Está en la página 1de 35

Revistă a sindicatului agricultorilor

Sediul sindicatului
Sat: Priponeşti de Jos, nr.3
comuna: Priponeşti,
judeŃul: GalaŃi
cod: 807254
telefon: 0724.38.98.37
mail: sindicatulcdr@yahoo.ro
Doar noi vă putem ajuta!
ğăranul Român Noiembrie 2011 Doar noi vă putem ajuta!
2
CUPRINS:
Editorial: Sindicat contra partid. . pag. 3-9
Politică: Prtidul Social Democrat ... ... pag. 10-11
Activitatea SCDR-INAC: Cum puteĠi deveni membru al
sindicatului: ... ... pag. 12
Agricultură românească cu utilaje europene . .
pag. 13-15
LegislaĠie românească . . pag. 16
ConsultanĠă juridică ÎnIiinĠarea unui SRL. . pag. 17
FinanĠări europene: Parteneriat între Europa úi agricultori
... ... pag. 18-19
SubvenĠia pentru motorină . . pag. 20
Politici structurale 2014-2020 . . pag. 21
Măsura 112 . . pag. 21
Sfatul medicului veterinar De ce laptele este alb dacă
iarba este verde . . pag. 22-24
Agricultura ecologică: Agricultura biodinamică
. . pag. 25
Bucătărie românească: Clătite dantelate: . . pag. 26
Obiceiuri úi tradiĠii: Mujer trabajando! . . pag. 27-28
Pagina de istorie . . pag. 29-34

Realizatorii revistei:
Manole Silviu - Redactor ùeI;
Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara;
OiĠă Simona;
Felecan Valerica;
Manole Benieamin;
Felecan Sorina;
Voevod Mihai;
Sbarciog Alina;
Angelica Monserrat;
Raicu Marius;
Daniela Grigoriu;
Loredana Terec-Vlad;
Anastasia G.
Vino în echipa noastră Iormată din specialiúti în cele
mai variate domenii, dedicati satului românesc.
Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni caută
voluntari pentru realizarea revistei online ğăranul Român, pe
următoarele domenii:
Persoanele interesate sunt rugate să iúi trimită articolele úi
un mini CJ la adresa de mail inaccdr¸vahoo.com
Activitatea de jurnalism:
2.1 1urnalism: redactarea de articole pentru revista ğăranul
Roman pe urmatoarele domenii:
2.1.1 editorial;
2.1.2 interviul lunii;
2.1.3 popularizarea activităĠii SCDR-INAC;
a. Politică:
2.1.4 popularizarea agriculturii româneúti.
b. Economie:
2.1.5 idei de aIaceri;
2.1.6 inIormaĠii privind sprijinirea agricultorilor în
organizarea pe plan local;
2.1.7 legislaĠie românească;
2.1.8 legislatie europeana;
2.1.9 Iiscalitate (taxe úi impozite);
2.1.10 consultanĠă juridică;
2.1.11 consultanĠă contabilă;
2.1.12 IinanĠări europene;
c. Agricultură:
2.1.13 útiri cu caracter agricol;
2.1.14 sIaturi practice în activitatea agricolă pe domenii:
cereale, legume, Iructe, creúterea animalelor, plante
energetice, medicină veterinară, Iloricultură, medicină
naturistă,
2.1.15 agricultură ecologică;
2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii;
d. Timp liber:
2.1.17 poveúti din satul românesc;
2.1.18 reĠete româneúti;
2.1.19 obiceiuri úi tradiĠii;
2.1.20 turism;
2.1.21 pagina cititorul
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Editorial
Doar noi vă putem ajuta
3
Sindicat contra partid
sau… cum mi-am pierdut vremea anul asta.
Iar când vă veĠi mai întreba vreodată de ce
oamenii bine pregătiĠi úi cu bun simĠ nu se
implică în politică… amintiĠi-vă ce aĠi citit
aici.
Despre SCDR
„Scopul sindicatului agri-
cultorilor Cultivatorii DirecĠi din
România este să sprijine membrii
săi în exercitarea profesiunii în sco-
pul ridicării nivelului de trai materi-
al úi spiritual al acestora prin:
a. înfiinĠarea de asociaĠii specializate
privind cultura cerealelor úi a plante-
lor tehnice, legume, fructe, flori,
viticultură, apicultură úi creúterea
animalelor;
b înfiinĠarea de cooperative pentru
depozitarea, prelucrarea úi comercia-
lizarea produselor agricole;
c. înfiinĠarea unei cooperative de
credit agricol;
d. înfiinĠarea unor centre zonale
pentru consultanĠă de specialitate,
asistenĠă contabilă úi juridică.” (ex-
tras din statut).
În căutarea unui partid
reprezentativ
Iar toate astea sunt posibile
doar dacă populaĠia din mediul
rural este sprijinită de stat cu o
legislaĠie coerentă úi concretă. Iar
în lipsa acesteia, Institutul NaĠional
de AsistenĠă pentru CetăĠeni a în-
ceput campania de strângere de
semnături pentru legiferarea unui
Cod Rural úi al Pescuitului. Este o
anomalie „legală”: dacă o propune-
re legislativă vine din partea socie-
tăĠii civile, are nevoie de 100.000
de semnături; acelaúi proiect de
lege, propus de un parlamentar
român, nu are nevoie decât de o
singură semnătură.
Asta căutăm noi Ġăranii or-
ganizaĠi în sindicat, un partid care
să adopte politici în urma discuĠii-
lor cu populaĠia! Într-un stat nor-
mal, cu politicieni normali úi oa-
meni sănătoúi la cap care mai úi
útiu ce vor, partidele elaborează
legile în funcĠie de necesităĠile
economice úi doar după ce se con-
sultă cu Ġăranii, doctorii, profeso-
rii...
Nu partidele politice lucrează pă-
mântul sau cresc animale, partidele
politice, prin legile adoptate, fac ca
agricultura să se dezvolte sau să
moară. Noi vrem doar să fim spri-
jiniĠi în activitatea noastră prin legi
coerente, simple úi aplicabile care
să stimuleze producĠia agricolă.
Dar producĠia agricolă trebuie pri-
vită ca făcând parte dintr-un întreg
lanĠ economic: în amonte, maúini
úi utilaje agricole, îngrăúăminte,
pesticide, fungicide etc. inclusiv
surse de finanĠare úi în aval, trans-
port, depozitare, prelucrare, desfa-
cere.
Succesul agriculturii din Ġă-
rile occidentale se datorează nu
doar muncii agricultorilor ci úi
implicării directe a partidelor poli-
tice în elaborarea de legi favorabile
dezvoltării agriculturii. Legile care
privesc agricultura, agricultorii úi
mediul rural trebuie să conducă la
îndeplinirea obiectivului PAC a
UE: asigurarea necesarului de pro-
duse alimentare pentru populaĠie,
de calitate úi la preturi accesibile
iar pentru producătorii agricoli
venituri comparabile cu a celor din
alte sectoare de activitate ca să
rămână în agricultură.
Fără legi care să stimuleze
munca în agricultura, locuitorii
tineri ai satelor vor emigra spre
oraú ori spre alte Ġări, pentru o via-
Ġă mai bună, bătrânii rămaúi vor
face doar agricultură de subzistenĠă
úi semi-subzistenĠă iar efectele sunt
resimĠite de întreaga populaĠie a
României: alimente din import în
proporĠie de peste 70%, deficitul
balanĠei externe de plăĠi, contribu-
Ġie scăzută a agriculturii la PIB,
Buget consolidat al statului mai
sărac úi în consecinĠă mai puĠini
bani pentru învăĠământ, sănătate
ú.a.
Asta trebuie să înĠeleagă
partidele politice din România;
este nevoie de agricultură, agricul-
tura are nevoie de agricultori iar
agricultorii au nevoie de legi favo-
rabile ca să rămână în sat úi să facă
agricultură. ùi nimeni nu útie mai
bine decât agricultorul de ce legi
are nevoie.
Din 2006, de când am înfi-
inĠat sindicatul agricultorilor Cul-
tivatorii DirecĠi din România, tot
căutăm un partid politic care să
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Editorial
Doar noi vă putem ajuta
4
accepte úi dialogul cu Ġăranii. Înce-
pusem să sper că Partidul NaĠional
Liberal este diferit de celelalte la
care am apelat. Din primăvară am
tot căutat persoane de legătură in
cadrul PNL pentru a ajunge în con-
tact cu parlamentarii PNL din co-
misiile pentru agricultura ale Par-
lamentului. Nici un rezultat.
Eu nu sunt specialist în
agricultură; sunt Ġăran úi útiu pro-
blemele cu care mă confrunt an de
an. E bine că USL-ul a prezentat
cu un an înainte de alegeri o viziu-
ne privind agricultura dar pe mine
acest… să îi spunem „program”,
m-a dezamăgit profund.
Ce înseamnă „o localitate,
un IMM”? Ce înseamnă un IMM
care oferă 5-10-15 locuri de muncă
într-o localitate cu sute de úomeri?
În Tecuci, după privatizare,
au fost distruse fabrica de prelucra-
re a laptelui úi abatorul iar în locul
lor au fost construite spaĠii comer-
ciale unde se vând lapte úi carne
din import pentru că noi, Ġăranii,
nu mai avem unde vinde laptele,
viĠeii, porcii.
Sau alt exemplu: „reforma
administrativa”:
MAPDR

