Está en la página 1de 10
CHRISTOPHER VASEY este un renumit naturopat eh tick medicina naturist la Chamby-sur-Montreus, in Elveia, ian care prac- [A seudia ins-o scold pariziand de naturopatie, sub indrumarea celor mai aurorizste voc in domeniu: PV, Marchesseau si Alain Rousseau, In 1979 gia dschs propril cabinet de consulta. Pe lang active de terapeut, de Vasey «studi, ca autodidace, medicina naturist, pin inermedialsrirlor marilor naturopayi,precum de, Paul Caron, Robert, Masson sau dr. Bertolet. Din 1990, Christopher Vasey publick regula cri de medicind naturist la editura Jouvence, lurir care, de-a lungul anilor, sau bucurat de un real succes international, find traduse in germand, engl, spaniol, it liana siportugherd In 1994, dr. Vasey s-a inceput colaborarea cu editura parziand Graal, unde public volume in care sinitatea si natura sunt abordate dintr-o perspec sptiual fn 1993, de. Vasey 2 inceput si sustind proprile cursuri de introducere {in naturopatie, matcrie pe care o pred in diverse organizayii de sinatare. In present, de. Vasey susine conferinge pe teme de medicing naturistt si spitiualtare in Belgia, Franz, Austra, Germania, Elia i Canada, participa trgutleimernaionale de cate din domenile sale de exper tizd, precum gi la numeroase emisiuni de radio, Este colaborator constant al unot reviste de medicina naturist (Bio contact, Energies et santé) side spiritulitate (Le monde du Graal, Les ris monde). CHRISTOPHER VASEY Reglati-va ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC O viziune completa NA-MIRABELA FATU cuntea @vecue Descrerea CIP Bibliotci Nationale Romlait \VASEY, CHRISTOPHER Rela chili acko-baric-Oviiune complet / Christopher Vasey: trad. de Hens Mirabela Fits. Ea 2. Bure: Caren Veehe Publishing 2019 ISBN 978-606-4-0288-2 1. Fat, lena Mire (va) Redacor Diana Morirag Corer: Cornelis ores Tehoredacte: ie! Neale ‘CURTEA VECHE PUBLISHING st Aurel Visi 35, Bucur, 20001 sedacie 0745547 3 AirbieO24 2602 87, 021222 25 36, 07443697 21 fx 0212251688 redatieweurtavechero comenaiaeurteavecheso vwwnecurteveches0 (CHRISTOPHER VASEY Ge votre dul acido-basigue: Une vison complte ‘Copyright © Batons Jouvence, 1999 “Tous droite ers BdiionsJouence, S.A (Chemin da Gullon 20 Case 1 (CH 1253 Berex huputwiceditionsjowvencecom infogeditionsouvence.cm ‘Cae pulicata petra prima dat in imba romind de Curten Veehe Publishing in al 2010 ‘© CURTEA VECHE PUBLISHING, 2019 ptr presenta ein mba rons ISBN 978-606-4.0088.2 CAPITOLUL 1 Ce este echilibrul acido-bazic? Ce este un acid?. . . . Ce este 0 bazi? .... : Care este sistemul de masurare a acidieagi? Ce sunt acizii tari si acizii slabi? pH gi sinatate. : Cum se piri corpul in fara acidificarii? . Ce este sistemul tampon? . Cum se imbolnaveste organismul?. . ‘Care sunt bolile cauzate de acidificare? Sufera mulfi oameni de acidoz’? . CAPITOLUL 2 “Teste pentru depistarea fesuturilor organice acide. .....36 ‘Test 1: Analiza pH-ului urinar +36 ‘Test 2: Analiza simptomelor . .. 47 Test 3: Analiza comportamentului alimentar ..... .52 “Test 4: Analiza modului de viagi. Riera 96 “Test 5: Verificare experimental... 6006000664657 “est 6: Depistara stiilor de insuficenta metaboicd Ibachl...........ce cence ce 58 PARTEA A ILA Cum si te dezacidifici prin alimentayie? Intraducere ... 6 CAPITOLUL 3 Alimentele acidifiante, alcanilizante si acide . Alimentele acidifiante . Alimentele alcalinizante Alimentele acide ....... 