Está en la página 1de 54

u.

J
't-I -, >, W C <C ,~ = c,:) N u.J

....

~.

Ing.

COSTICA NEGREA*

Ing.

TOMA PAVELESCU

AMBREIAJUL CUTIA ~I DE VITEZE


COLECTIA AUTO18
ff~~-;. ~iB;}' ~I
,:..~:~\ W' }.-

@
EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI
I' j

Cunoa~terea temeinic1l. a function1l.rii subansamblelor din componenta automobilelor conduce 111. efectuarea. iutr-un mod calitativ superior. a operatiilor de int5Ctinere. a reparatiilor eurente ~i a reglajului aeestora. marindu-le durata de serviciu ~i clicienta in exploatare. Luerarea prezinta. 111. UI1nivel aceesibil, constructia functionarea ~i exploatarea tehniea. pe tipuri, a diverselor eonstructii de ambreiaje ~i cutii de viteze cu care sint eehipate autoeamioanele ~i autoturismele cu pondere mare in pareul national, din produetia interna ~i din import. Lucrarea este adresata eondueatorilor auto profesioni~ti ~i amatori, mai~trilor. subinginerilor tehniee. mecanicilor de ~i eonducatorilor intretinere. de formatii

CUPRINSUL

l' Evolutia

transmisiei

automobilelor

2. Ambreiajul
2.1. Ambreiaje mecanice .............................. 2.1.1. Ambreiajul GF X 310 KZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ................ 2.1.3. Ambreiajul GF 420 KK ...................... 2.1.4. Ambreiajul SR 113 .......................... 2.1.5. Ambreiajul SR 131 .......................... 2.1.6. Ambreiajul monodise eu diairagma. ............ 2.1.7. Ambreiajul cu doua. disenri ................

9 10 10 13 15 15 15 19 19 22 23 33 35 35 35 43 44 44 55 58 3

Control ~tiintific: Prof. Dr. lug. loan Draghici Redactor: lonescu Maria Antoinette Tehnoredactor: Valeriu Morarescu Coperta: editiei: Nicolae Claudi~
Bun d. liP'" 13.8.80. Coli d. liP'" 3,25. C.Z. 62-578 + 62 - 585:629.113/.115 Tlparul +

2.1.8. Ambreiajul

eu doua diseuri

~i arc central

....

2.1.9. Comanda ambreiajelor mecanice .............. 2.2. Ambreiaje automate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.3. intretinerea ~i reglarea ambreiajdor ................ 2.3.1. intretinerea ambreiajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.3.2. Rcglarea ambrciajnIlli

........................
baladoare

executat sub comanda. nr. 1019 la Intreprlnderea pollgraflc!\ ..13 Decembrle 1918", str. Grigore Alexandreseu nr. 89-97 Bucure~tI, Republica Soclallstll RomAnia

3.

Cntia de viteze
3.1. Cutii 3.1.2. de viteze Cutia in trepte

:............................
cu euplaje SR

........

3.1. 1. Cutia de viteze Renault 352-03 ..............


de viteze 131 ~i SR 132

............

3. 1.3. Cutia de vitcze SR 113 ......................

3.1.4. Cutia de viteze Tatra Synchron 3. 1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2 3.1.6. Cutia de viteze S5-35-2 J.1.7. CuUa de viteze AK 6-80 3.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor 3.1.9. Cutia de viteze S 6-80 3.1.10. Cutia de viteze ASH 75-2-8 3.1.11. Cutia de viteze 6 MS-70 3.2. Cutii de viteze p1anetare 3.2.1. Cutia. de viteze Wilson 3.2.2. Cutia de viteze ZF 5 S- 110 GP

GV 80

64 67 75 78 85 89 90 93 96 98 100

1.

Evolutiatransmisiei utomobilelor a

"transmisa" mobilul.

Prin transmisia automobilului se intelege totalitatea elementelor prin care puterea dezvoltata de motor este la rotile motoare care pun in mi~care autoautomobilelor moderne, aceste elemente

In componenta sint:

- ambreiajul, care permite decuplarea sau cuplarea cutiei de viteze de motor pentru schimbarea vitezelor, la pornirea automobilului sau in mers; - cutia de viteze, care permite marirea sau mic~orarea momentului motor aplicat rotilor motoare, inversarea sensului de rotatie a arborelui de transmisie ~i decuplarea motorului de restul transmisiei; - cutia de distributie, care distribuie puntilor motoare cuplul motor preluat de la cutia de viteze; - transmisia cardanidi sau transmisia longitudinala, care transmite cuplul motor, preluat de la cutia de viteze, transmisiei principale (grupul conic); - transmisia principala, care serve~te la marirea constanta a cuplului motor preluat de la transmisia cardanidi ~i miqorarea corespunzatoare a turatiei rotilor motoare;
5

diferentialul,

care distribue

rotilor

motoare

cuplul

....

motor preluat de la transmisia principala ~i asigura rotirea rotilor motoare cu viteze unghiulare diferite, pentru efectuarea virajelor; - axele planet are (eu sau fara reductor), care transmi-t rotilor motoare cuplul distribuit de diferential. Amplasarea acestor e1emente in eadrul automobilului (schema transmisiei) se poate face in mai muIte moduri, in funetie de amplasarea motorului, a puntilor motoare ~i de numarul acestora din urma, urmarindu-se imbunatatirea exploatarii automobilului, seeuritatea circulatiei, u~urinta conducerii ~i ridicarea eficientei economice a utilizarii automobilului respectiv. In tabelul 1.1 sint prezentate scheme1e transmisiei la automobile. Primele automobile nu aveau ambreiaj, transmiterea puterii de la motor la roti fadndu-se prin curea. Legatura dintre motor ~i rotile motoare se intrerupea prin deplasarea eurelei de pe roata motoare a transmisiei pe 0 roata libera. In perioada anilor 1900-1907 au aparut primele automobile eu ambreiaj de tip cu con direct (sau invers), eu discuri metalice simple funetionind in ulei (sau useat), sau eu pangliea. Dupa anul 1912 au aparut ambreiajele meeanice eu frictiune, iar dupa eel de-al doilea razboi mondial, eoncomitent eu imbunatatirea ambreiajelor eu frictiune, au aparut ambreiaje1e cu diafragma ~i ambreiajele automate hidrodinamice. Cutiile de viteze, pina in jurul anului 1900, aveau doua eurele care transmiteau puterea prin doua roti eu diametre diferite, realizindu-se astfel doua trepte de viteza. In perioada anilor 1900-1908 au aparut eutiile de viteze eu pinioane, la ineeput eu doua trepte pentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi. In urmatorii zeee ani au aparut cutiile de viteze planet are. Coneomitent,
6

<;
ni c :a E
c

..:! ..
-a.

..

J013npOJ 1!IIU

N
N

... ...

N
N

I
N

I
...

I
\0

I
00

OQnp3.I

nQ

..

I"P'''J01U! Inl"llu01oJ!O

.EO

Inl"!luoJoJ!o
111"dpupd "!s!mSU"J

:3
!I"U!pn1!SUOl !!Joq:ry

..

- - -N

I
N

N N
<")

- I

<") ... <") 00


It">

<")

<")

0!lnq!J1S!P op "pn:> OZO)!"op "nn:>


In!U!01qmV
I

--- - I I
Q) ....

------ -- I

...

It">

Q) .... cd

f ..
.g 0

. ." 0

rJ)
Q) ....

oS Po.

Po. II) II) N N

Q) .... cd Po.

Po

+
cd cd

+ +
Q) ....

l
!Iund op InJmnN

rJ)

cd Po.

oS

.... oS

Q)

Q)

-:;;

- N- cd rJ)

rJ)

Po.

rJ)

Po.

cd -cd - N

led

.....

N
'" .....
cd

<") ...

.!!]
o"

3 S'"
1i 1i

led led ..... ..... cd '"

Q) .... :::-;j cd 8-tj Po.

'3 g.. _"

ja

oS

cd

f-<s :>

1:1

s:I ::I p.. N ;I

.. .....
U

d ::I p.. N ::I

.. .....
U

s:I ;I p.. N

:::I-

:::Id ::I p.. N

:::Id ;I p.. N

:::Id ::s p.. <")

:::Id 8t'I

:::I'" ::I p.. ...

..

::I U

::s IS U U

s-a imbuniitatit constructia cutiiIor de viteze eu roti baJadoare, reaJizfndu-se cutii cq cinci trepte de mers inainte. Dupa primul razboi mondial, pe linga. sineronizarea cuplarii a~renaje1or, au aparut cutiiIe de viteze eu vaiatie continua a raportului de transmitere ~i automatizarea comenzii de schimbare avitezelor.

2.

Ambreiaju(

Ambreiajul, dnd este cupIat, preia puterea produsa de motor ~i 0 transmite cutiei de viteze. Constructia sa trebuie sa asigure 0 decuplare rapida ~i u~oara a transmisiei fata de motor, la schimbarea vitezelor, ~i 0 cuplare lina ~i progresiva.. Aceste caracteristici se impun ca urmare a faptului ca motoare1e cu ardere interna, spre deosebire de motoarele electrice, nu pot furniza puterea necesara pornirii din loc a automobilului dedt la 0 turatie ridicata.. Cuplarea arbore1ui cotit, avind 0 turatie ridicata, cu arborele primar al cutiei de viteze. care nu numai ca nu se rote~te, dar opune ~i 0 rezistenta mai mare datorita inertiei automobilului, nu se poate face direct, deoarece s-ar produce un ~oc puternic care ar provoca grave deteriorari. De asemenea, ambreiajul trebuie sa. indeplineasca ~i rolul de organ de siguranta in cazul frinarilor bru~te, dnd momentul rezistent al rotilor motoare este mai mare dedt momentul motor maxim.

~ ~

r'
2.1. A mbreiaje 111ccanice

--

2.1.1. Ambreiajul

GF X 310 KZ

23

Ambreiajul GF X 310 KZ este un ambreiaj monodisc uscat, care se folose~te la automobilele cu motoare diesel Saviem tip 797-05. Ambreiajul are urmatoarele caracteristici: ducasa intcrioara din fonta (simbol GFX); discul ambreiajului, cu diametrul de 310 mm, nu este prevazut en amortizor pentru oscilatiile de rasucire; pirghiile de debreiere nu au inel de debreiere (simbol KZ). Ambreiajul este compus din doua subansamble, ~i anume: ambreiajul propriu-zis (fig. 2.1) ~i comanda hidraulica (v. fig. 2.13). Ambreiajul propriu-zis cuprinde discul ambreiajului 22 ~i mecanismul de debreiere compus din discul de presiune 20, pirghiile de debreiere 15, arcurile de presiune 19, capacul ambreiajului 3 ~i man~onul de debreiere 14. Discul ambreiajului 22, pe ale dirui fete sint nituite inelele de frictiune 2, este fixat rigid de flan~a butucului 21. Butucul este asamblat, cu arborele primar 12 al cutiei de viteze prin caneluri, pentru a se putea deplasa in lungul acestui arbore. Discul de presiune 20 este un disc inelar din fonta, articulat la capacul ambreiajului 3 prin pirghiile de debreiere 15 ~i furcile 7; fat a cu care discul apasa discul de presiune este plana. Partea din spate este prevazuta cu ~ase bosaje prin care placa se articuleaza cu pirghiile de debrejere. Tot pe partea din spate placa este prevazuta. cu doisprezeee cepi, pentru sustirter~a areurilor de pre-. siune 19. Pirghiile de debreiere 15, sint articulate eu eareasa

22 -

21-

n-

interioara a. ambreiajului prin furcile 7 preva,zute eu

coroana dintata volant ; 2 - disc de trictiune; 3 capacul ambreiajului; 4 boltu1 pirghiei de debreiere; 5 boltul turcii; 6 arc lamelar; 7 turca de articulare a pirghiei de debreiere; 8 - piulitA de rq;laj; 9 - ~urubul sigurantei piulitei de regJaj; 10arcul pirghieide debreiere; 11- arcul inelului dc presiune; 12 arborele primar aJ cutiei de viteze; 13 - inel de presiune; 14 - man~on de debrcicre; 15 pirghia de debrciere: 16-rulment de presiuno; 17-ro",lele izolatoare; 18-cep de ghidare; 19arc de presiune; 20 - discul de prcsiune; 21 - butucul discului de ambreiaj; 22- discul de amurejaj; 23 - volante

Fig. 2.1. Ambreiajul

GFX

31OJ{Z:

10

piulitele conice de reglaj 8 ~i bolturile 5 ~i cu discul de presiune 20 prin bolturile 4. Alezajele din pirghiile de debreiere pentru bolturile de articulare sint prevazute cu rulmenti cu ace pentru reducerea fredirii ~i uzurii. Cele 12 arcuri de presiune 79 se sprijina eu un capat pe capacul ambreiajului 3 iar cu ceUilalt capat se sprijina pe discul de presiune, ghidate de cepii respectivi, presind astfe! permanent pe volant, discul ambreiajului 22. Man~onul de decuplare 74, culiseaza liber pe arborele primar 72 al cutiei de viteze. La partea anterioara este prevazut cu rulmentul de presiune 76 cu care apasa de capetele interioare ale pirghiilor de debreiere, iar lateral cu doua bosaje in care se sprijina capatul furcii de debreiere. Capacul ambreiajului, 3, se fixeaza prin ~uruburi volantul 23, astfel ca discul de presiune ~i pirghiile debreiere se rotesc odata cu acesta. de de