agenĠiile de plăĠi

camerele agricole
… fără nici un cuvânt în plus. Ce
să înĠelegem noi din treaba asta?
Că MAPDR este bun aúa cum este
úi va fi lăsat la fel? ùi atunci de ce
în titlu i se spune „reformă”?
Trebuie să o luăm drept glumă de
prost gust? Praf în ochi?
ùi exemplele pot continua, de ace-
ea am dorit să intrăm în contact cu
aceúti „specialiúti” care de 20 de
ani fac politică agrară din Bucu-
reúti, fără să consulte Ġăranii.
Sunt un Ġăran obiúnuit, cu
un grajd cumpărat de la fostul CAP
Priponeúti, cu vreo 10 ha de teren
agricol úi câteva animale. Iar faptul
ca USL a pus în dezbatere acest
proiect cu un an înainte de alegeri
mi se pare o iniĠiativă lăudabilă,
spre deosebire de domnul Valeriu
Tabără, care are o "strategie" dar
nu vrea să o facă publică până nu
va fi definitivat recensământul
agricol (adică abia în iunie 2012,
după cum apare pe situl Institutului
NaĠional de Statistică). Probabil că
de asta nu se vede nimic în agricul-
tura; pt. că dânúii fiind la guver-
nare... au creat planuri pt. gu-
vernarea următoare.
Iar acum nu mai este vorba
doar de mine ca simplu cetăĠean ci
vorbesc în numele sindicatului
agricultorilor Cultivatorii DirecĠi
din România: Nu credeĠi că în fina-
lul proiectului prezentat de USL ar
fi trebuit să fie prezentate úi niúte
date de contact unde noi, Ġăranii, să
ne putem trimite opiniile sau ceva
de genul asta? Nu útiu cum funcĠi-
onează sistemul USL/PNL úi am
doar trista experienĠă din ultimii 20
de ani, când hotărârile veneau de
sus în jos iar executarea se făcea
de jos în sus.
În „dialog” cu fruntaúi PNL
Din momentul în care a
apărut Viziunea USL privind agri-
cultura am tot insistat începând cu
luna iunie 2011 să iau legătura cu
comisia pentru agricultura a PNL
deoarece ca mic agricultor ce sunt
úi ca secretar al sindicatului agri-
cultorilor, cunosc problemele din
mediul rural de la faĠa locului, nu
din poveúti. ùi la cine poĠi să ape-
lezi dacă nu la prieteni, fie ei úi
virtuali de pe Facebook. ùi cum în
lista mea figurează úi doamna eu-
ro-parlamentar Ramona Mănescu,
m-am gândit că dânsa ar fi cea mai
în măsură să mă pună în contact cu
faimoasa comisie a PNL. ùi am
insistat ceva vreme de a-mi da da-
tele de contact ale comisiei pt.
agricultura a PNL. Începusem să
cred ca aceasta comisie nici măcar
nu exista. Iar dacă bănuiala mea
era adevărată, atunci nu puteam să
nu mă întreb de unde va fi ales
viitorul ministru al agriculturii úi
tare mă temeam că programul
adevărat pt. agricultura
românească va fi realizat abia după
sau mai bine zis în cazul în care
USL va câútiga alegerile; úi iarăúi o
bună bucată de vreme agricultura
va merge orbeúte până când se va
stabili o strategie coerentă.
Într-un târziu, doamna
Mănescu mi-a transmis următorul
link: http://comisii.pnl.ro/ convinsă
că de acolo voi afla mai multe in-
formaĠii. Când l-am deschis, m-a
luat groaza: am studiat situl reco-
mandat úi am observat că formula-
rul de contact nu funcĠionează,
adresa destinatarului
(http://comisii.pnl.ro/contact /
george@comisiipnl.ro) nu mai
exista; cum de altfel nu exista nici
pagina
http://comisii.pnl.ro/guvernul-
alternativ . Am folosit celelalte
adrese de contact pentru a-mi oferi
sprijinul în îmbunătăĠirea progra-
mului pentru agricultură dar nici
adresa <contact@comisiipnl.ro>
nu mai exista. Am luat legătura din
nou cu doamna Ramona Mănescu
în încercarea de a-mi oferi ceva
date de contact ale faimoasei co-
misii. Nici un răspuns nici de data
asta.
Pe la sfârúitul lunii august,
din alte surse, am obĠinut numărul
de telefon al domnului Adrian
Semcu, Preúedintele comisiei pen-
tru agricultură a PNL. Dar nici
convorbirea cu dânsul nu a reuúit
să mă liniútească. De la domnul
Semcu am aflat că această comisie
este într-o vacanĠă prelungită, Vi-
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Editorial
Doar noi vă putem ajuta
5
ziunea USL pentru agricultură de
fapt a fost făcută de domnul Daniel
Constantin de la Partidul Conser-
vator, că el are mai mult o funcĠie
onorifică úi că dacă vreau să aflu
mai multe amănunte, să îl contac-
tez pe domnul Viorel Morărescu,
secretarul comisiei. Ok, mi-am
spus úi am pus din nou mâna pe
telefon.
Răsfoind situl comisiilor
PNL, am dat si peste o organigra-
mă unde figura un nume: Roatiú
CheĠan; úi cum numele îmi suna
cunoscut, fac o scurtă căutare pe
Google úi surpriză: văd că la ora
actuală este Preúedinte al ANSVA
úi Secretar de Stat în Guvernul
Boc. Întrebare: PNL este úi în
opoziĠie úi la guvernare simul-
tan? http://www.ansvsa.ro/?pag=9
La această întrebare, mi-a
răspuns cu nonúalanĠă domnul
Morărescu spunându-mi că dom-
nul CheĠan a plecat din PNL de
vreo doi ani (timp în care nu s-au
gândit să modifice organigrama
aia??? Poate că s-or fi gândit că
domnul CheĠan se va reîntoarce, îúi
va relua funcĠiile úi atunci de ce
atâta grabă ca să tot facă modifi-
cări?). Am încercat să aflu mai
multe amănunte cu privire la mo-
dul în care funcĠionează această
comisie dar stimabilul secretar…
la cum încerca să se tot scuze…
este clar că nici lui nu îi era prea
clar cum merge treaba în comisia
lui. Exasperat că nu reuúesc să aflu
nici de la dânsul o informaĠie cât
de cât valabilă, l-am întrebat cine
este vicepreúedintele comisiei (în
organigramă nu văzusem nici un
nume) úi am scăpat telefonul din
mână când domnul Morărescu,
foarte senin, mi-a explicat că pos-
tul este liber, în căutarea unul „om
de acĠiune” úi că ei fac voluntariat
úi alte aiureli… de mi se ridica
părul în cap mai ceva ca atunci
când m-am întâlnit într-o vacanĠă
de vară pe o potecă din Hăúmaúul
Mare cu ditamai ursul.
În sfârúit, am primit din
partea domnului Morărescu o invi-
taĠie pentru data de 13 septembrie
la Bucureúti la úedinĠa lunară a
Comisiei pentru agricultură. Fiind
ocupat cu alte probleme mai ur-
gente úi neútiind la ce să mă aútept
din partea comisiei, am preferat să
trimit următorul mail domnului
Morărescu, în loc să bat 300 de km
până la Bucureúti fără să útiu ce mă
aúteaptă acolo:
Domnule Morărescu,
Vă mulĠumim pentru informare. Din păcate, convocarea care se adresează preúedinĠilor úi membrilor subco-
misiilor PNL úi având în vedere că în înútiinĠare nu a fost făcut cunoscut programul privind subiectele ce vor fi de-
zbătute precum úi faptul că noi agricultorii suntem în plină campanie de recoltare, la aceasta întrunire nu va partici-
pa nici un reprezentant al Sindicatului Agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România.
Totuúi, dorim să adresăm Comisiei pentru agricultură a USL, următoarele întrebări:
1. Care este poziĠia USL cu privire la statutul juridic al agricultorului proprietar de teren (nu muncitor agricol) cul-
tivatori direct (nu cel care úi-a dat terenul în arenda)?
* Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România, a propus úi susĠine definiĠia întreprinzătorului agricol
aúa cum este explicat în Codul Civil italian, art. 2135:
(ÎNTREPRINZĂTOR AGRICOL)
1. Articolul 2135 din codul civil este înlocuit cu următorul:
„ Este întreprinzător agricol cine exercită una dintre următoarele activităĠi: cultivarea fondului, silvicultură, creúte-
rea animalelor úi activităĠi conexe. Prin cultivarea fondului, prin silvicultură úi prin creúterea animalelor se înĠeleg
activităĠile îndreptate către îngrijirea úi dezvoltarea unui ciclu biologic sau a unei faze necesare ciclului însuúi, cu
caracter vegetal sau animal, care utilizează sau pot utiliza fondul, pădurea sau apele dulci, salmastre sau marine.
Se înĠeleg totuúi conexe activităĠile, exercitate de acelaúi întreprinzător agricol, îndreptate către manipularea, con-
servarea, prelucrarea, comercializarea úi valorificarea care au ca obiect produse obĠinute în mod preponderent din
cultivarea fondului sau pădurii sau din creúterea animalelor, ca úi activităĠile îndreptate către furnizarea de bunuri
sau servicii prin utilizarea preponderentă de utilaje sau resurse ale întreprinderii implicate în mod normal în activi-
tatea agricolă exercitată, fiind cuprinse aici activităĠile de valorificare a teritoriului úi a patrimoniului rural úi fores-
tier, cât úi primire úi găzduire aúa cum sunt definite de lege”.
2. Se consideră întreprinzători agricoli cooperativele de întreprinzători agricoli úi consorĠiile lor când utilizează
pentru desfăúurarea activităĠilor prevăzute în art. 2135 din codul civil, aúa cum este substituit de aliniatul 1 din pre-
zentul articol, preponderent produse ale asociaĠilor, úi furnizează preponderent asociaĠilor bunuri úi servicii îndrep-
tate către îngrijirea úi dezvoltarea ciclului biologic.
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Editorial
Doar noi vă putem ajuta
3
2. Care este poziĠia USL cu privire la statutul juridic al fondului agricol (teren arabil, pajiúti úi fâneĠe, vii, livezi, pă-
dure, iazuri de peúte, familii de albine, animale, construcĠii agro-zootehnice, căi de acces, surse de apă?
* Daca USL priveúte fondul agricol ca bun material gen bunuri imobiliare sau automobile proprii sau mijloc de pro-
ducĠie gen fabrică de confecĠii?
3. Care este poziĠia USL privind Legea 283/2010 a camerelor agricole?
* Daca USL susĠine legea aúa cum a fost votată iar dacă nu, atunci care sunt modificările avute în vedere. Această
întrebare este justificată prin faptul că în proiectul pentru agricultura a USL la capitolul Reforma administrativă, se
spune doar atât: MAPDR, AgenĠiile de PlăĠi, Camerele Agricole, fără nici un comentariu.
4. Care este poziĠia USL faĠă de adoptarea Codului Rural úi al Pescuitului pe care Sindicatul agricultorilor Cultiva-
torii DirecĠi din România o considera ca fiind o necesitate urgentă úi pentru faptul că Noul Cod Civil care urmează
să intre în vigoare în curând, la capitolul Agricultura, are în vedere doar arendaúul, fără nici o referire la arendator
úi fondul agricol?
5. Ce masuri are în vedere USL pentru a creste absorbĠia fondurilor europene destinate agriculturii având în vedere
că majoritatea celor 1,1 milioane de agricultori înscriúi în Registrul fermelor sunt decapitalizaĠi, cu alte cuvinte, nu
pot acoperi din surse proprii cofinanĠarea úi nici cheltuielile întocmirii úi aprobării dosarelor?
Aúteptam cu interes răspunsurile dumneavoastră úi în speranĠa unei colaborări de succes între organizaĠiile
noastre, primiĠi va rog distinsele mele consideraĠii.
Da, da… úi în ziua de azi mai aúteptăm răspunsurile…
Iar în loc de răspunsuri la întrebările noastre, fa-
imoasa comisie a PNL pentru agricultură a publicat un
comunicat de presă în care deplângea fărâmiĠarea tere-
nurilor agricole în 45 de miliarde de parcele. De unde
mama dracului scoate PNL-ul că în România "Precizăm
că, în urma Anchetei Structurale în Agricultură a Insti-
tutului NaĠional de Statistică, în România erau, în anul
2007, un număr de 3.913.651 de exploataĠii agricole.
De asemenea, terenul este împărĠit în peste
45.000.000.000 de parcele..." ùtiam eu că terenurile
agricole sunt cam fărâmiĠate, dar nici chiar în halul ăs-
ta! Păi dacă tot terenul agricol al Ġării este de vreo 14
milioane de ha... cum poĠi să-l împarĠi în 45 de miliarde
de parcele? Eu, am încercat dar calculatorul a dat eroare
:-)) Nu vrea să accepte parcele agricole în cm pătraĠi.
PROST CALCULATOR!!! Iar 3.913.651 sunt poate
grădinile familiilor din mediul rural, exploataĠii sunt
numai alea aproximativ 1.1 milioane, înregistrate în
Registrul Fermelor...
http://yellowgondolin.wordpress.com/2011/09/15/pnl-
comunicat-de-presa-privind-hg-nr-4322011/
Între timp, doamna Ramona Mănescu, uitând că
nu a vrut să sprijine în nici un fel acĠiunea noastră de a
intra în contact cu fabuloasa comisie a PNL (soĠul dân-
sei, domnul Rareú Mănescu fiind Preúedintele comisiei
pentru mediu a PNL úi deci coleg cu domnul Adrian
Semcu, i-ar fi fost foarte uúor să ne sprijine măcar cu o
informaĠie) mi-a trimis următorul mesaj:
Ramona Manescu 7 septembrie
Buna-seara. Va scriu in legatura cu o problema care mi-a
fost semnalata de colegii mei de la Hunedoara. Este vorba
despre o sesizare de la un producator de legume, care nu
poate sa primeasca subventia care i se cuvine, prin masurile
Politicii Agricole Comune, pentru ca APIA nu da subventii
decat la producatorii care au acte prin care dovedesc ca
predau legumele la un procesator. Problema este ca in
aceasta zona nu exista niciun procesator. De asemenea,
colegii mei mi-au spus ca in lista cu subventii nu se
mentioneaza necesitatea acestor acte, insa cei de la APIA
sustin ca ar fi vorba despre o directiva europeana in acest
sens. Pentru ca am vazut ca sunteti un bun cunoscator al
acestui domeniu, voiam sa va intreb daca ati mai auzit ca-
zuri de acest gen, pentru ca daca este vorba despre un abuz,
as vrea sa il semnalez autoritatilor de la Bruxelles.
Crezând că până la urmă vom reuúi să colaborăm
cu Partidul NaĠional Liberal, i-am răspuns doamnei
Mănescu:
7 septembrie Manole Silviu
Stimata doamna, Romania, conform capitolului VI privind
aderarea la UE, statul nu poate acorda subventii decat pen-
tru cultura de tomate destinata industrializarii de aceea
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Editorial
Doar noi vă putem ajuta
3
presupun ca agricultorul dumneavoastra se refera la aceas-
ta cultura. Am dat cateva telefoane la membrii nostri din
bazinul legumicol Tecuci, nimeni nu a cerut aceasta
subventie, fiind problema veche de cand era domnul Dacian
Ciolos ministru al agriculturii. Maine voi cere informatii si
din bazinele legumicole Buzau si Vrancea si va voi tine la
curent.
Problema simplifìcarii procedurii accesarii este foarte mare,
un dosar in italia are 50 de pagini. La noi are 50 de kg. Din
pacate ne mai lovim si de alte probleme. Acum va voi scrie
doar despre masura 141. In primavara mapdr a anuntat ca
in 2011 vor fi 2 sesiuni de depunere a cererilor de finantare:
iulie si octombrie. In mai cand taranii nostri au inceput sa
se ocupe de realizarea dosarelor, MAPDR a schimbat ter-
menul pt prima sesiune la 1 iunie iar taranii nu au mai avut
timp sa completeze dosarele. Doar 16400 au fost depuse.
colac peste pupaza, in aceeasi perioada ANSVSA a blocat
accesul la baza de date cu evidenta animalelor pana in iulie
iar mici crescatori nu au mai putut sa isi inregistreze tinere-
tul ovin si caprin pt a-si mari punctajul in timp util.
Imediat dupa incheierea sesiunii din iunie, mapdr a anuntat
ca sesiunea din oct se amana pt 2012.
Un alt motiv pt care Romania nu reuseste sa acceze mai
multe fonduri. Iar 141 este cea mai simpla modalitate pt
micul taran sa ajunga la bani europeni. Din pacate insa
piedicile nu sunt puse doar de la nivel central. La sesiunea
din feb 2009

