„REGULAMENTUL GENERAL AL SERVICIILOR MILITARE”

DATORIE SI DISCIPLINA

Definiții

Datoria este înțeleasă ca ansamblul obligațiilor impuse unui militar de situația sa în

cadrul Armatei. Subordonarea, supunerea, curajul, îndrăzneala, loialitatea, abnegația,
sacrificiul de sine etc., sunt diverse aspecte sub care este prezentată de obicei.
Îndeplinirea datoriei este adesea aspră și dificilă și nu de puține ori necesită sacrificii
dureroase; dar este singura cale accesibilă pentru militarul care este conștient de
demnitatea sa și de importanța misiunii pe care patria i-a conferit-o. A respecta cu căldură,
prin formulă, este ceva care intră în conflict cu adevăratul spirit al profesiei. Militarul
trebuie să găsească în propria sa onoare, stimulul necesar pentru a-l îndeplini în mod
excesiv.

Disciplina este norma la care militarii trebuie să-și supună conduita; Ea se bazează
pe ascultare, și pe un înalt concept de onoare, dreptate și moralitate, iar ca obiect al său,
îndeplinirea fidelă și exactă a îndatoririlor prevăzute de Legile și Reglementările Militare.

SERVICIUL DE ARME NECESARE CA MILITARUL ÎNSĂ ÎMPLINIREA DATORIEI

PÂNĂ LA SACRIFIC, ȘI SĂ PUNĂ INTERESUL PERSONAL, SUVERANITATEA
NAȚIONULUI, LOIALITATEA INSTITUȚIILOR ȘI ONOREA ARMATEI.

TITLUL I

ATRIBUȚII COMUNE TUTUROR MILITARII.

 CAPITULO I

Disciplina

ARTICOLUL 1.- Interesul serviciului cere ca disciplina să fie fermă, dar în acelaşi
timp motivată. Orice rigoare inutilă, orice pedeapsă nedeterminată de legi sau
reglementări care este de natură să producă un sentiment contrar îndeplinirii datoriei, orice
cuvânt, act, gest jignitor, precum și pretenții care depășesc nevoile sau comoditatile
serviciului și, în general, , tot ceea ce constituie un exces de limite din partea superiorului
fata de subordonatii sai, este strict interzis si va fi aspru pedepsit.

ARTICOLUL 2.- Principiul vital al disciplinei este datoria de ascultare. Fiecare

soldat trebuie să aibă în vedere că a porunci este la fel de nobil ca și a asculta și că cel
care știe cel mai bine să se supună va comanda mai bine.

ARTICOLUL 3.- Comenzile trebuie (sic) să fie îndeplinite cu acuratețe și

inteligență, fără întârzieri sau bârfe; Persoana care le primește poate cere doar clarificarea
lor atunci când par confuze, sau transmiterea lor în scris atunci când prin natura lor o
justifică. Se va abține de la a emite orice aviz, cu excepția cazului de a face precizări
respectuoase. Pentru a nu împiedica inițiativa inferiorului, ordinele vor exprima în general
doar obiectul de atins, fără a intra în detalii de execuție.

ARTICOLUL 4.- Este interzis militarilor, indiferent de gradul lor, să dea ordine care
sunt contrare legilor şi regulamentelor, care lezează demnitatea sau decorul inferiorilor lor
sau care constituie infracţiune. În acest din urmă caz, va răspunde în conformitate cu
Codul de justiție militară superiorul care le dă și inferiorul care le execută.

ARTICOLUL 5.- Subordonarea trebuie menţinută cu rigurozitate între gradul şi

gradul ierarhiei militare; respectarea întocmai a regulilor care o garantează, îi va menține
pe fiecare în justa limită a drepturilor și îndatoririlor sale.

ARTICOLUL 6.- Între persoane fizice de acelaşi grad poate exista şi subordonare,
cu condiţia ca unul dintre ei să fie învestit cu o comandă specială. Această regulă apare în
principal atunci când un ofițer militar execută o comandă interimară sau accidentală.

ARTICOLUL 7.- Exercitarea normală a comenzii necesită, din partea fiecărui

soldat, cunoaşterea perfectă a îndatoririlor şi drepturilor sale; Păstrându-se constant în
spiritul prescripțiilor normative, niciun militar care o exercită nu ar trebui să ezite să ia
inițiativa și să accepte responsabilitățile angajării sale.