2.1.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ


Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ (fig. 2.2) este un ambreiaj monodisc uscat ~i se foloSe~te la automobilele diesel cu motoare diesel tip D 2156 HMN. Are urmatoarele caracteristici principale: carcasa interioara din font a (GF); discul ambreiajului, cu diametrul exterior de 380 mm, este prevazut cu amortizor pentru oscilatii1e de rasucire (W) ; presarea discului prin arcuri intermediare (Z); pirghiile de debreiere sint prevazute cu inel de debreiere (KR). Din punct de vedere constructiv ambreiajul GF 380 KRfWGSZ este asemanator cu ambreiajul GF X 310 KZ, deosebirile fiind prezentate in cele ce urmeaza. Intre discurile de frictiune (ferodo) 30 ~i partea metalica a discului ambreiajului sint montate arcurile lamelare 33 (expanderi) pentru imbunatatirea cuplarii. Pentru diminuarea influentei oscilatiilor provocate de neregularitatea functionarii motorului ~i de jocul dintre rotile dintate ale cutiei de viteze, partea metalica a disculuambreiajului 7 se fixeaza de flan~a butucului 2 prin intermediul unui amortizor pentru oscilatiile de rasucire, 9. La acest tip de ambreiaj, rulmentul de presiune fixat in man$onul de debreiere nu apasa direct pe eapetele interioare ale pirghiilor, ci prin intermediul inelului de debreiere 7, fixat pe eapetele pirghiilor eu ajutorul areurilor de prindere 23. Inelul de debreiere are rolul de a mentine paralelismul dintre spprafete!e de lueru ale diseului de presiune ~i volantului, in seopul obtinerii unei ambreieri sau debreieri line. Funetionarea ambreiajului GF 380 KRfWGSZ este identidi eu cea a ambreiajului GF X 310 KZ. 13

Apasind pe pedala de ambreiaj, man~onul este impins catre volant de capatul interior al furcii de debreiere, impingind in acela~i sens ~i capetele interioare ale pirghiilor. Cum pirghiile de debreiere se sprijina in bolturile 5 ale furcilor 7, acestea trag inapoi discul de presiune. Prin aceasta, discul ambreiajului 22 nu mai este presat pe volant iar transmiterea cuplului motor se intrerupe. Cind se ia piciorul de pe pedala de ambreiaj, aceasta este readusa in pozitia de repaos de arcul de rape!. Capatul interior al furcii departeaza man~onul de volant iar arcurile de presiune se destind ~i preseaza discul ambreiajului pe volant prin discul de presiune, situatie in care cuplul motor se transmite la cutia de viteze. 12

r
2.1.3. Ambreiajul GF 420 KK

Ambrciajul GF 420 KK (fig. 2.3) cstc de ascmenca un ambreiaj monodisc, uscat folosit la autobuzelc lKARUS tip 260 ~i 280, la autobasculantele ROMAN R 12215 DRF ~i R 19215 DFK. Constructiv se deosebe~te de ambreiajlll GF 380 KR/WGSZ prin faptul di discul sau are diametrul de 420 mm. Comanda ambreiajului de asemenca este hidraulica.

2.1.4. Ambreiajul SR 113


Ambreiajul SR 113 (fig. 2.4) este un ambreiaj monodisc, useat. Se folose~te la motoarele SR 211 cu care slnt eehipate autocamioanele SR 113, SR 114, SR 115 ~i SR 116. Se eompune din ambreiajul propriu-zis ~i eomanda hidraulica. Functionarea ambreiajului SR 113 cste identica eu cea a ambreiajelor descrise mai lnainte.

2.1.5. Ambreia jul SR 131


Fig. 2.2. Ambreiajul GF 380 KR/WGSZ: 1 - disc de frieliune asamblat; 2 butueul diseului ambreiajului; 3 ~ mccanismulde

debrciere asamblat; la volant; 5 - man~onul de debreiere; 6 - rulment de presiune; 7 - inel de debreiere, 8 - disc de prcsiune; 9-amortizatorul pentru oscilatii de dsucire; 10-plrghie de debreiere; l1-lagar pcntru mlment cu ace; 12- boltul plrghiei de debreiere; 13-boltul furcii; 14-splint; 15-furca de articulare a plrghiei de debreicre; 16-~aib1\. izolatoare; 17-arc de presiune; 18 - plrghie de debreiere asamblat1\. cu furea; 19 - piulit1\. de reglaj; 20 - sigurant1\. tabl1\.;21 sigurant1\. grower; 22 ~urub; 23 arc de prindere; din

4 - ~urub pentru fixarea eapacului ambreiajului

24

28 - cep de sprijin pentru arcul de presiune; 29 bosaj de articulare a pirghiei de dedisc de frictiune cu fcrodo; 31 nitul pentru segbreiere la diseul de presiune; 30 nitul pentru segmmtul de fricliune cu arc intermediar; mentul de frictiune; 32 .JJ- arc intermediar pentru segmentul de frieliune; J4 nit f<Dtm arcul inte.mtdiar

- arc lamelar; 25 -

arc cu brat; 26

- eapacuI-ambreiajului; 27 - disc de presiune; -

Ambreiajul SR 131 (fig. 2.5) este un ambreiaj monodise, useat, semicentrifugal. Se monteaza la motoarele SR 211 cu care se echipeaza automobilele din familia SR 131 ~i 132. Este asemanator eu ambreiajul SR 113, aUt eonstruetiv, dt ~i functional. Singura deosebire este aceea ca, la ambreiajul SR 131, plrghiile de debreiere 13 slnt prevazute eu eontragreutatile 9, eu care fae corp eomun. Ca urmare, forta de apasare asupra discului de presiune variaza In funetie de turatia motorului. 15

"

15

17

/I,

--- _.

-----

- - -- ---

18 19 '20 '21

15
f5

III

U Ul-Hr

Iff---1l':!-III\\\\\IYi"'1/H/1l III I

-7

I----1/
Fig. 2.3. Ambreiajul GF 420 KK: 1- arc de presiune:2 - inel de debreiere; 3 - arc d.ctensiune; 4 _ piulililde
reglaj; 5 - bollul furcii de articulare a pirghiei siune; 7 - discul ambreiajului eu ferodou; 8

9- volant; 10-carcasa volantului; 17-capacul ambreiajului; 12-pirghie 14 - rulment de presiune; 15 _ conde debreiere; 13 - carcasa ambreiajului; duct?!. pentruungere;16- carcasarulmentului;77 capacul carcasei mImenfurcA de tuJui; 18 - arborele ambreiajului; 19 man~on de debreiere; 20

de debreiere;
coroana

_ disc

. --I.IJ.M" -",-c--

f}

dintaU

de prea volantului;

debreiere; 27 -

bolt ell cap sferic pentrudebreiere. 22 furcii de sprijin;

cilindrul

de actionare

ambreiajului; 12 - plrghie
rAsucire;

presiune; 6 - rulment de presiune; 7 man~on de debreiere; furcA de debreiere; 9 - tijA de impingere; 10 carcasa 8
14

Fig. 2.4. Ambreiajul SR 113: 1 - discuri de fricliune din ferodo; 2 - discul ambreiajului; 3 - disc de presiune;4 - capacul ambreiajuJui; - arc de 5
l'-cilindrul de debreiere; de actionare a furcH de debreiere; 13"':'" amortizor pentru oscilalii de discului ambreiajului; 15 ~urub de reglaj;

butucul

2.1.6. Ambreiajul

mono disc cu .diafragma

-2

.j

Fig. 2.5. Ambreiajul . SR 131: 1 - arc de presiune;2 - ca. paculambreiajul 3 -, manui; ~onde debreiere;4 - rulment de presiune; 5 - furdi de ., debreiere; 6 - arc de rapel;
7 - cilindrul de actionare a furcH de debreiere; 8 - vo. lant; 9 - contragreutate; 10 - disc de frictiune din feredon; 11 - disc de presiune; 12 - discul ambreiajului;

13

pirl:hie

de

debreiere.

Ambreiajul monodisc cu diafragma este un ambreiaj uscat, la care rolul arcurilor de presiune ~i al pirghiilor de debreiere slnt lndeplinite de un disc de ote! subtirc ~i bombat, aVlnd 0 serie de brate elastice, formate prin taieturi radiale. Clnd ambreiajul este cuplat (fig. 2.6, a), diafragma 6 se rcazema pe carcasa interioara prin intermediul inelului 5 ~i cu marginea apasa proeminentcle periferice ale di~cului de presiune 3, preslnd asHel, intre acesta ~i volantul 1, discul ambreiajului 7. Clnd se decupleaza ambreiajul (fig. 2.6, b), man!jionull0 apasa capctele interioare ale plrghiilor formate prin arcuirea diafragmei. Ca urmare, partea centrala a dia fragmci se lncovoaie catre volantul motorului, In partea sa petiferica, sprijinindu-se pe inele 4, nu mai apasa pc procminentele discului de presiune. Prin intermediul pieselor 8, in~urubate pe marginea sa, discul de presiune este tras catre cutia de viteze, laslnd libcr discul ambrciajului 7. La altc ambreiaje cu arc-diafragma, cum este cel de la autoturismul Dacia 1300 (fig. 2.6, c), discul de presiune nu mai are picscle 8 ci numai proeminente periferice.

2.1.7. Ambreiajul cu doua discuri


Ambreiajtil cu doua discuri (fig. 2.7) este folosit la autocamioanele SR 101, ZIS 150 ~i Henschel. Se caracterizeaza prin existenta a doua discuri de ambreiaj 1 ~i2, placate cu material de frictiune (ferodou) ~i a doua discuri de presiune, 3 ~i 4. Pentru a se putea deplasa axial, cde doua discuri de presiune slnt sprijinite pe !jiuruburilc 11, fixate in volant. Cu acelca!jii~uruburi se
19

I
u

.0

o
Fig. 2.7. Ambnoiajul cu doua di~CUl'i: 1 - discul posterior al ambreiajului; 2 - discul anterior al ambreiajului.; 3 - disc de presiune posterior; 4 - disc de presiune anterior; 5 - volant ; 6 - areu) ~urubului de IImitare a deplasliriidisculuide antrenare anterior; 7 piulilli de reglaj; 8 garniturli inelarli termoizolantli; 9 arc de presiune; 10 capacul ambreiajului; 11 boll de sprijin pentru discurile de antrenare anterior ~i posterior; 12 ~urub pentru limitarea deplasiirii discului de antrenare anterior; 13 arc pentru deplirtarea de volant a discului d. antrenare anterior, la debreiere; 14 splint pentru curlilirea orificiulul d. seurger. 'a uleiului din careasa ambreiajulul; 15 pirghie de debreiere.

--

fixeaza de volantul 5 ~i capacul 10 al ambreiajului; pdq Fig. 2.8. Ambrciajul cn aceasta, discurile de presiune 3 ~i 4 ~i capacul lOse rol doua discnri ~i arc central: tesc impreuna eu volantul. Forta de presare a discurilo~ 1 - roata dintata pentru antrenarea volantului; 2 - suport \"0. este data de arcurile 9.
- disc La debreierea ambreiajului de catre pirghiile de debre, jului; 5 - amortizor;de6 ghidare de antrenare; 7 - bolt ~i de antrenare a discuJui de antre. iere 15, discul posterior de presiune 3 este tras inapoi pri. nare; 8 - pirghie de debrt.iere; disc presiune; intermediul ~urubului 7, iar discul anterior de presiune ~ 9 - tragere de discului de 10 - arc de a prcsiune lant; 3 ~i 4 - discurile ambreia-

1----

fa

este depart at de catre arcurile elicoidale 13, montat4 In timplll debreierii; 11 - ca12 intre disc ~i volantul motorului. Pentru ca discul ambreJ pacul ambreiajuilli; arcul man~on central de debreiere; 13 al ambreiajului; 14 - racord iajului 1 sa nu fie ~trins intre discurile de presiune 3 ~! pentru gresorul rulmentului de 4, intre acestea' slnt prevazute ~uruburile de sprijin 121 presiune; 15 - inel de echilibrare; 16 In~urubate in capacul 10 al ambreiajului. Aceste ~uruburq 17 - ,'olant; bolt- de presiune; 3 18 mecanismetree prin orificii executate in discul de presiune 3, limi" lastic pentru depart area discurilor ambreiajului I" debreiere. " Hnd deplasarea discului de presiune 4.

13

2.1.8. Ambreiajul

cu doua discuri ~i arc centra~ debreicrc; ca urmp.re,

capetele seurte ale' Din punct de vedere construct iv, ambreiajul cu dou~ plrghiilor de debreiere 6 diseuri ~i arc central (fig. 2.8), este asemanator eu ami Inceteaza sa mai apese 7 breiajul din fig. 2.7, eu deosebirea ea forta de presar~ pe discul de presieste realizata printr-un arc central, nu prin arcuri elicoidale une 9. montate periferic intre discul de presiune din spate ~~ Departarea discuricarcasa interioara a ambreiajului. Volantul transmite cu~ lor ambreiajului de plul discului de antrenare 6 prin intermediul bolturilor JI discul de antrenare 6 cste asiguraHi. prin dispozitiiar discului de presiune 9 prin capacul ambreiajului 11., vcle 18, montate la pcriferia acestui disc. In stare de repaus, presiunea asupra discului 9 ~i., implicit ~i asupra discului 6, este exercitata de bratull 2.1.9. &manda ambreiajclor mecanice scurt al pirghiilor de debreiere 8, deoarece bratele lungi~ ale acestora sint articulate la tijele fixate in man~onul 12'1 La ambreiajele'mecanice .eomanda debrei~rii poate fi care este depart at de volant de eatre arcul central 13. meeanidl, . bidrauliea. sau bidro-pneumatica. La debreiere, man~onul 12 este imp ins catre vol ant Comanda mecaniea. Comandamecaniea a ambreiajului ~i comprima, pe de 0 parte, arcul central 13, iar pe de, aha parte apasa capete!e interioare ale pirghiilor de: se folose~te aUt la autoturisme, dt ~i la autoeamioa'22

nele pentn~ transportql de ma,rfqri. La automobilele eu 23

motorul plasat in fata, legatura intre pedala de ambreiaj !?i furca de debreiere se face printr-o tija, iar la automobilele cu motorul amplasat in spate-prin cabluri. In fig. 2.9 sc prezirita comanda mccaniea a ambreiajului unor automobile cu motorul in fata !?i pcdala de ambreiaj pe podeaua cabinei. La apasarea pedalei 2 cu piciorul, pirghia 3, solidara cu pedala trage inapoi (spre dreapta) tija de legiHura 10, rotind axul intermediar cu pirghii 9. Ca urmare, tija 11 este impinsa catre inapoi (in figura spre dreapta) !?i, apasind pe capatul exterior al furcii de debreiere 4, produce debreierea.