Si avand in vedere ca prin 141 se dau cel mult 7500 de eu-
ro,in conditiile astea sa nu ne miram ca suntem tara lui 3%.
Acum, daca dstra doriti sa va implicati in stimularea
accesarii fondurilor, cred ca ar trebui sa insistati pe simpli-
ficarea procedurii la minimul impus de UE, cat mai multe
sesiuni de depunere a proiectelor si nu doar 1-2 pe an,
eventual pana la epuizarea fondurilor alocate unei masuri.
In registrul fermelor sunt inregistrati 1,1 mil de agricultori.
ganditi-va ca cel putin 2 treimi doresc sa acceseze 141 iar
jumatate din acestia vor accesa si masura 121. Cati bani
credeti ca vor intra in tara? Ca sa nu mai vorbesc de miile
de tineri care pot duce gospodaria familiei mai departe
accesand masura 112.
Dupa cum vedeti numai despre aceste 3 masuri putem discu-
ta cel putin o saptamana.
Despre Valeriu Tabara,
Doamna Ramona Manescu, in continuarea discutiei de zilele
trecute, referitor la cei care ingreuneaza accesul la fonduri-
le europene si nu numai, este in fruntea listei ministrul agri-
culturii Valeriu Tabara.
Acesta inca de anul trecut a inceput o campanie de distruge-
re a micilor agricultori, campanie asemanatoare cu activita-
tea comunistilor in anii '50.
1. Propunere legislativa a carui promotor si sustinator aprig
este Valeriu Tabara, impreuna cu Adrian Radulescu, vor sa
amendeze taranii care nu isi lucreaza terenurile agricole cu
100 de euro pentru fiecare hectar de teren. Masura ce con-
travine normelor GAEC.
2. Propunerea lui Valeriu Tabara, facuta publica in urma cu
aproximativ o luna, de a desfiinta pietele volante (unde
aveau acces liber doar micii proprietari, cultivatorii directi),
3. Obligatia micilor agricultori de a fi dotati cu case de
marcat electronice in pietele de legume-fructe (deocamdata
propunere nelegiferata).
4. Propunerea legislativa respinsa de Senat in data de
7.09.2011, propunere legislativa care prevedea ca agricul-
torii sa poata beneficia de sprijinul direct si complementar
pe suprafata numai daca utilizeaza samanta certificata pen-
tru culturile de plante oleaginoase si furajere.
6 octombrie Manole Silviu
buna seara, am vazut comunicatul de presa. ce sanse avem
sa scapam de birocratie in accesarea fondurilor? Cum vrea
si poate obliga comisia europeana statul roman sa faca as-
ta?
http://www.ramona-
manescu.ro/shownews.asp?newsid=134 (orice asemă-
nare între informaĠiile transmise doamnei euro-
parlamentar úi comunicatul dânsei de presă unde face
referire la simplificarea procedurilor de accesare a fon-
durilor europene, nu este deloc întâmplătoare)
12 octombrie Ramona Manescu
Buna-ziua,
Probabil ca sunteti la curent cu faptul ca, astazi, Comisia
Europeana a prezentat proiectul de reforma a politicii agri-
cole comune. Pentru ca stiu ca va preocupa domeniul, va
trimit un link unde puteti gasi mai multe informatii cu privi-
re la acest document.
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=I
P%2F11%2F1181&format=HTML&aged=0&language=R
O&guiLanguage=en. Sper sa va fie de folos. Proiectul va
ajunge in luna octombrie la Parlamentul European. Asa ca,
daca aveti sugestii, nu ezitati sa ma contactati. O zi buna!
Aúa este în politica românească, te foloseúti de unul úi de altul úi îĠi urmăreúti doar propriul interes.
Doamnei Ramona Mănescu nu i s-a părut deloc
deplasat să îmi ceară sprijinul úi a doua oară pentru a se
afirma în cadrul Parlamentului European cu ce teme
bine-făcute se prezintă, fără să i se pară normal ca
atunci când ceri ajutorul cuiva, acelui om, chiar dacă
este Ġăran, trebuie să îi întorci serviciul. A, nu! Deúi útia
că de luni de zile încerc să pornesc un dialog cu
PNL/USL pe probleme de agricultură, dânsa nu s-a
simĠit în nici un fel obligată să vină cu o informaĠie sau
persoană de contact. Dar i se părea foarte normal ca eu
să pierd câteva săptămâni printre proiectele legislative
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Editorial
Doar noi vă putem ajuta
3
ale UE doar pentru ca dânsa să se poată afirma la Bru-
xelles.
I-am mulĠumit pentru propunere úi i-am adus
aminte că fac destulă muncă voluntară pentru sindicat.
Nu am nici un chef să fac muncă voluntară úi pentru
Parlamentul European.
În căutarea unor oameni în funcĠii mai mari
úi mai deschiúi la minte
Exasperat de aúa specimene, am încercat pe toa-
te căile dar se pare ca am bătut numai la uúi închise.
Sincer nu mai útiam ce să mai facem să fim ascultaĠi.
Începusem să mă simt din ce în ce mai prost când pri-
meam telefoane de la colaboratorii care mă întrebau
cum merge colaborarea cu partidul în general úi comisia
pentru agricultura în special iar eu nu aveam ce sa le
spun. Aúa că m-am gândit că ultima úansă pentru a fi
ascultaĠi în partid era doar să ajungem cât mai sus, aúa
ca s-a născut întrebarea: Cum putem lua legătura direct
cu domnul Preúedinte Antonescu?
Nu am ajuns însă decât până la Domnul Crin
Halaicu. Primul mesaj pe care i l-am trimis a fost pe 19
octombrie úi la fel ca altă dată dar cu alte personaje…
nici un răspuns.
Buna ziua domnule Crin Halaicu,
Sindicatul nostru, Cultivatorii Directi din Romania, incearca de mai multe luni sa comunice cu PNL prin intermediul
Comisiei pentru agricultura a partidului, fara nici un rezultat. Domnul ... ne-a recomandat persoana dumneavoastra ca si
coordonator al tuturor comisiilor partidului. Speram ca prin dumneavoastra sa reusim ca inchegam un dialog cu persoanele
implicate in politica agricola.
...
restul este istorie...
Probabil că vă veĠi întreba dacă úi
cum am ajuns la Crin Antonescu.
Ei bine, răspunsul este simplu: am
abandonat ideea de a merge mai
departe. Din luna martie încercăm
să pornim un dialog cu Partidul
NaĠional Liberal úi ne-am lovit de
două atitudini: ori o tăcere de
mormânt din partea celor contac-
taĠi (credeĠi-mă uneori chiar úi o
înjurătură ar fi fost bine-venită
după săptămâni de aúteptări) ori
celor contactaĠi li se părea foarte
normal ca noi să le oferim toate
informaĠiile de care au nevoie pen-
tru a se afirma pe plan politic dar
fără nici o responsabilitate faĠă de
cei care îi ajută.
Dacă mi-ar fi spus cineva
în primăvară ce va urma dacă voi
încerca să contactez Partidul NaĠi-
onal Liberal, i-aú fi râs în nas; dar
atâta umilinĠă câtă am putut
strânge din partea unor oameni
politici m-a făcut să îmi reconsi-
der pentru multă vreme poziĠia
faĠă de Partidul NaĠional Liberal
în general úi personajele mai sus
enunĠate în special. Nu am putut
crede că poate exista atâta nesimĠi-
re într-un singur om. Îmi cer scuze
faĠă de cei câĠiva membri PNL de
bună-credinĠă care úi-au oferit aju-
torul necondiĠionat dar ceea ce am
văzut în PNL m-a îngrozit. Mai
umilit ca acum nu m-am simĠit
niciodată. M-am simĠit ca ulti-
mul om.
ùi cel mai tare m-a deranjat
nu tăcerea unor parveniĠi ajunúi în
locuri călduĠe úi pline de avantaje
materiale cât atacurile la care am
fost supus din partea simplilor
membri de partid sau doar simpati-
zanĠi ai unuia sau altuia. Când ori-
ce om sănătos la cap úi-ar fi dat
seama că întrebările pe care le pun
celor care râvnesc la votul nos-
tru, îi privesc úi pe ei într-o mai
mare sau mai mică măsură, în loc
să îúi vadă de treburile lor, mă jig-
neau în fel úi chip; cum de îmi
permit eu să îl întreb pe Antonescu
ce are de gând să facă pentru agri-
cultură? Păi, sincer… mai între-
basem úi pe alĠii.
Cel mai tare m-a amuzat
atacul doamnei Liliane Michels,
PNL-istă convinsă, stabilită pe
undeva prin Germania. Foarte de-
ranjată de atitudinea mea mi-a re-
plicat sec: „ori partidul poporului
ori noi.”
Păi îmi cer scuze faĠă de
stimata doamnă dar de plecat dintr-
un partid nu este foarte greu úi cu
atât mai uúor pentru mine care nu
am fost niciodată membru PNL.
Problema este că eu în toată acĠiu-
nea asta am reprezentat SCDR-ul
iar acum, la „despărĠire”, trebuie să
îi înútiinĠez pe membrii sindicatu-
lui că toate încercările noastre de a
dialoga cu partidul au eúuat úi
mulĠi în mod sigur nu se vor bucu-
ra doamnă Michels, iar aceúti oa-
meni au prieteni úi rude atât în
mediul rural cât úi urban. ùi în mod
sigur toĠi vor începe să pună la
îndoială credibilitatea Partidului
NaĠional Liberal. Dacă acum când
PNL-ul este în opoziĠie nu vrea
să discute cu populaĠia, deúi în
ultimul comunicat de presă preúe-
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Editorial
Doar noi vă putem ajuta
3
dintele partidului face apel la spri-
jinul pe care îl poate oferi societa-
tea civilă „Nu cerem susĠinere pen-
tru partidele noastre. Nu cerem
susĠinere pentru noi în competiĠia
politică. Cerem susĠinere din par-
tea societăĠii civile pentru apăra-
rea drepturilor, libertăĠilor cetăĠe-
neúti, statului de drept. Cerem sus-
Ġinere din partea societăĠii civile
pentru ca în secolului XXI úi în
interiorul Uniunii Europene să nu
trăim experienĠe aberante, aúa
cum ni se întâmplă an după an,
lună după lună úi, iată, zi după zi.”
cum putem noi crede că atunci
când vor ajunge la guvernare, ne
vor băga în seamă?
ùi toĠi aceúti pupincuriúti
m-au obosit mult mai tare decât
toate cele prezentate în aceste pa-
gini. Dacă nu ar fi fost aceúti lătrăi,
poate că până la urmă aú fi ajuns la
o întrevedere faĠă în faĠă úi cu Pre-
úedintele partidului úi poate că am
fi obĠinut măcar câteva promisiuni
de mai bine pentru agricultura ro-
mânească, dar… am obosit.
Pe vremea „împuúcatului” se spunea că „sindicatul este cureaua de transmisie între popor úi partid”. Din pă-
cate, úi după 21 de ani, definiĠia încă mai este de actualitate.
Noi ca sindicat ne lovim de probleme zilnic úi încercăm să le rezolvăm înainte de a se aduna prea multe, spre
deosebire de partidele care se trezesc din hibernare doar în campanie electorală. Dacă vor câútiga alegerile úi nu vor
face nimic, tot timpul vor avea scuza cu „greaua moútenire”. Dacă vor pierde, atunci este úi mai simplu: au fost furaĠi
la voturi úi de vină sunt românii care nu úi-au făcut milă de ei, politicienii, care nu au fost în stare să vină cu un pro-
gram concret, dar în schimb aúteaptă ca populaĠia să fie într-atât de scârbită de un Băsescu, încât să voteze pe oricine
numai să iasă portocalii de la guvernare.
ùi noi românii cu ce ne alegem di toate astea? Gonim pe unii, pentru a duce mai aproape de bugetul naĠional
alĠi flămânzi?
Cum am mai spus-o: eu doar am prezentat niúte fapte. Decizia
aparĠine fiecăruia în parte úi mi-ar place ca într-o zi, românii să se
trezească cu următorul gând: partidele politice sunt slugile poporului úi
nu poporul este sclavul clasei conducătoare. ùi aúa cum angajăm un bun
manager să ne dezvolte afacerea, tot aúa úi un politician este obligat să
vină cu propuneri concrete. Vremea tancurilor ruseúti úi a lagărelor
comuniste a trecut úi fiecare român trebuie să îúi aducă aminte că el este
cel care acorda votul úi pentru asta ARE DREPTUL să ceara socoteală
politicienilor, atât de la guvernare cât úi celor din opoziĠie.
Manole Silviu
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Politică
Doar noi vă putem ajuta
10
Partidul Social Democrat
PSD a elaborat úi a perIecĠionat doctrina sa, concepând-o ca o doctrină
social-democrată a zilelor noastre cu deschidere largă spre viitor. Ideile, teoriile
úi tezele elaborate iniĠial au Iost puse la baza strategiei úi programului de
guvernare, iar rectiIicarea lor în practica guvernării au adus corectivele de
rigoare.
Ca partid social-democrat modern, de centru stânga, PSD úi-a aIirmat
răspunderea de a Ii exponentul aspiraĠiilor de libertate, progres úi bunăstare,
reIuzând cu Iermitate presiunea IorĠelor de dreapta de a arunca populaĠia
României în vâltoarea terapiei de úoc, model de reIormă pe care îl respinge úi îl
apreciază ca inadecvat realităĠilor româneúti.
Principiile PSD sunt subsumate astIel:
1. Partidul Social Democrat doreúte o societate în care dezvoltarea liberă a
Iiecăruia să contribuie la dezvoltarea liberă a tuturor.
2. Considerăm că oamenii sunt cea mai importantă resursă. InvestiĠia în oameni stă la baza credinĠei noastre. ToĠi
cetăĠenii Ġării trebuie să aibă acces egal la drepturi, obligaĠii úi oportunităĠi. Cultura, educaĠia permanentă, sănătatea
sunt drepturi egale pentru toĠi iar nu privilegii.
3. SusĠinem munca bine organizată ca izvor al bunăstării individuale úi naĠionale. Vrem să creăm oportunităĠi pentru
cât mai multe locuri de muncă. Munca bine plătită este cea mai bună
protecĠie socială.
4. Garantăm úi protejăm proprietatea privată dobândită legal.
Proprietatea acumulată prin încălcarea legii este un atentat la
libertatea úi bunăstarea celorlalĠi.
5. Apărăm dreptatea úi solidaritatea socială. Ele sunt, întotdeauna,
condiĠii esenĠiale pentru progres în economie, în cunoaútere, în viaĠa
de zi cu zi.
6. Milităm pentru un nou Stat social, aliat al cetăĠenilor în bătălia
pentru eliminarea sărăciei. El va Ii sprijinul cel mai puternic pentru
adaptarea tuturor la schimbările pe care viitorul le va aduce. El va Ii
principala resursă pentru reinstaurarea încrederii între oameni, între
oameni úi instituĠii, pentru construcĠia unei societăĠi solidare,
responsabile IaĠă de toĠi membrii săi.
7. Promovăm competiĠia liberă a valorilor în slujba interesului naĠional.
8. Apărăm minorităĠile legitime. ToĠi cei lipsiĠi de apărare, vulnerabili, exploataĠi din punct de vedere economic,
social úi moral găsesc în noi tot sprijinul de care au nevoie.
9. Încurajăm iniĠiativa cetăĠenească úi maniIestarea spiritului comunitar. Suntem un spaĠiu politic deschis către toate
ideile úi soluĠiile care sunt inspirate de valorile noastre Iundamentale, valorile Europei Sociale: solidaritatea,
libertatea, egalitatea, justiĠia socială úi responsabilitatea.
10. AcĠionăm pentru modernizarea permanentă a societăĠii româneúti, pentru integrarea ei deplină în Iamilia
europeană. Pentru toate acestea ne angajăm, politic úi moral, în IaĠa cetăĠenilor României!...
,România corectă - România socială¨
Ce soluĠii are PSD?
Ce priorităĠi avem?
Cum scoatem Ġara din criză?
De unde mai multe locuri de muncă?
De unde mai mulĠi bani? ...acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundă un social democrat.
Proiectul de guvernare este Iăcut în 15 octombrie 2010; noi trebui să încercăm să răspundem la aceste întrebări
Iiecare din poziĠia noastră.
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Politică
Doar noi vă putem ajuta
11
Putem spune ce înseamnă să fii social democrat?
Manole Silviu: Frumoase cuvinte. În teorie. În practică însă... Când are de gând PSD să
scape de dinozaur?
Iulia Fuior: Toate la timpul lor, însă daca vrei să Iii social democrat cred că trebuie să
înĠelegi acele principii. Eu zic că suntem pe drumul cel bun; adică PSD-ul este pe un
drum bun...
Manole Silviu: Îl respect pe domnul Ponta chiar dacă în vară l-am criticat pentru lipsa de
maturitate privind joaca cu maúinuĠele. Totuúi, nu pot avea încredere că va curăĠata
România atât timp cat nu are prea multe de spus în propriul partid.
Iulia Fuior: Sigur, lucrurile urate (caracatiĠele din corupĠie úi alte... aIaceri care se aIla în
aIara legii.) nu se curăĠă uúor, însă dacă semnalul este dat. restul se rezolvă....
Semnalul a plecat în luna septembrie... úi continuă...
Capota Steliana: Dacă nu ar Ii existat dinozauri, poate nu eram nici noi pe pământ.Ca úi
cei din istorie vor dispărea natural.
Manole Silviu: Partea proastă că Iosila la
care mă reIer intoxică partidul cu nostalgii úi practici comuniste care nu
dau voie celor úcoliĠi în vest úi nu la Moscova, să Iacă úi ceva bun
pentru Ġară.
Iulia Fuior: A Ii social
democrat înseamnă a sprijini úi
a crea un stat social... Ceea ce
în aceasta guvernare de dreapta
nu poate intra în discuĠie.
(oare o Ii o guvernare de
dreapta?!... cine útie..)...
Social - democraĠia
modernă susĠine:
· O economie de piaĠă socială
(economie mixtă), cu prevederi legale pentru protejarea muncitorilor,
consumatorilor úi întreprinzătorilor mici
· SusĠinerea comerĠului etic úi echitabil, bazat pe dialog, transparenĠă úi
echitate, ca alternativă la principiul liberal al liberului schimb
·Un sistem extensiv úi complex de protecĠie socială pentru a contracara eIectele sărăciei úi pentru a proteja pe cei care
nu pot să lucreze într-un sistem de piaĠă liberă (úomerii, tinerii, pensionarii, etc.)
· Un sistem de taxare progresivă, pentru a redistribui venitul în societate
· Sisteme publice de învăĠământ úi sănătate, IinanĠate de către stat
· CondiĠii minime garantate prin lege pentru muncitori (salariu
minim, protecĠie împotriva concedierii necinstite, etc.)
· ProtecĠia mediului úi suveranitatea principiului sustenabilităĠii úi
a dezvoltării durabile
· Multiculturalism, drepturile minorităĠilor, úi o politică relativ
deschisă IaĠă de migraĠiune
· SusĠinerea drepturilor sociale ca extensie complementară úi
modernizatoare a drepturilor omului
· O politică socială seculară úi progresivă
· O politica externa care suporta promovarea democraĠiei, paciIism
úi, unde este posibil, multilateralism...
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Activitatea SCDR-INAC
Doar noi vă putem ajuta!
12
,,Problema producătorilor din Romania nu este promovarea. Inainte de promovare este nevoie să se asocie:e, să se
organi:e:e pentru identificarea produselor úi să producă alimente sau alte produse tradiĠionale de calitate úi apoi să
se concentre:e pe promovare. Eu voi sprifini din po:iĠia mea acest demers, iar Polonia este un bun exemplu in
această direcĠie`. Dacian Cioloú.
Cum puteĠi deveni membru al sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România
Sindicatul "Cultivatorii direcĠi din România" s-a născut din dorinĠa de a ajuta agricultorul român
în trecerea de la o agricultură de subzistenĠă la cea practicată în Uniunea Europeană unde producĠia
realizată în gospodăria Ġărănească este orientată către piaĠă çi nu destinată autoconsumului, aça cum
se întâmplă la ora actuală în Ġara noastră.
Sindicatul çi-a propus să organizeze centre zonale (3-4 comune limitrofe) în toate judeĠele Ġării
pentru a oferi informaĠii legislative, consultanĠă contabilă çi asistenĠă juridică agricultorilor individuali
direcĠi.
Credem că este bine ca un număr cât mai mare de agricultori să gândim çi să acĠionăm în mod
unitar pentru a avea succes în activitatea noastră.
Extras din Statutul Sindicatului
(.) Membrii Sindicatului pot Ii: agricultori, persoane care prestează servicii către agricultori, persoane care
transportă, depozitează, prelucrează úi comercializează produse agricole.
Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea proIesiunii în scopul ridicării nivelului de trai
material úi spiritual al acestora prin:
- înIiinĠarea de asociaĠii specializate privind cultura cerealelor úi a plantelor tehnice, legume, Iructe, Ilori, viticultură, -
- apicultură úi creúterea animalelor;
- înIiinĠarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea úi comercializarea produselor agricole;
- înIiinĠarea unei cooperative de credit agricol;
- înIiinĠarea unor centre zonale pentru consultanĠă de specialitate, asistenĠă contabilă úi juridică.(.)
Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeúte prin cerere scrisă adresată preúedintelui Sindicatului úi care
trebuie să cuprindă următoarele: numele úi prenumele, proIesia, domiciliul, seria úi numărul cărĠii de identitate, CNP
úi semnătura solicitantului.
Cererea de adeziune la sindicat poate Ii descărcată de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2-
Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania
Calitatea de membru al Sindicatului încetează prin cerere scrisă adresată Preúedintelui Sindicatului úi care
trebuie să cuprindă următoarele: numele úi prenumele, proIesia, domiciliul, seria úi numărul cărĠii de identitate, CNP
úi semnătura solicitantului.(.)
Drepturile membrilor
Membrii au dreptul de a se retrage din Sindicat Iără a avea obligaĠia de a arăta motivele.
Membrii au dreptul să Iie inIormaĠi despre activitatea Sindicatului prin intermediul centrelor zonale, judeĠene
úi naĠionale. Membrii au dreptul să obĠină sprijinul Sindicatului în condiĠiile prevăzute de Statut, Regulamentul de
IuncĠionare úi a legilor în vigoare.
Membrii au dreptul să aleagă úi să Iie aleúi în IuncĠiile de conducere ale sindicatului cu respectarea condiĠiilor
prevăzute de Statut, Regulamentul de IuncĠionare úi legilor în vigoare.
Extras din Regulamentul de funcĠionare
ÎnIiinĠarea organizaĠiilor locale
Acolo unde se întruneúte un minim de 30 de membri ai sindicatului se Ġine o úedinĠă pentru alegerea organelor
de conducere ale sindicatului local (preúedinte, vicepreúedinte, secretar, comisie de disciplină úi de cenzori). La
úedinĠa de constituire a organizaĠiei locale pot participa membrii Biroului Central, membrii Biroului judeĠean úi
ReprezentanĠii zonali. Copii ale Procesului Verbal de constituire a organizaĠiei úi copii ale tabelelor cu membrii
biroului úi ale comisiilor vor Ii transmise direct sau prin poútă la Biroul Central.
Propunerile de Reprezentant Zonal a unui membru a acestei organizaĠii locale se va Iace respectând
prevederile Statutului (Curicullum Vitae, angajament, etc.), care vor Ii transmise spre aprobare Biroului Central.
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Agricultura românească
Doar noi vă putem ajuta
13

