Ic 93,080.01 ASHo- SR 1848- Standard Roman Octombrie 2015 Titlu ‘Signafsalion routere. Marqueges rosters Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 octombrie 2015, Inlocuieste SR 1848-7:2004 Corespondenté ——_La_data_aprobetil_prezentului. standard nu exist niciun standard International sau european care sa se retere la acelas\ subiect. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA [Sir Mendeleev nr 21-25. cod 010362, Sucurest . uw asr0 ro © ASRO Repriiceea sou uitzaten iniagtala sa pala prozertl standard tn oreo putea [pov orce poveseu (lactone mucanle oioopirm, mroimere ms) et intra Coca ‘uot acon ea rela 31 ASO. Fo SR Te48-7:2038 Err) Contract nr. 10/23.02.2015SR 1648-7:2015 Proambul Prezentul standard reprezinta revizuirwa SR 1848-7:2004 Semmalizare rullers. Marcaje rullore, pe care Tlinlocuieste, Prezentul standard se referd la marcajele rutiere care se adreseaza partcipantior la traficul de pe drumurile daschise circulatei publice, definite conform reglementarilor legale in vigoare. Standardul a fost elaborat initial in anul 1965 gi 2 fost revizuit in aril 1971, 1984 gi 2004, Revizuirea SR 1848-7:2004 s-a impus cu priortate avand in vedere urmatoerele: 2) actualizares Ordonanfel de urgenta @ Guvemului Roméniei nr.195'2002 privind citeuatia pe crumunie pubice; ) spartia Ordinului 189/2013 pentru aprobarea .Normativului privind adaptarea cladirior civile st Speliului urban lo nevole individuale ale perscanelar cu handicap, NP 051-2012 - Revizuire NP 051/200"; ©) revizuirea sau anularea unora dintre referinfele normative. Fall de edita procedenta s-au facut urmatoarole modifica s! completari mosificarea §) completarea unor articole; Introducerea de nol tipuri de mareaje, necuprinse in ediia anterioara (mareaj longitudinal structurat si rezonator, marcaje antiderapante, marcaje diverse prin inscripti gi magini desenate pe partes carosabila); Completarea capitolului rofertor la calitatea marcajelor cu privire la modaltatile de stergere a marcajelor existante, diversifcarea caracteristicllor care trebule verifcate in scopul stabil nivelului de performanja a acestora gi reglementarea modulul de verificare a acestor caracteristic! In conformitate cu cetinjele standardelor in vigoare. Contract nr, 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 Cuprins, Pagina + Generattay 4 1.1. Object gi domeniu de aplicare 7 : ‘ 1.2 Prevederi generale 4 1.3 Referinte normative 4 4.4 Termeni si defini - 2 5 2 Clasiticarea marcajelor y 6 3 Proiectarea si realizarea marcsielor. 8 3.1. Marcaje longitudinale. . 6 3.2 Marcaje de deimitare a pa 3.3 Mercaje transversale 24 3.4 Marcaje diverse 8 37 4 Execuja marcaelor.. 39 5 Caltatea marcejetr. i es . 40 ‘Anexa A (normetva) Marca prin get inscripi.imagini. 2 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1948-7:2015, 1 Goneralitatt 1.1 Obiect gi domeniu de aplicare 144 Prezentul standard se referd la marceje nitiore si celelate marcaje care se adreseaz’ paricipanjior la travieul de pe drumurie deschisecirculage! pubice,definte conform reglementaror legale In vigoare 11.2. Standardul stabllegte formola, dimonsiunie, locul de aplicare, somnifcatia si provederila ‘generale de execuije a marcajelor rutiere. 14.3 Marcajele servesc la organizarea circulaliel, averizarea seu indrumarea participantior la \raficul ruter. Ele pot fi folosite singure sau impreund cu alle mioace de semnalizare rutiera, lasificate gi execulate in conformitate cu prevederile SR 1848-1, SR 1848-2, SR 1848-3, oarora le ‘comleteaza, e intzresc sau le precizeaza semnifcatia, 1.1.4 Marcajele se aplicd pe suprafata parti carosabile a drumurilor, pe borduri, pe lucrari de arta, pe acossori ale drumurior precum gi pe alte elemente din zona drumurilor (stalpi, arbori, parapete etc) 4.2. Prevederi generale 1.21. Marcajole pe partea carosabild trebuie 63 asigure vizbiltate pe timp de zi gi pe timp de oaple (luminanta si reirareflexie) gi sd prezinte aderenta (SRT). 122 Executa gi refacerea marcajelor sunt in sarcina celor care au in administrare sau in propretate drumurie, 1.23. Refacerea marcejviut se executa cand Linu! cintre parametti de pertormanta a scazut sub valonle claselor de performanta de minimum 2 $i 03, definite conform SR EN 1436; sau c&nd indicele de uzurd. conform SR EN 1824, este < 75%. 1.24 Cerintele beneficiarior rabuie #8 respecte condita ca rezistena in tmp # mareajelor rutiere 58 fe in concordanta cu Media Zinicd Anuald (MZA) sau cu studile de trafic gi cu performanjele stratulut ‘suport. Dimensiunile din desone sunt in metr 1.2.5 Modul de realizare al stgstilor 51 inscripilor executate prin marcaj pe partea carosabila este prezentat in anexa A (notmativa) a prezentulul standard. 1.3. Referinte normative Urmatoarste documente de referinta sunt necesare pentru aplicarea acestui standard. Pentru toate referintele se aplica ultima edie a cacumentulu (inelusv toate amendamentele). SR 1648-1 Semnalizare rutiera. Incicatoare si mijoace de semnalizare rutiera. Partea * Clasiicare, simboluri gi amplasare SR 1848-2 Semnalizare rutiera.Indicatoare gi mijoace de semnalizare rutiera. Partea 2 Condi tehnice SR 16483 Semnalizare rutiora Indicatoaro 51 mijoace do semnalizare rutiora. Partea 3: Sctiore, mod de aleatuire Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, SREN 1436 Produse pentru marcare ruttera. Performanfa marcajelor rutiere pentru utikzetoril rumutul SREN 1463-1 Produse pentru marcare rutera. Butoane reflectorizante, Partea 1: Condi nile ce pertormani SREN 1824 Produse pentru marcare rutierd. Incercar rutiore 'SREN 13459 Produse pentru marcare rutiera, Egantionare cin stoc $1 Incerca 1.4 Termeni si dofinitii Pentru uilizerea acostul standard, se aplics termenil $i dafirtile din SR EN 1435, SR EN 1824, precum gi urmaiori Marcaj: element de semnalizare aplicat pe partea carosablla, borduri gi lucrari de ana, pe accesori ale drumutilor, orecum sipe alte elemente din zona drumusilor. Marca} rutier: materializarea pe partea carosabild a linilor de separate a Muxurllor de circulal, a Spatiior interzise circulate, a locurier de oprire, cedsre a treceri, raverséri pontru pieton) sau biciclgt, simboluri gi inscripti, precum gi aplicarea pe obstacole a unor supratele colorate gi dispoztive care sé le scoata tn evident’ Marca] rutier de tip 1: marcaj rutier pentru care nu sunt obligatori proprietajle de retroreflexie fn condi! de veeme umec sau ploioasa conform SR EN 1436, Marcaj rutier de tip I: marcaj ruier care are proprietal) speciice pentru a asigura retrorelexia in Condi de vreme umed sau ploioasa conform