ARTICOLUL 8.- Fiecare comandant trebuie să-și cunoască subalternii:

mentalitatea, originea, aptitudinile, sănătatea, calitățile și defectele lor.

ARTICOLUL 9.- Militarii au obligatia sa indeplineasca comisiile de serviciu care le

sunt numite in functie de locurile de munca sau de functiile pe care le indeplinesc in
armata.

ARTICOLUL 10.- Pentru a nu ignora responsabilităţile pe care le revin în cazul

săvârşirii vreunei omisiuni, contravenţii sau infracţiuni, trebuie să cunoască temeinic legile
şi reglementările militare referitoare la situaţia lor în Armată.

ARTICOLUL 11.- Militarilor le este interzisă, sub pedeapsă severă, orice

convorbire care manifestă călceciune în serviciu sau nemulţumire pentru oboseala pe care
o cere obligaţia lor.

ARTICOLUL 12.- Vor accepta cu demnitate si satisfactie obligatiile pe care le

impun serviciul lor in Armata, oferind, ori de cate ori este posibil, ajutorul lor moral si
material inferiorilor si colegilor care au nevoie de el, intrucat nu trebuie sa uite niciodata
acea solidaritate si solidaritate. ajutor reciproc, facilitează viața în comun și îndeplinirea
îndatoririlor militare, constituind esprit de corps, un sentiment al comunităților pe care toți
soldații au datoria să-l cultive.

ARTICOLUL 13.- Fiecare militar va face pe căile obişnuite, începând cu superiorul

său imediat, cererile pe care le ridică şi nu le poate salva decât, atunci când este vorba
despre chestiuni fără legătură cu serviciul sau plângeri împotriva unui superior; în acest
caz, va veni în minte superiorului nemijlocit al persoanei care a săvârșit infracțiunea sau al
persoanei care nu s-a adresat la plângerea acesteia și are în continuare dreptul de a se
adresa Președintelui Republicii.

ARTICOLUL 14.- Superiorii au obligatia sa se conformeze intocmai si sa-si puna

pe inferiorii sa se conformeze ordinelor pe care le-au primit, neputand sa-si ceara scuze in
nici un fel pentru omisiunea sau nepasarea acestora, in intelesul ca din cauza disimularii,
va cad asupra lor Responsabilitatea.

ARTICOLUL 15.- Orice soldat care dă un ordin are datoria să ceară ca acesta să
fie îndeplinit, iar ofiţerii şi clasele inferioare au datoria să supravegheze executarea lui; A
tolera ca un ordin să nu se execute este o lipsă de fermitate, iar a te pune în cazul anulării
lui fără motiv este dovada de slăbiciune și de caracter mic, ambele lucruri sunt contrare
disciplinei.

ARTICOLUL 16.- Orice soldat care se exprimă prost despre superiorii săi în orice
fel, va fi aspru pedepsit. Dacă ai o plângere despre ei, o vei aduce oricui o poate remedia
și fără niciun motiv vei da un exemplu prost cu bârfele tale.

ARTICOLUL 17.- Atunci când militarul formulează plângeri neîntemeiate, face

publice acuzații false împotriva superiorilor săi sau comite indiscreții în materie de serviciu,
el va fi pedepsit în conformitate cu prevederile Codului de justiție militară.

ARTICOLUL 18.- Aceştia îşi vor folosi îmbrăcămintea în modul prevăzut de

Regulamentele Uniforme şi Monede, fără a amesteca articolele vestimentare ale diferitelor
uniforme între ele sau cu cele de civil, şi trebuie să le păstreze întotdeauna curate şi
neîntrerupte.

ARTICOLUL 19.- Pentru a demonstra prin purtarea, aerul marțial și bunele

maniere, spiritul demnității care trebuie să distingă pe toți membrii Armatei, ei au obligația
strictă să pară întotdeauna perfect curați, atât în persoana lor, cât și în îmbrăcămintea,
armele. și echipamente; Vor purta păr scurt, barbă ras și fără perciuni. Când călătoresc pe
drumurile publice vor ține capul sus, nu își vor descheia jachetele, nu vor citi și nici nu-și
vor purta mâinile în buzunare. Ei nu vor provoca niciodată scandal, fie vorbind cu voce
tare pentru a atrage atenția, folosind cuvinte obscene sau insolente, fie comitând acte care
le pot provoca disprețul față de persoana lor.