Agricultura românească, cu utilaje europene
Descrierea companiei Agromet:
www.agrometejea.ro
AGROMET este o companie inIiintata in 1993, cu o evolutie ascendenta inca de la
inceput si cu continuitate in timpurile de criza. La inceput s-a dedicat reparatiei utilajelor, in timp ce Iacea o parte din
munca Iirmelor producatoare de utilaje agricole. La putin timp s-a dezvoltat in Iabricant, la inceput la nivel local, iar
apoi largindu-si putin cate putin orizonturile.
Specialitatea ei au fost tot timpul utilajele pentru pregatirea terenului: combinatoare, discuri agricole, grape,
scarificatoare, tavalugi si altele, evoluand continuu la noi produse pe care le-a cerut piata
In strategia sa comerciala, intotdeauna a pus calitatea ca si caracteristica principala, avand in prezent cel mai bine
vazute utilaje din domeniu, care constituie si baza Iinanciara a Iirmei.
Pentru aceasta, deasemenea, am dezvoltat inovatii ale produselor, care ne-au adus noi brevete si recunoasteri oIiciale
legate de constructia utilajelor agricole
Combinator Agricol: - Utilaj agricol indicat pentru prepararea solului, cu o proIunzime intre 30 si 35 cm, cu ajutorul
unor brate rigide, montate pe un suport Ilexibil, cu arc dublu pentru o adaptare perIecta la teren. Sasiul montat in
romb (proIil de 100x100), noul cap mai robust si traversele intarite intre randuri, sunt raspunsul pentru cresterea de
putere a tractoarelor din ultimii ani. Noile sisteme de rabatare si Iixare cu ajutorul cilindrului hidraulic, ii oIera
agricultorului un control total asupra utilajului.
MODEL:
C11PH-
2H-R
C13PH-
2H-R
C15PH-
2H-R
C17PH-
2H-R
Nr. Brate (n): 11 13 15 17
Latime (m): 3,3 3,9 4,5 5,1
Putere recomandata (CP):
140-
170
170-
200
200-
230
230-
260
Greutate (kg): 1500 2020 2240 2460
Grapa cu discuri Utilaj agricol recomandat pentru executarea
lucrărilor de pregătire a terenului pentru plantare, triturarea resturilor vegetale de dupa recoltare, în acelasi timp
uniIormizand terenul, în cazul
in care este prevazut cu un
tavalug.
Grapa cu discuri grele este
construita pe un sasiu cu proIil
structural de 80x80x8 si este
pevazuta cu niste brate
independente care incorporeaza
discuri de 20 si 24 de toli.
Datorita eIicientei si a vitezei
sale du lucru (aprox. 10 km/h),
grapa cu discuri a devenit una
dintre masinile cele mai cerute
de catre agricultori.
Prin amestecarea resturilor
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Agricultura românească
Doar noi vă putem ajuta
14
vegetale cu pamantul se evita aprinderea miristilor.
Combinator cu sape - Utilaj adecvat pentru prepararea a solului la plantare, cu o adâncime de lucru de la 8 la 12 cm.
Cu ajutorul bratelor Ilexibile de 45x12, montate pe úasiu dublu, cu proIil structural de 60x60x5. Noul sistem de pliere
prin tije si carlig de siguranta permite o mai buna Iixare ale bratelor in muncile terenului. Deasemenea dispune de un
nou sistem hidraulic de siguranta pentru transportul pe drumurile publice
MODEL:
CQ4.0PV3C-
4H
CQ5.0PV3C-
4H
CQ6.0PV3C-
4H
CQ7.0PV3C-
4H
Nr. Brate (trupite, sape) (n): 37 45 53
Lungime brate (mm): 530 530 530 530
Latime de lucru (m): 4,00 5,00 6,00 7,00
Profunzime (cm): 8-12 8-12 8-12 8-12
Scarificator agricol - utilaj Iolosit pentru lucrarea pamantului la adancimi mari. Poate Ii dotat cu 1 pana la 7 brate,
in Iunctie de puterea tractorului.
MODEL:
40 x
120 40 x
150
40
x180
Nr. brate 5 - 5 7 5 7
Latime de lucru 2.10 - 2.30 3.55 2.30 3.55
Greutate 800 - 900 1300 1050 1430
Putere recomandata
(CP) 75-80 - 90-100
100-
150
100-
150
150-
170
Tavalugul agricol - Utilaj agricol Iolosit pentru nivelarea pamantului. DiIerite modele.
Nivelator neted: Nivelator inelar:
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Agricultura românească
Doar noi vă putem ajuta
15
Brat retro-excavator: Brat excavator adaptabil atat tractoarelor cat si altor masini industriale.
Utilaje pentru Viticultura:
Combinator agricol pentru viticultura:
Grapa cu discuri pt Viticultura:
Fer:ccne|e ccre ccre:c :Ć cevinĆ ci:IriLuiIcri ci firmei
:unI rugcĦi :Ć IrimiIĆ un mci| |c inccccr@ychcc.ccm
ğăranul Român - Noiembrie 2011 LegislaĠie românească
Doar noi vă putem ajuta
16
O. nr.1314/46/242/12-09,04-10,17-10-2011 (M.S., A.N.S.V.S.A., M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modiIicarea anexei XV la Normele privind
aditivii alimentari destinaĠi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului
sănătăĠii úi Iamiliei úi al ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 438/295/2002
O. nr.1313/47/241/12-09,04-10,17-10-2011 (M.S., A.N.S.V.S.A., M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modiIicarea úi completarea Normelor privind
solvenĠii de extracĠie utilizaĠi în producerea alimentelor úi a ingredientelor alimentare, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătăĠii úi Iamiliei úi al ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 185/153/2002
O. nr.234/05-10-2011 (M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modiIicarea úi completarea art. 2 din Ordinul ministrului
agriculturii, pădurilor úi dezvoltării rurale nr. 380/2009 privind condiĠiile de acordare a autorizaĠiei speciale de pescuit
în scop útiinĠiIic
O. nr.48/10-10-2011 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor privind modiIicarea
úi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor nr. 17/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acĠiunilor de
supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia
animalelor úi protecĠia mediului, de identiIicare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor úi caprinelor pentru anul
2011, precum úi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere úi control în domeniul
siguranĠei alimentelor pentru anul 2011
O. nr.49/10-10-2011 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind condiĠiile sanitar-veterinare pentru introducerea pe teritoriul României a
animalelor de companie provenite din Ġări terĠe în scopul circulaĠiei necomerciale úi procedura de control sanitar-
veterinar al acestor animale la punctele de intrare a călătorilor
O. nr.219/235/11-10,12-10-2011 (M.A.I., M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului administraĠiei úi internelor úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind aprobarea
speciIicaĠiilor tehnice ale produselor alimentare de bază care Iac obiectul Programului guvernamental de sprijin
pentru pensionari "Coúul de solidaritate"
O. nr.219/235/11-10,12-10-2011 (M.A.I., M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului administraĠiei úi internelor úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind aprobarea
speciIicaĠiilor tehnice ale produselor alimentare de bază care Iac obiectul Programului guvernamental de sprijin
pentru pensionari "Coúul de solidaritate"
O. nr.1313/47/241/12-09,04-10,17-10-2011 (M.S., A.N.S.V.S.A., M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modiIicarea úi completarea Normelor privind
solvenĠii de extracĠie utilizaĠi în producerea alimentelor úi a ingredientelor alimentare, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătăĠii úi Iamiliei úi al ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 185/153/2002
O. nr.1314/46/242/12-09,04-10,17-10-2011 (M.S., A.N.S.V.S.A., M.A.D.R.)
ORDIN al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa
Alimentelor úi al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modiIicarea anexei XV la Normele privind
aditivii alimentari destinaĠi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului
sănătăĠii úi Iamiliei úi al ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 438/295/2002
O. nr.76/26-10-2011 (A.N.S.V.S.A.)
ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor privind abrogarea
unor acte normative din domeniul sanitarveterinar úi pentru siguranĠa alimentelor reIeritoare la materiile prime
Iurajere, Iurajele combinate, Iurajele destinate unor scopuri nutriĠionale speciale úi produsele utilizate pentru nutriĠia
animalelor
ğăranul Român - Noiembrie 2011 ConsultanĠă juridică
Doar noi vă putem ajuta