SR EN 1436, Marcaj rutier permanent: marcajruior de tip | sau tip Il destinat organiza si aij trafieulul Marcaj rutier tomporar: marcaj rutior care sorvoste |a semmnalizarea unoi modkficari temporare in organizarea traicului local gi care are minim aceloasi porforman(e cu mareajul permanent existent pe sector de cium respectiv Marcaj neted: marcaj rutier in peliculé continua aplicat in stat subjire (maximum 1 090 um} sau th strat gros (de la 1.000 pans la 6 000 um), Marca] structurat: marca) ruter de tip I, n pelicula discontinua (aglomerat, multidat, spot), care nu prezinta zone de marcaj cu dimensiuni regulate 51 plane, aplicat in strat gros de la 3 000 um pana la 5.000 um, NOTA - Conform SR EN 1436, acest tp do marca) ou germite mécuraroa factor de Liminang Bisa valcarea SRT ‘Marcaj rezonator: marca) rutieraplicat In strat gros (de regula strat de bazé 3 000 jm + elementul ezonator 3 000 ym) care prin modul In care este configurat esigura un efect rezonater $i se ‘neadreaza in categoria marcajsior de tp II, a cau rosime tolalé nu depageste 6 000 um Vitera de apropiere: viteza de circulale pe care nu o depigese 85 % din vehicule la apropierea de sectorul fara viibiltate, sau vileza de baza daca acoasta esto mal mare. Distanta minima de viribititate, dyn: distanta de la care un obiect avénd tnaltimea de 1,00 m trebuio sa fie vazut de un concucator de autovehicul al cdrui ochi este situat la 7,00 m deasupra nivelulul pai carosabile Indice de uzurd: exprima procentual gradul de uzura al unui mercaj la un moment dat; se determing In conformitate cu metoca deserssa in SR EN 1824, Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, 2 Clas icarea marcajelor 2.1 Marcaje longitudinale de: separare a sensutilorde ciroula: ~ separare a benzilor de acelasi sens. 2.2 Marcaje de delimitare « parti carosabile 2.3. Marcaje transversale de: = opr; = cedare a treceri ~ treversare pentru pieton = ‘traversare pentru bic 2.4 Marcaje diverse pentry + chide; + spall intercise ~ inierzicerea stations ~ stati de eutobuze,troleibuze, taximetre, tramvaie: = locur de parcare: ~ isto pentru bile; = zone cu trae pietonal gi de vehiculeintens sau cu rise crescut de aecidente: ~ _séigaf.inscrioti sau imagini desenate pe pertea carosabil 2.5 Marcoje laterate aplicate pe: = luerart de arts (podur, pasaje denivelate, ziduri de spriin): = parapete; stélpi si copaci situa pe platforma drumulu = bordur 3 Projectarea si realizarea marcajelor 3.1. Mareaje longitudinale Marcojele longitudinele sunt constitute din ~ linie continua simpla seu dubte; NOTA - intreruperie furcionale (de exemplu scurgeila sluvile) sau forma structuratd a marcajuu nu anuleaza ‘aractorul de iio contigs & mareajul + inie discontinua simplé sau dubla; Contract nr, 10/23.02.2015SR 1048-7:2015, linie dubia compusa dint-o linie continua $i una discontinud, aléturate 3.11 _Linia continu’ simpé sau dubla se aplicé in locunte unde trebuie interz'sa incalcarea ei de tre vehicula, Lungimea minima a unellinli continue este de 20 rm. 3.2 _Linia discontinua simpia avand segmentele mai scurte decat intarvalale dintre ele, se aplica in locurile unde este permisa incalcares el de catre vehicule 3.4.3 _Linia discontinua simpla, avéind segmentele mai lung! dectt intervalele dintre ele, denumita linie de avertizare, se foloseste pentru @ semnals apropierea de Inceputul une lini continue sau de alt loc care prezinta un rise deosebit 3.4.4 Lnile discontinue duble se pot utliza pontru a dolimita una sau mai multe benai pe care sensul erculafie’ poate fi nversat (benzi reversibile). De acemene, pot ffoloste in siuata In cere un ‘marcaj cu linie conbnué dubla trebuie fnirerupt fn dreptul unul drum lateral spre a permite viral la stange in intersectie. 3.1.5. _Linia dubla compusa dintro [nie continua gi una discontinua, se aplicé pe sectoarsle In care teste permisd depagiea lniei numai pentru unul din sensurile de cireulalo pe care le separa gi enume pentru sensul alaturat lniei discontinue, Se mai poate ulliza 11 cazul unet intersecfi, tn locul in care ‘este permisa intrarea de pe una din ramuri, dar nu este permis iesitea spre acea ramurd a Intersect! 3.4.6 Caractersticle lnilor ultizate le marcajele longitudinale sunt prezentate in figura 1 i se folosesc tn umatoarele situa) linia discontinua tip “A” este folosité in atara localitijor, pentru se pe drumurie cu dova denzl gi circulatie in ambolo sensu. precui circulatie de acelasi sens, ve drumurile cu col pujin dou’ benz! ps ‘drum marcat cu acest tip de linietrebuie si fie do cal putin 20 m; rior de circulate fpararea benvilor de men unui sector de ‘a, af = fnia discontinud tp "B* este floss tn local gl ge sectoare de iin cu rest de vitexa, vend eceens desinatie ca pila "A", Lungimea und sector de drm marca! Gu aeoet tp do nie true safe decal pun 20. = linia discontinua de avertizare tip “C” marcheaza tecerea de a 0 linie discontinyd la una ‘sontinu. In localitat se poate renunta la linia ciscontinua de avertizare ~ linia discontinua tip D", pentru # separa, pe autostrézi, henzile de accelerare, decelerare de benzile curente de erculage. in aceasta situate linia continua, care in cazul henzilor de accelerare prevede iar in calelalte cazuri este in continuarea linici discontinue, are acceagi lajime cu aceasta, Lungimea unui sector de drum marest cu aces! tip de linietrebule sa fle de co! putin 20 my, = linia continua simpla tip "E", pentru separarea sonsurilor de circulajo, pentru separarea benzior de acelagi sens la apropierea de intersecfi gi In zone periculcase; linia continua dubia tip “F”, de regula, pentru separarea sensurlor de circulajo cu minimum dout benz pe flecare sens precum sila drumut! cy o bandd pe sens, in situati speciale (puncte negre ete): «Tinie dubia tip "G" formaté dintro linte continua gi una discontinua, pentru a permite depagires einumai de eaitre vehiculele care circulé pe unul din sensu; - inta discontinué dubls tip “A”, pentru delimitarea benzilor reversibile = linfa discontinud simpla tp “I”, pentru marcale de ghidare in intersecti, pe benzile pe care se pastreaz’ cirecja de deplasare; NOTA ~ Toate tioue de ln din fgura + (A 1) so pot apica Th varianta mares) neted g marca stucturat, ee Tne de to E § F pari reaizate gin varianta matearezonator Contract nr. 10/23.02.2015SR 1648-7:2015 Figura t NOTA. inaintoa unel interseei, penta borzile de sohimbare a directo! do mere care ru au corespondonts ro recta insinte dupa intersecye, marcajele acestor burzi ve pot exscuia cu lame de 0,25 m, aga cum esle prezonta In figure 2 ITH » y 1 HUINUID UULUUUUAT dy Figura 2 Contract nr, 10/23.02.2015SR 1848-7.2015 34.7 Marcajele longitudinale de separare a sensurllor de circulatie se executa astie': 34.74 De regula, cu lini discontinud simpla, aga cum este figurat In figura 3a, pe crumurle cu doue bbenzi, avand dublu sons de erculate g laiimea pari carosabile de minimum 5,50 m 3.1.7.2 _In situali particulare, prevazute Ia 3.1.9. din prezentul standard, ce folosesc lini! continue simple tip "A" sau lini duble tip "G* formate dint-olinie continua dublats cu una discantinua. 