ARTICOLUL 20.- Nu pot participa la spectacole publice, cu excepţia celor sportive

şi culturale şi cu autorizarea Şefului de care depind.
 ARTICOLUL 21.- Nu vor intra în cantine, saloane de jocuri de noroc sau în alte
locuri de prostituţie; nu se vor afisa public in uniunea prostituatelor, nici macar
IBRACAREA civililor, daca in acest caz vreun indiciu denunta identitatea lor militara; nici
nu le vor introduce sau primi în cazărmi sau dependenţe militare.

ARTICOLUL 22.- Toți membrii Armatei, indiferent de ierarhia sau situația lor, vor
avea obligația de a studia constant pentru a fi în măsură să poată îndeplini cu toată
eficiența, misiunea care le corespunde.

ARTICOLUL 23.- In afara cazurilor de manevre sau exercitii in teren, nu vor sta
niciodata la pamant, iar in toate ocaziile vietii lor, chiar si in cele mai familiare acte, vor
incerca sa nu comita nici o actiune care ar putea rezulta. în discreditul Armatei, în lipsa de
respect față de corporația sa sau care provoacă dispreț față de persoana sa.

ARTICOLUL 24.- Una dintre atenţiile cărora trebuie să le acorde preferinţă sub cea
mai strictă responsabilitate, este de a nu omite să proceseze, din orice motiv sau pretext,
cererile care le ajung pe căile corespunzătoare, pentru a nu le prejudicia câtuşi de puţin.
interesele celor care le sunt supuși.

ARTICOLUL 25.- Orice instanţă care a fost respinsă de Superior, nu poate fi

repetată decât după ce motivul refuzului a dispărut.

ARTICOLUL 26.- Pentru nici un motiv nu vor manifesta respingere în a asculta

ordinele superioare în convorbirile lor, nu trebuie să-i reproșeze sau să permită celor
inferiori să facă acest lucru chiar și atunci când provoacă oboseală crescută.
ARTICOLUL 27.- Militarii vor avea obligaţia de a certifica serviciile persoanelor
aflate în serviciul lor şi ale celor de grad inferior, fără a fi nevoie de autorizare, atunci când
sunt informaţi personal despre faptele la care se referă, şi întotdeauna în subordinea lor.
responsabilitate.

ARTICOLUL 28.- Este interzis oricărui militar, să îndeplinească funcţii de poliţie

urbană sau să invadeze funcţiile acestuia, fiind nevoit să-şi împrumute contingentul numai
în cazurile speciale în care se dispune de către secretarul de război. Atunci când intervine
direct, în caz de flagrant, în conformitate cu articolul 16 din Constituția Republicii, o astfel
de intervenție încetează din momentul în care apare un membru al poliției sau al altei
autorități. Nici nu ar trebui să împiedice în niciun fel poliția să își exercite autoritatea,
funcțiile și ordinele.

ARTICOLUL 29.- Militarii, de orice grad, nu vor interveni niciodata in chestiuni care
privesc autoritatile civile, ale caror functii nu au voie sa le impiedice, mai degraba vor
respecta hotararile lor si le vor acorda asistenta necesara atunci cand li se cere, cu
condiţia să primească ordine de la autoritatea militară competentă.

ARTICOLUL 30.- Este strict interzisă prestarea serviciului altuia, pentru orice
compensație sau convenție anterioară, fără a exista un motiv legal puternic pe care
superiorul îl va califica, întrucât serviciul militar nu trebuie să fie motiv de comerț. Cauzele
pentru ca un militar să fie eliberat de serviciul care îi corespunde să efectueze sunt: boala
gravă care îl face în imposibilitatea, inutilitatea temporară sau permanentă de a-l îndeplini;
să fie chemată la proceduri judiciare sau alte motive la aprecierea superiorului.

ARTICOLUL 31.- Toți militarii au dreptul să-și exprime ideile în cărți și articole de
presă, atâta timp cât nu se ocupă de chestiuni politice și religioase sau care afectează
moralitatea, disciplina sau drepturile terților.

Ei pot, de asemenea, în conformitate cu cerințele constituționale, să mărturisească

credința religioasă care le place cel mai mult; dar este interzisă prezența acestora, purtând
o uniformă, la temple sau locuri unde sunt practicate ceremonii religioase de orice fel.