..Fig. 2.10. Comanda meca,nica a ambreiajului cu pedala suspendata: a - jocul Intre piulila tijei ~;
lcapul de debreicrc; b
liberA

dalA de ambreiaj; 5 - furd!. de debreiere; 6 - piulilA sfericA; 7-contrapiuliIA; 8 - tija Impingatoare furcH de debreiere; a
19 arc de rapel fureA ambreiere; 10 - plrghie; 11 boll de fixare a mecanismului de coman. Id~; 12 - bolI pentru articulare; fureA cu filet interior; 13 14-piuliIA; 15 - tijA de legAturA.

- cursa a pedalei; 1 - plrghie cu -reazemal pedalei; 4tampoimpingAtor; 3 nul de - pecot; 2

15.

Fig. 2.9. Comanda mecanica a ambrehjului cu pedala la podea:


1
hia pedalei;

reazemul pedalei in podea; 2 - pedal a de ambrei'l,j;. 3 -,. plrg4

pentru regiaj; 6 contrapiulilA; 7 arcul de rapel al furcii ambreiajului; 8 - arcul de rapel al pedalei ambreiajului; 9 ax intijA de Impintermediar cu pirghii; 10 - tij~ de legAturA; 11

--

furcA de

debreiere;

- :; -

piulilA

cu. cap

sferic,

gere a furciide debreiere.

La 'ridiearea piciorului, pedala 2 !?ifurca 4 sint readuse in fl II D pozitie de repaus de arcurile de rapel 8 !?i, respectiv 7, ambreiaj,ul ambreindu-se datorita arcurilor de presiune. Clnd pedala este suspendata de peretele frontal al cabinei (fig. 2.10), mecanismul de comanda functioneaza astfel: la apasarea pedalei 4, tija 2 rote!?te pirghia cu cot 1 !?itrage in sus ti j a de lega tura 15 !?ipirghia 10, care rote!?te axul intermediar cu pirghii !?iimpinge catre dreapta tija impingatoare 8; aceasta, apasind pe capatul exterior .al furcii 5, produce debreierea; la ridicarea piciorului de pe pedala 4, furca. 5 revine in pozitie de repaus datorita arcului 9 iar ambreiajul S6 ambreiaza. AUt tijele impingatoare, dt ~i cablurile de tragere a furcii de debreiere, in cazul motorului ainplasat in spate, sint prevazute la punctul de articulare cu piulite ~i con25

24

P"'"

trapiulite pentru reglarea jocului dintre pirghiile de debreicre ~i rulmentul de presiune. Pentru realizarea unei debreieri rap ide ~i a unei ambreieri line, ambreiajele mecanice au fost echipate cu comenzi hidraulice. Se deosebesc doua tipuri de comandii hidraulidi. : cu pedala de ambreiaj suspendata ~i cu pedala la podeaua cabinei. Comanda hidraulidi. a ambreiajului eu pedala suspendatil. Mecanismul de producere ~i transmit ere a presiunii hidraulice la acest tip de comanda (fig. 2.11) cuprinde: pedala 8 cu arcul 9, pompa centrala a ambreiajului 44 ~i conducta de legatura 32. Mecanismul de actionare hidraulica cuprinde: cilindrul receptor al ambreiajului 31, tija impingatoare 24, cu piulita de reglaj 22, ~i furca ambreiajului 23, cu arcul 26. Apasind pe pedala de ambreiaj 8 (fig. 2.11), tija del impingere 7, articulata eu aceasta, deplaseaza pistonul 4 in cilindrul pompei centrale 44 ~i refuleaza lichidul sub' ( presiune prin conducta de legatura 32, in cilindrul re-i ceptor 31. Ca urmare, pistonul 27 impinge tija in capul 23 exterior al furcii 23, aceasta produdnd debreierea. ______ 21, La ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj, arcul de rapel 26, prin intermediul tijei 24, impinge pistonul 27 f .m 29 2827. ; 25 in cilindrul receptor ~i, deplasind lichidul in cilindrul~ pompei centrale prin conduct a de legatura, se permite, Fig. 2.11. Comanda hidrauliea a ambreiajului eu p~dala 5uspendat1i.: am'breierea. 1 - bu~n pentm umplere cu lichid de frina; 2 - rezervor; 3 - garnitur~ d. callciuc; pistonul de - ro,dela o comanda hidraulica asemanatoare constructiv si 4 - protectie pompei tija ambreiaj ; 5 pompd; 8 -limitatoare; 6 - man~n 9 de cauciuc rapel pedal a ambreiajului; - arc de pentm ; 7pistonului al pedalei; 10 - carcasa ambreiajului; 11 - volant ; 12 - discu] ambreiajului; 13functional este comanda hidraulica a ambreiajului de ia disc de presiune; 14 - arc de presinne; 15 - capacul ambreiajului (carcasa interioara); 16 - rulmcnt de presiune; 17 - man~n de debreiere; 18 - arbore prlmar cutie de viteze; automobile1e ROMAN (fig. 2.12 ~i 2.13). 19 - rulmentul de sprijin al arborelul primar; 20 - arbore cotit; 21 - plrghie de de22 - piulita 23 - furcA 24 - tija d. Apasind pe pedala de ambreiaj 22 (v. fig. 2.12), pis- breiere; de debreiere; sfericA de reglaj; protectie dinde debreiere: - arc de rapelimpinger. cauciue; 26 a I furcii a furcii 25 - man~on de tonul 18 este tmpins in cilindrul pompei 16 de dltre de debreiere; 27 - pistonul cilindrului receptor; 28 - garnitura pistonului cilindrulu arc; 31 _ d. lichid tija 24. Ca urmare, lichidul din cilindrul pompei este receptor; 29 - suport arc; 30 - de ambreiaj;cilindru receptor;de 32 - condueU garnitura de Irina; 33 - cilindrul pompei 34 - orificii trecere; 35 de cauciuc; 36 - garniturJ.de caucluc pistonpompaambreiaj;37 - arc; 38 - membrana refulat sub presiune tn cilindrul receptor 7 (v. fig. 2.13) supapa; 39 - garnitura de canciuc; 40 - orificiu de trecere; 41 - supap~ re!ular.; 42oriliciu de compensare; 43 - orificiu de trecere; 44 - pompa de ambreiaj. al ambreiajului prin conduct a 17.

:st"

26

27

Fig. 2.12. Mecanisrnul de producere a presiunii hidraulice in instalatia de cornanda. a arnbreiajului autovehiculelor ROMAN: 1 man~onde protectie; 2 - inel de siguranta; 3 man~etasecundaraa pistonului; 4 ~ibi\ de oprire; 5-arc; 6-garnitura; 7-bu~on; 8-garnitura; i9-bu~on; 1O-capac; 77-adaos de egalizare; 72- garnitura; 73- garnitura; 74- ~urub; 75- ~tut inelar; 76- pompa de

20 24

ambreiaj; 77 - man~eta primara; 78 - pistonul pompei ambreiajului; 79 ~aibi\ de sprijin; - suport; 27 arc de tragere; 22 pedala ambreiajului; 23 - furca tijei de Impingere; tija de Impingere; 25 pompa de ambreiaj, ansamblu; :<'6 rulment cu ace; 27 - boltul arc de tragere. de articulare a pedalei de ambreiaj; 28

---

-- 1

'
Fig. 9

2.13.

Mecanisrnul

de

actionare hidraulidl. autovehiculelor

de la instalatia ROMAN:

de cornand1l. a arnbreiajului

arc de rapel furca ambreiaj; 4 - placa de distanta; 6 - ~urub; - piulita de reglaj; 3 -77ansamblu; 8 - pistonul cilindrului clopot de 7 - cilindrul receptor, receptor; -- tija interioara de Impingere a furcii;aerisire; 14-de strlngere; protectie; 75- inelara; 72 - ~urub de 76_ inel 70 ~urub - garnitura inel distantier mare; aerisire; 13 capac de protectie a ~urubului de man~n de distantier mic; 77 - conductii lichid de frlna; 78 - ~urub racord la conduct a de liehid de frlna; 79 _ suportul conductei; 20 - furea de debreire.
legatura; 5
7 - tija exterioara de Impingere a furcii; 2

r
r t

La ridicarea piciorului de pc pedala de ambreiaj,

arcurile 21 ~i 28 (v. fig. 2.12) readuc pedala in pozitia


de repaus, respectiv in pozitia in care aceasta se sprijina pe ~urubul de reglare a jocului dintre tija de impingere 24 ~i fundul pistonului. Acest joc trebuie sa fie de 0,5 mm pentru a da posibilitate pistonului 18 sa se reazeme pe ~aiba de sprijin 19, ca urmare' a destinderii arcului 5. Lichidul nefiind actionat de pompa ambreiajului, arcul 3 (v. fig. 2.13) se comprima ~i, trag-ind capatul exterior al furcii 20 catre cilindrul receptor, produce ambreierea, concomitent cu impingerea pistonului 8 catre fundul cilindrului receptor, prin intermediul ~urubului 1 ~i tijei 9. Comanda hidraulica a ambreiajului cu pedala la podea. Componenta ~i functionarea mecanismului de producere ~i transmitere a presiunii hidraulice ~i a mecanismului de actionare hidraulidi. pentru acest tip de instalatie (fig. 2.14) sint identice cu cele prezentate mai inainte, singura deosebire constlnd numai ill pozitia pedalei. Comanda hidro-pneumatica a ambreiajului. Pentru reducerea aproape completa a efortului ~oferului in actionarea ambreiajului ~i asigurarea unei functionarj mai eficace in cazul automobilelor cu ampatament mare ~i cu motorul amplasat in spate s-au deat comenzi de actionarea ambreiajuluide tipul hidro-pneumatic(fig.2.15) La aceasta instalatie, actionarea cilindrului receptor dublu, 1 al ambreiajului se face cu aer comprimat (pneumatic), iar comana.a intrarii ~icvacuarii aerului comprimat din cilindrul receptor dublu se face cu ulei sub presiunc (hidraulic), cu ajutorul pompei ambreiajului 10 ~i supapei de distributie 4. tn starea de repaus instalatia cste plina cu ulei, deoarece sub actiunea gravitatii uleiul se scurge din rezervorul 11, intra in pompa de ambreiaj 10, prin racordul 12, icse

Fig. 2. ii. Comanda


1

iajului;

hidrauliea. a ambreiajului
2

pcdala de ambreiaj;

4 - conducta de lichid; 5 - tija de impingere a pistonului pompei de ambrciaj; 6 - piulija de reglaj; 7 - arc de rapel al pedalei.

pomp~ de ambrciaj

;3

eu pedala 1a.podea:
at ambre-

cilindru 1 receptor

prin racordul 8 ~i intra in supapa de distributie 4 prin conducta 13 ~i racordurile 6 ~i 5. Apasind pe pedala de ambreiaj 9, pompa ambreiajului inchide intrarea uleiului de la rezervor ~i, comprimind uleiul ramas in pompa, n dirijeaza prin racordul 8 ~i conduct a 13 catre supapa de distributie 4. La 0 presiune de circa 3,0 daN Jcm2, supapa de distributie deschide orificiul de intrare a aerului comprimat ce vine de la rezervorul de aer, astfel ca aerul comprimat intra in cilindrul receptor dublu 1, prin racordul 2, produdnd dcbreierea. La ridicarea piciorului de pc pedala 9, presiunea uleiului din pompa ambreiajului 10 scade, ~i, ca urmare, supapa de distributie 4 inchide orificiul de intrare a aerului comprimat de la rezervor ~i deschidc orificiul de evacuare 31

so

I I

,..

a aerului comprimat din cilindrul re~eptor dublu 1, producind ambreierea. In cazurile in care nu exista. aer comprimat sau acesta are 0 presiune prea midi, ambreiajul poate fi debreiat numai prin actionare hidraulidi, ceea ce necesita un efort mai mare, din parte a ~oferului. tn aceste cazuri, uleiul, coml rim at prin actionarea pedalei 9 (utilizind aproape toata cursa acesteia), intra in cilindrul receptor dublu 1 Lprin racordurile 6 ~i J, producind debreierea. Concomitent
I

deoarece aerul comprimat nu poate actiona cilindrul receptor. La ridicarea piciorului de pe pedala 9, presiunea uleiului din pompa ambreiajului scazind, arcul cilindrului receptor evacueaza uleiul ditre. rezervor producind ambreierea.

functioneaza ~i supapa de distributie, dar fara. efect,

2.2. A mbreiaje automate


Cre~terea numarului de automobile ~i a traficului auto, in special in marile ora~, a condus la ideea reducerii operatiilor de debreiere. Ca urmare au aparut solutii constructive prin care se elimina. pedala de ambreiaj, operatiunile de debreicre ~i ambreiere fiind efectuatc automat de ambreiajul insu~i. Dupa. calacteristicile constructive ~i de functionare, ambreiajele automate construite pina in prezent se pot clasifica in ambreiajc centrifugale (tip Gravina, Saxomat, Manumatic, Newtondrive etc.), ambreiaje electromagnet ice (tip Jaeger, Ferlec etc.), ambreiaje cu cuplaj hidrodinamic (tip lIM, MAl 525, MAl 530, autobuz FIAT etc.) ~i ambreiaje hidrodinamice. Ambreiajele electromagnet ice, la care presiunea arcw'ilor asupra discului de presiune este inlocuiHi cu acthmea unor electromagneti, pot fi:
32 3

Ambreiajul

cd. 1019

33

- ambrciajc cu frictiune, la care forta de prcsiune se' cut.ii de' vitcze fara treptc; de mers in realizcaza cn clcctromagneti alimentati-. d~ dinamul motorului, ambreiajul este la turatia ;ambrcierea gol a decuplat pro111otorulul.; . . .' . ." . . " grcsiva a ambreiajului se face pc maStlra erc~tcrii turatiei - ambrciaje formate din doua discuri de metal, care motorului. .
de mduche' - ambrei~je formate
se ~otesc,. pentrucuplarea carora se folose~te un circuit I
.'