ÎNFIINğAREA UNUI SRL
Societatea cu răspundere
limitată (SRL), este Iorma de societate
comercială în care asociaĠii au obligaĠii în
limita capitalului subscris iar obligaĠiile
sociale sun garantate cu patrimoniul
social. Capitalul social se Iixează în
IuncĠie de nevoile societăĠii de către
asociaĠi însă trebuie respectat plaIonul
minim de 200 lei. O astIel de societate se
poate constitui prin:
- aportul unui asociat, persoană Iizică sau
juridică, care deĠine toate părĠile sociale.
- aportul a doi sau mai mulĠi
asociaĠi, care răspund pentru
obligaĠiile sociale în limita aportului
adus úi care împart proIitul în IuncĠie
de acest aport.
Documente necesare:
- copie carte de identitate / paúaport
al asociaĠilor;
- dovada sediului social (contract de
închiriere, subînchiriere, contract de
comodat);
- acordul asociaĠiei de proprietare (la
bloc);
- acordul vecinilor;
- specimen de semnătură a
asociaĠilor;
- cerere de înregistrare;
- dovada veriIicării disponibilităĠii úi
rezervării Iirmei;
- actul constitutiv;
- dovezi privind sediul social/secundar;
- cazier Iiscal al asociaĠilor úi
administratorului;
- dovada depunerii capitalului social;
- declaraĠie pe propria răspundere a
asociaĠilor / administratorului din care să
rezulte că îndeplinesc condiĠiile legate
pentru deĠinerea acestei calităĠi;
- dovada achitării taxelor de înregistrare a
societăĠii comerciale.
Dosarul se depune la REGISTRUL
COMERULUI iar în urma analizei úi
aprobării dosarului, în aproximativ o
săptămână se va emite certiIicatul de
înregistrare al societăĠii comerciale.
Ec. Felecan Valerica
Detalii despre înfiinĠarea unei firme. SRL sau PFA?
Înainte de înIiinĠarea unei Iirme este necesară conútientizarea
avantajelor úi dezavantajelor pe care aceasta le presupune. În
cazul în care se doreúte înIiinĠarea unui SRL avantajele sunt
următoarele: opĠiunile de plată a impozitului trimestrial: 16° (Iirma
nu este obligată să aibă angajaĠi) sau 3°; societatea poate trece în
obiectul de activitate oricâte coduri CAEN doreúte, (mai puĠin cele
reglementate de legi speciale), neIiind necesară pregătirea
proIesională pentru codurile CAEN din actul constitutiv; asociaĠii
răspund în Iata creditorilor cu patrimoniul Iirmei úi nu cu averea
proprie (acest lucru se poate Iace în condiĠiile prevăzute de lege);
Dezavantajele unui SRL sunt:
- patronul intră în posesia proIitului
în anul următor iar repartiĠia
proIitului se Iace prin dividende;
- în cazul în care se alege varianta
de impozitare cu 3°, societatea
este obligată ca în termen de 60 de
zile să aibă cel puĠin un salariat cu
contract de muncă;
- dubla impozitare a proIitului: o
dată 3° impozit pe venit sau 16°
impozit pe proIit aIerent Iirmei úi
16° impozit pe dividende;
În cazul în care se optează pentru
înIiinĠarea unui PFA, dezavantajele
sunt:
- proprietarul răspunde în Iata
creditorilor cu averea proprie,
- domeniile de activitate în cazul PFA depind de caliIicare sau de
actele de studii,
- o PFA nu poate angaja cu contract de muncă alte persoane pentru a
desIăúura activităĠi pentru care a Iost autorizată
Avantaje:
- nu este necesara încadrarea unui contabil iar în acest caz nu este
necesara tinerea unui registru de casă,
- este posibilă dispunerea imediata a anilor încasaĠi,
- nu este considerată o entitate solidă, putând Ii supusă unei
proceduri simple de dizolvare,
- în cazul unei PFA nu se plăteúte TVA
Potrivit datelor OIiciului NaĠional al Registrului ComerĠului,
numărul de persoane Iizice autorizate în perioada 2008-2011 a ajuns
la 116,331, domeniile preIerate Iiind în principal agricultura,
silvicultura úi pescuitul, pe lângă alte activităĠi proIesionale,
útiinĠiIice úi tehnice sau comerĠ cu amănuntul. Potrivit legislaĠiei în
vigoare, pot deveni persoane Iizice autorizate cetăĠenii români sau
membrii UE care au împlinit vârsta de 18 ani.
Loredana Terec - Vlad