ARTICOLUL 32.- Militarii vor respecta exercitarea dreptului de petitie al inferiorilor

lor, cu conditia sa-l exercite cu masura si atentie. Orice cerere trebuie să aibă acordul
persoanei căreia i s-a adresat, care are obligația de a o comunica solicitantului în scurt
timp.

ARTICOLUL 33.- Este interzis tuturor soldaților să facă reduceri la bunuri, cu

excepția celor prevăzute la articolul 65 din prezentul Regulament, să facă împrumuturi și
să desfășoare orice act de comerț sau comerț cu inferiorii lor, indiferent de originea și
cuantumul acestora. Se recomandă tuturor șefilor și onestitatea care ar trebui să-i
caracterizeze o cere, reprima astfel de abuzuri cu o mână energică, încredințând infractorii
la autoritățile competente.

ARTICOLUL 34.- Toți militarii în serviciu trebuie să notifice adresa lor privată
șefului de care depind, iar în lipsă, autorității militare a locului în care își au reședința.

ARTICOLUL 35.- Militarul va avea un profund respect pentru dreptate, considerație

și deferență față de inferiori cărora nu le va face niciodată observații sau corecturi în
prezența unor inferiori sau străini și va acorda atenție civililor.

ARTICOLUL 36.- Este strict interzis militarilor, indiferent de situatia in care se afla
in armata, sa exercite presiuni morale sau materiale asupra indivizilor sau ELEMENTElor
de care dispun pentru a inclina opinia publica intr-o anumita directie si astfel eluda
eficacitatea votului și libertatea votului.

Membrii Armatei au toate obligațiile, prerogativele și drepturile pe care legile le

prescriu cetățenilor; astfel încât exercitarea acestora din urmă să nu aibă mai multe limitări
decât cele indicate de legile în sine sau atunci când subordonarea și disciplina sunt
afectate sau tind să contrazică ordinele de serviciu, fie că este în timp de pace sau în
campanie.

ARTICOLUL 37.- Militarii nu au voie să accepte cadouri de la inferiorii lor. În

consecință, se va evita ca aceștia să promoveze sau să colecteze abonamente în acest
scop, fără a se evita astfel atenția socială și civilitatea pe care o merită reciproc.

ARTICOLUL 38.- Când, în momentul primirii ordinului de executare a unei

operațiuni, superiorul care trebuie să o comandă nu se află în fruntea forței, cel care îl
urmează în categorie va lua măsurile necesare pentru a proceda la respectarea
acestora. .

ARTICOLUL 39.- Când un soldat este numit STOP! CINE TRAIESTE! de o

santinelă, se va opri și va răspunde: MEXICO!, numărul Corporației sau al dependenței
sale în care servește; în orice alt caz, acesta va răspunde de gradul său și va avea
obligația de a se identifica pe scară largă, scop în care Generalii, Șefii și Ofițerii vor purta
în permanență buletinul de identitate sau portofelul de identitate eliberat de Secretarul de
Război și persoanele fizice ale trupelor. va folosi, în același mod, un altul emis de
Comandamentul corporației sau dependenței dumneavoastră.

ARTICOLUL 40.- Cine deține comandă și răspunde de un post militar, se va

asigura că toate ordinele și prevederile sunt respectate; În cazul în care va fi atacat, se va
apăra până în ultimul moment pentru a lăsa onoarea armelor bine pusă. În fața inamicului,
el va încerca mereu să insufle celor inferiori spiritul și entuziasmul necesar obținerii
VICTORIEI, evitând sau reprimând aspru conversațiile care ar putea duce la demoralizare.

CAPITULO II

etica militară

ARTICOLUL 41.- Soldatul care ocupă un loc în rândurile armatei și primește un

salariu de la națiune ca pedeapsă, are obligația strictă de a-și pune toată voința, toată
inteligența și tot efortul, în slujba țării. .

ARTICOLUL 42.- Militarul poate cere să fie eliberat din Armată atunci când nu este
mulțumit de orientarea pe care Guvernul Suprem o dă politicii țării, dar în nici un caz, cât
este în serviciu, nu va da un exemplu prost cu bârfă, exprimându-și dezgustul; în acest
caz va fi aspru pedepsit.