3.4.7.3 Cand imbracamintea drumului prezintd un rost de execulie pe pozitia marcajulu, tnia simpla se executa decalat fala de ax menjinand 0 distantéi de maxim 0,06 m fala de rost, iar linia cubla se ‘executa simetre faz ce rost 3.1.7.4 In curbe ameneiate prin supralargive, marcajul de separare a sencurlor de diroulalie se ‘executa dupa cum urmeazs: ~ pentru o supralargite de maximum 1,0 m benzile vor avea supralérciri gale; + pentru 0 supralétgire care depagesie 1,00 m se acorda benzii exterioare 40%, iar cele! interioare (60% din supralirgirea total. 3.1.7.5 Pe drumutie cu circulate In ambele sensuri, cu tre! benzi de circulafe, marcajul se executd prin lini discontinue conform figuri 3b, banda centrala avand ciculatie reversibls, sau se executa un ‘marcaj care atibule alternativ cate dovs benz! urula sau celulilt sens de eirculat, conform figuri 3c, Uurménincv-se ca tn masura posibilititlor 63 se alace dou’ benai vehiculelor In urcare. 3.1.7.6 Pe un sector avand latime sufcients peniru tri benz, intercalal Inte sectoare ou dova benal {e croulatle, caca lungimea nu depaseste 1.0 km, marcajul se exeout’ ca pentru dous benz) de circulate 3.1.7.7 Pe drumunie cu trafic in dublu sens, avand patru sau mai multe benzi de circulali, marcajul 50 oxocutd ast! ‘eu nie continua simpla, conform gun Gd, cand partea carosabilé nu permite delimitarea unor benzi cu tami mal man de 3,0 m; = eulinie continua dubla, conform fgu 3e, In colelate stuagh Figura 3 3.4.8 Marcajele longitudinale de separare a benzllor de circulate se executa prin lini discontinue simple, avnd in mésura posibiliatior segmentele i intervalele aliiate in profl transversal pe secioarele in aliniament ca in figurile 36 sf 3e, Pe sectoarele din apropierea intersectilor se apical) continue simple sau duble pentru bonaile reversible Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2018 3.1.9 Marcajele longitudinale se executa cu line continua simpla sau dubla In urmatoarele situa = pe sectoare de drum cu viziblitate redusd; ~ pe sectoare de drum cu obstacole nepermanente pe parlea carosabilé, = pe poduri si podete inguste: ~ pe sectoare unde se schimba numarul benzilor de circulate + Ia intersecti de drumuri ~ Ia teen la nivel ou ales terata, 3.1.10 Pe sectoarele de drum cu vizibiliate redus’, marcajele axiale se execut cu lini continue tip "E" si cu lil duble tip "G" formate dintr-o line continu’ dublaté de una discontinua, atunci cand nu este asiguralé distanja minima de vizibiltate dn di tabelul 1 Tabelul 4 \iteza de apropiere, V (kmh) 100 80 co | «o | wo | 3 nn Em] 280 220 | 15 | 125 | 90 | 60 3444 Pe drumusile cu circulaja tn ambele sensuri marcajul de separare 2 sensu: in zona varturlor de panté se execuld, dupa caz, conform solufilor prezentate Tn figure 4, 5, 6 gi 7. ‘Semnificatianotatilor din figur este urmatoarea: = A pentru sensul de circulatie de Ia stinga Ia dreapta gi D pentru celalat sens, sunt punctele de la care cistanta de vizbiltate devine mai mica decd dyn; = B pentru primul sens gi € pentru al doilea sunt punctele unde distanfa de vizibiltate devine mal mare deca Onin Jn cazul drumunior cu cel putin dous ben2l de cireulatle pe sens, mareajul axial se executd ca gi in Cale cents (ou Inie continu simpia sau dubia) In uncfe de state, se adopts Una cintre coke frozentate in gure «5.6 517 10 Contract nr. 10/23.02.2015‘SR 1848-7:2015 ic & ° Tr . == 7) * re eee Vieva de apropiare, V_ | Longimea La limel ce sverizare [Tnolinare | Distanja D parourea ta 1 min) (im i (on) 3 50 2 100) 2150 1400 350) 250 5120 £1400 Figura 4 " Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, Vieza de apropiere. V | Lungimea Laliniaideaverizare | Inctnare | Distanja D parcursa in 1s (inn) om 1 «my Zs 2 100 150 > 14,00 £50) 20 5120 514,00 Figura 5 Vieza de sproviors, V | Lungimea Laliriel de averizare | Inctnare | Distanja D parcurséin 1s (hen) co) ‘ i) 350 2100 5190 > 14.00 50 280 120 1400 Figuraé 2 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 Viteza do apropiere, V- | Lungimea La lini de averizare | Incinare | Distanja D parcursain 1s (keh) (o) 1 i) >50 2100 150 > 14,00 =50 2a 120 14,00 Figura 7 3.4412 Mercaele in curbole cu vizbitae redusd se exocuta conform figuror 8, 9, 10, 1, 12 sau 13, dupa caz. Semniteata puncioior A.B, CsiD esie.cea montonal artorcr fa 3.11% In shiaje in care fexsia dove curbe suceesive cu Vzibtae redusa, ar dstana ie eter no duble tp" a prime cuitoe 4 nceputul net duble tp "G" a curbeiurméteare esto Sb 50 m, nile tip “Ga fezérea cin ‘cure Se prelungesc pana la mijlocul distanei dintre ele. In cazul drumurilor cu cel putin doua benzi de Creultie pe sens, mareajil acl se exectka ca gin cale Curent (cu no continu inp tau dla) 13 Contract nr. 10/23.02.2015‘SR 1848-72015 Viteza de apropiere, V] Longines La inet de avertizare (ken (mh > 50 2100 #50 250 Figura 8 Viteza de apropiere, V Tungimea La tris de avarizare en ie = to ee ec Figura 14 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 VViteza de apropiere, V_] Lungimea La tniol do avorizare | Tnotnare | istanjeD porcursé in 1 kav) im i (mn) 350 > 100 3150 > 14,00 =30 250 120 $7400 Figura 10 Omin, Viaza do eproviors, v_ | Lurgimes L lniide aventzare | Inctnare | DistanjaD percursa nt = {kav (en) 1 m 750 2 100 5150 = 1400 550 250 420 51400 Figura 114 18 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 Viteza de apropiore, V | Luncinea Laliniide averizare | Incinare | Ostarta D parcurea in 1s kmh) im L (on) so 2100 150 > 14,00 550 250 120 £1400 NOTA -Mercajul se execuld ident sn cazul in care punctul € esta situa la stinga punciuui B. Figura 12, 34.43. Pe sectoarele de drum cu obstacole pe partea carosabilé marcajole se execut’ conform fguri 19 sau figuri M4. 