din cm"casa ~i rotor

interior,

pentru cuplarea Larora se magnetizeaza 0 pulbere magnetiCa. fara remanenta, care se introduce in corpul carcasei. 2.3.1. Intretinerea ambreiajului Ambreiajele centrifugale ~i unele ambreiaje electro-' magnctice pastreaza ambreiajul clasic cu frictiune dar I !ntrctinerca ambrciajului cuprinde opcratii de ungcrc, acesta' este prevazut cn uncle instalatii auxiliare care I in cfectueaza decuplarea ~i cuplarea automata, odata C1l vcrificare ~ireglare, eu periodicitatca indicati:'L tabdul 2.1. actionarea manetei cutiei de viteze. Actionarea propriuzisa a acestor ambreiaje se face mecanic, pnenmo.:vacuu- I .. . matic. hidraulic sau electromagnetic. 2.3.2. Reglarea ambreIa]ulw Uncle ambreiaje electromagnet ice ~i ambreiaje hidro-: " . . . dinamice elimina complet ambrciajul cu frictiune. ,. Pe~lOdlc, amb~elaJul unm ?-utomobil cste supus unor Ambreiajele automate centrifugale ~i electromagneticel lcglaJe pentr~ as!gurarea bunel.?ale functionari. Indifercnt se caracterizeaza prin:. cutii de viteze clasice; la turatia de c~ns~ruc11a ~I fclul comcnZll, la ambrciajele mccanice de mcrs in gol sint decuplate; ambrcierea progresiva a c~ fr~~tmne se fac. urmatoarele I:eglaje: reglarca pozitiei ambrciajului ~i ded cre~terea momentului transmis se ~l:ghlllo.r de ~ebr;ICr~.; reglarea Jo~ului dintrc rulrnentul

2.3. IntreJinerea i 1'eglarea mnbrciajului

produce odata cu cre~terca turatiei motorului. . Ambreiajele cu cuplaj hidrodinamic se caracterizeaza

ed pr~slUne ~I pl~g?llic de debrelere; reglarea pozitiei .. pe alc1 de am?r.e~aJ'


A

prin: cutii de viteze clasice; la tu'ratia de mers in gol d Reglarea poztftez. plrfJ,h-tzlor de debreiere cste neccsara a motorului, ambreiajul cu frictiune nU este decuplat, e~arece ~apetele mtenoare ale acestora trebuie sa fie intreruperea leg1Hurii dintre motor ~i restul transmisiei aP..lsa~e slmnltan. de ~ulmcntul de prcsiunc, accasta f:icindu-se de catre cuplajul hidrodinamic; constructia' aSlgurmd 0 am~r~ICre JI~a, fara. ,,~ocuri". nu climinil pedala de ambreiaj. operatiile de debreiere-I ~eg]area s~ rcal!zeaza m functle de tipul ambrciajului, ambrcicrc la schimban~a vitezelor filclndu-se ca la orice' pnn !urca flletata ~e c~re se articuleaza pirghiilc de ambreiaj Cll frictiune. . I ~ebreICre l~ c~reasa mtcr~oara a ~mbreiajului (v. poz. 8 .Aml~reiaj~ll hidrod!n~~llic (care de fapt cste. un ~uplajr ~~'r 2.1)~ pmhta ?e reglaJ 7 JV. fIg. 2.7) sau ~.nrub.urile lndrcdmanuc eu poslblhtate de decuplare rapIda ~I carel I e~laJ.!5 (v. fIg. 2.~) prevazutc la capetele mtenoare functioncaza singur, Hha un ambrciaj cu. frictiune) s~ a ~plr~lllilor de dcb~c!e~'e., .. caracterizcaza prin: cutii de viteze planetare sau c~ entI u, r~gl~rca pozltlel plrghulor de debreierc sc apasa redala pma cmd rulmcntul de presiunc vine in contact 34 35

Tabelul 2.1
OperatiUe de tntretlnere a ambreiajului
Nrlodlcltatea Denumirca opera tiel de Intretlncre km. echivalenti Automobile CD motor cu motoriol

,
Denumirea operaliei de lotretinere
Automobile

Tabel 2.1 (continuare)


Periodicitatea, Jun, eclti'\'alcnli cu benzinA
cu motor
I

..

Automobile cu motor cu benzinl


I

Automobile cu motor en motorinl

Ambreiajul cu comandd mccanicd Verificarea stil.rii ~i fixArii elementelor comenzii mecanice Verificarea ~i reglarea ambreiajului Verificarea sthii ambreiajului ~i fixarii carcasei

Zilnic 20008 00020002 500 10 000 2.500

Verificarea ~ restabilirea jocului tijei de actionarea pompei centrale ~i a tijei cilindrului receptor !}i reglarea cursei libere a pedalei de ambreiaj* Verificarea !}idesfundarea orificiului de aerisire din capacul rezervorului pompei ambreiajului Verificarea presiune Zilnic 3000 12 000 12 000 jocului rulmentului de

20008000-

2 500 10 000

3000 12000

Gresarea rulmentului de presiune ~i a .articulapilor comenzii Ambreiajul cu comandd hidraulic4 Verificarea sUI.rii ~i fix1l.rli elementelor comenzii hidraulice (pompa ambreiajului, cilindrul receptor. conducte, racorduri)* Verificarea stll.rii ~i fixil.rii carcasei ambreiajului Verificarea etan~itatii ~i functionarii tuturor elementelor instalatiei comenzii hidraulice Verificarea tensiunii arcurilor de rapel de la pedala de ambreiaj ~i cilindrul receptor Verificarea nivelului ~i efectuarca plinului cu lichid de frina a rezcrvorului pompei de ambreiaj' * Zilnic, de ditre conducatorul auto reviziilor tehnice de gradele I ~i II.

Zil nie 8 0002000800010 000 2.500 10 000

Zilnic 12 000 3000 12000

Zilnic 20002.500 8000-10 000 800010 000

Gresarea rulmentului de presiune ~i a artieulatiilor comenzii* fnlocuirea lichidului de frina din instalatia de eomandA hidraulica a ambreiajului !}iaerisirea instalatiei *) Zilnic de catre conduditorul auto reviziilor tehnice de gradele I !}i II. I

Dupa. neeesitate (max. 24 000)


(prin obser'lare), ~i in cadrul

Zilnic

Zilnic

8 000-

10 000

Zilnio 2 000- 2.500 8000- 10000


(prin obscrvare).

eu capetele interioare ale acestora. In aceasta pozitie. se rote~te arborele cotit ~i. cu ajutorul unei lame calibrate Zilnic I (spion). se verifica ~i se restabile~te contactul fiecarei 3000 12 QUO I pirghii cu rulmentul de presiune. prin de~urubarea sau in~urubarea piulitelor de reglare. I Reglarea, pozitici pirghiilor de debreiere nu se face la ~i in e<>.drul ambreiajele cu diafragma sau cu arc central. Reglareajocului dintre rulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere la ambreiajul cu comanda mecanica ~i cu
12 000
I

__I

36

37

I
I

r ,

pcdala la podca (v. fig. 2.9) se executa prin scurtarca lungimii tijei 11 dc' impingerc a furcii de debreierc pina cind se realizeaza distanta prcscrisa. (jocul) intre accste clemente. Pentru aceasta se scoate arc1117 ~i se impinge capatu' exterior al furcii 4 pina dnd rulmentul de presiune vine

Tabelul 2.2
Dale de rcsbj pentru ambrdajc
Jocul dintre rulmentul de presiunc i pirghiile de debrcicre Jocul dintre Uja de i pingcre i fundul pistonului pompei ambreiajului [mm] 4 Cursa liberii a pcdalei de ambre. iaj [mm] 5

in contact cu pirghiile de debreiere. Mentinind furca de I


debreiere in aceasta pozitie, precum ~i pedala de ambreiaj 2; rezemaHi pe limitatorul 1 pe sub podea, se desface piulita' conica de pe tija de impingere 11 pina cind vine in contact cu capul exterior al fur~ii de debreiere 4. Dupa aceasta, I mentinind in continuare rulmentul de presiune in contact cu pirghiile de debreiere, se in~urubeaza piulita 5 de pe tija de impingere pina cind se realizeaz.a intre piuliFt ~i capatul furcii distanta prescrisa. de constructor, diStanta prin care se asigura jocul functional dintre rulmentul ) de presiune ~i pirghiile de debreiere (v. tabelul 2.2.). La aIte constructii, cind tija (sau cablul) trage de furcal :r. pentru a debreia, lun,gimea respcctiva trebuie mariUll pentru obtinerea jocului necesar. La un, anumit joc intrel rulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere corespuride' o anumita cursa libera a pedalei, adica marimea curseil libere a pedalei de ambreiaj indica daca jocul dintre. Tulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere este corect. Relatia cantitativa dintre jocul ce trebuie sa existe, intre rulmentul de presiune ~i pirghiile de debreiere, p ] de 0 parte, ~i cursa libera a pedalei de ambreiaj, pe d J :r. alta parte, sint date in tabelul 2.2. o Face exceptie de la metoda de reglare expusa ma inainte ambreiajul eu doua discuri ~i arc central (v fig. 2.8), la care jocul pirghiei-man~on se reface pri.J 1 in~urubarea inclului 15 pc hutucul eapacului 11 al ambrc iajului, ceea ce determina deplasarea catre volaIit bolturilor de presiune 16 ~i a eapetelor interio:ue al~ Fhghiilor de debreiere 8.
I
"

Felul

i m:1fC. auto,vchiculclor

Jocul dintre piulila tijei de impingcre i capul furcii de dbrcicrc [mm]

[mm]
3

2,0- 3,0

O,.'j-I,O 10-15
0,5

20- 30 10-15 24-4{) 25-35

2,5- 3,5 2,0- 3,0 3,5- 4,0

3,0

0,5-1,0 -

I
-

2,0-3,0 3,2-4,0

10- L 0,5-1,0 ' 10-'15

0,5-1,0

,3,5-5

-'

32-40 ,20-25

'

".

4,5 4,5 4:5

2,0'- 3,0 2,0-3,0 3,0 3,0 3,0

0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

20- 30 20-30 I 39

38

Tabel 2.2 (continuare)


t 2

..

Skoda 706 RT i RT5 SR 131 (comandAmccanicA)


SR 131 (comandA hidraulicA) SR 132 (comanda mecanic1i.)

4:1:I
3,0 10:1: I

4,0.

0.5

max.l,5

SR 132(comanda hidraulic1i.) SR 113- 5R 116 (comanda mecanicA) SR 113- 5R 116 (comanda hidraulica) Tattoa 1385 I i 53 (motor 928)

3.0 6,0 3.0

max. 1.5

0.5

max. 1,5

0,5

6,0 ",5
4,5

Tatra 813 (motor 930-3)

20-22"

16- IS"

0..5

50-60f impinge capul exterior al furcii ambreiajului 5 catre 30-50 spatele at:tovehiculului (in figura spre dreapta) pina cind rulmentul 30--40se simte ca debreiere; de presiune apasa pe virfurile I pirghiilor de - se sHibe!?te contrapiulita 7 de pe tija impinga30-50 I toare 8 !?ise desface piulita sferica 6 pina cind vine in .30 contact eu virful furcii 5; apoi se in!?urubeaza piulita - sferica (se departeaza de V'u-fulfurcii) pina Ia realizarea
:

30-50

-40 1.-2 .

Reglajul.jocului ditttre rttlmentul de presiune # ptrghiile de debreiere in eazul anwreiajului eu eomandii meeal1iea dar eu pedala de ambrdaj suspendatii (v. fig. 2.10) se face astfel :

se scoate arcul 9 !?ise fixeaza pedala de ambreiaj 4,


pe tamponul 3, cu ajutorul boltului 11; se

rezemata

A !dob!lze A 7 (comandamecanicli.) A 8 (iu R S (35) IK-i


Ikarus 26O-2S0

distantei

2.0-3,0 3,0

ROMAN 109UD ROMAN 112UD Skoda 706 RTO

2,0-3,0

3.0

0,5 0,5 0.5

....5

TV-71

Sanos A 12 i A 14

TV-20, R, T

rulmcntul de presiune ~i pirghiile de debreiere, dt !?i J reglajul cursei libere a pedalci de ambreiaj, respectiv jocul dintre pistonul pompei ambreiajului ~i tija de Reglajul jocului dintre rulmentul de presiunc ~ capul interior actionare a acestuia. ' al pirghiilor de debreiere se face prin in~urubarca sau de~urubarea Luind ca referin~a ambrciajul din fig. 2.11, reglajul piulitelorde reglaj de pc bratul scurt al pirghiilor de debreicre. Jocul jocului dintre rulment1l1 de presiune ~ipirghiile de debreiere se m1i.soarantre virful interior al plrghiilor de debrcicrc ~i rulmentul se face astfel: se scoate arcul 26 ~i. mentinind pistonul 27 i
de presiune. bUtUC~Ul capaculul am~re18.Julu~ ~l suprafata. an~enoara a mufCl (man. ~onulul) de dccuplare, lar reglaJul se face pnn m\lurubarca sau de~u. rubarea iulitei de reglaj pc butucul capacului ambreiajului, cu am-

2,0-3,0

3.0

16- IS
max.l..5 min. 0.5

4.0.

3,0

0,5

0.'

1,0

se stringe contrapiulita !?ise monteaza arcul 9. 30-40 Distanta Iasata intre piulita sferica. !?i V'lrful exterior 20-30 - al furcii ambreiajului trebuie sa eorespunda jocului 20-30 functional normal dintre rulmentul de presiune ~ipirghiile - de debreiere. ..0 Reglajul ambreiajelor eu eomaltda hidrauliea cu pedala - I suspendata (v. fig. 2.11-2.13) sau eu pedala la podea 30-40 (v. fig. 2.14 !?i2.4) cuprinde atit rcglarea jocului dintre I

prescrise

in tabelul

2.2;

..

in contact eu fundul eilindrului de aetionare 31, se impinge


al furcii de debreiere 23 (spre dreapta
A

D~stanta p~escrisa.~ l~l~oara iotre supr~fata posten.oara a capul exterior


fi g UIa ) .' A'
.

in

breiajul ~ecuPlat. 40

Pina dnd se simte di. rulmentul de presiune 16 "1 db' 21 1 "me l~ con~a.ct cu capetcle plrg~ll?r de .e relere '. n
accasta pozltle se dc!?urubcaza pmhta sfenca de regIa) 22 41

r !