ARTICOLUL 43.- Membrii Armatei, fără excepţie, au datoria de a refuza orice

angajament care implică dezonoare, lipsă de disciplină sau afectarea reputaţiei Armatei şi
nu-şi vor gaja niciodată cuvântul de onoare, atunci când nu au siguranța absolută a puterii
să o îndeplinească. Cuvântul de onoare trebuie să fie imaculat pentru toți militarii care știu
să se respecte și instituția căreia îi aparțin.

ARTICOLUL 44.- Onoarea familiilor trebuie să merite cel mai profund respect
pentru militari, care sunt obligați să le respecte, atât cât și-ar dori să fie respectată a lor.
Dacă este o gravă lipsă de moralitate și de onestitate să ataci familiile civililor, este mai
grav când vine vorba de cea a unui tovarăș; avand factorii agravanti ai lipsei de
consideratie, daca este superior, si cei ai LASIEI SI BASENEI daca este inferior.

ARTICOLUL 45.- Toți militarii au obligația esențială de a-și împrumuta contingentul

personal în ajutorul membrilor Armatei, atunci când sunt compromisi, indiferent de situația
în care se află, chiar și atunci când nu îi cunosc personal. Aceasta nu implică în niciun fel
că ajutorul menționat se extinde la cazul în care este vorba de promovarea sau acoperirea
oricărei culpe sau infracțiuni săvârșite de (sic) persoana care are nevoie de ajutor pe care
intenționează să o comită.

ARTICOLUL 46.- Militarul care are cunoștință că ceva este atentat împotriva
intereselor Patriei sau Armatei, are obligația strictă de a sesiza șefii săi imediati, iar dacă
aceștia nu acordă importanța cuvenită informațiilor sale, se poate adresa superiorii
imediati ai primilor; trebuind să insiste asupra avizelor tale până când îți dai seama că
eforturile Superiorității au început să o evite. Oricine, din indolență, apatie sau lipsă de
patriotism, ascunde cu bună știință rapoarte de această natură, va fi condamnat ca
complice la infracțiunea inițială și pedepsit în conformitate cu Codul de justiție militară.
 TITLUL II
ATRIBUȚII CONFORM IERARHIEI
CAPITOLUL I
a personalului înrolat
a) . a soldatului

ARTICOLUL 64.- Un cetăţean va intra în Armată, prealabilă cerere verbală sau

scrisă şi informat în mod corespunzător despre angajamentul pe care îl contractă cu
Naţiunea şi despre obligaţiile şi drepturile pe care prin acest fapt le dobândeşte; Acesta va
semna un contract în care se vor preciza apartenența și circumstanțele personale în
conformitate cu formalitățile prevăzute de prevederile legale.

ARTICOLUL 65.- Imediat ce va justificati inregistrarea la Trezoreria

corespunzatoare, veti avea dreptul de a primi imbracaminte si echipament, precum si
intreaga suma care va este alocata prin Bugetul de Cheltuieli curent, cu exceptia cazului
de pierdere a articole de îmbrăcăminte, la care vei fi supus la o reducere care nu va
depăși niciodată un sfert din creditul tău. Aceste reduceri pot fi făcute numai de către
Departamentul de Plăți și comenzi prealabile de la Secretarul de Război.

ARTICOLUL 66.- Va recunoaște ca superiori pe toți generalii, șefii, ofițerii, sergenții

și caporalii Armatei și echivalentii acestora din Marină, pe care va avea obligația să-i
respecte și să se supună în ceea ce privește disciplina și va fi cu acuratețe. respecta
ordinele celor de care depinde direct, legate de serviciu.

b) . pelerină

ARTICOLUL 67.- Caporalul, în calitate de superior nemijlocit al Soldatului, va avea

obligaţia de a da exemplu prin conduita sa, dragostea de serviciu şi seriozitatea cu care
trebuie tratate toate treburile militare. Este primul pas în ierarhie, iar perfecţionarea lui va
depinde de performanţa sa fidelă şi loială pentru a atinge notele care îi urmează în scara
ierarhică.

ARTICOLUL 68.- Trebuie sa cunosti Legile si Regulamentele, in partea care iti

corespunde; obligațiile soldatului, caporalului secund sergent și prim-sergentului.