68 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 Varianta 2 sats — Varianta 3 Cbatcolde heap unt Inula \Viteza do apropiere, V Langimea La lini de averizare Trcinare | DitateD parce te chm m | at oo _>50 2100 = 180 214.00 350 750 = 120 71400 Figure 13 om am = SAT ” ——= SSAA L Depetia> 28.0 I ——— "viteza de apropiere, V | Lungimea La liriei de avertizare | Distanta D parcursa tn 1s. nt) (m om 750 2100 314.00 | [0 = 50 =00 | Figura 14 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 3.4.14 Pe podurile 2 céror parte carosabila depagogte cu cate 0,40 m de o parte gi de cealalts lafimea tn cale curenta, marcajul se executé ca gi in cale curent4, cu exceplia marcajulu de separare 2 sensurlor care se execula cu line continua simpla sau dublé, dupa caz Pe podelele avand aceeasi lajime cu a podurior susmeniionate, marcajul se face ca gi in cale curent. Pe podurile si podejele care nu au asigurale spalile laterale de sigquranié, modul de execuije a marcajului este ilustra in figura 15. = a oeeee a beak nd DE \Vieza do apropiere, V_ | LungimeaL a inl de averizare | Incinare | Distani2 O parcursain ts (kev) (7 i i) 250 = 100 180 > 14,00 550) 280) 14.00 550 250 120 = 14,00 Vaaza de apropor,v | Lingws Lainarceavozars | Tina | Deion b prc in V8 (eh) o | ff [so = 00 zis) | > 1400 = 250 #120 e400 ‘| Contract nr, 10/23.02.2015SR 1848-7.2015 34.46 Pe sectoarele fn care so schimb’ numarul banallor de circulate, mareajul se exeeuta conform figurlor 18 sau 19. Figura 18 d reds situatia marcajulu! Ia un varf de panta pe un drum cu 3 benzi de circulate. : Contract nr. 10/23,02.2015 we we ce 20S oe d ea Vieza de apropiere, V | Langinea Laliialde averizare | inalnare | Distanja D porcursa ns Aken) omy i @, > 80 2100 2150 1400 <0 50 120 1400 Figura 18 19SR 1848-7:2015 eta A Viteza de apropiere, V | Lungimea La tine de averizare | Incinare | Distanja D parcursa in 1s (my im i im) 350 2 100 = 60 314,00 50 250 [120 214,00 Figura 19 3.4.17 In cazulunel benzi pentru vehicuie lente, marcajul se executé conform figurii 20, inceputul benzii Sfarsitul benzii Figura 20 3.148 Marcarea intersector nereglementate se executa conform figur 21 20 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 NOTA Pentru stutile din afar localtajilor, nia continud este procadaté de Inia de avertzare tp ©. Figura 21 3.4.19 Marcarea trecarilor la nivel cu o cale feraté sau o linie de tramvai se executa conform ‘exemplotor din figura 22, Figura 22 3.4.20 Pe drumurle cu dou’ benzi si circulatia in ambele sensuri, In dreptul scolior, pe distanta ‘cuprinsa Inte indicatoarele de avertizare "Copii" aferente celor doua Sersur de circulale, marcajul de separare @ sensutllor se executa cu linie continua a Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, 3.2 Marcaje de delimitare a partii carosabile 3.2.1 Marcajelo do dolimitare a pari carosablle 60 oxecuta In afara Imitel parji carosabila, pe benzile de ineadrare. NU se executd In vecinatates bordunlor denivelate ale trotuarelo. 3.2.2 Infuncie de locurile de amplesare, marcajele de delimitare a pérti carosebile se executd in trei variante: neted (strat subtire sau strat gros), structurat si rezonator. In figura 24 sunt prezentate ‘exemple de detail de lnii de marcaj structural gi rezonator. 3.2.3 Tipurilelinilor utiizate difera tm functie de locurile lor de amplasare. Se disting urmatoarele {ipuri de lini de delimitarea a pari carosabile, conform fguri 23, astfe: + linia continua simpla tip "K" - marcaj noted. structurat (agiomerat sau spot) sau rezonator cu laimea de 0,25 m se uliizeaza pe autostrazi si pe drumun expres pentru celimitarea pati carosabile de zona mediana sau delimitarea primei benzi de crculale de banda de urgent = linia continua simpla tip "L" - marcaj neted sau structurat (agiomerat sau spot) cu latmea de 0,15 m se utlizeaza pe drumuri europene, vanante de ocolre, centuri ocolitoare, crumurie najonale principale sau secundare, precum si la racordarile marginilor parli carosabile din intersecti $1 pe minimum 20 m de a parte $1 cealalta a acestor racordati, Inia discontinua simpla tip “M" - marcaj neted sau structurat (agiomerat sau spot) cu fatimea de 0,15 m, avand sogmontole ¢! intorvaiclo do 1,00 m, so folosogte In afara localtatlior atunci cand acostamentele consolidate au Klin! sub 2,50 m, precum gi pe sectoarele situate In local Tina discontinua simpli tip “N" - marca) neted sau structurat (agiomerat sav spol) cu taltmea de 0,15 m, avand sogmontolo de 12,00 m gi intervalele Tntre sogmente de 3,00 m so foloseste in afara localitilor atunci cand existé acostamente consolidate cu kimi de minimum 2,50 m: linia continu’ simpla tip "0" — marcaj rezonator cu W3fime de 0,15 m, se utlizeaza In afara localtsior pe drumuri europene, variante de ocolire, centuri ocoltoare, iar pe drumurile najonale principale sau secundare in zonele curbelor deosebit de periculoase, pe podur §! pe pasaje rutiere. 3.24 Cerintele privind durata ce viata functionala gi tipul de mareaj ruter (tp | sau tp Il) determina alegerea tipulu' ce lie, a matenalulu, a grosimi stratului de aplicare si trebule coroborate cu locatia sectorulul de drum, relleul Zone), traflou! rutier (MZA), starea Suportulul (Imbracaminte astaltica sau baton da ciment, vachime, rugozitate etc, compatbiltatea cu straturie de marcal existente, cordiile {de mediu, posibiicle daune provocate pe timpul ieril (deszapezire), K 0,25 0,15 att Mo —|-—_—]] Oo ee em Re 088 pels, 2 og s a Figura 23 - Tipuri de linit pontru delimitarea partit carosabi 2 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 4S am Figura 24 a] Exempu de dota linie mercaj structurat spot £5 a tea a mena Figura 24 b) Exomplu do detail linle marca) siructurat aglomerat a Somm 1s0men Figura 24 c) Exomplu do dotallu nie mares) rezonator Figura 24 ~ Exemple dle detalii de linli do marca structurat gl rezonator 23 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 3.3 Mareaje transversale 3.3.4 Marcajele transversale cuprind + matcaje de oprie ~ marcaje de cedare a treceri ~ marcaje de traversare pentru pletoni ~ marcaje de traversare pentru biciclete; = marcaje de reducere a vitezei 3.32 Ciileril de alegare @ tipulul de marca). de oprire sau de cedare treceri 1 constitie vizibiltatea in intersectia care trebuie asigurala in secliunea de amplasare 2 marcs|.tui Wansversal Pentru marcajul de oprire, vizbiltatea se considera salisfacaloare daca distanjele de viziblitate msurate conform figuri 25. depagesc valorile minime inscrise in tavelul 2. Tabelul 2 Distanja do viibimtate, m Amplacare spre stanga spre dreapta | 0 120 1200 (20.0) 80.0 (G00) Figura 25 3.5.5 Marcajele (ransversale de oprire $8 executa print-0 tine continua avana taymea ce 0.40 m ccanform figuri 26. 