8 reguli pentru a manca echilibrat din punce de vedere acido-bazic ..........44..82 CAPITOLUL 4 Clasificarea alimentelor in funcyie de puterea lor de acidificare . Fructele proaspete ... Fructele uscate. . Fructele oleaginoase. Legumele ..... . Cerealele...... 101 Produsele lactate ++ 105 Carnea . . 108 Leguminoasele . Diverse . 110 112 Bauturile ..... CAPITOLUL 5 Mesele acidifiante gi variantele lor alcaline ..........115 Micul dejun ........22245 “116 Alte variante alcaline pentru nical dejan weeeee ee 123 Gustarea de la ora 9... stones 124 Alt variant alealine ale gust de la ora 9. 128 Pranzul 129 ‘Alte varlanteaealine pentru prt. Gustarea de la orele 16 sau 17 Cina... v2 138 = 143 PARTEA A III-A ‘Cum si neutralizim si si eliminim acizii? CAPITOLUL 6 Suplimente bazice. ........ 149 ‘Analiza comporigiei suplimentelor bazice ...... 153 Intoleranga la suplimentele bazice ....... 160 Dozarea suplimentelor bazice ++. 161 Controlul lunar ....... coven 164 Durata curei ..... 6.0. c cece cee eeeeeeeeeoene 165 CAPITOLUL 7 Drenarea acizilor ..... 167 Drenarea acizilor prin rinichi. .. «168 Plante medicinale pentru drenarea acizilor .......172 176 Drenatea acizilor prin piele. Drenarea acizilor prin plimani .............. +183 Postutile si monodietele sunt © modalitate cficienca de dezacidificare? 185 CAFITOLUL 8 areal ee Spirulina cece ee 189 Melasa neage’ . cee DL Ginsengul .... 193 Germenii de geiu . Uleiul din ficat de cambula 194 196 Tabd cu valorile pH-ului ..199 Introducere Importanta echilibrului acido-bazic pentru sanitatea noastra este recunoscuti de un numér din ce in ce mai mare atit de bolnavi, cat si de terapeug In cartea mea Echilibrul acido-bazic, am explicat ce este acest echilibru si cum il putem corecta, atunci cand el nu mai exist, pentru a ne recipita sinitatea. Experiena a aritat, rotusi, necesitatea de a aprofunda diferite aspecte, astfel incat si facem aceasti corec- tare mai usor de realizat pentru cititor. Existi nume- roase intrebari cu privire la interpretarea masuratorilor pH-ului urinar, alegerea alimentelor, stabilirea meniu- tilor alcaline, dozarea suplimentelor barice etc. Scopul ciryii Reglati-vd echilibrul acids-bazic, pe care o ginegi acum in mani, este de a aduce aceste Kimurii atat de necesare, Din acest punct de vedere, este 0 carte eminamente practici. Formind ea insisi un tot, cartea constituie si 0 completare ideala a primei mele. cirgi Echilibrul acido-bazic. 10 REGLATI-VA ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC Volumul are trei parti, fiecare corespunzind uneia dincre marile intrebari pe care am putea si ni le punem vizavi de acest subiect 1. Am 0 aciditate crescuti? Dupi o scurti prezentare a definigiei aciditagii, sunt treaute in revisti testele pe care le avem la dispozigie, urmate de maniera in care se pot aplica si, mai ales, interpreta. 2. Cum sa te dezacidifici prin alimentagic? Alimentagia joaci un rol fundamental in echilibrul aci- do-bazic, iar in aceasti parte vom gisi liste detaliate de alimente alcalinizante, acidifiante i acide, o clasificare a alimentelor in funcyie de puterea lor de acidificare, reguli pentru o alimentagie echilibrata, analiza meselor curente, dar acidifiante, precum si numeroase propu- neri de meniuri alcaline. 