ARTICOLUL 69.- Îi va trata cu bunătate pe inferiorii săi și îi va face să-și

îndeplinească ordinele, precum și pe cele pe care le primește de la superiorii săi. Nu se va
adresa lor pe nume, nici nu le va permite să i se adreseze în acte de serviciu, nu le va
numi niciodată prin porecle și în relațiile sale va fi mereu demn, pentru a-și păstra
subordonarea și a-și menține autoritatea.

ARTICOLUL 70.- Va avea grijă ca soldaţii din ordinele sale să ştie să-şi
îndeplinească obligaţiile; îi va învăța să se îmbrace corespunzător; Vei invata ca
subordonarea, curajul si promptitudinea in serviciu sunt calitati pe care trebuie sa le posezi
si care constituie adevaratul spirit al profesiei.

ARTICOLUL 71.- Nu va tolera printre inferiorii săi, bârfe împotriva serviciului sau
discuţii lipsite de respect despre superiorii săi, iar dacă ascunde vreo culpă sau nu o
semnalează, va fi aspru pedepsit.
 c) . Sergent secund

ARTICOLUL 72.- Sergentul II va fi în totalitate subordonat Primului Sergent. Veți

cunoaște Legile și Reglementările în partea ce ține de angajare și obligații proprii, precum
și pe cele ale inferiorilor și ale superiorilor până la Locotenent.

ARTICOLUL 73.- Nu va împiedica sau împiedica exercitarea funcţiilor Corpului şi

nici nu le va maltrata verbal sau în alt mod, dar va avea obligaţii de a impune măsurile
corective necesare atunci când comit vreo culpă. Raportându-se de îndată la superiorul
său imediat, pentru ca acesta să informeze Comandantul Unității sau Dependenței, care,
calificând vina, va dispune ceea ce corespunde.

ARTICOLUL 74.- Sergentul II va respecta un tratament amabil si demn cu

subordonatii sai, nu va folosi familiaritati care relaxeaza disciplina; el va fi respectat și
ascultat și va cere o curățenie atentă de la inferiorii săi, astfel încât în toate actele de
serviciu, prezentarea lui să fie corectă.

ARTICOLUL 75.- Va fi exact în îndeplinirea îndatoririlor sale pentru a putea cere la

fel de la inferiori săi și va răspunde și de deficiențele care pot exista la oamenii sub
ordinele sale și trebuie să exercite o vigilență absolută în că tot ceea ce îi priveşte .

d) . Sergent maestru

ARTICOLUL 76.- Prim-sergentul este, în clasa trupei, cel cu cea mai înaltă
comandă și respectabilitate și cel mai apropiat de sublocotenentul. Din același motiv,
trebuie să monitorizeze efectiv soldații, caporalii și sergenții secundi, punându-i să
respecte toate ordinele de serviciu pe care le emite, precum și cele ale superiorilor săi.

ARTICOLUL 77.- Va cunoaste obligatiile inferiorilor, si pe cele ale superiorilor pana

la Locotenent; Va îndeplini funcțiile serviciului care i-a fost încredințat, fără a le împiedica
pe cele ale subordonaților săi, asigurându-se că ordinea și disciplina sunt menținute în
toate împrejurările. Își va sprijini inferiorii în deciziile pe care le iau, atunci când sunt
corecti; Nu îi va maltrata în niciun fel, iar dacă vor comite infracțiuni îi va aresta,
anunțându-i pe superiorul imediat.

ARTICOLUL 78.- Prim-sergentul care ascunde orice dezordine, aude conversații

improprii sau transcendente, împotriva subordonării sau disciplinei și nu conține și nu
remediază cu violență ceea ce poate de unul singur, raportând imediat șefului său,
comandantului Gărzii sau superiorului care Cu cât mai devreme. constată că va suporta o
responsabilitate gravă pentru nerespectarea îndatoririlor sale.

ARTICOLUL 79 .- Va avea o grijă deosebită în adresarea plângerilor subordonaţilor

săi, remediind pe cele care sunt la îndemâna sa şi transmite superiorului nemijlocit, fără a
le modifica, pe cele care nu îi revin.

ARTICOLUL 80.- Prim-sergentul nu trebuie să se limiteze la îndeplinirea îndatoririi

sale, ci va depune toate eforturile la îndemâna sa, în raza sa de acţiune, pentru a menţine
întotdeauna buna reputaţie a Armatei, făcându-i pe toţi subordonaţii acestora să respecte
un decor. și comportament demn în toate împrejurările.