24 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7.2015 Figura 26 3.3.4 Marcajul de cedare a trecorl se executa cu o line discontinua avand dimenslunile conform figuii 27, care poate fi precedata de un trlunghi av2nd cimensiunile conform f.gurl 28 ~ oa Figura 27 25 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-72015 L * y z Extraurban 100 490 200 Urban 00 3.00 4,00 Figura 28 3.3.6 Marcajele de traversare pentru picton| se executd prin linil paralele cu axa call, avand ‘dimensiunile conform figuti 29. Lungimea (L) a aoestor lini depinde de viteza de epropiere, astil pantry V< 0 km fh, L = min, 3,00 m pontr ¥ > 0 km/h, L = min, 4,00 m, os pet 9 pet _! = — 047 °° = = = es ee maces seer Figura 29 Jn Iocurte cu trafic ntens si rise mare de accident, In care este necesara asigurarea unel vizibilt sponte @ zonelor de taversare, lnile de traversare pentru pietonl se pot completa cu una cin urmatootele variant: 3.3.51 Covor pletonal de culcare rosie, asa cum este prevazut in figura 30, 26 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 2.3.5.2 _Aneamblu antidarapant care se aplica pe partea carosabila sub forma de covor de culoare rosie continand umplutun! dure (grarst, bazalt, bauxta etc), cu scopul de @ reduce considerabl spatiul ‘minim de franare. Acests marcaje se apc’ In zone cu tratic pletonel gi de venicule intens, in care ‘copii reprezint® 0 pondere importants cin participant |e trafic (vecnatates gcoller, gradinelor, cregeter,locutior de joaca amenalate) In figura 31 este prezentata contiguratia unul ansamblu pe o artera cu doua benzi pe sens, L = 4a 4 Figura 31 ‘Lungimea covoruiul antiderapant se alege in functie de viteza de deplasare a vehiculelor in zon: care acesta se amplaseaz’, In conformitate cu datele din tabelu 3 Tabelul 3 Viteza de deplasare Cunaimes covoruiu de (krn/h) Im) rE @ 7 © 25 0 I 3 * 5 3.3.5.3 Trecer supratnaitate configurate aga cum este prezentat In figura 32, 7 Contract nr. 10/23.02.2015SR 18487-2015 Figura 32 In cazul in care tn zona trecerilor pentru pietoni sunt pravazute marcaje tactile, acostea se realizeaza ‘conform reglementatr in vigeare. 3.3.6 in cazul curbelor ceosebit de periculoase in intorsectile In care -2 Inregistrat un numar sporit de accidente ruliere, pe sectoarele periculoase cu un grad scazut de sigurania a circulaisi se recomanda realizarea marcajelor de reducere a vitezei cu efect vizual, constitute din lini transversale cu latimea de 0.40 m, numérul de lini si distanta dinfre acestea varind pe masura apropieni de ‘sectoarele In cauza, In functie de viteza, conform tabelulul 4. Cetalile de realizare a marcajelor de raducere a vitezel sunt prezentate in figure 33 si 34 Tabelul 4 Fone | vitezs [Distant intr un kinih Im f 130 3 2 320 4 a 0 a a 00 2 5 2 25 7 70 20 @ oo 7 8 = a 0 0 7 a | a0 a _| 2 2 6 8 10 3 28 Contract nr, 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 Figura 33 [22 17,00 1490 || 11,00 min 15-maxso _| Figura 34 3.37 a) Pentru reducerea vitezei la apropierea de un punct periculos se pot utlza benzi producatoare de ‘zgomot denumie si benzi rezonatoare, care se executd conform detalilor Gin figura 35, la grosimi de 4 mm, 6 mm 5i 8 mm, in ordine crescatoare fai de punciul perieulos. Un grup de beni rezonatoare este constivit din gase lini cu lalimea de 15 cm situate la distanfe de 1,00 m intre ole. Se executs ‘minimum 3 grupe de tn, distanta intre doud grupe consecutive find de aproximatiy 25,00 m, Ultima line @ marcajului transversal trebuie sa fie situatd la minimum 0,00 m inainte de inceputu! punctuly periculos. 28 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 It UH Sl Pp =~ ill — “We Figura 35 ») La apropioroa do 0 trocere pentru pletoni sau do 0 trecere pentru bicie’ote ce poate utliza un marcaj constiuit din trunghiwt ampiasate ‘a marginea par carosabile, denumit “marcaj in ding) de dragon" executat conform figuri 36 gi detalisui din igura 37. —_—_ = am 3 al is — Se | = + Leiciadad A L min. 50m J Figura 36 Delalll A '- 4 Pn hemi 035m 1 son (10.1.5) £ 1. b,| Figura a7 in figura $6 este prezentat marcajul pentru 0 benda de circulate evand latimea de minimum 3.5 m. Pentru ejimi ale Gena ce circultie mai mie! de 3,5 m marcel se face pe o singurd pare @ benz. Un 30 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 fect similar s¢ obtine prin marcarea unel lini In zig-zag situaté la marginea benzii de circulatie fexecutata confor figuet 38 |.2.00__2,00__2.00 L mn 50m 1 Figura 38 3.4 Marcaje diverse eed OG 344 Marcajele de ghidare au rll de ® matealiza ‘aiciora pe care spite unas In vermin min sa celine fie 58 1.x Eo ‘xceutl cu tnie de tp | Figura 39 31 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7.2015, nie 82 Contract nr, 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 3.4.2 Marcajole pentru spatiiinterzise se executa prin lini paralele care pot fi sau nu incadrate cu @ linie continua, reaiizate conform figusi 41. In enw! unor spay interzise cu suprafeye mar se poate ‘adopta soluila exemplificats in figura 42. Figura 41 \ , Figura 42 33 Contract nr. 10/23,02.2015SR 1848-7:2015, 3.4.3. Execulia marcajelor pentru spat interzise int-o intersectia este exempilicaté tn figura 43, 1:50 (1:20) 1:50 (1:20) =e a { on \\, avertizare: \\ Wham as ep [einer ‘tain j s 158 a — Figwa 4a 3.4.4 Marcajele pentru interzicerea stationaill se pot reaiza acto: ~ printr-o Inle continua de culoare all cu latimea de 15 om, aplicaté la bordure trotuarulul sau la marginea parti carosabile + printr linie in zig-zag de culoare galvend aplicaté la marginea parti carosabile, conform exemplul din figura 44 2.40 min MAA 2.40 min, Figura 44 3.4.8 Marcajele pentru interzicerea opriri se realizeaza prin linie dubla de culoare alba cu latimea do 10 sau 16 om ai distanta intr lini de la § pnd la 10 om, apligaté la marginea pari carosabile, paralel cu bordurs de delimitare a parti carosabile, pe toatd lungimea zonel pe care este interzisa ‘oprree gi inchisd la capete eu elie perpendicular’ eu lajimea de 10 sau 15 emi 3.4.6 Marcajele pentru statlile de autobuze sau troleibuze se executé ca In figura 44, find completate la capete cu inseripia "BUS". Pentru stalile de taximelre marcajul este similar, find ccompletat cu inscriptia "TAXI" 3.4.7 Marcajele pentru statille de tramvai fara refugiu imbordurat se executé respectand Contiguratia si cimensiunie din figura 45, Linile de delimitare a zonei se executa sub forma de banda Cu lajimea de 40 om [a intrarea in staje si cu lajimea de 15 om la egirea din state Contract nr, 10/23.02.2015SR 1848-7.2015 i i 5 # i Fe a ca ie a et Hh Figura 45 34.8 Marcajele pentru locurile de parcare pe partea carosabité se pot executa de o parte sau ‘cealatta a bendilr de circulate, prin ini dispuse dupa porila vehiculelor