I
pina vine in contact cu furea de debrciere ~i apoi se departeaza de f;.trdi, prin ~n~~rubare, pina se realizeaza mtre accstea Jocnl preserIs m tabclul 2.2. (coloana 1). Dupa aceasta se stdngc eontrapiulita ~i se monteaza arcul 26. Jocului dintrc piulita tijei ~i capul furcii de debrcicre ii eorespunde joeul functional intre rulmentul de prcsiune ~i pirghiiIc de debreicre (v. tabelul 2.2.). Pentru reglajul jocului dintre pistonul pompei ambreiajului ~i tija de impingere (v. fig. 2.14) se seoate areul de raFel7. Se apasa eu mina pc pedala., din pozitia rczemaHi pe suport, pina dnd sc simte di virful tijei de impingcre 5 atinge fundul pistonuIui. Dad!., la atingerca fundului pistonului de ca.trc tija 5, cursa libcra a pcdalei nu corEspuI1de vo.lorilor indicate in tabeIul 2.2, sc in~urubeaza sau se de~urubeaza. dupa caz, piulita 6, pina se obtine eursa libela indicata in tabcl, dupa care sestrlngc eontrapiulita ~i se remonteaza arcul 7. Aeestei curse liberc. a I pedalei ii corespundc jocul functional intre tija de impingere I ~i fUlldul pistonului indicat in tabeluI 2.2, joc prin care se asigura pozitia corecHi a pistonului ~igarniturii acestuia astiel indt orificiilc de eompensare ~i de trecere sa nu fie obturate. ~
I

8.

Cutiade vitaze

~ automobilului cste un transformator de moment motor, care are roluI de a asigura variatia fortei de tractiune la retile motoare, astiel indt aceasta sa corespunda rezistentelor la inaintare inUmpinate de automobil in deplasarea sa. Aceasta se realizeaza prin alegerea unui anumit raport de transmitere in interiorul transformatorului, prin care se amplifica momentul motor, ceea ce conduce la obtinerea fortei de tractiune nccesare. Transformatoarele de moment motor sint cunoscute in constructia de automobile sub denumirea de cutii de viteze ~i pot fi:

/L I I !~

~ '.J

ambreiaj, in componenta transmisiei

Subansamblul

care

urmeaza,

dupa

transformatoarc

in trepte,

care realizeaza

un numar

limit at de rapoarte de transmitere, in cadrul dirora intra cutiile de viteze cu pinioane baladoare ~i cutiile de viteze planetare ;

transformatoare continue, care permit varierea con-

tinua a raportului de transmitere, in cadrul carora intra I . variatoarele mecanice, convertizoarele hidrodinamice ~i transmisiile electrice. 43

In constructia de automobile sint utilizate pe scadl larga. transfonnatoarele in treptc, cOlp'c.rtizoarele hidro'l dinamice precum ~i combinatiiJc ac('stpra in cutiile auto-I mate de viteze. In cele ce urmeaza se vor prezenta cutiile de viteze ale I automobilelor existente in ponuere mare in tara noastd'ij
I

3.1. Cut-ii de viteze in irepte cu cuPlaje caladoar~


I

3.1.1. Cutia de viteze RenauH 352-03

8 pentru

In fig. care este echipat autoturismul Dacia 1300. 352-03 cu 3.1 ~i 3.2. se prezinta cutia de viteze Renaultl Este 0 cutie de viteze in trepte, cu patru vitezc pcntru mers inainte, toate sincronizate, ~i o. viteza de mers inapoi, nesincronizaHi. Deoarece autoturismul Dacia 1300 / are tractiunea pe fata, accasta cutie de viteze face corp' eomun eu diferentialul ~i, in eonsecinta, are doi arboril de ie~ire. Careasa 2 (fig. 3.1) a eutiei de viteze ('ste formata din doua bucati ansamblate intr-un plan longitudinal verticaL! Partea anterioara. a earcasei cutiei de viteze este asamblata eu eareasa ambreiajului 3, iar partea sa posterioara este inehisa. eu capacul 1, in care se sprijina. levierul de co manda. al mecanismului de schimbare a vitezelor. ~ Arborele primar 5 (fig. 3.2) este montat in carcasa\ eutiei de viteze pe rulmentii eu role eonice 3 ~i 10 ~i este articulat eu arborele ambreiajului 1 prin man~onul cu caneluri interioare 2. Pe arborele primar sint montate solidar: pinioanele 4 pentru viteza intii, 6 pentru viteza \ a doua, 7 pentru viteza a treia, 9 pentru viteza a patra ~i
mersul inapoi. Arborele seeundar 12, care de l

.....

fapt este ji arborele 44

pinionului

de atoo 23, este montat I I I

in carcasa cutiei de vitezc, Ia partea anterioara, pe ruImeritul cu role conke 22 ~i, Ia partea posterioara, pe ruImentul cu doua rinduri de role conice 13. Pe arborele secundar sc gasesc montatc liber pinioanele 21, 19, 18 ~i 15 pentru vitezele intii-a patra. Tot pe arborele secundar sint montate solidar (la cald): sincronizatorul 20 pentru vitezele intli ~i a doua ~i sincronizatorul 17 pentru vitezele a treia, a patra ~i mersul inapoi. Lanturi1e cinematice ale treptelor de viteza se realizeaza prin reperele:

viteza inUi: 1-2-4-21-20-12-23;

viteza a doua: 1-2-6-19-20-12-23;


viteza a patra: 1-2-9-15-17-12-23.

- viteza a treia: 1-2-7-18-17-12-23;


Datele uzuale privind aceast5. cutie de vitezc, precum ~i ale altora, sint inscrise in tabelul 3.1. Cutia de viteze necesita urmatoarele reglaje:
reglajul pozitici pinbnului de atac (respectiv al

alborelui secundar); - reglajul pozitiei arbore!ui primar; reglajul (stringerea) rulmentilor arborelui primar. Po,ritia eoree/ii a pinionului de alae, al dirui arbore este chiar arborele s-.::undar al cutiei de viteze, este at unci dnd fata sa frontala se gase~te la distanta I (v. fig. 3.2) fata de axa coroanei diferentialului, dUaata denumita. "distanta conid't" ~i care este de 59 mm. Aceasta distanta se obtine prin montarea unci ~aibc, 14 (v. fig. 3.2), de grosime convcnabila, intre rulment111 conic dl1blu ~i g111crul arbore1ui secundar. Exista in acest scap ~aibe avind grosimi de la 3,50 mm la 4,10 mm, din dnd in ciud zecimi de milimetru. Abaterile de la distanta de 59,0 mm sint ~tantate pe fata frontala a pinionului de atac, in sutimi de milimetru.

47

,
.r. 00
Caracteristicile cutiilor de viteze
Caracteristicl Automcbilul la care se folose,te Nr. de arbori pentru mersul lnalnte Nr. de viteze pentru mers Jnainte Total Sincronizate Nr. total Deja ...Ia
5

Tabelul

3.J.~

Marca tipul cutiei de viteze

Viteza/raportul de transmitere

1 2 3 ..

6
1

Renault 330-03

Dacia 1100 Renault 10

- 4

1 ... 4

Renault 352-03

Dacia 1300

-4

- 4 1... 4

I.A.Bv. - Brov;;i
I.A.P. - Coliba;;i I.A.Bv. - Bra;;ov;;i I.A.P. - Co1i

SR 131 i SR 132

3 2... 4

SR 113. 114. 115. 116. TV 20 U. R;; TV 71

4 2... 5 11.00; Mi/7.096

....

I
"1 m.

Tatra Synchron

Tatra 138 S 3
Tatra 138 S 1

3
I

-4 2...5
I

i
I
... 0 ...

\1/10.35; Mi/8.55 , 5/1.00; 2/5.08;


4

3/2.84; 4/1.83;

Tatra

Synchron

It! ....

2...5

e.
AK 5-35

Tatra T 813(8x 8) I
3
ROMAN-R 8135 ROMAN-R12135
I

410.6.5; 510.43; \1/3,': 2fl.'" 3}0." Mi/3.38


3/2,26; 4/1.42;
\ 5/1.00; 2/4.03; 1/1.65; Mi/6.86

5 1...5

<C

S 5-35

DAC 109 RD

\ 3/2.72; 4/1.66;
1/7.65; 2/4,47;
I

5/1,00; Mi/6.86

S 4-80

I ROMAN-112

UD

-1...4
4

1/4.18; 2/2,46;

i 3/1.49; 4/1.00; Mi/7.09

ZF-AK

6-80 cu
I

3 Henschel HS 22 Henschel H 26
\
I

6
\

I I
J

suprapriz1i. AK 6-80 pentru


drumuri
.....

4/1.44; 5/1.00; 6/0,73; 11/6.7; 2/3.86; 3/2,34; Mi/6.31


1/9,00; 2/5.18
3/3.14; 4/1,93

grele
\

ROMAN

3
R 12215

ROMAN - R 19215 ROMAN R 10215

5/1,34; 6/1.00 Mi/8,45

........

.... ...,

.... ...

t''")

<'>1000 :i:::5i. N IO .. .. ..00 <'>NOO


ar:.\O..~t::. f'--.N -~o-!

NN

!:!.. ....... .. ...,

-o'g~ 00 .. co-!
C'"')..::::,~ -"" N

..-..

:::-~~=s

10

10

10

a
de la distanta conicA in sutimi de mHimetru; 2 ealibrului; 5 raza mandrinei; 6

Fig. 3.3. Reglajul pozitici pilliollUlui de atac: a- marcarea pinionuluide atac; b -folosirea calibrelorpentruregIarc;1- abaterea

~1:

-- mandrina; 3 - veri/ieare. 4 - inii1timea calibru; distant'. de

De exemplu,in fig. 3.3, a pe fata frontaUi a pinionului de atac se gasesc inscrise doua numere: 20, care este abaterea de la distanta conidi in sutimi de milimetru ~i 27.200, care reprezinta numarul de imperechere al pinionului de atac cu coroana ~i se gase~te ~tantat ~i pe coroana. Deoarece pe pinionul de atac este inscrisa abaterea
de 20 de sutimi,

.. 50

59,20 mm. Verificarea distantei conice (fig. 3.3, b) se face cu mandrinul 2, a carui raza 5 este de 10mm, ~icu calibrul 3, a dirui ina1time 4 este de 48,5 mm. Suma ina1timii 4 a c<llibrului~i a razei 5 a mandrinului reprezinUi 0 valoare 51

+ 0,20 =

atunci distaI1ta conica va fi de 59,0

Fig. 3.1. Reglajul arbordui primal': 1 - ~aiba de reglaj ; 2 - tala posterioadi a pin:ionului vitezei a treia de pe arOO. rele primar; 3-lala anterioara a pinionului vitezei a patra de pe arborele primar; 4 - fa~a anterioarcia pinionului pcntru viteza a patra de pe arborele lala posterioara a piniouului ,.itezci a treia de pe arOOrele secunseeundar; 5 dar; 6 - ~iba de .Ieglaj; 7 - distanla pentru ,.erificarea regliiIii; 8 buc~a de apasare..

+ 10 = 58,5 mm. RezuWi.ea diferenta indicata de reperul6 dintre arborele mandrinului ~iealibru este de 59,0 - 58,5 = 0,5 mm. Pentru verificare se masoara. distanta 6 ~i, daea cste mai mica de 0,5 mm, se inlocuie~te ~aiba 14 (v. fig. 3.2) eu una mai subtire, iar daea este mai mare de 0,5 mm se inlocuie~te cu 0 ~aiba mai groasa. PoziJia arborelui primar este coree/a atunei dnd fata 2 (\1.fig. 3.4) a pinionului pentru viteza a treia de pe arbore1e primar se gase~te retrasa fata de fata 5 a pinionului pentru viteza a treia de pe arborcle secundar, eu aeeca~i distanta eu care se gase~tc retrasa fata 3 a pinionului pentru Yiteza
fixa. ~i egala eu 48,5

52

a patra de pe arhorele primar In raport cu lata 4 a pil1ionului pentru vitcza a patra de pe arborele secundar. AeeasUi.poziiie a arborclui primar sc obtine cu ajutorul ~aibei 1, plasate inaintea rulmcntului din fata al arborelui. $aibele existente in aeest seop au grosimi de la 2,00 mm la 4,00 mm, din 25 in 25 de sutimi. Reglarea joeului lateral al arborelui primar, respccti\1 stringerea rulmentului sau din spate se face cu ajutorul ~aibei de reglaj 6 ~i buqei de apasarc 8. $aibele de reglaj 6 au urmatoarcle grosimi: 0,1; 0,2; 0,25; 0,5 ~i l,Omm. La un reglaj cored, arborele trebuie sa se roteasea liber, fadi. joe, iar buqa de apasare 8 sa iasa din carter eu 0,2 mm (distanta 7 indicata in fig. 3.4). AeeasHi.distanta se detcrmina aplidnd 0 rigla pe buqa ~i masurind eu lera spatiul dintre aeeasta ~i carter. Dad buqa iese eu mai mult de 0,2 mm se pune 0 ~aiba mai subtire ~i invers. In fig. 3.5 se prezinta. eomanda eutiei de viteze Renault tip 352-03. Subansamblul de eomanda. la distanta euprinde maneta 7 de schimbare a vitezelor, tija de transmisie din doua buditi, 2 ~i 3, eu articulatia respectiva ~i elementele de sustinere 2 a manetei, piesele 4... 12. Subansamblul de aetionare a sineroanelor (fig. 3.5, b) euprinde, in ordinea transmiterii mi~dlrii urmatoarele piese: axul de comanda 17, eu piesa de articulare 13 ~i pirghia de aetionare 76, levierul de eomanda 19 a axelor furcilor, sprijinit in furea suport 18, axul 20 pentru cuplarea mersului Inapoi, axul 22 eu furea pentru sehimbarea vitezelor intti ~i a. doua ~i eu siguranteJe respective, axul 23 eu furea pentru sehimbarea vitezelor a treia ~i a patra ~i eu sigurantele respective ~ifurea 21 de orientare a axului pentru cuplarea mersului inapoi. 53

