FIGURELE RETORICE ÎN BIBLIE
ARTI
COL CLASIFICARE FIGURA
1 SIMIL
COMPARAŢIE
2 METAFORĂ
3 PLEONASM
DICȚIE
4 HIPERBOLĂ
5 SINECDOCA
RELAŢIE
6 METONIMIA
7 PARADOX
SIMPLU
8 EUFEMISM
CONTRAST
9 IRONIA DECEPȚIEI
10 SARCARM
11 ATENUARE
TIP DESCRIERE TEXT CITAT BIBLIC
Figura care constă în compararea expresă a unui lucru cu altul,
„El a fost pentru mine ca un urs care
pentru a da o idee vie și eficientă despre unul dintre ele.
stă la pândă, ca un leu care se Plângeri 3:9
Exemplu: Cuvintele tale sunt ca un vârtej care ridică totul în
ascunde”
cale.
comparație implicită. Se deosebește de comparație, prin
„Isus a luat pâinea, a binecuvântat, a
faptul că este o formă de exprimare mai scurtă și mai
frânt-o și a zis: Luați, mâncați, acesta Matei 26:26
puternică și prin aceea că transformă cuvintele, din sensul lor
este trupul meu.”
literal într-unul nou și remarcabil.
Redundanţă. Este adăugarea de cuvinte inutile sau cuvinte cu
„Nu să mâncați nimic dospit; în toate
o idee repetitivă pentru înțelegerea gândului, dând astfel Exod 12:20
camerele voastre să mâncați azime”
putere expresiilor.
Exagerare. Este figura prin care un lucru este reprezentat la fel „Iosif a strâns grâul ca nisipul din
de mult mai mare sau mai mic decât este în realitate, pentru a- mare, foarte mult, până nu se putea Geneza 41:19
l prezenta viu imaginației. număra, pentru că nu avea număr”
O sinecdocă este un dispozitiv literar care folosește o parte a
ceva pentru a se referi la un întreg. Este de natură retorică, în „După aceasta îmi voi turna Duhul
Ioel 2:29
care tot acel ceva sau obiect este pe deplin simbolizat. Sau Meu peste orice făptură”
spune ceva „la figurat”.
Este practica de a înlocui cuvântul principal cu un cuvânt care " ….. Ei au pe Moise și pe profeți; îi
Luca 16:29
este strâns legat de acesta. auzi"
Un paradox în literatura de specialitate se referă la utilizarea
conceptelor sau ideilor care sunt contradictorii între ele, dar cu „că suntem întristați în toate, dar nu
2 Corinteni 4:8
toate acestea, puse împreună, au o valoare semnificativă la necăjiți; în necazuri, dar nu disperați”
diferite niveluri.
Scopul eufemismelor este de a înlocui cuvintele neplăcute și „Și acela l-a prins de haine, zicând:
Geneza 39.12
serioase cu altele mai amabile pentru a ascunde asprimea dormi cu mine...”.
Folosirea ironiei în literatură se referă la jocul cu cuvintele în
„......Și când îl găsești, anunță-mă, ca
așa fel încât sensul implicat în cuvânt/propoziție să fie de fapt Matei 2:8
să merg și eu să mă închin”
diferit de sensul literal derivat. Adesea, ironia este folosită
pentru a sugera contrastul puternic al sensului literal postulat.
Este ironia însăși când devine amară sau usturătoare, crudă, „și și-au zis unul altuia: iată, am venit
Geneza 37:19
insultătoare. visătorul”
sau lilote: din grecescul „litotés” = simplitate sau simplitate,
„Și Avraam a răspuns și a zis: iată, am
prin această figură ceva sau cineva este diminuat pentru a
început să vorbesc domnului meu, Geneza 18:27
ridica o altă persoană sau altceva, pentru a mări ceea ce este
deși sunt țărână și cenuşă.