parcate, astfet ~ transvoreala, pe stanga sau pe dreapta benzil de circulate, conform exempluui din fgura 46 ~ Inclinata fata de axa sau marginea cail, conform exemplulu din figura 47; = paralela cu axa sau marginea cal, conform exempiulul din figura 48, ~ 05 50 50 26 Figura 46 96 Contract nr. 10/23.02.2015SR 18487-2015 ~_- 08 ¢ o % \ 28° Figura 47 mints = — —_ ACCES AUTO igura 48 3.4.9 Sgetile, inscriptile gi imaginile desenate pe partea carosablla avand acecasi Semnificalie gralica cu indicatoarele rulere, se execuld pe partes carosabila tn scopul spotiri impactului vizual asupra partcipantior la traf. Acestea sunt prezentate in anexe A (normativa) a prezentului standard 3.4.10 Covoarele antiderapante sunt clemente de siguran{s activa, aplicate pe partea carosabila sub forma de covoare, cu scopul de a reduce consideratil spatiul minim de frénare. Aceste marcaje 50 oxecuta cin materiale care contin umplutun dure (de exomplu granit, dazal, bauxita etc.) si co aplica In culori eare sunt soleetate In conformitate cu prevedonie de ia paragratole 4.4.4, 4.4.6, 4.4.6, 4.4.7. In zone cu trafic pletonal si de vehicule intens (vecinatatea scollor, grédinitelor, parcurloy, spllalolor, allo institu’ de interes public) se ullizeaza euloarea rosie, in zonele In care pistele pentru biciclsttraverseaza partea carosabila se ullizeaz4 culoarea verde. 3.4.11 Marcajele care delimiteaz’ covoarele antiderapante din zonele de traversare 2 part Carosabile de pistele de biciclele se execuld prin doud linii discontinue vand dimensiunle si configuratia prezentate in figura 49, mata Figura 49 36 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 3.5 Marcaje laterale 3.5.1 Mareajele laterale sunt destinate scaaterii in evidenta a abstacclelor existente pe ampriza rumulu 3.5.2 Marcajele aplicate pe lucrarile de arté care supratraverseaza crumul (pasaje, viaducte, ‘apeducte, pasarele pietonale etc.) se executa stl: ~_ih cazul in care tnalijmea gabaritulul de liber trecere de_ 5,60 m prevazut de stendarde este asigural, marcajul se aplicd numal pe infrastructur prin benzi aktamative galbene gi negte, escendente spre partea carosabila, ca in figura 50 a: daca inalimea gabertulu! de liberd trecere standardizat nu este asigurata, marcajul se executa sila partea supericara c2 In igura 50 b. SOS oe0s = f . aaadees ‘ \ , \ Mey el Se & iy ‘ oe » » Figura 50 3.5.3 Marcajul po zidurilo de sprijin se executd prin segmente consecutive orizontale galbene $1 hnegre, ca in exemplul prazentat tn figura 61 1,0 o7. Figura 54 3.5.4 Marcalul pe capetole parapetelor gi pe coronamentele podurllor 51 podetelor se executé ca in exempicle din figurie 52, 53, 64. Pentru sporirea vizbltati se recomanda i utiizarea de elements reflectorizante (catadioptr ete.) 37 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1968-7:2015 s % 1 8 4 Figur 52 re bom © STITT TELE TTT EET fen 1% " ants Galben Ll few 3.8.6. Marcajele aplicato pe parapetole cu lise situate Ia marginee platformei drumulul so exacuta ca tn figura 86. Coben Neg Figura 55 3.5.6 Marcajele aplicate pe stalpil si copacil aati pe platforma drumului se execuld cu vopsea cgalbend pe stdipi gi prin varuire pe copaci, asta: + Inatara localtafilor, pe o inaltme de 1,0.m de la baza: = in localitah, cu un inel avaind ‘nal mea de 0,50 m, a carui parte inferioara este situata [a 0,75 m de lanaza, 3.5.7 Marcajele pe berdurile denivelate ale insulelor de dirjare a circulatie, ale refugilor de ta trecerile pentru pieteni sau ale tretuarelor se executa conform figuti 56. 38 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, = 4 — MM, 2 WAAL G3 min.0,5 __ min. 0,5 Galben Negra 4 Executia marcajelor 4.1 Marcajele rutiere se executi avand la baz’ un proiect de reglementare a circulajil prin indicatoare si marcaje rutiere care stabilaste dotalile de execute ale marcajulu 4.2. inainte de executia marcaiulu propriu-zis se executa trasarea pozitiel marcajelar prin operatia de premarcare. Premarcarea $e face prin trasarea unor puncte de reper, pe supratata parti carosabile care au rolul de @ ghida executantul la realzarea coreeta a marcajsior Premarcarea se executa cu ‘aparate topogratice seu manual, marcandu-se pe teren cu vopsea punctele de reper determinate. Corectitudinea realizar promarcajulul de catre executant tredule verfieata de reprezentantul beneficiarulu, inainte de aplicarea marcajulu definity, 4.3. Marcajele rutiere nu trebuie sa formeze proeminente mai man de § mm in raport cu suprafata cai. in cazul folosini butoanelor sau altar elemente simiiare se admit prosminenle de pana la 25 mm |e cele prevazute cu dispoziive relrorefiectonzante, 4.3.1 Butoanele au elemente retroretiectorizante $i nu trebule $8 fle denivelate tala de partes ccarosabiia cu mai mult ce 2,5 cm, in conformitate cu cerinjsle SR EN 1463-1. Butoenele se monteaza In zonele cu viziblitate redusa datorats confiquratie reliefulul(curbe, vartuni de panta etc.), acolo unde Imarcajul cu linie de tip ,A° Se continua cu marca) cu Ine de tp ,E", p= breteiele nodurior rutiere zona de racordare a acestora la benzile curente de circulalie. 4.4 Culorie utlizate la execulia marcajelor sunt: 444 Culoarea albé se ullizeaza la marcajele: longitudinale, transversale, de delimitare a parti carosabile precum sila marcajele laterale pe copaci si pe stall parapetelor de beton, 4.4.2 Culoarea galbend se foloseste la nile de interzicare a stationai gi la marcajele temporare. 39 Contract nr. 10/23,02.2015SR 1648-7:2015 443 Culorile alternative galben-negru se ullizeaza la execularea marcajelor pe lucraii de att, 2iduri de sprijn, solo parapotoler de Beton sau rigide, bordurile denivelate ale trotuarslor gl nsulelor de cirjare. De asemenea la Iisele parapetelor metalice de siguranfa pe o lungime de maximum 50 m de o parte gt ccealaltd a podutilor, pasajelor, viaductelor, In exteriorul unor curbe deosebit de periculoase §\ de 0 parte si cealalta a trecerilor la nivel cu calea ferat’ 4.4.4 Culoarea rosie se uilizeazi pentru evidenlierea zonelar cu risc sport de accidente de circulatie 4.4.5 Culoarea verde se utlizeaza penttu pistele de bicidlete. 