ğăranul Român - Noiembrie 2011 FinanĠare europeană
Doar noi vă putem ajuta
18
COMISIA EUROPEANĂ - COMUNICAT DE PRESĂ
Comisia Europeană propune un nou parteneriat între Europa úi agricultori
Bruxelles, 12 octombrie 2011 Comisia Europeană a prezentat astăzi un
proiect de reIormă a Politicii agricole comune (PAC) pentru perioada de după
2013. Obiectivul acestui proiect este sporirea competitivităĠii, a durabilităĠii úi
asigurarea prezenĠei agriculturii pe întreg teritoriul Uniunii Europene pentru a
garanta cetăĠenilor europeni o alimentaĠie sănătoasă úi de calitate, pentru a
proteja mediul úi pentru a dezvolta zonele rurale.
,Comisia Europeană propune un nou parteneriat intre Europa úi agricultori
pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea alimentară, utili:area
durabilă a resurselor naturale úi creúterea economică. Următoarele decenii
vor fi esenĠiale pentru a pune ba:ele unei agriculturi viguroase, care să poată face faĠă schimbărilor climatice úi
concurenĠei internaĠionale, răspun:and in acelaúi timp aúteptărilor cetăĠenilor. Europa are nevoie de agricultorii săi,
iar agricultorii au nevoie de sprifinul Europei. Politica agricolă comună inseamnă hrana noastră, inseamnă viitorul
a peste o fumătate din teritoriile noastre¨, a arătat Dacian Cioloú, comisarul european pentru agricultură úi dezvoltare
rurală.
PAC reIormată va permite promovarea inovării, sporirea competitivităĠii sectorului agricol - atât din punct de
vedere economic, cât úi din punct de vedere ecologic - combaterea schimbărilor climatice, úi sprijinirea ocupării IorĠei
de muncă úi a creúterii economice. Noua politică aduce astIel o contribuĠie hotărâtoare la strategia Europa 2020.
Cele zece puncte-cheie ale reformei
1) O mai bună direcĠionare a ajutoarelor pentru venituri în vederea dinamizării creúterii economice úi a
ocupării forĠei de muncă
Pentru a pune mai bine în valoare potenĠialul agricol al UE, Comisia propune susĠinerea într-un mod mai just, mai
simplu úi mai bine direcĠionat a veniturilor Iermierilor. De plata de bază pentru susĠinerea veniturilor vor beneIicia
numai Iermierii activi. Această subvenĠie va scădea progresiv începând de la 150 000 EUR úi va Ii plaIonată la 300
000 EUR pe an pentru un Iermier; în acelaúi timp, se va lua în considerare numărul de locuri de muncă create de
exploataĠii. De asemenea, plăĠile directe vor Ii distribuite în mod mai echitabil între Iermieri, între regiuni úi între
statele membre.
2) Instrumente de gestionare a crizelor mai
bine adaptate úi cu o capacitate de reacĠie
sporită pentru a face faĠă noilor provocări
economice
Volatilitatea preĠurilor reprezintă o ameninĠare
pentru competitivitatea pe termen lung a
sectorului agricol. Comisia propune ,plase de
siguranĠ㨠mai eIicace, cu o capacitate de reacĠie
sporită pentru sectoarele agricole cele mai
expuse crizelor (depozitarea privată úi
intervenĠia publică) úi înlesnirea creării de
sisteme de asigurări úi de Ionduri mutuale.
3) PlăĠi de agromediu pentru prezervarea
productivităĠii pe termen lung úi a
ecosistemelor
Pentru a consolida durabilitatea sectorului agricol din punct de vedere ecologic úi pentru a valoriIica eIorturile
agricultorilor, Comisia propune ca 30 ° din plăĠile directe să Iie acordate pentru adoptarea de practici care permit
utilizarea optimă a resurselor naturale. Este vorba de practici, care sunt eIicace din punct de vedere ecologic úi pot Ii
puse în aplicare în mod simplu, cum ar Ii: diversiIicarea culturilor, menĠinerea păúunilor permanente, protejarea
rezervoarelor ecologice úi a peisajelor.
4) InvestiĠii suplimentare pentru cercetare úi inovare
Pentru a crea o agricultură Iundamentată útiinĠiIic úi competitivă, Comisia propune dublarea bugetului alocat
cercetării úi inovării în domeniul agricol úi găsirea unor soluĠii pentru ca rezultatele cercetării să se traducă în
ğăranul Român - Noiembrie 2011 FinanĠare europeană
Doar noi vă putem ajuta
19
practică, prin intermediul unui nou parteneriat pentru inovare. Aceste Ionduri vor contribui la
încurajarea transIerului de cunoútinĠe úi a consilierii pentru agricultori, precum úi la sprijinirea proiectelor de
cercetare relevante pentru aceútia, asigurând o cooperare mai strânsă între sectorul agricol úi comunitatea útiinĠiIică.
5) Un lanĠ alimentar mai competitiv úi mai echilibrat
AIlată la baza lanĠului alimentar, agricultura este Ioarte Iragmentată úi puĠin structurată. Pentru a consolida poziĠia
agricultorilor, Comisia propune sprijinirea organizaĠiilor de producători, a organizaĠiilor interproIesionale úi
dezvoltarea circuitelor scurte între producători úi consumatori (Iără prea mulĠi intermediari). Pe de altă parte, sistemul
cotelor de zahăr, care úi-a pierdut din relevanĠă, nu va Ii prelungit după 2015.
6) Încurajarea măsurilor de agromediu
Trebuie avută în vedere speciIicitatea Iiecărui teritoriu, Iiind încurajate iniĠiativele naĠionale, regionale úi locale
privind agromediul. În acest sens, Comisia propune ca protejarea ecosistemelor, reIacerea acestora úi acĠiunile de
combatere a schimbărilor climatice, precum úi utilizarea eIicace a resurselor să constituie două dintre cele úase
priorităĠi ale politicii de dezvoltare rurală.
7) Facilitarea lansării în activitate a tinerilor fermieri
Două treimi dintre Iermieri sunt în vârstă de peste 55 de ani. Pentru a susĠine crearea de locuri de muncă úi pentru a
încuraja generaĠiile tinere să se implice în sectorul agricol, Comisia propune crearea unui nou ajutor pentru instalare
de care să poată beneIicia, în timpul primilor cinci ani ai proiectului lor, Iermierii care nu au împlinit 40 de ani.
8) Stimularea ocupării forĠei de muncă în mediul rural úi a spiritului antreprenorial
Pentru a promova ocuparea IorĠei de muncă úi spiritul antreprenorial, Comisia propune o serie de măsuri de stimulare
a activităĠii economice în zonele rurale úi de încurajare a iniĠiativelor de dezvoltare locală. De exemplu, va Ii creat un
,pachet iniĠial¨ pentru sprijinirea proiectelor de microîntreprinderi, cu o IinanĠare pe o perioadă de cinci ani care
poate ajunge până la 70 000 EUR. Vor Ii consolidate grupurile de acĠiune locală LEADER.
9) O mai mare atenĠie
acordată zonelor
vulnerabile
Pentru a evita deúertiIicarea úi
pentru a proteja bogăĠia
teritoriilor noastre, Comisia oIeră
statelor membre posibilitatea de
a-i sprijini în mod mai susĠinut
pe agricultorii situaĠi în zone
dezavantajate din punct de
vedere natural, prin intermediul
unei indemnizaĠii suplimentare.
Acest ajutor va completa
celelalte ajutoare care se acordă
deja în cadrul politicii de
dezvoltare rurală.
10) O PAC mai simplă úi
mai eficace
Pentru a evita sarcinile
administrative inutile, Comisia
propune simpliIicarea mai multor mecanisme ale PAC, precum normele privind condiĠionalitatea úi sistemele de
control, Iără ca aceasta să ducă la o pierdere a eIicacităĠii. În plus, va Ii simpliIicat úi sprijinul acordat micilor
agricultori, pentru care se va institui o plată IorIetară anuala de 500-1 000 EURO pentru o Ierma. Va Ii încurajat
transIerul de terenuri de la micii agricultori care îúi încetează activitatea agricolă către alte exploataĠii care doresc să
se restructureze.
InformaЮii suplimentare
• MEMO/11/685
• Pentru a obĠine úi alte inIormaĠii, precum úi documente privind reIormarea politicii agricole comune, a
se vedea:
http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/legal-proposals/index¸en.htm
ğăranul Român - Noiembrie 2011 FinanĠare europeană
Doar noi vă putem ajuta
20
SubvenĠia pentru motorină va rămâne în programul naĠional de IinanĠare
,Anul trecut a trebuit să discutăm foarte mult la nivel de negocieri cu FMI, Comisia Europeană úi Banca Mondială
ca să menĠinem cateva sectoare la care să le asigurăm sursele financiare. Printre cele propuse a fi eliminate erau úi
cele de care vorbea domnul Rădulescu că sunt pe bugetul naĠional. bunăstarea la pasăre, bunăstarea la porc úi
subvenĠia la motorină. Ei, ministrul de atunci le-a menĠinut prin negocieri directe cu echipa Fondului Monetar úi
condiĠionand că vom face toate eforturile ca in 2012 aceste măsuri să fie transferate pe PNDR`a declarat Jaleriu
Tabără.
Pentru a putea beneficia de aceste afutoare, Iermierii trebuie să depună cereri la AgenĠia de PlăĠi úi
IntervenĠie pentru Agricultură ( APIA) până la sIârúitul acestei luni.
Potrivit legislaĠiei în vigoare, cantităĠile maxime de motorină cu acciză redusă se pot achiziĠiona anual pentru
lucrări mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic úi îmbunătăĠiri Iunciare. Cei care vor să
beneIicieze de aceste ajutoare, trebuie să Iie înscriúi în evidentele AgenĠiei de PlăĠi úi intervenĠie pentru Agricultură
cu supraIeĠe de teren pe care le exploatează sau în Registrul agricol, Registrul plantaĠiilor viticole sau alte evidente
Iunciare, iar supraIeĠele de teren pe care le exploatează sau Iie minim de un hectar inclusiv úi supraIaĠa parcelei
agricole să Iie de cel puĠin 0,3 ha, iar în cazul livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, viticole, arbuútilor
IructiIeri, supraIaĠa minimă trebuie să Iie de 0,1 ha. În procedură se mai speciIică următoarele: Iermierul trebuie să
exploateze, să deĠină sau să crească
animale, păsări, Iamilii de albine sau
viermi de mătase în vederea obĠinerii
producĠiei agricole pentru care
solicită ajutorul de stat úi mai ales să
utilizeze instalaĠii de irigat acĠionate
cu motoare termice.
Dosarul Iermierului care
doreúte să obĠină IinanĠare de la stat
trebuie să includă:
- cerere de acord prealabil pentru
IinanĠare
- copie după certiIicatul de
înregistrare la oIiciul registrului
comerĠului
- declaraĠie pe propria răspundere
- copie de pe documentul din care
rezultă înregistrarea exploataĠiei în
RNE, după caz;
- copie de pe documentul din care
rezultă înregistrarea sau autorizarea
sanitară veterinară, după caz;
- dovada că este membru în
organizaĠiile utilizatorilor de apă
pentru irigaĠii sau alte organizaĠii de
îmbunătăĠiri Iunciare, după caz;
- copie de pe contractul de irigaĠii/Iurnizare a apei, după caz.
AgenĠia de plăĠi úi intervenĠie pentru agricultură mai precizează că orice Iorma de Iraudă precum vânzarea
motorinei sau Iolosirea acesteia în alte scopuri decât lucrările agricole va Ii însoĠită de sancĠiuni care pot să ajungă
pana la 20.000 de lei úi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor pentru o perioadă de trei ani precum úi restituirea
banilor obĠinuĠi.
Loredana Terec - Vlad
ğăranul Român - Noiembrie 2011 FinanĠare europeană
Doar noi vă putem ajuta
21
Politici structurale 2014-2020 - Propunere de regulament vizând toate fondurile
structurale
Rezumat pentru cetăĠeni
DESPRE CE ESTE VORBA?
În propunerile privind cadrul Iinanciar pentru perioada 2014-2020, prezentate în iunie 2011, Comisia Europeană:
• a arătat că politicile în materie de coeziune, dezvoltare rurală, pescuit úi aIaceri maritime ar trebui să rămână
componente esenĠiale ale pachetului Iinanciar pentru perioada 2014-2020, deoarece au un rol major în
realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020
• a propus ca politicile structurale să direcĠioneze Iondurile către anumite priorităĠi strâns legate de Strategia
Europa 2020 úi să pună accentul pe rezultate, pe monitorizarea progreselor către atingerea obiectivelor
convenite úi pe Iacilitarea punerii în aplicare a programelor.
Comisia propune acum un regulament care să reglementeze toate instrumentele de IinanĠare ale politicii structurale.
• Prima parte a propunerii stabileúte norme comune care reglementează Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) úi Fondul european pentru aIaceri maritime úi pescuit (EMFF). În acest Iel, instrumentele vor putea
să acĠioneze simultan într-un mod mai coerent úi, în consecinĠă, să aibă un impact mai mare.
• A doua parte stabileúte norme comune care reglementează cele trei Ionduri principale utilizate pentru
atingerea obiectivelor politicii de coeziune: Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social
european úi Fondul de coeziune.
CINE VA BENEFICIA ùI ÎN CE MOD?
• Toate Ġările úi regiunile din UE vor beneIicia de pe urma măsurilor de politică structurală. Cuantumul
sprijinului va depinde de nivelul de dezvoltare economică a Iiecărei regiuni (PIB pe cap de locuitor).
DE CE ESTE NECESARĂ INTERVENğIA UE?
• Programele structurale transIormă priorităĠile stabilite la nivel european în măsuri concrete la nivel naĠional úi
regional. Implicarea tuturor nivelurilor administrative de pe teritoriul Europei în vederea realizării
obiectivelor europene este esenĠială pentru a ne asigura că aceste idei devin realitate.
• Politica de coeziune Iurnizează bunuri publice esenĠiale, care permit Ġărilor úi regiunilor UE să-úi concentreze
resursele pentru a obĠine o coeziune economică, socială úi teritorială mai mare úi pentru a îndeplini
obiectivele Strategiei Europa 2020.
• Peste tot în UE există interdependenĠe transIrontaliere puternice. Politica de coeziune consolidează legăturile
între zonele care excelează úi zonele rămase în urmă úi maximizează eIectele centrelor de creútere asupra
regiunilor vecine.
CE SCHIMBĂRI SE VOR PRODUCE?
• Propunerea urmăreúte să sporească eIicienĠa instrumentelor structurale, atât de importante în actualul climat
economic úi Iiscal.
• Ea va stabili un cadru strategic comun pentru FEDER, FSE, Fondul de coeziune, FEADR úi EMFF, cadru
care va asigura o utilizare integrată a Iondurilor în vederea atingerii unor obiective comune.
• Vor Ii încheiate contracte de parteneriat între Comisie úi Iiecare Ġară din UE, care vor reuni toate
angajamentele statelor membre de a îndeplini obiectivele europene.
• Înainte de a primi Iondurile, autorităĠile vor trebui să demonstreze că au stabilit cadrele strategice, de
reglementare úi instituĠionale necesare pentru a garanta că Iondurile sunt utilizate în mod eIectiv. Eliberarea
Iondurilor suplimentare va depinde de perIormanĠă. Se vor lua măsuri pentru a garanta că eIicacitatea
Iondurilor nu este diminuată de politici macrobugetare neviabile.
• Procedurile vor Ii simpliIicate úi inIormatizate, atunci când acest lucru este posibil. Vor Ii armonizate
criteriile de eligibilitate pentru instrumentele de IinanĠare ale UE, măsură care va contribui la reducerea
costurilor.
Sursa: Uniunea Europeană
ğăranul Român - Noiembrie 2011 FinanĠare europeană
Doar noi vă putem ajuta
22
Măsura 112
A doua sesiune din acest an pentru Măsura 112, a Iost reprogramată úi va Ii deschisă în perioada 28 noiembrie
2011-13 ianuarie 2012, cu o alocare Iinanciară de 50 mil. euro. Ghidul solicitantului conĠine precizări legate de
modiIicările ce vizează creúterea plaIonului maxim al primei de instalare de la 25.000 la 40.000 euro úi a sprijinului
minim acordat de la 10.000 la 12.000 euro pentru o exploataĠie agricolă cu dimensiunea minimă de 6 UDE, dar úi
modiIicări reIeritoare la condiĠiile privind nivelul minim de pregătire proIesională a beneIiciarilor măsurii.
PREVEDERI GENERALE
Măsura 112 Instalarea tinerilor Iermieri Măsura 112 ,Instalarea tinerilor Iermieri¨ se încadrează în Axa I
,Creúterea competitivităĠii sectoarelor agricol úi Iorestier¨ úi are ca obiective generale:
- ÎmbunătăĠirea úi creúterea competitivităĠii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor Iermieri úi sprijinirea
procesului de modernizare úi conIormitate cu cerinĠele pentru protecĠia mediului, igiena úi bunăstarea animalelor,
siguranĠa la locul de muncă;
- ÎmbunătăĠirea managementului exploataĠiilor agricole prin reînnoirea generaĠiei úeIilor acestora, Iără creúterea
populaĠiei active ocupate în agricultură.
Obiectivele speciIice ale măsurii se reIeră la creúterea veniturilor exploataĠiilor conduse de tinerii Iermieri.
Obiectivele operaĠionale se reIeră la creúterea numărului de tineri agricultori care încep pentru prima oară o activitate
agricolă ca úeIi de exploataĠii úi încurajarea tinerilor Iermieri de a realiza investiĠii. ContribuĠia publică aIerentă
Măsurii 112 este de: 337.221.484 Euro din care:
20° - contribuĠia Guvernului României;
80° - contribuĠia Uniunii Europene.
Sprijinul acordat în cadrul măsurii are ca scop dezvoltarea exploataĠiilor agricole, care produc în principal
produse agricole vegetale úi animale (materie primă) pentru consum uman úi hrana animalelor.
Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile
BeneIiciarii eligibili pentru sprijinul Iinanciar nerambursabil acordat prin Măsura 112 sunt Iermierii în vârstă de până
la 40 de ani (neîmpliniĠi la data depunerii Cererii de IinanĠare), persoane Iizice sau juridice care practică în principal
activităĠi agricole úi a căror exploataĠie agricolă:
- are o dimensiune economică cuprinsă între 6 úi 40 UDE1;
- este situată pe teritoriul Ġării;
- este înregistrată în Registrul unic de identiIicare APIA úi Registrul agricol.
Categoriile de beneIiciari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Măsura 112, sunt:
- persoană Iizică;
- persoană Iizică înregistrată úi autorizată în conIormitate cu prevederile OrdonanĠei de urgenĠă a Guvernului nr. 44/
2008, cu modiIicările úi completările ulterioare:
· individual úi independent, ca persoană Iizică autorizată;
· ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale;
asociat úi administrator unic al unei societăĠi cu răspundere limitată SRL, înIiinĠată în baza Legii 31/1990
republicată, cu modiIicările úi completările ulterioare.
IMPORTANT! Persoanele Iizice vor Ii acceptate ca potenĠiali beneIiciari dacă se angajează să se autorizeze ca
persoane Iizice autorizate sau întreprinderi individuale conIorm OG 44/2008, în termen de 30 zile lucrătoare de la
data primirii notiIicării privind selectarea Cererii de FinanĠare. Angajamentul se ataúează Cererii de FinanĠare úi va
preciza că în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii notiIicării, solicitantul va prezenta certiIicatul de
înregistrare la OIiciul Registrului ComerĠului. În caz de neprezentare în termen a acestor documente contractul de
IinanĠare nu se va încheia.
Sursa: Autoritatea de Management pentru PNDR Ec. FELECAN VALERICA
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Medicină veterinară
Doar noi vă putem ajuta