3..1.2. Cutia

de viteze

SR 131 !';)iS.R 132

.a

Cutia de viteze (fig. 3.6) cu care slnt echipate autocamioanele SR 131 ~i SR 132 este 0 cutie de viteze in trepte, cu trei arbori, cu patru viteze pentru mers inainte dintre care trei .sincronizate, ~i 0 viteza. pentru mersui inapoi. nesincronizatiL Aceasta cutie de viteze are in angrcnarc permanent a trei perechi de pinioane: pinioanele pentru viteza a doua ~i a treia ~i pentru angrenarea arbore primar - arb ore intermediar. In carcasa 21 a cutiei de viteze sint montati arborii ~i pinioanele, iar in capacul lateral 8 estc montat mecanismul de comanda.. Capacele 18, 30, 34 ~i 43 inehid loca~urile rulmentilor de sprijin ai arborilor. Arborele primar 16 se sprijina in carter pe rulmentul cu bile 19 ~i se termina in cutie cu pinionul20. cu angrenare permanentiL Pe arborele secundar 24, sprijinit eu capul anterior in arborele primar iar cu eel posterior pe rulmentul cu bile 28.este solidarizat prin canc1uri pinionul27 pentru viteza intii ~i, montate liber, pinioanele 25 pcntru viteza a doua ~i23pentru viteza a trcia ~i sineronizatorul22. Legatura directii dintre arbore1e primar ~i arborc1e secundar, respectiv priza directa, se realizeaza prin sineronizatorul 22. Arborcle intermediar 44 poarUi. pinionul 41 pentru angrenarea permanenta ~i "pinionul 39 pentru viteza a treia, fixate prin penc, ~i pinioanele 37 pentru viteza intii ~i38 pentru viteza a doua. carc fac corp

comun cu arborele. . Lanturile cinematice ale treptelor de vitcza sc rcalizcaza prin 'repc.rele: - viteza intH: 20-41-37-27-24; - vitc7.a a doua: 20-41-38-25-27-24; - viteza a treia: 20-41-39-23-22-24;

- viteza a patra: 20~22-24.


5~

55

+-

oomanda cutlel de vltez.; b seellunea JongitudinalA; 1 uul pentru cuplarea \'Itdelor Inttl ~iji doua; 2 ~tift; 3 (ureA pentru cuplar.a vltezelor a trela ~Ia patra; selector; 10 - axul central de oomaDda; 11 -

lateral al cotiel de viteze; 9 -levier

- axul pentrumersului Inapoi; 7 -a-treia pentrupatra; 5 -mersuluiopritorului;-6 capacul cuplarea vltezelor ~ a blleJe - axul pentru cuplarea furcA cuplarea Inapol; 8
-de vite..; 73-arc;

Fig. 3.6. Cutia de viteze SR 131 Vi SR 132:

fOIldegetar; 12-maneU

\'Itezelorlntll~i a doua; 16 arbore primar; 17 piulit! tubulara; 18 capacul arborelu; primar: 19 mlment arbore primar; 20 pinion arbore primar; 21 careasa cutiei de viteze: 22 sincroni..tor; 23 pinIon vlteza a \rela a arborelul secundar; 24 arbore secundar; 25 pinion vite.. a doua a arborelul secundar; 26 dispozitiv de SiDtrOnizare; 27 - pinion vite.. Inti I a arborelui secundar; 28 mlment posterior arbore secunoo; 29 garniturA pentru reglare; 30 capacul arborelui secundar; 31 f1aD~ de transmisie; 32 tambur Irina; 33 plulilA tubulara; 34 capac posterior; 35 - rulment; 36 - pinion pentru mersul Inapol; 37 pinion pentru viteza Intii, arbore iDter pinion pentru viteza a doua arbore intermediar; 39 pinion pentru ,.iteza medlar; 38 a \reia, arbore intermediar; 40 pinion mers Inapoi; 41 pinion angrenare permaDent arbore Intermediar; 42 rulment anterior arbore intermediar; 43 capac anterior arbore intermediar; 44-arbore intermcdiar; 45 -,umbo 46-fOibA.

14-bIlA; 15-lurU

peDtru cuplar..

man-

- -

Sincronizarea vitezci a doua se realizeaza prin dispozitivul de sincronizare sustinut de pinionul 27. Comanda cutiei de viteze (fig. 3.6, a) cuprinde: maneta 12, axul central de comanda 10, prev:i.zut cu man~nul degetar 11 ~i levierul selector 9, axul 1 cu furca 15 pentru cuplarea vitezelor intti ~i a doua, axul 4 cu furca 3 pentru cuplarea vitezelor a trcia ~i a patra ~iaxul (j cu furca 7 pentru mersul inal"oi. Axele cu furea au fiecare cite 0 siguranta. formata dintr-o bila, 14, ~i un are, 13. Opritoarele axelor sint formate din cite doua bile, 5, ~i un ~tift., 2. Stringerca rulmentului 19 al arborelui primar se face cu piulita tubulara 17, jar a rulmentului 28 al arborelui secundar cu capacul 30, prin scoaterea sau ada.ugarea de garnituri, 29. Rulmentii de sprijin 42 ~i 35 ai arborelui intermediar se regleaza, de asemenea, prin adaugarea I sau scoaterea garniturilor de sub capacele 43 ~i, respectiv, 34. Fixarea pe arborele a rulmentului 43 se face prin ~iba 46 ~i ~uruburile 45, iar a rulmentului 35 prin piulita tubulara. 33. 57

3.1.3. Cutia de \.iteze SR 113 .


Cutia ue \'itcze SR 113 (fig. 3.7) este de tip in trepte, eu trei arhori. eu cinci trepte de vitezc pcntru mCrs inainte. dintre care patru sint sincronizate prin doua sineronizatoare, ~i 0 viteza de mers inapoi, nesineronizat1i. In afara de pinioane1c pentru viteza ir~tii ~i mersul inapoi, restul pcrechilor de pinioane sint in angrenare permanenta. AccasU\. cutie de viteze estc folosita aUt la cchiparea autocamioanelor SR 113, tractoarelor cu ~a SR 115, autobasculantelor SR 116, cit ~i la echiparea autobuze1or TV 71 ~i TV 20. Deoarece autobuzele au motorul situat in spate, cutiile de viteze folosite la autocamioane difera de cele folosite la autobuze numai prin modul de organizare a mccanismului de comanda, care la autobuze este de tipul cu "comanda la distanta". In carcasa cutiei de viteze 17 sint montati arborii eu pinioanele respective; eapacele 1, 14, 15 ~i 26 inchid loca~uri1e rulmentilor arborilor. In capacul lateral 13 (v~ fig. 3.8) estc montat mecanismul de comanda. Pinionul 4 al arborclui primar este in angrenare permanenU'\. cu pinionul 23 de pe arborcle intennediar ~i poate face corp conuUl. cu' arborcle secundar 13,prin

3
i

,8

(] .I

II / /

12

It

1
arbore primar; 5 ~i a doua; 9

/
j2

; 5:1

, I 20

b
SR 113:

.'8

f/

i~termcdiul sincronizatorul~i 5.

Pc arborcle secundar 13, sprijinit pe rulmentii 3 ~i 11, sint montate liber pinioanele 6 pentru viteza a pa.tra. 7 pentru vitcza a treia ~i f) pentru viteza a doua ~i, solidarizate prin caneluri, sincronizatorul 5pentru vitezelc a patra ~i a cineea ~i sincronizaton!l 8 pentru vitezclc a doua ~i a trcia.' Pinionul1 0 pentru viteza intH estc montat prin caneluri. dar se poate deplasa axial. . Pe arborcle intcrmediar 25, sprijinit pe rulmcntii eu role conice 16 ~i 24, sint fixate pinioanele 23. :pentru 58

sincconizator vitezele a patra ,i a dncea; 6 pinion ,'itcza a patr3 sincronizator vitezele a treia pinion viteza a doua arbore secundar; 10 pinion viteza intii arbore secundar; 11 rulment posterior arbore intermcdiar; 12 pinion vitczometru; 13- arbOle secundar; 14 capac arbore secundar; 15 capac posterior arbore illtermediar; 16 _ rulment posterior arbore intermediar; 17.- carcasa cutiei de viteze; 18 pinion ,"iteza fntii arbore intermediar; 19 pinion viteza a doua arbore intenr.ediar; 20_ pinion pcntru mers tnapoi arbore intermedi.u; 21-pinivn viteza a treia arbore intermediar;

1- capac arborc primar; 2 - ruJment eu ace; J - rulment arborc primar; .J-pinion

Fig. 3.7. Cutia

de viteze

arbore secundar; 7 - pinion viteza a treia, secundar; 8

22

intermediar;

pinion

vitcza

24

a patra

arbore intermediar;

23

cu Iment

anterior arbore intermediar; 26 capac anterior intf'rmediar.

pinion

angrenare

25

pPrmanenta

arbore

arhore

intermediar;

angrenarea permanentrL cu arborele primar, 22 pentru viteza a patra, 21 pentru yiteza a treia, 20 pentru merstil in~poi, 19 pentrn viteza a doua ~i 18 pentru viteza intii. 59

U't\\\1T\\e cinematice ale treptelor de viteza se realiz~ua rrin reperelc:

viteza a treia: 4-23-21-7-8-13; - viteza a patra: 4-23-22-6-5-13; - viteza a cineea (respeetiv priza direeHi): 4-5-13. Reglarea jocurilor axiale, respectiv stringerea rulmentilor arborilor seeundar ~i intermediar, se face eu ajutorul garniturilor montate sub eapacele aeestor arbori. Comanda cutiei de viteze folositii la a-lttocamioane$i tractoarele eft ~a (fig. 3.8) cuprinde: maneta 1, eu axul central de eomanda 17, prevazut eu man~onul degetar 18 !ji levierul selector 16; axul 2 cu furea 5 pentru euplarea vitezei inm; axul 19 eu furea 4 pentru euplarea vitezelor a doua ~i a treia; axul 15 eu furea 3 pelltru euplarea vitezelor a patra ~i a cineea. Pentru euplarea mersului inapoi axul 12 este prevazut eu pirghia 14, prin care aetioneaza pirghia oscilanta 11, la eapatul direia se monteaza furea 9 pentru euplarea mersului inapoi.
Cutia de viteze a autobuzelor TV 20 U, R

-viteza viteza

intii: 4-23-18-10-13; a doua: 4-23-19-9-8-13;

TV 71,

fiind amplasata in spatele salonului, are 0 eomanda formata din doua subansambluri distincte: subansamblul de aetionare a pinioanelor (fig. 3.9), amplasat in eapaeul lateral al eutiei de viteze, ~i subansamblul eomenzii la distanta (fig. 3.10), amplasat intre ~ofer ~i eutia de viteze. Subansamblul de aetionare a pinioanelor euprinde: axul central de eomanda 3, pc care este fixat printr-un man~on, levierul selector 2; axu112, eu eapul de antrenare 13 ~i eu furea pentru euplarea vitezei inm; axul 77, eu eapul de antrenare -4 ~i eu furea pentru euplarea vitezelor a doua ~i a treia; axul 9, eu eapul de antrenare 5 ~i eu furea pentru euplarea vitezelor a patra ~i a cincea; 60

de viteze; 2 uul pentru cuplarea vitezei intii; 3 furca pentru cuplarta furcli penuu cuplarea vitezelor a doua fi a l1"eia;5 - fureA vitezelor a patra ~ia cincea; 4 arbore secuodar; 7 pioion men inapoi; 8 arbore pentru cuplarea vitezei lotH; 6 pinloo de men ioapoi; 9 - fureA peotru cuplarea mersului ioapoi; 10 arbore iot,,mediar; 11 _ plrghie oscilaoti; 12 - ax pentru cuplarea mersului Inapoi; 13 - capacul lateral al cutiei de viteze; 14 plrghie; 15 axul pentru cuplarea vitezei a patJ"a ~i a ciocea; 16 -Ievierul selector; 17 - axul cenual de comandi; 18 mao~o degelar;

_ maneta

Fig. 3.8_ Comanda clItici de vitcze SR t 13:

_ -

19

_ uul

peotru cuplarca vitezelor a doua ~i a l1"eia.

axul8, eu eapul de antrenare 6 ~i eu pirghia 7 de ae1ionare a pirghiei oscilante a furcii pentru mersul inapoi. Axele eu furea au Heeare dte 0 siguranta formata dintr-o bila ~i un are, iar opritoarele sint formate din dte doua bile ~i un ~tift. Comanda la distal1ta (fig. 3.10) euprinde: maneta de viteze 8, sprijiniHi in suportul 9, fixat de podca, linga postul de eondu...;ere; axul central de comanda 71 ~i

61

.
',' '\

2
/

J
I'

'I,
/':
. ./

5
/'

__K'-1~i[fict-

'.

r P:~~
L-~~~'Ff'f'1'-~\

].
/

~~:~l
16 17

7
.