4.4.6 Culoaves albastra se utllzeaza pentru marcares locutlor de parcare destinate persoanelor c handicap gia celor publice cu plat. 4.5. Conaijle tehnice pentru materialele de marca| sunt cole provaizuto In standardole ouropene preluate ca sterdarde romane, mentjonate [a roferinfole normative din prezentul standard. Beneficiary! Poste stabil prin caietul de sarcini condifiie da realizare 2 marcajelor rutare. Tipurio do \vopseleimateriale pentru marcaj mal frecvent ulllzate sunt urmatoarole 4.5.4. Vopsea de marca) monocomponent, cu solvent organic, care formeazé pelicula prin uscare la aer Se ulizeaza pentru realizarea marcajelor de tip | 452 Vopsea de marca] monocomponenta pe baza de apé, care formeaza pelicula prin uscare la ger. Se utllzeaza pentru realizarea marcajalor de tip | 4.53. Produse bicomponente pe baza de meti| metactilat (MIMA) pentru aplicaren la rece in strat subtire prin pulverizare sisau in strat gros - marca) neted, structurat (aglomerat, spotimultdot) 31 rezonalor - care formeaz® pelicula prin intevire In urma reactel cintre componente. Se utlizeaza penttu realizerea marcajelor de tp | IL 4.54 Produse termopiastice pentru apicaraa la cald In strat subtiro (prin pulvorizaro) sau In strat 08 (prin exirudare) - marca) netad, structurat (spotimutidat) | rezonator - care formeaza pelicula brin récire. Se uilizeaza pentru realizarea mareajelor de tp | gill. 4.5.5 Produse antiderapants pentru aplicarea manuala, de tip produse bicomponente (pe baza de ‘metil metacrilat - MMA) sau de bp termoplastic. Acestea se aplicd la cald sau la rece, la cfosimi medi de la 3 mm pana la 5 mm, cu adancimi de texturd de la 0,5 mm pana la 2,0 mm. Produsele antiderapante contin agregate cu duritate ridicatd care asigur3 cresterea aderenfei la ruiare, Pelicula ‘se formeaza In urma reactiei cintre componente sau prin racie, Valoarea minima a SRT asle de 60 (84. 4.5% Marcajelo prin sagetl, inserpt gun, precum i alto marcaja cu suprafata redusa pot f executate manu, in sat Subfie sau gres, cu ajtorul sabicanelor corespunzétoare sau dn element ‘ormoplastice prefabricate. Retrorefexia este asiguraté de microblle de stcla aplieare pe suprafaya marca) 5 Calitatea marcajelor 5.4. Pentru asigurarea caliti marcajelor rutiretrebule avute in vedere urmatoarele: + metodologia de verificare a caltai conform SR EN 13459; + caltatea produselor de marcare rutiord conform cerinfolor de conformitato din roglomentaito tn vigoare; + til imbracdminirutiere (beton seu asfall), stares suportull (ruguzitate, vechime, marca) existent lc.) condifile locale de medi proiectul de reglementare a circulate! prin indicatoare si marci rutiere: 40 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 ‘#xecutla premarcajulu ~ doterminarea dozajulu de produse de marcare rutiera; + dozajul de microbe gi de alte bile de sticla, + categoria de drum si Media Zilnic’ Anualé (MZA) sau studile de trafic, 5.2 Stergerea vechilor marcaje sau a marcajelor temporare pentru lucrari se face mecanic (de fexemplu prin frezare sau cu jet de apa) sau acoperire cu vopsea neagra / produs prelabricat de culosre neagrd. Materialul utlizat pentru acoperirea vechilor marcaje trebuie sa fie compatibil cu materialul din care este executat marcajul care trebule sters si sé aibé cel putin aceeagi duraté de vial cu acesta 5.3 Marcajele se verifica din punct de vedere al aspectuli,formei, dimensiunilr, indicelui de wzura, -izibiltati gi rotrorofoxtel 5.4. Verificarea aspactulul gI formel face vizual. Line de mareay teaule 8A alba lajime constanta, 83 nu prozinto franturi cau gorpurr iar marghille trebuie 8 fle olar delimitate. Guloarea marcalulul lrebuie sé fie uniforma g! nealterala. Se urmaregte de asemenea continultatea suprafetelor marcate, lipsa intreruperior sau fsurior 5.5 Dimensiunile se verified astfet 5.5.1. Lungimile si latimile se mésoaré cu mijloace obignuite (igi. rulets, panglica topometricé aparate topomettice, rol de masurat lungimi): 5.5.2 Grosimile se ver’ in tmpul execu: + cx calibre polgonale sau tp road, pin masurarea grosimil poiculel de vopsea ud + cu calbre pentnu masurarea marcajelor in strat gros, pin mésurarea grosimipelicule uscate; ~ in cantar in timput aplieani, acolo unde este post 5.6 Vizibilitatea marcajelor rutiere Vizibiltatea marcajelor rutiere trebuie se fie asigurala in toate anctimputle, timp ce noapte tal pe timp de zi cat si pe 5.8.1 Culoarea so detineste prin coordonatele de cromatictate x, y $i factorul de luminanta B, tn conformitate cu SR EN 1436. 5.6.2 Viaibilitatea pe timp de zi se determin’ prin mésurarea coaficlertului de luminana sup ituminare difuz’ Qd, in conformitate cu SR EN 1436, 5.6.3. Vizibiltatoa pe timp de noapte (reflexia sub iluminarea farurilor automobilelor) se determina prin masurarea coeficientului de luminanté retvorefloctats R., Tn conformitate cu SR EN 1436, Vizibiltetea se verificd cu echipamente specifice, punctual dup’ aplicare s) pe toald suprafaya marcejului, pent verificaile efecluale pe durala de exploatare a marcajelor, varie obfinute raportandu-se la cernjele standardului SR EN 1436, 5.7 Adorenta (rezistenta la derapare) Valoarea SRT (a unui marcaj ruber) s® masoara in conformitate cu SR EN 1436, Pentru marcajele rutiere de tp |, valoarea minima a SRT este 45 (clase $1: SRT 245), Peniru marcaiele antiderapante, valoarea minima a SRT este 60 (clasa $4: SRT > 60) a Contract nr. 10/23.02.20159R 1848-7:2015, Anexa A (normativa) Marcaje prin saget i, Inscriptil, Imagini AA Marcaje prin saget! AAA Infunctie de rolul lor, sagetile sunt de tipurie urmatoare: + sigoti de selectare pe benzi + sdgoti de schimbare a benz + sagett de repitere. A1.2._Sagotile de selectare pe benzi au dimensiuni diferentiate in functje de lecul de amplasare si 12 viteza ce apropiare §\ se executa in conformitate cu! = figura S7-- pentru viteza de aproplere V < 50 km I + figura 68 - pentru viteza de aproplere V > 50 km fh ~ figurla 9 gi 60 - pontru sageli care 62 amplaseaz’ Inaintea une! intorsoctil cu virajintorzis caro precede intorsocia semnalizats, + figura 61 ~ pentru sdget) care se amplaseaza Tnaintea unel intersect cu sens giratoru cu cel putin dowd benzi de ciculatle pe sens, 275_ 0,30 oA o76 m aot 8 @ = 7 si s ! el a - | ae. 1s, “2 s of Sr 18 6 SB o20_ |oeog 5 st 4| tt tn 075 0,30 $+2¢7 mp Figura s7 42 Contract nr. 10/23.02.2015SR 18487.2015 S=181 me = 2.94 mp Figura 58 43 8=1.95mp. 10.675 0.875 S=34mp Contract nr. 10/23.02.2015SR 1048-7:2015, 0603 3 02% a 03. "098 05 . S=1,95mp S=241mp — $=241mp $= 1,95 mp Figura 59 = = — Figura 60 - Exemplu de utilizare a sagetilor din figura 59 “ Contract nr. 10/23.02.2015$=1,32 mp SR 1848-7:2015 S=1,73mp Figura 61 Figura 62 a - Exemplu de utilizare a ségetilor din figura 64 45 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, Ahi l| sii §|i lt) Figura 62 b - Exemplu de utilizare a sagefilor din figura 61 AA3 SAgeti de schimbare a benzil ‘Aceste sigeti se ampiaseaza In zona premergatoare terminarit unei benzi (banda de accelerare, band’ supimentard pentru vehicule