COMPOZIğIA CHIMICĂ ùI STRUCTURA LAPTELUI
sau de ce laptele este alb dacă iarba este verde
Laptele poate Ii deIinit ca:
'secreĠia proaspătă, integrală
obĠinută prin mulgerea completă a
mamiIerelor sănătoase, excluzând
laptele obĠinut în perioada de 15
zile înainte úi 7 zile după Iătare
(lapte colostru)¨. Este un lichid de
culoare alb-gălbui, cu gust dulce
úi miros caracteristic plăcut, cu o
compoziĠie chimică complexă ce
variază în IuncĠie de specie, rasă,
alimentaĠie, vârstă, stare de
sănătate.
Laptele de vacă are un
conĠinut mediu de apă de 87,5° úi
substanĠă uscată totală de 12,5°
compus din: grăsime, proteine,
lactoză, substanĠe minerale,
vitamine úi enzime.
SubstanĠe organice
A. Grăsimea trigliceride,
steroli (colesterol, ergosterol, 7-
dehidroergosterol), IosIolipide
(lecitina, ceIalina, sIingomielina),
acizi graúi liberi.
B. SubstanĠe a:otate:
1. substanĠe proteice: cazeina,
proteinele zerului (lactalbumina,
proteozopeptone, lactoglobulina),
anticorpi (aglutinine), enzime
(oxidaze, reductaze -
lactoperoxidaza, catalaza,
reductaza aldehidică ; hidrolaze,
IosIorilaze lipaza, IosIataza,
proteaza, amilaza).
2. substanĠe
neproteice : acizi aminaĠi
liberi, colina, guanidina,
metal-guanidina,
creatinina, creatina, acid
carbaminic, uree, acid uric,
acid sulIocianic.
C. SubstanĠe
nea:otate lactoza,
oligozaharide, acizi
organici (acid lactic, acid
citric, acid butiric, acid
piruvic), ceruri.
D. Jitamine A,
B
1
, B
2
, B
3
, B
4
, B
5
, B
6
, B
12
,
C, D, E, K, P.
SubstanĠe anorganice : Ca,
Na, K, Mg, Mn, Fe, Co, Cu, Zn, P,
Iloruri, cloruri, ioduri.
Gaze : O
2
, N
2
, CO
2
, NH
3
.
Lipidele laptelui
Grăsimea este componenta
cea mai variabilă, situându-se în
limite destul de largi chiar în
cadrul aceleiaúi specii. Ea se
sintetizează în glanda mamară úi
din punct de vedere chimic este
Iormată din: gliceride úi substanĠe
de asociaĠie ca: IosIolipide, steroli,
pigmenĠi, vitamine liposolubile (A)
úi acizi graúi liberi. Lipidele se
găsesc în lapte sub Iormă de
globule de grăsime de Iormă uúor
eliptică, globule ce sunt
înconjurate la supraIaĠă de o
membrană lipoproteică. Datorită
gradului mare de dispersie
grăsimea laptelui are câteva
particularităĠi:
• se emulsionează uúor úi
se asimilează aproape integral;
• are un punct de topire
sub temperatura corpului uman
(sub 37
0
C) astIel încât în Iormă
lichidă Iavorizează unele reacĠii
enzimatice;
• membrana lipoproteică
are un pH convenabil acĠiunii
lipazelor.
Grăsimea propriu-zisă (gliceridele)
este Iormată din mono-, di-,
trigliceride ce conĠin acizi graúi
saturaĠi úi nesaturaĠi în diIerite
proporĠii, ceea ce conIeră anumite
proprietăĠi cu inIluenĠă asupra
consistenĠei úi conservabilităĠii.
Acizii graúi saturaĠi sunt:
- volatili solubili (butiric,
caproic);
- insolubili (caprilic (C
8
),
caprinic (C
10
));
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Medicină veterinară
Doar noi vă putem ajuta

- puĠin volatili: acid lauric
(C
12
);
- nevolatili insolubili: acid
miristic (C
14
), acid palmitic (C
16
),
acid stearic (C
18
), acid arahnic
(C
20
);
- acizi graúi nesaturaĠi cu o
legatură dreaptă: acid oleic, C
10

C
16
;
- acizi graúi polinesaturaĠi
neconjugaĠi: acid linoleic, acid
linolenic, acid arahidonic.
Acidul oleic, palmitic si
stearic constituie 70-75 ° din
totalul acizilor graúi úi din aceútia
1/3 o reprezintă acidul oleic.
Globula de grăsime
1. IracĠiuni de trigliceride
cu punct de topire scăzut
2. IracĠiuni de trigliceride
cu punct de topire ridicat
3. membrana lipoproteică
Globulele de grăsime au
dimensiuni între 0.1 10 ȝ úi sunt
Iormate din trei straturi. În
structura membranei intră:
IosIolipide, colesterol, vitamina A,
enzime (spre interior), proteine
(spre exterior) ce sunt legate de
IosIolipide prin legături
electrostatice.
Proteinele laptelui
ConĠinutul de proteine din
lapte variază în IuncĠie de: specie,
rasă, alimentaĠie, stadiul
lactaĠiei, starea
Iiziologică a animalului.
Proteinele sunt
macromolecule Iormate
prin înlănĠuirea a
aproximativ 25 resturi de
alIa-aminoacizi,
proprietăĠile acestora
inIluenĠând proprietăĠile
speciIice ale proteinelor
laptelui. În lapte există
trei grupe de proteine:
cazeina, proteinele
zerului úi proteozo-
peptonele.
Ca:eina se scindează în
IracĠiunile: Į
S1
-CN ; Į
S2
-CN; ȕ-
CN
;
Ȗ-
CN
; K-CN.
Proteinele :erului. Į-
lactalbumina, ȕ - lactoglobulina,
serumalbumina, globuline imune,
substanĠe azotate neproteice,
proteozo-peptone.
Cazeina reprezintă 80 °
din proteinele laptelui, restul de 20
° reprezintă proteinele zerului.
Cazeina se găseúte sub
Iormă de micelii.
Calciu organic 20 ° legat
de micelii, Calciu mineral 80 °.
Glucidele laptelui
Laptele conĠine o cantitate
de glucide sub Iormă de soluĠie
adevărată imprimându-i acestuia
un gust dulceag. Glucidele sunt:
neutre (lactoza), azotate (N-
glucozamina acetilată, N-
galactozamina acetilată), acide
(acidul sialic este legat de lactoză
úi substanĠele azotate).
Galactoza se găseúte în
lapte în proporĠie de 4,7 5,2 ° úi
reprezintă 40 ° din substanĠa
uscată a laptelui. Este de 6,25 ori
mai puĠin dulce ca zaharoza, iar
substanĠele proteice din lapte îi
maschează parĠial gustul de dulce
al lactozei.
Lacto:a este sintetizată în
glanda mamară din glucoza din
sânge úi acizii volatili produúi în
stomacul animalului. Ea este una
din substanĠele importante în
nutriĠia omului, Iiind singura sursă
de galactoză componentă a
galacto-cerebrozidelor din Ġesutul
nervos. Lactoza este substratul
pentru numeroase microorganisme
producând IermentaĠia ce are o
importanĠă tehnologică: obĠinerea
produselor lactate acide, a acidului
lactic úi lactaĠiilor, úi la maturarea
brânzeturilor.
În lapte, lactoza se găseúte
sub două Iorme izomere Į, ȕ care
se deosebesc prin poziĠia unei
grupări hidroxil (OH) pe un C al
glucozei, úi care sunt în echilibru.
În echilibru sunt úi Iorma anhidră
úi hidratată, ele putând trece una în
cealaltă: Į sau ȕ lactoza anhidră
trece reversibil în Į sau ȕ lactoză
hidrat úi Į lactoza (anhidră sau
hidratată trece în ȕ lactoză (anhidră
sau hidratată). În lapte se mai
găsesc în cantităĠi Ioarte mici
oligozaharide importante datorită
activităĠii lor biologice.
Oligozaharidele neproteice
glucoza, Iructoza, galactoza,
arabinoza; azotate N-acetil
glucozamina, N-acetil
galactozamina, care sunt
Iactorii de creútere pentru
Lactobacillus biIidus, specie
predominantă a microIlorei
sugarilor. Glucidele acide din
lapte sunt reprezentate de:
acidul lactamic, acidul
neuraminic (sunt acizi
sialici).
Vitaminele laptelui
Laptele este o sursă
importantă de vitamine
necesare dezvoltării nou-
născuĠilor. CantităĠile de
vitamine sunt variabile,
Iactorul determinant Iiind
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Medicină veterinară
Doar noi vă putem ajuta

