate de foarte multa vreme. Fiecare a trebuit sa faca o sinteza a ideilor not si a celor vechi. Multi au fost sinceri in toate schimbarile lor bruste de atitudine. De asemenea, multi au fost doer oportunisti, tinindu-se aproape. li regasirn in lecturi - intreaga gams de pozitii morale si politice. Jn iacobin: in acea perioadit de arboaie pi de lupte inZre oamenii din popor pi cei care erau cunoscuji ca regalipti, in Fra4,ta, entitatea provenea din popor pi a fost printre cei care au contribuit la ridicarea puterii populare, care au impins multi oameni sa reactioneze impotriva agresivitalii - cum era resimfita - oamenilor OW la putere pi a bogapei lot. Entitatea se reumea Arney. Entitatea a ciptigat fi a pierdut moral. Fiind considerat ca un dur intre duri, claci entitatea se entuziasma mult ca s-i suatina" pe agitatori pi nu se dadea inapoi de is nimic pentru a inthicara imaginajiile pi dorinfa de libertate, atit fizica cIt pi materialii, a tuturor asuprifilor; care simfeau aceste opresiuni ca pe o piedica pentru progresul oamenilor din popor. De acolo dupal cum constatim in prezent, aceste tend:We la un compo4tament de mic tiran. (Lectura 398-1) Lectura este data pentru o fetita de doi ani. Dupa cum. spune

184 Cayce, drama lacobinifor a fost caderea in extremele pe care ei le condamnasera, iar dictatura populara a sfir0 prin a fi atit de grea Theft a zdrobit o lume intreaga. Un om politic: Inainte de aceasta viaja, gasim entitatea in tam cunoscuta acum ca Frania, in acea perioada cind erau luate anumite idei, anumite orientari privind puterile date grupurilor pi maselor. Acolo entitatea colabora strins cu cei care au jucat un rol determinant nu numai Fn viaja politica in sine, dar pi pe plan national. ,Si aceasta are o semnificajie profunda in experienta de viaja a entitafii. Ea era atunci un conferenciar cunoscut astazi in domeniul dreptului - fi unul dintre cei mai drastic! avocaji ai Starii a Treia. Numele lui: Charlean Heltzlett. In aceasta experienla de viola entitatea a ciptigat moral deoarece, fiind de sex diferit MO de astazi, ea a facut muft pentru a favoriza accesul multora la responsabilitatile guvernamentale. $i entitatea simte tot ce vine din tara aceea ca pe o parte din ea insapi, ca pe o cunoaftere innascuta. ,Si emotiile pe care le incearch astazi, in viaja actuala, ii vin din influenta pi din energiile experimentate in cealalta viaja. (Lectura 1847-1) Lectura a fost data pentru o femeie de aizeci de ani. Cautind sincer sa ajute, primeVe doar felicitari de la Cayce pentru acea viaja francezal lata o alta figura politica mai putin pura: 0 regasim la cunile Franjei, atunci cind puterea se schimba, trecind in Win& poporului. Entitatea facea pane din Adunare inationalaj fi se numea Myratt. Entitatea a ciftigat fi a pierdut moral in aceasta federe, caci motivapile egoiste de meirire a eului i-au adus energii distructive in mental pi in forjele spirituale ale egoului. De unde nevoia sa prezenta de a-i conduce oficial pe cellaljl, chiar atunci cind nu este nevoie. (Lecture 3929-1) Este evocata faimoasa zi de 5 octombrie 1789. Este ziva in care femeile din Paris, mai ales vinzatoarele de pete din Hale ("precupetele de pete") se vor duce la Versailles, sa-i aduca la Paris pe rege pe cei din familia sa, urtind: n aducem pe brutar brutarila pe ucenicul lor". Insemna ca Parisului ii era foame: din cauza dezordinii omajului, aprovizionarile cu griu nu mai ajung in cantitate suficienta pentru a hrani capitala. lata. lecture:

185 Entitatea se afla in fara franceza in acele perioade in care a izbucnit ceea se cunoapte ca Revolujia franceza. Acolo regasim entitatea printre mamele care au contribuit la trezirea, oamenii din popor, a unui resentiment faja de putere. Pe numele sett Renee Wentwerth, entitatea a pierdut pi a cigigat moral in experienfa. Idealurile sale de drept universal la munca, la ajutor social $i scopurile sale erau borne. Dar odata toate acestea au devenit o piatra unghiulara pentru entitate, caci ea a devenit tot atit de dictatoriala ca acela carora le luase locul. De unde nevoia, in toati viola de scum, de a prim! ordine de fc alfif Si de a-si domina tendinjele (autoritare), pentru cli ele cautli sa se exprirne. Dupe' cum am mai spur, entitatea este usor tulburata, dar se ptiti ea- dezvoltindu-va rabdarea, veji ajunge din ;Jou se ve 4tapiniji sufletul. (Lectura 1971-1) Se phe Ca vinzatoarele de peste dm Hale verbeau de sus pi erau temute aceste feme strasnice al caror apelativ de "harengere"/ n 3gustoreasa de pepte; mahalagioaca / trage spre cuvIntul 'megere" / ;;otoroanta, zgripturcaica !eta un at tip de femeie, genul care nu se d in %tun de la imic ca sa iasa din hoc: ...in timpul revolufillor din Franja de astazi. Entitatea a fost .intre acelea care au oscilat intre politica pi biserica, in aces k:xperlenla she vista Se numea Arnelie pi provenea din familia unui oilier din garde regelui. Entitatea a fost agent de legiltura intre afiferite asocial:7i say grupuri de patriofi pi revofujionari. Ea a ciptigat fi a pierdut moral. A cigigat atit cif a menjinut un ideal de slujire a altora; a pierdut atunci cind a uitat acest ideal in placerile egoiste; mai exact, in aceasta lupta pentru supraviefuire, entitatea a pierdut din vedere idealul. De unde in prezent combativitatea sa - aceasta permanents lupta interioara intre Ideile, scopurile, proiectele $i dorinjele sale. Entitatea a trebuit sa fie judecata de multe ors, intrebata de profiturile ei materiale eat pi de relafille ei diverse, de cercurile pe care le frecventa pi de tentativele ei de a 'amine independent& ,Si intre timp fi-a abandonat idealul. (Lectura 1733-2). !n Inchisorile revolutionare, multe femei pi-au datorat sceparea numai farmecelor lor si pi-au salvat viata prin intrigi. In acele tirnpuri tulburi nu puteai fi prea consecvent cu principiile... Cei care se agatau de idealul ior, riscau ghilotina, ca aceasta de exemplu: ...In timput acestea perioade in care Ludovic al XVI-lea a

1 86

provocat in Franfa tulburarea care a atras dupa sine alte tulburari la alte popoare - la mufte! Totugi in aceasta perioada apar principi; pentru care a actionat entitatea pi s-a exprimat in viafa urmatoare. Entitatea se afla printre revolujionari, era un pef care conducea activitafile Impotriva reginei Si a celor care dejineau puterea. Entitatea a fost Intre primii decapitaji din partidul sau pentru activitafile sale de agitator - se numea Celencentei [sic]. In prezent, are o dorinfa innascuta de a fti mai mutt despre cele ariitate mai sus pi, totugi, toate acestea sint inabugite in interiorul ei cu groaza. Totugi principiul libertalii persoanelor, libertatea personals, ramine indidacinata in sufletul entitafii - pi aceste principlE innascute cauta sa se manifeste, sa gaseasch un mijloc de expresie in actfyitafile sale. (Lectura 852-12)