lente, bands care se suprima la o ingusiare e pai cerosabile) Elo se exocutd conform rigurii63 gi so ulzeazd conform exemplolor din figura 18,19 i figura 64 Sagetle so ullzeaza dupa cum uimeaza + pent vteze V < 50 km /ise aplca numa et sagey ~ pentru vteze V = (50 + $0) km /h se apicd pak get ~ pentru viteze V > 90 km/h se aplicd toate cinci sAgetile 46 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7.2015 2.90 1,60 4,30 5,00 1,70 82421 mp Figura 63 Figura 64 1.4 Sagetle de repiiere se folosesc In afare localtaior pe drumuri cu doua benz’ si dublu sens de Croulatle, combinste cu linia de avertizare care precede un marcaj cu linie continu’ de separare a Sensurior, spre a indica vehiculelor care efectueazé manevra de depésire folosind banda destinata sensulul opus de mers, cé trebuie sa revina cat mai rapede pesibil pe banda aferenté sensulUi lor de mers. Ele se execut’ conform fguri 65 gi se utlizeaza conform precizatilor din igurile 85, 67 gi 88 ar Contract nr. 10/23,02.2015SR 1848-7-2015 axa mara) de separate aensuslor l 600 S=1,88mp Figura 65 Linie Linie de discontinua avertizare Figura 66 ~ pentru V < 50 km/h Linie de Linio, ‘continua - L=123m 7 Figura 67 ~ pentru V = (50 ... 90) km/h une Linie de __ Linio avertzare discontinual Figura 68 ~ pentru V > 90 km/h AAS Forma 3i dimensunile iterelor pentru executarea inscriptilor pe partea carosabla, pentru \iteza de cieculaie mai mica sau egala cu 50 km/h, sunt prezentate in figurile de la 69 pana la 78. NOTA. penitu ats inscrpti se poate fotos gl makimes caracteruui de 0.95 m, Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 S| on | atte 1 HH 1 AB [ ' Figura 69 ' | D E | , Figura 70 S ' | 5 H | | © | ' Figura 74 49 Contract nr. 10/23.02.2015S SR 18487-2015 AK LMN: OPO RSS 50 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7-2015, TT VW XYZ 51 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, AA.6 Forma si dimensiunile cifrelor pentru executarea inscriptilor pe partea carvsabild, pentru viteza de circulate mai mica sau egala cv 50 kmh, sunt prezentate in figurlé de la 78 pand la 82. NOTA. pant ate inscript se pose flosi gi nines carectoruki de 0.95 m. ° on : — i 1 0 2 1 Figura 79 ' 1 4 3 5 1 Figura 80 ' 4 1 6 ' Figura 81 ' i 4 f 4 1 Figura 82 82 Contract nr. 10/23.02,2015SR 1848-7-2015, AA.7 Forma si dimensiurile inscripilor si simbolunlor pentru marcaje pe partea carosabilé, pent~y viteza de circulalle mai mica sau egald cu $0 km/h, sunt prezentate in iguile de [a 83 pind la 97. ' Yon 101m | o1m O.im == pein " o4m | | RAM | E 1 Figura 85 Figura 86 am = om == oan == 1 o1m 1 o.1m gps 1 Om 7 } t t rat } 5 & 5 ' 1g 1 a sagt inn Figura 87 Figura 88 Figura 88 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 O.1m = ; om 4 OO 1 ~ aye Figura 91 im == me fe a ° 1 o1m a ome 1 o.im i | -im~ Ha estonia Figura 92 Figura 93 Figura 94 om += oam == om = Yotm 1 o1m Loam 1 E 1 = 0 i 4 E th ' tm tm im Figura 95 Figura 96 Figura 97 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-72015 AA.8 Forma si dimensiunile Iiterelor pentru executarea inscriptilor pe partea carosabilé, pentns viteZa de circulatie mai mare decat 50 kmin, Sunt prezentate Ih igurlle de la 98 pan la 107. on Figura 98 oa Figura 98 55 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 Figura 100 $102'Z0'€Z/01 “su PeAUED vo Figura 104SR 1848-7:2015 Figura 102 $102 ZO'Ez/0L “su jeUED Figura 103,oa oA SR 1848-72015 Figura 104 58 Contract nr. 10/23.02.2015of ot SR 1848-7.2018 Figura 106 Figura 107 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015 1.9 Foma si dimensiunile cireior pentru executarea inserlofilor pe partea carosabila, pont viteza de erculalio mai mare decdi 60 km/h, sunt prezentate fn figunile de Ia 108 pana ta 111 Figura 108, ot Figura 109 60 Contract nr. 10/23,02.2015SR 1848-7.2018 Figura 110 Figura 114 ‘A4.10 Forma si dimensiunile inscripilor mai frecvent utiizate pentru marcaje pe partes carosabil pentru viteza de circulate mal mare decat 50 kmfn, sunt prezentate in Figure de la 112 pana la 124 a Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-72015 Nd Figura 112 1m -= th Figura 113 ! 0.1 1 m 62 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7:2015, Figura 114 “om Figura 116 63 4m 2m Figura 115 who Figura 117 Contract nr. 10/23,02.2015SR 1848-7-2015 Figura 118 Figura 119 Om. 0.1m J EE Hae tla = . | 4m 4) HERE Eipatil 2m” Figura 120 6a ping ie 2m Figura 124 Contract nr. 10/23.02.2015SR 1848-7-2015, $h0z'Z0'ez/01 su joes1U09 Figura 123, Figura 124 65 | + a 01m |, 2m Figura 122 upASRO — Asox itia de Standardizare din Romania ‘organismul national de standardizare cu atributii exclusive privind activitatee de standardizare nationela si reprezentarea Romanie’ in procesul de standardizare european $1 Intemational. Standarcele cofiuie reultatul creatiai intelectuale $i 3 jate prin drepturi de autor. In caitate de. erganism national de tnd rept standardize de autor asupra, slandrdeior romano. 9) lumareste respoctares crepturior do. avter asupra standardelor europene g} internationale in Romana, Fara acordul prealabil expres al _ASRO, standardele nu pot fi reproduse in alte documento sau multiplicats, Standardole sau Parl din scostea ny pot fi traduse ponte a fi comunicate public sau pentru a reprezenta ‘opere derivate, cum ar fi cursuli de formare profesional, baze de dale, publcali si documentati de speciale, Respectarea drepturiior de autor asupra standardelor nu afecteaza libera lor utlizare §) aplcare, Este important ca _utiizatoristandardeior romane 88 se asigure c& sunt In posesia ultimel edit $a tuturor madifcarior in vigosre. LUstizaton’ standardelor sunt raspunzatori pentru Interpretarea $1 aplicarea corecta a prevecerior standardelor romaine, Uslizarea standarcelor romane nu inlatura obligatia respectari' prevederior tegale in vigoare Informatiie refertoare Ia standardele romane sunt pubicate lunar in .Buletnul standarcizan Lista 51 datele bibliogtafice complete ale tuturor standardelor _najonale, —europene internationale adoptate in Roménia, in vigoare ‘91 anulate, se regasesc in aplicalia electronica Infostandard, care se achizijoneazs de la ASRO. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA wow standardizarea ro htimagasin seo ro Director hitpulstendardizere warsoress com! nora Tol: +4021 21832096, Fax +4021 21608 70 Stoncarseore: To, ss021 340 1729. +4021 GU 1644. 140.21 31247 #4, Fox 40.21 9101729, \enesreRcenamerte: Tel 44024 8 7? 25 Fax r4d21 17 25 18, v4 24342 8 yang Redacte~ Marketing, Dries de Autor Tal 40.21 1889 14 mavatingGaeere 8 pasnt Contract nr. 10/23,02,2015