regimul alimentar al animalului.
Jitaminele liposolubile se găsesc
cu preponderenĠă în smântână úi
unt, iar cele hidrosolubile în
laptele smântânit úi în zer.
Vitaminele sunt: A, B
1
, B
2
, B
3
, B
4
,
B
5
, B
6
, B
12
, C, D, E, K, P.
Enzimele laptelui
En:imele sunt substanĠe
chimice complexe, de natură
organică, proteino-coloidal
solubile, dotate cu activitate
catalitică. Se mai numesc úi
biocatali:atori. În lapte există 16
sisteme enzimatice. Originea lor
poate Ii endogenă sau exogenă
(atunci când enzimele provin din
sânge prin traversarea Ġesutului
mamar sau atunci când sunt
secretate de microorganisme). În
IuncĠie de tipul reacĠiei pe care o
catalizează se împart în 6 mari
clase: oxidoreductaze, transIeraze,
hidrolaze, liaze, izomeraze, ligaze.
În mod obiúnuit, în lapte se găsesc
enzime din primele 3 clase care
prezintă importanĠă sub
următoarele aspecte: sensibile la
căldură, unele sunt Iactori de
degradare a unor componente ale
laptelui, Iolosesc la determinarea
calităĠii igienice a laptelui, au
acĠiune bactericidă, asigură
protecĠia limitată a laptelui.
Principalele tipuri de
en:ime din lapte:
• oxidoreductaze:
peroxidaza, xantinoxidaza,
catalaza, sulIhidriloxidaza;
• transIeraze:
ribonucleaza, lactozosintelaza;
• hidrolaze: lipaza,
IosIataza alcalină, proteaza,
amilaza, lizozimul.
Gazele laptelui
Laptele are un conĠinut de
ga:e variabil între 3-8 °. Imediat
după mulgere predomină CO
2
,
după care, în contact cu aerul
cantitatea de CO
2
scade crescând
cantitatea de O
2
úi N
2
. Laptele
conĠine úi mici cantităĠi de NH
3
.
Microorganismele
laptelui
Microorganismele sunt de
trei tipuri: drojdii, mucegaiuri úi
bacterii. Laptele imediat după
mulgere conĠine un număr de
microorganisme, cuprins între
câteva mii/ml până la câteva
milioane/ml. Acestea au mai
multe surse de provenienĠă:
a. mamela, în interiorul
căreia, pe canalul galactoIor pot
pătrunde o serie de bacterii
nepatogene cu acĠiune proteolitică
úi acidiIiantă, iar în cazul
animalelor cu aIecĠiuni mamare
pot apare úi germeni patogeni;
b. partea exterioară a
ugerului;
c. mâinile mulgătorului
sau aparatele de muls;
d. praIul úi mizeria din
grajd.
Laptele este un mediu Ioarte bun
pentru dezvoltarea
microorganismelor.
Bacterii.
- bacterii gram (¹):
Lactobacillaceae,
Streptococaceae;
- bacterii
homoIermentative
(transIormă lactoza în acid
lactic), ex.: Lactobacillus
bulgaricus, Lactobacillus
thermophilus, Lactobacillus
casei, Lactobacillus lactis,
Streptococcus lactis,
Streptococcus cremoris;
- bacterii lactice
heteroIermentative (produc
acid lactic, alte substanĠe úi
gaze), ex.: Lactobacillus
biIidus, Lactobacillus
caucasicus, Lactobacillus
brevis, Leuconostoc citrovorum;
- genul Bacillus: Bacillus
subtilis, Bacillus mezentericus,
Bacillus cereus, Bacillus
mycoides;
- genul Clostridium:
Clostridium butyricum,
Clostridium tyrobutyricum,
Clostridium sporogenus;
- bacterii gram (-)
reprezentate de:
Enterobacteriaceae (bacterii
coliIorme: Escherichia coli),
Pseudomonas alcaligenes
nedorite în lapte.
Drofdii.: - pot avea rol negativ,
când Iermentează lactoza cu
Iormare de alcooli úi gaze,
prevenind balonarea brânzeturilor
sau deIecte de gust. Ex.:
Sacharomyces lactis,
Sacharomyces Iragilis, Torula
sIerice, Torula cremoris;
- pot avea rol pozitiv: Torula
cheIiri, Torula cumâs.
Mucegaiuri : - rol negativ :
Monilis nigra, Penicillium casei,
Cladosporium butyri, Mucor
mucedo, Oedium lactis.
- rol pozitiv:
Penicillium camemberti,
Penicillium roqueIorti.
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Agricultură ecologică
Uniunea Europeană, unitate în diversitate
25
Agricultura biodinamică
Prin agricultură biodinamică se înĠelege cultivarea úi
producerea alimentelor, îngrijirea animalelor úi a
peisajului, realizate după principii antropozoIice. Ea a
Iost întemeiată în anii 1920 de către o comunitate de
agricultori germani care i-au solicitat lui RudolI Steiner
puncte de vedere spiritual-útiinĠiIice pentru practicarea
agriculturii, în opoziĠie cu cele oIerite de útiinĠa
materialistă, care introdusese îngrăúămintele chimice,
Iapt considerat a Ii cauza degradării calităĠilor nutritive
ale alimentelor. În Germania úi alte Ġări europene aceste
produse se comercializează în prezent sub sigla
Demeter, presupunând de asemenea Iorme ecologice de
combatere a dăunătorilor úi opoziĠie IaĠă de cultivarea
alimentelor modiIicate genetic.
Spre deosebire de agricultura obiúnuită sau cea
ecologică, aceasta combină armonios
dimensiunea spirituală reprezentată de
relaĠia om-pământ úi dimensiunea
cosmică. Acest lucru presupune
comprehensibilitatea úi interpretarea
pământului ca Iiind un organism viu úi
auto-suIicient, Iormat din plantele úi
animalele care locuiesc la un moment
dat într-un anume loc. Fiecare organism
se relaĠionează cu celelalte cu ajutorul
cosmosului, primind o anumită inIluenĠă
a IorĠelor naturale precum luna, soarele
sau anotimpurile. În acest mod se poate ajunge la o
optimizare a calităĠii plantelor úi se poate determina
momentul în care se va realiza semănatul
sau recoltarea.
Cel mai important punct al agriculturii
biodinamice este interconectarea dintre om, plante úi
animale úi uniunea acestora într-un unic organism
agricol. Agricultorii biodinamici cred într-o serie de
valori esoterice asemănătoare alchimiei medievale sau
astrologiei.
Asemănătoare oarecum agriculturii ecologice,
aceasta nouă Iormă presupune credinĠa úi consecvenĠa
din partea celor care s-ar aventura pe termen lung într-
un asemenea proiect. Pentru ca orice plantă să crească
úi să se dezvolte este necesară o colaborare productivă
între IorĠă úi substanĠă. Acestea Iiind spuse interrelaĠiile
dintre speciile de plante úi bacteriile sau viruúii din
pământ sunt considerate a Ii sisteme aproape închise,
pierderile cauzate, Iiind considerate de specialiúti,
minime. Fertilitatea solului, ciclicitatea diversiIicata în
interiorul unui teritoriu sunt caracteristice unui
ecosistem rural astIel încât aspectul pământului cultivat
este diIerit, proporĠionând beneIicii majore.
AntropozoIia ne permite să ampliIicăm
cunoútinĠele despre natura úi IiinĠa umană, ceea ce
explorăm cu ajutorul simĠurilor Iiind explicaĠia
raĠională provenita din útiinĠele naturale. K.J. Schrver
aIirma ,organizarea distruge cauza úi eIectul astIel
încât acestea nu mai există într-o modalitate strict Iizică
într-un anume organism, ci principiul vieĠii se regăseúte
acolo unde sunt dotate anumite caractere¨. EIectele
acestui principiu se reIlectă prin maniera în care planta
constituie Iorma úi substanĠa, metamorIozele
extinzându-se sub Iormă de specii multiple localizate în
schimbările ambientale provocate de comunităĠile de
plante. Creúterea, dezvoltarea úi înmulĠirea se sumează
corespondentelor particulare proceselor
anorganice, singurul principiu Iiind cel
eteric, denumit astIel de către útiinĠa
spirituală antropozoIica.
Cel mai probabil agricultorul nu
este obiúnuit să analizeze relaĠiile care
se stabilesc între seminĠe úi ciclicitate,
însă comprehensibilitatea acestor
Ienomene conduce implicit la analiza
ritmului lunar care aIectează în
principal organismele acvatice úi
accidentele atmosIerice.
-- INFLUENğE TERESTRE
- viaĠa din interiorul solului, umiditatea atmosIerică,
apa úi nutrienĠii din sol
- conĠinutul ridicat de humus úi nutrienĠi
- proteine úi cenuúă
- îmbolnăviri ale plantei, calitate minimă
- Iertilizare, irigare
INFLUENğE COSMICE
- căldura, lumina, condiĠii climatice, ritm zilnic úi anual
- soare, cer înnourat úi ploaie, clima în general
- maturizare, menĠinerea calităĠii Iructului úi seminĠelor
plantei
- eliminarea deIicienĠelor în vederea obĠinerii unei
calităĠi optime.
În Ġara noastră exista úi se practică deja agricultura
biodinamică, acestea Iiind în acelaúi timp úi centre de
Iormare proIesională. Recomandarea cea mai
importantă în acest caz este studiul practic al acestui
tip de agricultură, pentru a putea distinge între
agricultura ecologică úi cea biodinamică, cea din urmă
Iiind considerată mult mai avansată.
Loredana Terec - Vlad
ğăranul Român - Noiembrie Bucătărie românească
Doar noi vă putem ajuta
26
Clătite dantelate
Fiecare are o reĠetă preferată pentru clătite, o
prezint pe cea folosită de mine în mod sigur de fiecare
data când vreau clătite, aú spune că e reĠeta cea mai
reuúită din cele încercate de mine până acum úi cea pe
care n-am să o schimb oricât mi-aú dori să fac acest lucru
:)) !
Pentru 25 de clătite
Ìngrediente :
0,5 litri chefir
300 ml lapte
325 gr faină
2 oua de casă
2 linguri miere de albine sau zahar
1 pacheĠel zahăr vanilat
1 linguriĠă de sare de mare nu chiar rasă de tot
1 linguriĠă bicarbonat de sodiu
5 linguri ulei
Mod de preparare:
ÎncălziĠi chefirul să fie fierbinte ca un ceai care îl puteĠi
bea, încorporaĠi în el zahărul, zahărul vanilat, sarea úi
făina úi o mixaĠi cu un tel, trebuie să rezulte o consistenĠă
groasă ca o smântână de 30 % chiar mai mult, când
amestecaĠi în ea să simĠiĠi că compoziĠia opune rezistenĠă.
AdăugaĠi bicarbonatul de sodiu, după amestecare veĠi observa imediat o reacĠie frumoasa úi sănătoasă de creútere a aluatului, acum vine
timpul úi rolul principal al laptelui, opăriĠi aluatul cu laptele care a fiert imediat úi amestecaĠi energic în compoziĠie ca să-l încorporaĠi repede să
nu apară cocoloaúe de aluat ( nu va speriaĠi e foarte simplu, doar să amestecaĠi mai cu suflet ;) ).
AdăugaĠi úi uleiul, ouăle úi sunteĠi
pregătiĠi pentru prăjit clătitele, cel
mai bine să folosiĠi pentru clătite o
tigaie de fontă în care nu prăjiĠi úi
pârjoale sau peúte :)) , eu am o
tigaie pe care o folosesc doar la
clătite ca să nu prindă alte arome
ameĠitoare în afara de vanilie.
ÎncălziĠi bine tigaia úi o stropiĠi cu o
pensulă muiata în ulei, se prăjesc la
foc mijlociu, turnaĠi în centrul tigăii
cate un polonic din compoziĠie,
rotind tigaia până ce se acoperă
toată suprafaĠa cu aluat.
Când se aureúte clătita pe margine
o întoarceĠi úi o prăjiĠi încă 10
secunde.
Am umplut clătitele cu smântână úi
le-am servit cu dulceaĠă de zmeura,
ehhh....ce bune au fost, dar mai am
câteva la ceai !
Poftă bună !

$QDVWDVLD

Mai multe reĠete puteĠi găsi aici. http://anastassiacaIe.blogspot.com/
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Obiceiuri úi tradiĠii
Doar noi vă putem ajuta
27
Mujer Trabajando! - O femeie care munceúte
Prietena úi colega noastră din redacĠia revistei
ğăranul Român, Angelica Monserrat din Veracruz,
Mexic, ne arată în aceste IotograIii cum îúi conduce casa
de modă. Noi îi urăm mult succes úi aúteptăm úi pe viitor
alte realizări ale sale!
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Obiceiuri úi tradiĠii
Doar noi vă putem ajuta
28
Persoanele interesate de
activitatea prietenei úi colegii noastre
Angelica Monserrat, sunt rugate să
contacteze redacĠia la adresa: inaccdr¸yahoo.com
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Pagina de istorie
Uniunea Europeană, unitate în diversitate
29
Discursul Regelui de cred că poate fi etichetat ca un
"apel la normalitate". O normalitate de care avem tot mai multă
nevoie după cei 21 de ani in care a fost impinsă pană la absurd
"lupta de clasă" de către Ion Iliescu úi Traian Basescu. A venit
vremea să ne bucurăm in liniúte de mult-puĠinul pe care ni-l
poate oferi Ġara noastră.
Personal cred ca vremea pescuitorilor in ape tulburi a
inceput sa treaca.
1răiască RECELE MIHAI I , regele tuturor românilor!
Manole Benieamin
"Doamnelor úi domnilor senatori úi deputaĠi,
Sunt mai bine de úaizeci de ani de când m-am adresat
ultima oară naĠiunii române de la tribuna Parlamentului. Am
primit cu bucurie úi cu speranĠă invitaĠia reprezentanĠilor
legitimi ai poporului.
Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toĠi cei
care au murit pentru independenĠa úi libertăĠile noastre, în toate
războaiele pe care a trebuit să le ducem úi în evenimentele din
Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor Iără a respecta trecutul nostru.
Ultimii douăzeci de ani au adus democraĠie,
libertăĠi úi un început de prosperitate. Oamenii
călătoresc, îúi împlinesc visele úi încearcă să-úi
consolideze Iamilia úi viaĠa, spre binele generaĠiilor
viitoare. România a evoluat mult în ultimele două
decenii.
Mersul României europene de astăzi are ca
Iundament existenĠa Parlamentului. Drumul nostru
ireversibil către Uniunea Europeană úi NATO nu ar
Ii Iost posibil Iără acĠiunea, întru libertate úi
democraĠie, a Legislativului românesc de după anul
1989.
Dar politica este o sabie cu două tăiúuri. Ea
garantează democraĠia úi libertăĠile, dacă este
practicată în respectul legii úi al instituĠiilor. Politica
poate însă aduce prejudicii cetăĠeanului, dacă este
aplicată în dispreĠul eticii, personalizând puterea úi
nesocotind rostul primordial al instituĠiilor Statului.
Multe domenii din viaĠa românească,
gospodărite competent úi liber, au reuúit să meargă
mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători úi companiile mijlocii, tinerii úi proIesorii din
universităĠi, licee úi úcoli, cei din agricultură.
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Pagina de istorie
Uniunea Europeană, unitate în diversitate
30
Încearcă să-úi Iacă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaĠii úi IuncĠionarii publici, deúi sunt puternic
încercaĠi de lipsa banilor úi descurajaĠi instituĠional. Îúi Iac datoria IaĠă de Ġară instituĠii precum Academia Română úi
Banca NaĠională, deúi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit IaĠă de ierarhia valorilor din societatea românescă.
Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraĠie, oamenii bătrâni úi cei bolnavi sunt nevoiĠi să treacă prin
situaĠii înjositoare.
România are nevoie de inIrastructură. Autostrăzile, porturile úi aeroporturile moderne sunt parte din IorĠa
noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. ùcoala este úi va Ii o
piatră de temelie a societăĠii.
Regina úi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să Iacem ceea ce am Iăcut întotdeauna: vom
susĠine interesele Iundamentale ale României, continuitatea úi tradiĠiile Ġării noastre.
Nu m-aú putea adresa naĠiunii Iără a vorbi despre Familia Regală úi despre importanĠa ei în viaĠa Ġării. Coroana
regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenĠei, suveranităĠii úi unităĠii noastre.
Coroana este o reIlectare a Statului, în continuitatea lui istorică, úi a NaĠiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat
România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate úi modestie.
Doamnelor úi domnilor senatori úi deputaĠi,
InstituĠiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci úi de etică, simĠ al datoriei. Iubirea de Ġară úi competenĠa
sunt criteriile principale ale vieĠii publice. AveĠi încredere în democraĠie, în rostul instituĠiilor úi în regulile lor!
Lumea de mâine nu poate exista Iără morală, Iără credinĠă úi Iără memorie. Cinismul, interesul îngust úi laúitatea nu
trebuie să ne ocupe viaĠa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite
responsabil úi generos .
În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele
s-au adăugat sacriIiciului tinerilor de a înlătura o tiranie cu eIect distrugător asupra IiinĠei naĠiunii. A sosit momentul,
după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet úi deIinitiv de năravurile trecutului. Demagogia,
disimularea, egoismul primitiv, agăĠarea de putere úi bunul plac nu au ce căuta în instituĠiile româneúti ale anului
2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului úi să ne pregătim
viitorul. UniĠi între noi úi cu vecinii úi IraĠii noútri, să continuăm eIortul de a redeveni demni úi respectaĠi.
Am servit naĠiunea română de-a lungul unei vieĠi lungi úi pline de evenimente, unele Iericite úi multe
neIericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune Iără ezitare naĠiunii române: Cele mai importante
lucruri de dobândit, după libertate úi democraĠie, sunt identitatea úi demnitatea. Elita românească are aici o mare
răspundere.
• DemocraĠia trebuie să îmbogăĠească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca úi toate Ġările din Europa,
are nevoie de cârmuitori respectaĠi úi pricepuĠi.
• Nu trebuie niciodată uitaĠi românii úi pământurile româneúti care ne-au Iost luate, ca urmare a împărĠirilor
Europei în sIere de inIluenĠă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în Ġara noastră sau dacă vor să rămână
separaĠi.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele úi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor
politicienilor. Jurământul meu a Iost Iăcut úi continuă să Iie valabil pentru toĠi românii. Ei sunt toĠi parte a naĠiunii
noastre úi aúa vor rămâne totdeauna.
Stă doar în puterea noastră să Iacem Ġara statornică, prosperă úi admirată în lume.
Nu văd România de astăzi ca pe o moútenire de la părinĠii noútri, ci ca pe o Ġară pe care am luat-o cu împrumut de la
copiii noútri.
Aúa să ne ajute Dumnezeu!"
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Pagina de istorie
Uniunea Europeană, unitate în diversitate
31
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Pagina de istorie
Uniunea Europeană, unitate în diversitate
32
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Pagina de istorie
Uniunea Europeană, unitate în diversitate
33
ğăranul Român - Noiembrie 2011 Pagina de istorie
Uniunea Europeană, unitate în diversitate
34