Prima parte a Iecturii II acuza fara inconjur pe Ludovic at XVIlea de a fi provocat Revolutia, care a aprins apol spiritele in intrega Europa: When Louis the sixteenth in France made the turmoils. Este sigur ca Ludovic at XVI-lea, depi tradat in mod constant de fratii lui, a fost mereu lipsit de curaj Si i-a dezamagit pe cei puneau speranjele in el. Toate spiritele bune din timpul sau I-au prevenit asupra urgentei reformei, a iminentei pericolului. El asculta, ezita, ii concedia pe supupii prea sinceri... petrecea zile intregi Ia vInatoare, ca sa uite... Maria-Antoinetta cauta uitarea in petreceri. LamotheVaujon, in Memoriile sale foarte controversate, povestepte o intrevedere secrets a Mariei-Antoinetta cu contele de Saint-Germain, Ia Versailles. Acesta ar fi anunlat-o dinainte de tot ce avea s se intimple i-ar ti cerut concedierea ministrului Maurepas. Acesta i-a convins pe rege pi regina sa nu-i dea ascultare lui Saint-Germain. Nu s-a putut dovedi niciodata ca aceasta poveste este adevarata sau nu. Oricum ar fi, Inca de pe vremea lui Ludovic al XV-lea, multi vazusera limpede pi se exprimasera public prin scrisorile pi cuvintele lor. Ludovic at XVI-lea era inca foarte puternic: regaiitatea era respectata, iar suveranii ar fi putut sa urmeze calea ingusta a reformelor pi chiar sa le faca acceptato. Lectura evoca de asemenea traumatismul durabil - de Ia o viata la alta - suferit de cei care au fost ghilotinap. Retrairea durerosului episod le-ar permite sa inteleaga pi sa se elibereze de traumatisme, dar in acelapi timp, le este prea frica s coboare din nou in acesta spaima... Cunosc o femeie care a suferit toata viata de (lured de cap, la nivelul cefei. Nici un medic n-a reupit sa o vindece. Hotarindu-se Intro zi sa intreprinda o regresie in vietile anterioare, Ia un psihiatru

187 reincarnationist, aceasta persoand a retrait o viata in care fusese decapitate... Depapind emotia, s-a simtit eliberata. Ea a avut curajul sa priveascd in tap aceasta amintire dureroasa, iar acum nu mai are deloc dureri de cap! Cayce este, bineinteles, unul dintre marii pionieri ai acestdr "terapii prin cunoapterea vietilor anterioare". El a deschis calea - pi nu se va mai putea trece acum peste ea. Peste mai putin de zece ani (scriu in 1987), reincarnarea va fi integrate in toate terapiile... Nu se va mai face medicina sau psihologie fart sa se tine seama de aceasta realitate fundamentals. late un grup de lecturi care evoca aceasta cumplita perioada in care inchisoarea Si moartea (Meat.' tircoale fiecarui cetatean, sanchilot sau nu: Il regasim in timpul Revolufiei franceze, in acea perioada cind furtuna politica a umplut inchisorile pi in epoca primelor incercari de high' a persoanelor regale. Caci fratii lui Ludovic at XVI-lea au reupit sa fugd, ca i matupile Si multe alte rude din familia regale. Grepeala regelui a fost ca dat seama prea tirziu... Entitatea se afla atunci printre soldafi. Nu pentru ca era impotriva regelui, dar a fost constrins prin foga lucrurilor pi de imprejurari sa apart ca fiind de cele dou'a parri in acelapi timp. Numele lui era Eliod. Entitatea a pierdut pi a ciptigat in aceasta experienfa de vista - caci zilele erau Fungi in acele timpuri zbuciumate -pi, in acea perioadti, oamenii au trebuit schimbe de mai multe on ideile Si sa sufere schimbari in viafa /or. Entitatea, in ultima parte a viefii sale, a dat mutt, difuzind in rindul oamenilor din popor publicaple scrise pentru ei, reunindu-i pe cei care se aflau pe pozifii inaintate in jurul unui scop comun. Sub Teroare pi in timpul rebeliunii [care a urmat?], entitatea a suferit in corpul pi in spirftul sau. De unde, astazi, necazurile sale, luptele interioare. (Lectura 311-1) Dar sa continuarn cu inchisorile: In timpul Revolujiei franceze, entitatea se ufla printre cei care erau angajafi in Casa regelui, un gardian dintre cei care-I slujeau pe rege in perioada captivitafii. Numele sau era: Jean Paula [in sfirpit un nume frantuzesc sau aproape!], el a ciptigat pi a pierdut in aceasta experienfa. Hind ajutor, servitor pi cel cu care regele statea de vorbli adeseori, oferind o mare parte din distraciii [ale prizonierilor] ca fi sfaturi care ar fi provocat repulsia multora.