3. Cum sa neutralizezi gi si elimini acizii? Curele de suplimente bazice — deseori incorect apli- cate ~ sunt explicate aici in am&nunt: cum sa dozezi bazele, cat timp trebuie finuta cura, cum si fi controlezi eficacitatea, care sunt produsele de care dispunem etc. De asemenea, sunt abordate urmitoarele subiecte: cum si drenezi acizii catre exteriorul corpului gi cum si te revitalizezi cu ajutorul revitalizangilor bazici. PARTEA I Definitia aciditatii CAPITOLUL 1 Ce este echilibrul acido-bazic? Substangele care intra in alcituirea si funcyionarea orga- nismului nostru sunt foarte numeroase: vreo douazeci de aminoacizi, mai multe zeci de zaharuri si acizi grasi, in jur de patruzeci de vitamine si aproximativ o suti de minerale si oligoelemente. Fiecare dintre aceste substan- fe joaca unul sau mai multe roluri precise in organism. In ciuda diversitagii, este posibila clasificarea lor in doua mari grupe: substange bazice (numite si alcaline) si substange acide. Aceste doua tipuri de substange au caracteristici diame- tral opuse care, inst, se completeazi. Astfel, pentru a fi sinatos, organismul nostru are nevoie atat de unele, cit si de celelalte. Cand sunt prezente in cantitigi egale, intre acizi gi baze se creeaza un echilibru: este ceea ce se numeste echilibrul acido-bazic. Echilibrul acido-bazic nu este singurul echilibru organic necesar sinatitii noastre. Dimpotriva, existi multe altele. Deexemplu, echilibrul dintre activitate si odihni, dintre u REGLATI-VA ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC starea de veghe si somn, inspiratie si expirayie, singele venal si singele arterial, aportul yi consumul de energie, producerea si eliminarea toxinelor etc. $i aga cum este daunitor pentru noi si rupem unul dintre aceste echili- bre— de pilda, si mancim mai mule decit ne cere orga- nismul sau si nu ne odihnim suficient pentru a putea compensa activitatea cotidian’ —, si prezenga excesivi de substange acide si bazice este nefasté pentru sinita- tea noastra. Ce este un acid? Cu togii am gustat dintr-o limaie sau dintr-o rubarba, asa cd suntem familiarizagi cu cea mai evidenta caracte- ristica a acizilor: gustul. Insa faptul de a saliva abundent pertru a ne feri de acizii din aceste alimente, diluan- du-i, ne face si devenim constiengi de o alta proprietate a lor: caracterul agresiv sau, mai precis, coroziv. De aceasta ultima proprietate se profita de altfel sub diferite forme in viaya cotidiana: se foloseste ofetul pentru a dizolva depunerile de calcar de pe cizi si cra- tige. Numeroase produse de curitat isi datoreaza in mare méura efectele acizilor pe care fi contin. Caracterul coroziv al acizilor este evidengiat prin experienta bine cunoscuti a unei bucati de carne sau a unei monede use intr-o bautura pe bazi de cola. Dupi cateva zile, carnea se dizolva si nu mai este vizibili, iar moneda este roasi la suprafa Din punct de vedere chimic, acizii sunt definigi ca sub- stange ce elibereazi ioni de hidrogen (H) cand sunt in CE ESTE ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC? 15 solugie in apa. Eliberarea de ioni nu este identicd sau uniforma pentru togi acizii: unii elibereaza mai mulsi ioni decat algii. Prin urmare, exist procente variabile de aciditate. De exemplu, rubarba sau kimaia sunt mult mai acide decat cépsunele sau rosiile, care sunt si cle alimente acide. Cu toate acestea, gustul nu este un mod infailibil de a determina caracterul acid al unui aliment, cici aci continugi de acesta pot fi neutralizati si gustul lor anulat prin prezenga altor substange. Carnea