Titus Livius

Titus Livius (ca. 59 .Hr. - 17 d.Hr.) a fost istoric roman, autor al unei monumentale istorii a Romei, Ab urbe condita (De la fondarea Romei). Numele su de familie nu este cunoscut. S-a nscut i a murit la Patavium (azi, Padova) n nordul Italiei. La vrsta de 28 de ani, dup seria de rzboaie civile, se stabilete n Roma, unde a petrecut cea mai mare parte a vieii. n capitala Imperiului i face o solid cultur. mpratul roman Octavian Augustus i-a ncredinat educarea nepotului su, viitorul mprat Claudius. Spre deosebire de ali istorici romani, cum a fostGaius Cornelius Tacitus, Titus Livius nu a avut funcii politice sau militare. Ctre sfritul vieii se ntoarce la Patavium, unde moare n anul 17d.Hr. Singura sa oper, "Ab urbe condita", n 142 de cri, trateaz istoria roman, de la ntemeierea Romei (conform legendei n anul 753 .Hr.), pn la moartea generalului Drusus n campania din Germania (9 .Hr.). Din ea s-au pstrat numai 35 de cri, crile 1-10 (cuprinznd perioada 753 .Hr. - 293 .Hr.) i 21-45 (218 .Hr. - 167 .Hr.), circa un sfert din numrul iniial, restul fiind cunoscut din rezumatul crilor 46 - 142 (periochae) alctuit n secolul IV. Primele cri au fost publicate ncepnd cu anul 26 .Hr., ultimele probabil dup 14 d.Hr. Titus Livius a scris cea mai mare parte din opera sa n timpul domniei lui Augustus, cnd Imperiul Roman domina ntregul spaiu mediteraneani trecea printr-o perioad de nflorire cultural i de prosperitate economic. Totui, simpatia sa se ndreapt spre epoca iniial a Republicii Romane. Descrierile sale, care - n parte - transfigureaz i idealizeaz istoria timpurie a Romei, au tendina de a demonstra c Roma, chiar n timpurile nceputurilor sale modeste, se bucura de aceeai glorie i mreie ca sub domnia lui Augustus. n ceea ce privete izvoarele de informaie, Titus Livius a folosit materialul gsit n cronicile deja existente, fr a verifica autenticitatea faptelor relatate i fr a ntreprinde un studiu critic al documentelor istorice. El acorda, mai ales, preuire valorii literare i interesului provocat de povestirea unui eveniment, indiferent dac era veridic sau nu. Astfel relatrile impresionante ale unor btlii sau dezbateri politice, n stil direct, ca n ntreaga istoriografie a antichitii, sunt pline de vioiciune i dramatism. Ab urbe condita, alturi de creaiile lui Vergiliu i Horaiu, devine un suport ideologic al politicii reformatoare a lui Augustus. n aceast "Istorie a Romei" se gsete i cea mai veche istorie ipotetic cunoscut: ntruna din cri, Titus Livius i imagineaz cum ar fi fost lumea, dac Alexandru cel Mare ar fi cucerit vestul i nu estul Greciei.

Opera
AB URBE CONDITA LIBRI De la intemeierea Romei este o istorie a Romei de la origini (venirea lui Aeneas in Italia ) , pana in anul 9pChr. ( moartea lui Drusus ,fiul vitreg al lui Augustus ) ,care cuprinde 142 de carti din care s-au pastrat 35.

Conceptia istorica

Titus Livius abordeaza scrierea istoriei in maniera analistica , prezinta evenimentele in ordinea lor cronologica; Mandru de istoria poporului sau si de vremurile bune pe care le traieste , Titus Livius isi propune ca opera sa sa fie un indreptar de virtute pentru societatea romana si o culegere de exempla pentru tanara generatie historiae magistra vitae istoria este indrumatoarea vietii ; Concepe istoria ca pe o opera oratorica prin excelenta;