188 Entitatea a ciftigai fi a pierdut in timpul acestei experienfe, ciptigind in serviciul facut altora, pierzind prin cultivarea resentimentelor sale. De acolo ii vin astazi aceste influenfe ereditare pi familiale, ca pi aceasta inclinafie pentru melodiile care induc meditafille, mai mult triste. (Lectura 933-1)

Oamenii au trebuit mai intii sa lupte in ei in isi cu cet mai rau dusman at Omului, Erica:

In viaja precedents, regasim entitatea nu foarte departe de aici, in perioada cind monarhul detronat domnea in Franja. [Intrcineva care se afla acolo pentru a ajuta copiii victimelor fizice (ale Revolufiei) fi entitatea a ciptigat moral, nu fara s sufere. Frica de forfa celor puternici, fara alinarea datorata respectarii legii divine, a ajuns innascuta in entitate - din cauza suferinfafor din acea perioada. (Lectura 115-1)

adevar, dupa moartea Iui Ludovic at XVI-tea, regale detronat era micutul Ludovic at XVII-lea]. Entitatea era pe atunci un asistent,

Aluzia la Doamna Ragala si la Ludovic at XViI-Iea este darn. Cad copiii celorlafte victime fizice ale Revolutiei nu au fost luati ostateci. Copiii erau lasalt in famitiile lor, in orija calor care ramineau, sau esuau in orfelinate. Uneori erau iiichisi impreuna cu parintii lor. Dar singurii care au fost tinuti in aceasta atmosfera de teroare au fost cei doi copilasi "Capet". Valuri de executii i-au decimat pe paznicii lor succesivi, mereu banuiti de a fi fost amestecati intr-o tentative de rapire (incepind chiar cu Simon care a fost ghilotinat). Si cind s-a constatat Ca rapirea a reusit, ca micul prizonier nu mai era acelasi (lucre dovedit astazi din belsug), atmosfera de teroare s-a dublat in rindul personatutui din turnut Templului. Totusi acest copil increciibii despre care nimeni nu ste din cine s-a nascut, despre care nimen; nu stie unde si cind a murit. Nu ne-ar mira sa aflam ca este nascut pe 27 martie - inceputul de Berbec in zodiacul oficial, dar Pesti in toata reguta dupa ce se face corectareaprocesiunii echinoctiilor (ayanamsa). Taina, farmecul, lacrimile Pestilor, inchisoarea zodiacului... $i iata un persona; putin apreciat:

Se afla in fara franceza, in acea perioada a Revolufiei cind in WA se faceau execuliile. Entitatea era atunci calau, in acea perioada. Detestindu-se pi detestind rolul pe care-I juca in aces situafie. S-a pierdut disprefuindu-i pe cei care s-au revoltat impotriva Revolufiei. In prezent, o inclinafie spre ura, denigrare, persecufie, mai ales fate' de intelectualii care pot critics, deoarece au capacitafi mentale. (Lectura 1728-2)

189
Amaritul... Faci ce poti ca sa-ti cistigi piinea de toate zilele uneori, n-ai de ales! Avea deja un trecut destul de incarcat ca soldat in razboiul Troici. Cayce spune: again the soldier (ceea ce lase sa se inteleaga ca acel calau fusese soldat mai intii, inainte de a accepta acea meserie atit de putin onorabila). In viala troiana, era recalcitrant:

Convins ca aceia care se aflau la putere ii persecutau pe cei dezavantajali, pi entitatea dezvoltat tendinfa de a-i denigra pe toll cei care defin o putere politica, care sint suverani, judecatorii, polifia etc. (Aceeasi lectura)

Acest nihilist mediu s-a reincarnat oare in Sanson care I-a executat pe Ludovic al XVI-lea? Cum era mult de lucru in aceasta meserie, presupun ca Sanson nu era singurul calau in exercitiu - si lectura nu ne ofera suficiente precizari ca sa afirmam ca despre el este vorba.

