ALCOOL ETILIC Influenta alcoolului asupra organismului este influentata de cantitatea si circumstantele consumului.

Membranele celulare sunt foarte permeabile pentru alcool, astfel ca odat ce sa consumat alcool, acesta ajunge in sange si apoi poate difuza n in orice tesut biologic al organismului. Consumul excesiv de alcool, poate determina pierderea contienei i in cazuri extreme poate duce la deces. La o concentraie de alcool n snge (cas) de 0,40% probabilitatea de deces este de 50%. Moartea se poate produce si prin asfixiere cu voma. Alcoolul este un drog care creeaza dependenta si tulburari ale somn.Consumat in cantitati mici, alcool creaste durata somnului i reduce trezire n timpul nopii. La consum moderat sau mare de alcool, aceste beneficii dispar. Cei care se obisnuiesc sa bea putin alcool seara, vor ajunge inevitabil sa consume din ce in ce mai mult.Consumul moderat de alcool cu 3060 minute nainte de culcare perturba somnul pe durata noptii. Pe durata noptii, scaderea continutului de alcool din sange de la o valoare moderata de 0.08% la 0.02% dureaza 4-5 ore si coincide cu ntreruperi ale somnului in acest interval. Din aceasta cauza, consumul moderat de alcool este asociat cu oboseala. Alcoolul afecteaza echilibrul prin reducerea vscozitatii lichidului din canalele semicirculare din interiorul urechii unde firele de par se deplaseaza mai uor si trimit semnale creierului. Rezulta micri exagerate i de compensare ale corpului care pot conduce la vertijuri. Euforie, cas 0.03 - 0.12% imbunaratirea dispozitiei generale, crete ncredere n sine creste sociabilitatea apar tulburari de atentie, de coordonare Imbujorare Ezitari in luarea decizilor Stupoare, cas 0.25 - 0.40% pierderi partiale ale cunostintei amnezie vrsturi (poate sa survina decesul prin inhalarea vomei), perturbari respiratorii reducerea frecvenei cardiace (apare senzatia de frig i / sau amoreala membrelor) incontinenta urinara

Letargie, CAS 0.09 - 0.25% sedare tulburari de memorie i nelegere reacii ntrziate Ataxia, dificulti de echilibru, mers pe jos de dezechilibrat vedere nceoat; alte simuri poate fi afectat Confuzie, CAS 0.18 - 0.30% profund confuzie labilitate emoional simurile depreciate tulburri de vorbire; uluitor Ameeli adesea asociat cu grea ("de spini")

Coma, CAS 0.35 - 0.50% Pierdere cunostintei reflexe depresivi (de exemplu, elevii nu rspunde n mod adecvat la schimbrile de lumin) marcat i viaa n pericol depresie respiratorie scderea marcat a ritmului cardiac Cele mai multe decese de la intoxicaii cu alcool sunt cauzate de nivelul de dozare, nacest interval.

 Vrsturi (vrsturi) INTOXICAIA CU ALCOOL METILIC (METANOL) Metanolul este un lichid incolor, inflamabil, volatil, miscibil cu apa, cu alcoolul etilic, etanol si cei mai multi din solventii organici. Doza letala unanim acceptata este 30 ml metanol. 20420q165u Metanolul se absoarbe pe toate caile pulmonara digestiva, transcutana. Intoxicatia prin inhalare este de regula accidentala (n industrie), iar cea prin ingestie poate fi accidentala sau voluntara (accidental, confuzie cu alcoolul etilic). Dupa absorbtie se repartizeaza n tesuturi datorita hidrosolubilitatii sale mari. Este metabolizat n aldehida formica si acid formic prin interventia alcool dehidrogenazei hepatice (aceeasi enzima care metabolizeaza si alcoolul etilic) de aproximativ 5 ori mai lent dect alcoolul etilic. Acidul formic care ia nastere din oxidarea alcoolului metilic, este raspunzator de cea mai mare parte din acidoza metabolica din cursul intoxicatiei acute. Eliminarea metanolului din organism se produce n principal pe cale respiratorie si n cantitate nesemnificativa, pe alte cai. Toxicitatea metanolului este atribuita acidozei severe si partial efectelor ale formaldehidei, rezultata din biotransformarea toxicului. Leziunile anatomo-patologica, constau n: - edem cerebral, leziune cu caracter initial inflamator, apoi atrofic la nivelul celulelor ganglionare din retina (leziunile oculare sunt provocate de formaldehida) - n afara leziunilor n sistemul nervos au mai fost semnalate leziuni degenerative si la nivelul ficatului, rinichiului, plamnului, miocardului. Se descriu si leziuni de pancreatita acuta necrotica hemoragica. n formele usoare, apar tulburari neurosenzoriale, cefalee, vertije, manifestari ce sunt reversibile n 24 ore. Metanolul nu produce starea ebrioasa ca la alcoolul etilic, dect n mica masura, iar de la absorbtia toxicului si pna la aparitia primelor simptome exista o perioada de latenta si severitatea simptomelor nu exista o corelatie.

Ingestia concomitenta de metanol cu alcool etilic prelungeste perioada de latenta si alterneaza severitatea simptomatologiei si evolutiei. Intoxicatia acuta prin inhalarea masiva de vapori de metanol produce iritatia mucoaselor cailor respiratorii, a conjuctivelor, cu manifestari clinice de traheobronsita acuta, conjuctivita acuta si fenomene nervoase: vjituri n urechi greturi, varsaturi tulburari de echilibru miscari involuntare senzatii de constrictie toracica

Dupa 2-3 zile, apar tulburari vizuale: - vedere neclara, fosfene, scotoame, fotofobie - ngustarea concentrica a cmpului vizual, fenomene ce evolueaza spre orbire La ingestia accidentala a unei cantitati mai mari de 30-50 ml metanol, dupa o perioada de latenta de 40 minute pna la cteva ore, apar: - cefalee, vertij, - dureri abdominale violente - varsaturi (uneori sangvinolente) - agitatie, delir, convulsii apoi, se instaleaza coma profunda ntrerupta de crize de hipertonie musculara si convulsii tonicoclonice. Tratamentul n intoxicatia prin ingestie: - spalatura gastrica cu solutie bicarbonatata 4% (comatosi se va face intubare orotraheala) - antidotul este alcoolul etilic (pentru interfera metabolismul metanolului p.o. sol 45%, 85100ml la 4 ore interval, maxim 2-3 zile) - perfuzie 4-5% ser fiziologic n ser bicarbonatat