, I

J
I

;2
Fig. 1Subansamhlul comenzii la distanta a cutid de vileze pentru autobuzele TV 20 D, R ~i TV 71: furca; 2 -. boll; 3 cuplaj cardanic; 4 - tij1ide comonG";5 - boll; 6 - burduful 3.10.

deprotectie; 7 - tijd de comandA;8 - man eta de viteze; 9 - suponul Illanetei; lO,-man~n degetar; 11 - axu. central de comandii; 12 - articulalie rigida; 13 - tijii de comandii; 14-lag;1r intermediar;15- man~n de reg!aj; 76 - cuplaj cardanic; 17- fureaj , 18 - ~l1rub de blocaj; 19 - c0l1tr3;>iu1l p.

transmisia compus1'i din trei tije de comand1'i, 13 7 ~i 4, de lungime convenabila, articulatia rigida 12 ~i doua articulatii de tip cardanic (cuplajele cardanice 16 ~i J, fmcile 17 ~i 1, bolturile 5 ~i 2); lagarul intermediar 14 ~i man~o'nul de reglaj 15. Cu ajutorul manctci ~i a man~onulni degetar 10, axul ceiltral de comandrl 11 poate Ii deplasat longitudinal sau rotit in ambelc senstlri, mi~cari necesare schimharii ' treptelor de viteza. Reglarea lungimii transmisiei de comandrl la distant~ se face ,cu ajutorul man~onului 15, in' scopul climinarii jocurilor din articulatii. Pentru aceasta se pune maneta 8
"

62

63

la punctul mort (pozitia neutra), Psc blocheaz~ axul central de comanda 11cu ~urubul18 ~ise regleaz~ lung!mea transmisiei. rotind man~onul de reglaj 15. Dupa.' anularea jocului, se desface ~urubul 18, pina cind axul central de comandi'i 11 se deplascaza. u~or. 3.1.4. Cutia de viteze Tatra Synchron

In fig. 3.11 este prczentata eutia de viteze Tatra Synehron eu care sint eehipate autocamioanele Tatra cu motor Tatra 930 (autoremorcherul Tatra T 813 (8 X8). Este 0 eutie de viteze in trepte, eu trei arbori, eu cinci viteze pentru mers inainte. dintre care patru sineron4ate, ~i 0 viteza pentru mersul inapoi, nesineronizata. Toate treptele de viteza au pinioancle in angrenare permanenta. Careasa cutiei de viteze (fig. 3.11, a) este formata din semicarcasele 3 ~i 4, care se asambleaza intr-un plan orizontal. In semicareasa superioara 3 se am mecanismul2 pentru cuplarea vitezelor, iar in cea inferioara 4, prev3.zuta eu peretele despartitor 1ti (fig. 3.11, b), se sprijina arborii. Caraeteristie este faptul ca axele. geometrice ale celor trei arbori (primar-secundar-intermediar) se gasesc intr-un
Fig. 3.11. Cutia de viteze Tatra Synchron: 0\-

9 8 7

- vedere 8-arborele
4

- schema cinematicA; c - schema actionArllplDioanelor: 1 ,i primar; 2-mecanismul pentru cuplarea vitezelor; 3-semicarcasa supeo rioarA; 4, 13 - semicarcasa inferioarA; 5 - capae anterior arbore Intermediar; 6 ~ 34 - &xul central de comandA pentru actionarea pinioanelor; 7 - capacul arborelui - pinion arbore primar; 10 ,i 14 arbore secundar; 12 - pinion vileza a Ireia arbore secundar; 15 - pinion vileza a doua ~ 32 general A; b
primar; 9 siqcwn 1zaloare; 11 pinion vlleza a patra
arbore secundar;

30

A
27 25

arbore secundar;

18 pinion viteza Intti arbore secundar; 19 mulA de cuplare; 20 -pinion mera Inapei lagAre de sprijin arbore interarbore secundar; 22 arbore secundar; 23, 25 ~ 30 pinion vite2a a dona arbore Inlermedlar; 27 - pimediar; 24 - arbore intermediar; 26 nion viteza a treia arbore intennediar; 28 - pinion vitez8 a patr8 arbore interm.ediar;

16

perele despArtitor;

17. 21

lacAre

de sprljin

primar; 35 levierul selector; 36 ax cu fureA pentru vitezele Intli ~ menul Inapel: ax eu tureA pentru vlltZele a doua ,i a treia; 38 ax cu fureA pentru vitezel. a 37 patra ,I a cineca.

29- pinion angrenare permanentAarbore intermedlar; 31 ,I 33

lagAre sprljln

arbore

b
5

64

Ambreiajul

- c. 1019

65

plan orizontal ~i nu vertical, ritatea cutiilor de viteze.

cum se intl1ne~te la majo-

Arborele primar 8 (fig. 3.11, b) nu mai este ~i arborele ambreiajului. tntre arborele ambreiajului ~i arborele primar exista un arbore de legatura prevazut cu articulatii cardanice. Arborele primar se sprijina in ambele jumatati ale carcasei pe un rulment cu role conice. Arborele secundar 22 se sprijina cu capatul anterior in interiorul arborelui primar pe un rulment cu ace, la capatul din spate pe un rulment cu role cilindrice, iar la mijloc (in peretele despartitor 16) pe un rulment cu role conice. Pinioanele 11, 12, 15 ~i 18 pentru mersul inainte ~i pinionul 20 pentru mer suI inapoi sint libere ;pe ax, fiind montate pe rulmenti cu role cilindrice, iar sincronizatoarele 10 ~i 14 ~i mufa de cuplare 19 sint rigidizate prin caneluri. Capatul din spate al arborelui secundar este tubular ~i are caneluri interioare, pentru asamblare cu reductorul. Arborele intermediar 24 se sprijina la capatul anterior ~i la mijloc. in peretele despartitor, pe rulmcnti cu role conice, iaJ.' la capatul din spate pe un rulment cu role cilindrice. Pinioanele 29 pentru angrenare permanenta, 28 pentru viteza a patra ~i 27 pentn viteza a treia sint presate pe arbore. iar restul pinioanelor sint executate dintr-o bucata cu arborele. Stringerea rulmentului arborelui primar se face cu carcasa 7, iar a rulmentilor arborelui intermediar prin garnituri a~ezate sub capacele respective. Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se realizeaza prin reperele:

- viteza a patra: 9-29-28-11-10-22; - viteza a cincea (priza directa): 9-10-22.


. Comanda cutiei de viteze Tatra Synchron este 0 comanda la distanta. Maneta de viteze din cabina ~oferului este articulata cu axul central de comanda 6 (fig. 3.11, a) printr-o tija de legUura. Subansamblul de actionare a, pinioanelor este prezentat in fig. 3.11, c ~i cuprinde: axul central de comanda 34, cu levierul selector 35 ~i axele cu furea 36 pentru viteza intli ~i mersul inapoi, 37 pentru viteza a doua ~i a treia ~i 38 pentru viteza a patra ~i a cincea (priza directa).

3.1.5. Cutia de viteze AK 5-35-2


Cutia de viteze ZF-AK 5-35-2 (fig. 3.12) este folosita la transmisia 'automobilelor ROMAN ~i DAC, cu motor Saviem tip 797-05, destinate transporturilor de marfuri. Este 0 cutie de viteze de tip "culcat", cu comanda laterala. Are trei arbori ~i asigura cinci viteze pentru mersulinainte ~i 0 viteza pentru mersul inapoi. Toate pinioane1e sint in angrenare permanenta. Cuplarea tuturor treptelor de viteza se realizeaza prin inele de cuplare ~i craboti, cutia de viteze nefiind sincronizata. Carcasa cutiei de viteze (fig. 3.12) cuprinde carterul 24, in care sint instalati arborii ~ipinioanele, capacul lateral 13 al carterului, in care este montat mecanismul de comand5. pentru schimbarea vitezelor, capacul 5 pentru maneta ~i capacul 18 al tahometrului. Arborele primar 1 se sprijina in carter pe rulementul 2. Partea sa anterioara este ~;i arborele ambreiajului ~i se sprijina in volantul motorului, iar partea din cutia de viteze se termina cu pinionul 3 al angrenarii permanente, ill interiorul caruia se sprijina arborele secundar. Fiind 67

66

viteza viteza

intli: a doua:

9-29-24-18-19-22;

viteza a treia:

9-29-26-15-14-22; 9-29-27-12-14-22;

.a.

prevazut cu dantur~ eu arborele seeundar


A.l:bor..A.lA.. ..JtnAa.n ~

lateral~, poate face corp prin inelul de euplare 4.


1.~, ~:~j""'~k !-"Uo.&.I",\",u, 'pV~"'\...J

comun
1Vo.J.Q. p\..

ruhnentul 14, poarta: inelul de euplare 4 pentru euplarea vitezelor a patra ~i a eineea (priza directa), inelul de euplare 8 pentru vitezele a doua ~i a treia, inelul de euplare 11 pentru viteza Intii ~i mersul Inapoi, pinioanele 6, 7 9, 10 ~i 12 pentru vitezele a patra, a treia, a doua Intli ~i, respeetiv, mersul Inapoi, melcul 17 de antrenare a tahometrului ~i flan~a de antrenare 16. Suporturile inelelor de euplare slnt fixate pe arborele seeundar prin eaneluri, iar pinioanele slnt libere pe arbore, fiind montate pe rulmenti eu ace. Pe arborele intermediar 25, sprijinit pe rulmentii 26 ~i 19, slnt fixate prin presare pinioanele 23, 22, 21 ~i 20; pinioanele pentru viteza Intli ~i pentru mers Inapoi slnt dintr-o bueata cu arborele. Pinioanele 21 ~i 22 slnt dintr-o bueata, fiind denumite ~i pinionul dublu. Lanturile cinematice ale treptelor de viteza se realizeaza prin reperele: .viteza Intli: 1-3-23-27-10-11-15;

- viteza a doua: 1-3-23-20-9-8-15; - viteza a treia: 1-3-23-21-7-8-15; - viteza a patra: 1-3'-23-22-6-4-15;

viteza a cineea (priza directa): 1-3-4-15.

Arborele intermediar trebuie sa aiba un joe axial de 0,08-0,12 mm. Reglarea joeului se realizeaza eu ajutorul inelului distantier de la eapatul din fat a al arborelui (dintre eapae ~i rulment) ~i garnitura de sub eapaeul rulmentului posterior al arborelui intermediar. Reglarea este eorecta atunci dnd la rotirea arborelui intermediar se Inregistreaza un moment rezistent de 10-15 daN.em (~1O-15 kgf.em).
68 69

AceasHi cutie de viteze se executa in doua variante: o variant a pentru conditii grele de lucru ~i rampe mari ~i 0 varianta pentru conditii u~oare de lucru ~i deplasari pe drumuri cu rampe mid. Pentru ambele variante organizarea interioara a cutiei este identica; difera numai dimensiunea pinioanelor de pe arborele intermediar. Pentru cutia de viteze AK 5-35, aUt ansamblul de actionare a inelelor de cuplare, dt ~i subansamblul de transmitere a comenzii de la maneta la cutia de viteze sint realizate in mai multe variante, in functie de spatiu ~i tipul automobilului. Subansamblul pentru actionarea inelelor de cuplare este realizat in doua variante: montat in capacul superior al cutiei de viteze sau, montat in capacul lateral. Subansamblul de transmitere a comenzii este realizat in urmatoarele variante: - cu maneta montata pe capacul superior al cutiei de viteze, varianta denumita cu manetii centralii;

- cu maneta montata in capacul lateral, variant a denumita cu maneta lateralii;


cu maneta la distanta aUt dnd subansamblul de

actionare a inelelor de cuplare este in capacul superior! cit ~i atund dnd acesta este in capacul lateral; titor, plasat pe dreapta sau pe sUnga cutiei de viteze. Subansamblul, montat in capacul superior 4 al cutiei de viteze (fig. 3.13) pentru actionarea inelelor de cuplare, cuprinde: axul 8, montat in loca~urile 1, pe care este montata furca 9 pentru cuplarea vitezelor a cincea ~i a patra; axul 10, montat in loca~urile 2, cu furca 7 pentru cuplarea vitezelor a treia ~i a doua; axul 12 montat, in loca~urile 3, cu man~onul de actionare 11 ~i furca 6 pentru cuplarea vitezei intii ~i mersul inapoi. In fig. 3.14 este prezentat subansamblul pentru actionarea inelelor de c).1plaremontat in capacul lateral (poz.
70

- cu maneta la distanta

~i transmisie

cu arbore roFig. 3.13. Subansamb1u1, montat in capacu1 superior, pentru actionarea ine1e1or de cuplare la cutia de viteze AK-5-35: f - loca~ul axului pentru cuplarea vitezclor a patra ~i a cineca; 2 -Ioca~ul axului pentru cuplarea vitezelor a doua ~i a treia; .3-loca~ul axului pentru cuplarca vitezei fntii ~i capacul superior al cutiei de viteze; 5 garniturA;6 - furcApentru mersullnapoi; 4 cuplarea vitezelor Intii ~i mersul inapoi; 7 furca pentru cuplarea vilezelor a doua ~i a treia;8 - ax pentrucuplarea vitezelora patra~i a cincea;9 - lurcApentru cuplarea vitezelor a patra ~ia cineca; 70 - ax pentru cuplarea vitczelor a doua ~ia treia: 71 - man~n de ac~ionare; 12 - ax pentru cuplarea vitczelor Intli ~i de mers Inapoi.

13 din fig. 3.16), compus din: cadrul tijelor 1, care se fixeaza de carcasa cutiei de viteze ~i este acoperit de capacul lateral; tija 2, care se sprijina in loca~urile 14 ~i pe care sint montate man~onul de cuplare 12 ~i furca VI

3. H. Subansamblul, montat in capacul lateral, pentru actio onarea inelelor de cuplare de la cutia de viteze AK 5-35: 1 - cadrul tijclor; 2 - tijA pentru cuplarea vitezelor IntH ~i de mers Inapoi; 3 bila; 4 ~tift; 5 - furcA pentru cuplacea vitezelor a patra ~i a cineea; 6 - furca pentru cuplare. ,'itezelor a doua ~i a treia; 7 furca pentru cuplarea vit<zelor Intii ~i de mers inapoi; tija pentru cuplacea vitezeior a doua ~i a treia; 9 tijA pentru cuplacea vitezelor 8 a patra ~i a cineea; 10 - man~on de cuplare pentru vitezele a patra ~ia cineea; 11-man~en

Fig.

de cuplace pentru mers inapoi; 13

pentru viteze!ea patra ~i a cincea; 15;-loca~u! tijei pentrn vitezele a doua ~i a !reia; 16 arc; 17- boli opritor.

vitezeie

a doua

~i a treia;

12

loca~ul tijei pentru viteze Ie InW ~i de mers [napoi; 14 -loca~ul

man~n

de cuplace

vitezele

intli

~i de

tijei

h~
Fig. 3.15. Subansamblul de transmitere a comenzii la cntia de viteze CII maneti'L centrala:
1 capac de proteciie; 2 maneti de viteze; 3 calote eu profil interior sferic; 4-1evier selector; 5 - capacul carterului superior al cutiei de viteze; 6 - gamitura.