Incawl Marat
in sfirsit, ca sa terminam cu Revolutia, cel care a fost simbolul ei, figura reprezentativa:

jn acea perioada cind Revolufia franceza a vazut razmerija oamenilor de rind, entitatea se afla atunci printre cei care luptau aparind ideea ca poporul trebuie s alba dreptul de examinare a legilor pi judecatorilor. numele lui a fast Marat.
Incepind de aici, lectura este incomplete si parfal Thtraductibila; lipsesc cuvinte, exista o rota a iui Gladys Davis care se scuza spunind ca stenografei i-au scapat citeva cuvinte. Un pasaj mai clar spune ca faptele lui au distrus multe elanuri, iar entitatea a pierdut in timpul acestei Orli din experienjs sa de viafa. (Lectura 960-4) Intr-adevar, pacat ca Marat a interesat-o atit de putin pe secretara lui Cayce! Dar restul lecturii da totusi niste informatii. Marat a avut un trecut karmic incarcat: In timpurile bib:ice, cind se reconstruia Cetatea sfinta [lerusalimi, entitatea se afla printre cei care voiau sa

restabileasch acolo un cult; si totupi a facut astfel incit i-a atras pe cei care aparfineau
Lectura vorbeste de persecutii
si

spune ca viata aceea venise

pentru ca el nu infelegea folosirea lucrurilor spirituale. (Aceeasi

1 90 lectura) _

In "data precedent& il regasim atunci cind oamenii erau in fara cunoscuta ca Peru. (la to ca regina Maria-Antoinetta, aflata si ea acolo! A se vedea mai sus] Entitatea se afla printre suveranii acelei perioade. Ea a pierdut prin egoismul sat), minuind ca pe o arms puterea Si inalta profefie care-i fusesera date pi dindu-le o rea intrebuinfare. (Aceeasi lectura)

Marat a contribuit mult la condamnarea !ui Ludovic al XVI-lea si a Mariei-Antoinetta. Aveau de Incheiat vreo socoteala veche din incarnarile for peruane ? Mai mult ca sigur. Am in lap portretul Iui Marat, pictat de Joseph Boze, care poate fi vazut la muzeul Carnavalet. Dace i-am pune un poncho andin pe umeri, jar pe cap o tichie vargata din ling multicolora, I-am Iua drept un Quichua cu culoare rezistenta. Nasul mare si turtit, precolumbian, tenul inchis, privirea de condor, sprincenele ca un lant muntos, o figura turtita a la Machu Picchu, pometii proeminenti ca Aconcagua... as vrea sa cred ca vine direct dintr-o incarnare in Anzi! Cayce, suflet nobil, nu-I condamna. Spune doar ca, datorita acestor incarnari, iii dorepte o situajie important&

puterea, fiind inhibat de o forth de inerfie. Acest spirit in curs de dezvoltare sa fie indrumat in apa fel incit sa gaseasca in el insupi forla interioara pentru realiza dorinfele. (Aceeasi lectura)

In pasajete despre viata Iui franceza care sint greu de descifrat din cauza cuvintelor care lipsesc, gasesc totusi de mai multe on cuvintele inactivite /lipsa de activitate/ si inaction /lipsa de actiune/. Cum termenii din lectura nu sint niciodata folositi Ia intimplare, acestea ar dezvalui problema psihologica fundamentals a Iui Marat: un blocaj la nivel actiunii, care I-ar fi impins "sa supraliciteze" pentru a compensa. Ceea ce I-a transformat in acel activist fanatic din Istoria noastra. Mai bine peruanii si-ar fi tinut suveranul pentru ei... In analiza sa astrologic& Cayce subliniaza aceste blocaje:

Fortele inhibante ale Iui Saturn pi de asemenea extremismul Uranienilor [care nu stiu decit on tot on nimic] ii aduc aceste pasiuni. aceasta violenja salbatica, care nu pot fi supuse prin forp, ci cucerite, dirijate Si canalizate prin iubire. 0 fiinJa care, data este bine indrumat& se va putea manifesta cu succes in multe direclii, in just/fie, literaturii... (Aceeasi lectura)

In viata precedents, Marat era medic si a scris multe lucruri stiintifice care i-au adus la epoca respective o oarecare faima, scrieri juridice, politice etc. AstAzi, spune Cayce, se gindeste Ia ele si vrea Inca sa scrie.