si cerealele nu sunt acide la gust, si torusi sunt alimente acidifiante. Dincolo de sistemul de masurare a gradului de acidi- tate — pH-ul, despre care vom vorbi mai tarziu — este posibil si se determine daca ceva este sau nu acid ana- lizindu-i conginutul de minerale. Mineralele pot fi impartite in doua grupe: minerale acide si minerale bazice. Principalele minerale acide sunt: sulful, clorul, fosforul, fluorul, iodul si siliciul. ‘Atunci cand un corp contine mai multe minerale acide decit bazice, el va fi numit acid. Astfel, apele mine- rale, care congin ambele tipuri de minerale, se vor numi alcaline atunci cand mineralele bazice, precum calciul si magneziul, predomina si acide atunci cand sulful, clorul si gazul carbonic apar intr-o cantitate mai mare. Alunele, de exemplu, un aliment bogat in fosfor, sunt mai acide decat migdalele, care contin fosfor, dar intr-o cantitate mai mic’. 16 REGLATI-VA ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC Ce este 0 baza? Contrar substangelor acide, bazele nu elibereazi sau libereaza foarte pusin hidrogen. De altfel, cu cat elibe- reazi mai pugini ioni de H, cu atat ele sunt mai pusin acide sau, altfel spus, cu atit sunt mai bazice. {n plus, si spre deosebire deacizi, bazele nu au proprietagi agtesive. Sunt substange ,dulci*. Astfel, daca pe o rani deschisi picurim suc de limiie, acesta va provoca arsuri purernice, pe cind laprele nu are acest efect. Substangele alcaline sunt, de alefel, folosite pentru a lupta impotriva stricaciunilor produse de acizi. Sucul de cartofi va calma durerile provocate de hiperaciditatea gastrici si laptele baut in cantitagi mari va fi un mijloc eficient pentru a neutraliza otravurile acide inghigite din greseala. La gust, alimentele bazice se caracterizeaz’ printr-un gust slab acid. Mai mule, in cele mai bazice dintre ali- mente, precum bananele, migdalele, laptele proaspit, nu descoperim nici cel mai slab gust acidulat. Minerale bazice sunt: calciul, potasiul, magneziul, so- diul, fierul, manganul, cobaltul si arama. Dintre aces- tea, magneziul este mineralul aflat in cantitatea cea mai mace in organismul nostru: mai mult de un kilogram, localizat in cea mai mare parte in oase. La fel ca in cazul acizilor, gustul nu este un criteriu care si ne permita si decelim caracterul bazic al unui ele- ‘ment. Unele alimente, de exemplu painea si zahirul alb, nu au gust acidulat, si totusi nu sunt alimente bazice. Acisii pe care ti congin aceste alimente sunt eliberagi in cursul digestiei si a metabolizarii lor de citre organism. CE ESTE ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC? v7 Care este sistemul de misurare a acidititii? Deoarece diferenga dintre un acid si o baz consti in capacitatea acestora mai mica sau mai mare dea elibera ioni de hidrogen, unitatea de misuri a gradului de aci- ditate sau de alcalinitate este pH-ul, adic puterea sau porengialul (p) de a elibera ioni de hidrogen (H). Scala de masurare a pH-ului merge de la 0 la 14. Cifra 7 indica echilibrul dintre acizi si baze, deci un pH neutru, Cu cat porentialul de eliberare de ioni H este mai mare, cu atat ciffa pH-ului devine mai mica, de la 6 la 0, ceea ce inseamné aciditatea absoluta. Invers, cu cit pH-ul este mai bazic, cifra este mai mare, de la 8 la 14, paisprezece fiind alcalinitatea ebsoluta (adica o eliberare de ioni de H nul). o123 45678 90N RB Leiiiiipiiiiiis x atin

También podría gustarte