191
intre viata lui americana si viala sa ca Marat, a lost cu siguranta perfectionat undeva, deoarece Cayce spune: El este atent C,4 of ii Si nu vrea se' vada pe nimeni pi nimic suferind, pentru ca 1! vine uneori ideea sa tachineze sau sa fie sarcastic. Aproape intotdeauna este impotriva celor care ar vrea s persecute pa cineva. (Aceeasi lectura) lata ca reincarnarea ii face chiar si pe nebunii singerosi mai buni. Nu trebuie sa ne pierdem speranta in nimeni! Lectura a fost data unui baiat de treisprezece ani care (sper pentru linistea constiintei sale) impartasea ignoranta generals a celor din Virginia Beach in privinta lstoriei Frantei. Mi-am pus si eu intrebari asupra acestui fapt ciudat si alit de rar in lecturi: un pasaj aproape de neinteles, deoarece Iipsesc mai multe cuvinte-cheie pe care secretara nu le-a notat. Cayce a repetat neincetat ca avem o cunoastere innascuta a vietilor noastre anterioare, nu neaparat constienta, dar aceasta cunoastere se af'a totusi in strafundul nostru. Daca secretara lui Cayce, ex-printesa regala (in mai mufte vieti, dupa cum am vazut,) care linea Inca mutt la privilegiile el 'regale", nu a reusit sa notoze corect lecturile lui Marat, este pentru ca acestea o depaseau! Marat. asasinul regelui si al reginei... Ceva din ea trebuie sa se fi revottat. Sintem alit de conditionati de reflexele noastre din vieti anterioare! apoi, in cele din urrna, cu aceasta chestiune putin clara a vietilor anterioare ale lui Cayce in Fran/a - cel putin trei! -o fi trait el in Franla in timpul Revolutiei? Cu secretara care se incarna de fiecare data cu el? Mi-am pus si aceasta intrebare, cad consultantii lui Cayce sint toti oameni care I-au cunoscut in vietile lui anterioare. Pentru perioadele in care ne indica o incarnare a sa, gasim in lecturi o multime de alte vieti in aceeasi epoca si in aceaasi Cara. Geea ce este normal conform legilor reincarnarii de grup. Or, pentru Revolutia Janceza, am vazut un numarul mare de lecturi date (si Inca nu le-am tradus pe toate!). Oare Cayce s-a reincarnat in acea perioaaa ? Dna nu, de ce sint atItea lecturi? Cayce n-a atirmat niciedata ea si-ar fi spus ultimul cuvint, adica toate vietile sale anterioare Astepta probabil sa i se puns intrebarea... apoi, poate ca nu era de dorit sa fie povestite unele vieti. Elementele din vietile franceze pe care le-a dat, cu acele detalii adeseori putin coerente intre elf, sugereaza Ca exists Inca multe alte lucruri nespuse si despre care se pot pune intrebari! Am fest intrebata deed exists vreo lectura specials despre Napoleon: nu, nu exists. Dar mai sint lecturi pasionante despre Franta

192 secolului al XIX-lea, despre Alsacia-Lorena si mai ales despre Franta din timpul cuceririi Lumii Noi: Canada si Louisiana. Sper sa le pot traduce intr-o zi pentru cititorii mei, daca ei o doresc! Daca Cayce va crede acest lucru de cuviinta, ma va ajuta sa scriu un volum Ill!

193

Fundafia E. Cayce

Fundatia Cayce, adica A.R.E. (Asocia(ia pentru Cercetare si Iluminare), are sediul in Virginia Beach, in coltul celei de-a 67-a stra2i a Iui Atlantic Avenue. Adresa postala: P.O. Box 595 Virginia Beach VA 23451 U.S.A. tel.: (804) 428 35 88

Cititorii care doresc mai multe informatii despre Edgar Cayce se pot adresa asociatiei Le Navire Argo (B.P. 674-08, 75367 Paris Cedex 08), care organizeaza cursuri si ateliere (astrologie karmica, citirea aurelor, vindecare prin rugaciune, radiestezie, geobiologie, analiza viselor, meloterapie etc.). Multumesc pentru plicul timbrat pe care-I veti trimite, pentru raspuns, Impreund cu cererea dumneavoastra.