7 pentru euplarea vitezei intii ~i mersul inapoi; tija g, care se sprijina in loca~urile 15 ~i care poarta man~nul 11 ~i furea 6 pentru euplarea vitezelor a doua ~i a treia; tija 8, care se sprijina in loea~urile 13 ~i pe care se monteaza man~onul de euplare 10 ~i furea 5 pentru euplarea vitezelor a patra ~i a cineea. Fiecare ax eu furea este prevazut eu 0 siguranta formata dintr-un are, 16, ~i un bolt opritor, 17. De asemenea intre axe exista un sistem de bloeare a axelor neangajate, format din bile1e 3 ~i ~tifturile 4.

72

Subansamblul de transmitere a comcnzii la cutia de viteze in variant a cu manetii centraJa este prezentat in fig. 3.15. Subansamblul de transmitcre a comenzii la cutia de viteze in varianta eu maneta montata in capacul lateral13 al eutiei de viteza, prezentat in fig. 3.16, cuprinde: levierul selector 8 (sau g), montat in flan~a suport 71 73

!t

Suhans.amblul de transmit ere a cpmenzii la cutia de viteze in variant a eu maneta la distanta ~i levierul selector montat in capacul superior este prezentat in fig. 3.17, a. In cazul dnd subaIisamblul de actionare a inele10r de cuplare este montat in capacullateral al cutiei de viteze, comanda la distanta este realizata astfel: legatura dintre mancta de viteze, fixata la volan sau de podeaua cabinei, ~i levierul selector se face printr-un sistem.: de tije sau printr-o singura tija, a carei lungime poate fi reglata. Aceasta varianta. de transmit ere a comenzii de la distanta exista la automobile1e ROMAN ;~i DAC echipate eu cutii de viteze AK 5-35, deoarece aceste automobile au cabina avansata (fig. 3.17, b). Subansamblul de transmit ere a comenzii la cutia de viteze in variant a cu arbore rotitor se prezinta. in fig. 3.18. In afara de reglarea jocului axial al arborelui intermedial', cutia de viteze necesita ~i reglarea furcilor, respectiv a man~oanelor de antrenare, opera tie care se efectueaza cu ajutorul ~uruburilor 1 ~i2 (fig. 3.19) de fixare a furcilor (man~oanelor) pe axele respective. Deplasarea furcii catre inainte (fig. 3.19, a) se face prin slabirea ~urubului 2 ~i stringerea ~urubului 1, iar deplasarea catre inapoi a
furcii

Subansamblul de transmitere a eomenzii la eutia de viteze eu maneta in capaeul lateral: 1 ~i2 - maneU de vitez1\(dou1\ ariante); 3 ~i 7 capacul suportului manetei; 4 - cav pacularcului;5 _ arc; 6 - capacde protectie(varianU); 8 ~i9 -levier selector;10- calot1\cu profil sferic; 11 suport; 12 garnitur1\; 13 capacul lateral.

Fig. 3.16.

(fig. 3.19, b).

prin slabirea ~urubului 1 ~i stringerea ~urubului 2

3.1.6. Cutia de viteze S 5-35-2


Cutia de viteze S 5-35-2 (fig. B.20) este folosita la transmisia autobuzelor ROMAN-109 RD, echipate cu motor Saviem tip 797-05. Este 0 cutie de viteze complet sincronizata., cu maneta centrala sau laterala, cu toate pinioanele in angrenare permanenta., care asigura dnd vih~zepentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi. 75

pe calota 10, ce are in interior profil sferic; arcul 5 ~i capacul sau 4, care mentin levierul pe scaunul sau, ca urmare tensionarii arcului prin montarea capacului 3; maneta de schimbare a vitezelor 1 (sau 2), care se asambleaza cu levierul selector. 74

'
~

~
.
o

"."

"~

o
Fig. 3.17. Subansamblu de transmitere a comenzii la eutia de ,viteze cu maneta la distanta. ~i levier selector:
a 1
~

a I 2

- in capacul superior; b in capacul lateral j - manetA de viteze; 2 - tija de transmitere; 3 - burdut de proteclie; 4 - gbidaj; 5 - suportul tijei; 6 - capacul carterului superior al cutiei de viteze; 7 - garnitura; 8 - arc; {}- rulment en ace; 10 - bolt; 11 -levier selector; 72 - burdut de protectie; 73 - calota cu profil sterie; 74 - SUPOlt.

H 6

.~..
b
Fig. 3.18. Snbansamblul de transmitere a. comenzii la eutia de viteze in varianta cn arbore rotitor:
7

tijll de .ustlnere; 2 -levier selector; S - arbore rotitor; 4 - capac; 5 - rnlment eu ace; 6 - suportul arborelul rotitor; 7 garnlturll; 8 articulatie cu cap steric;
9

plrghia; 70

- flan~a; 77 - capacul carterulul

superior al cutiei de viteze.

QFig. 3.19. Reg1area furcilor:

b -

a - deplasarea fureH ciltre Inainte ; b deplasarea furcH eAtr. Inapoi; 1 - ~urub axul fureH. anterior; 2 ~urubposterior; 3 furci\; 4

Din punet de vedere eonstruetiv, aeeasta eutie este identica eu eutia de viteze AK 5-35-2, eu singura deosebire di. inelele de euplare au dispozitive de sineronizare, iar vitezele a doua, a treia ~i a patra au alte rapoarte de transmitere.

3.1.7. Cutia de viteze AK 6-80


Cutia de viteze AK-680 (fig. 3.21) este folosita la transmisia autoeamioanelor ROMAN eehipate eu motoare D 2156 HMN ~i la autoeamioanele Henschel HS 22 ~i HT 26. Este 0 cutie de viteze nesincronizata, euplarea tuturor treptelor de viteza fadndu-se prin inele de euplare ~i craboti. Are trei arbori ~i asigudi ~ase viteze pentru mersul imtinte ~i 0 viteza pentru mersul inapoi. AceasUi. cutie de vitezepoate fi livraUi. in doua variante: fara reduetor (fig. 3.21) ~i cu reductor GV-8D, care poate fi asamblat la partea frontala a cutiei de viteze (v. fig. 3.24). In ambele variante cutia de viteze are comanda later ala.
.

78

79

(/

18

27 26 25 fl, 2<. 2' Fig. 3.21. Cutia de viteze AI\: 6-80:

1 - capacul arborelui primar; 2 - rulmentul arhorelui primar;' 3 pinionul arborelui primar; 4 capaeuJ cartcruJui superit'f al cuLici de viteze; 5 ineluJ de cuplare pentru vitezele a cincca !iiia ~asca; 6 phlion viteza a cineca arborc secundar; 7 pinion vitcza a patra arbore secundar; 8 ine) de cuplare pentru vitezele a trcia ~i a patra; 9 pinion viteza a trcia arbore secundar; 10 pinko viteza a doua arbore secundar; 11 inel de cuplare vitezele intii ~i a dona; 12-pinion viteza intii arbore secundar; /3-pinion pentlu mersul inapoi arbore sccundar; 14 carteruJ superior (capacul cutiei de viteze);

__

15

- fulment

posterior

arbore intermediar; pinion viteza a cineca arbore intermediar ;30 - pinion pentru angrenarea permanentcl a arboreJui intermediar; 31 carterul inferior al culiei de vitczc; 32 fulment anterior arbore il1termediar; 33 capae anterior;

flan~ii posterior i 23 pinko mers inapoi; 24 pinion viteza intH arbore intermediar; 25 arbore iutermediar; 26 pinion viteza a doua arbore intermediar; 27 pinion viteza a treia arbore intermediar;

metrului; 21 - capae posterior arborc intermediar; 22 - rulment

tahometru;

18

arbore secundar; 16 - arbore secundar; 17 _ melc antrenare de antrenare; 19 - pinionul tahometruJui; 20 _ capacul taho- 29

28 - pinion vUcza a patla

34

arbore

primar.

20, capacul 1 al arborelui primar ~i capacele anterior 33 ~i posterior 21 ale arborelui intermediar. Arborele primar 34, care este ~i arborele ambreiajului, se sprijina cu capul anterior in volantul motorului iar cu partea posterioara in carcasa cutiei, pe rulmentul 2; capatul din interiorul cutiei se termina cu pinionul 3 al angrenarii permanente. Arborele secundar 16, sprijinit cu capul anterior in interiorulpinionului 3, pe un rulment cu ace, iar cu partea anterioara in carterul cutiei pe rulmentul 15, poarta: inelul de cuplare 11 pentru cuplarea vitezelor intU ~i a doua; inelul de cuplare 8 pentru vitezele a treia ~i a patra; inelul de cuplare 5 pentru vitezele a cineea. ~i a ~asea (priza directa); pinioanele 13, 12, 10, 9, 7 ~i 6 eorespunzatoare mersului inapoi ~i vitezelor intU, a doua, a treia, a patra ~i, respect iv, a cineea; melcul de antrenare a tahometrului 17 ~i f1an~a de antrenare 18. Toate pinioanele sint lib ere pe arb ore , iar butucii inelelor de cuplare sint fixati prin caneluri. Arborele intermediar 25, sprijinit pe rulmentii 22 ~i 32, fixate prin pres are - pinioanele 30 pentru anpoarta grenare permanenta, 29 pentru viteza a cineea, 28 pentru viteza a patra, 27 pentru viteza a treia ~i 26 pentru viteza a doua; arborele este dintr-o bucata eu pinionul pentru viteza intii ~i pinionul de mers inapoi. Pinioanele 28 ~i 27 smt dintr-o bucata, formind de fapt un pinion dublu. Lanturile cinematice ale cutiei de viteze AK 6-80, fara reductor, se realizeaza prin reperele:

Carcasa cutiei de viteze Hidi reductor (fig. 3.21) este formata din: carterul inferior 31, in care sint montati arborii; carterul superior 14 (denumit ~i capacul cuti~i de viteze), in care sint montate axele furcilor; capacul 4 al carterului superior, in care este instalat axul central de comanda, cu levierul selector; capacul tahometrului 80
6

_ viteza
_

viteza intii: 34_3_30-24-12-11-16; a doua: 34_3_30-26-10-11-16;

viteza viteza viteza viteza

a a a a

treia: 34-3-30-27-9-8-16; patra: 34_3-30-28-7-8-16; cincea: 34-3-30-29-6-5-16; ~asea (priza direeta): 34-3-5-16.

Ambreiajul

- c.1019

81

Arborele intermediar trebuie sa. aiba un joc axial de 0,14-0,17 nun. Reglarea jocului se face eu ajutorul inelului distantier din capatul din fat a al arborelui (dintre capac ~i rulment). Reglarea este corecta atunci dnd la rotirea arborelui intermediar se inregistreaza un moment rczistent de 15-20 daN.em. Cutia de vitcze AK 6-80 fara reductor este eonstruita in doua variante: pentru drumuri grcle, eu rampe ~i pentru drumuri bune, fara rampe (cu suprapriza pentru viteza). Constructia este identica, diferind numai dimensiunea pinioanclor ~i rapoartele de transmitere. In cel de-al doilea eaz priza directrt este viteza a cincea, iar vitcza a ~asea (suprapriza) se realizeaza prin pinionul 6, prin urmatorullant cinematic: pinionul 3 (arbore primar) pinionul 30 pinionul 29 - pinionul 6 inelul de

cuplare

arborele

secundar.

In functie de tipul autovehiculului la care se folose~te, eutia de viteze AK 6-80 poate fi montata in pozitie verticaUl (eu capaeul superior in plan orizontal), sau in pozitie "culcaUi" (cu eapaeul superior in plan vertical). In ambele variante, subansamblul de transmitere a comenzii este de tip la distan/ii cu arbore rott"tor(fig. 3.22). Arborele rotitor 4 (arborcle de comanda), prevazut cu levierul selector 5 ~i pirghia de comanda 6, se sprijina in suportul 2, pc rulmentii eu ace 3, suportul fiind dintr-o bucata cu capacuI 1 al carterului superior al cutiei de viteze. Legatura dintre maneta de viteze situata la vol an (nu pe podea) ~i arborele rotitor se face prin articulatia eu cap sferic 9, f1an~a 8 ~i un sistem de tije (pina la coloana volanului ~i in lungul accsteia) ; tija care se articuleaza cu f1an~a 8 este, de asemenea, prevazuta eu f1an~a. ubansamblul de aetionare a inelelor de cuplare pentru variant a fara suprapriza (fig. 3.23) euprincle: cadrul 1

Fig.

3.22.

Subansamblul de transmitere a eomenzii arbore rotitor la eutia AK 6-80:

prin

1 - capacul carterului superior at cutiei de viteze; 2 rotitor; 3 - rulment ell ace; 4 - arbore rotitor; 5 6 - plrghie de comandil; 7 - tijil de suslinere; 8 ticulare; 9 - articulatie cu cap

suportularborelui -levier selectorj fla,!~iI pentru arsferic.

de sustinere a tijelol' eu furci, care este ehiar earterul superior al eutiei de viteze tija 2, care se sprijina in loea~urile 16 ~i pe care sint montate furca 3 ~i man~onul 12 de cuplare a mersului inapoi; tija 4, sprijinita in loea9urile 15, avind montata furea 11 pentru euplarea vitezelor a cineea ~i a ~asea; tija 8, sprijinWi in loca~urile 14, 83

82

3.1.8. Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV 80


Cutia de viteze AK 6-80 cu reductor GV-80 (fig. 5.24) este un ansamblu compus din cutia de viteze AK 6-80, prezentata la 3.1.7., ~i un reductor GV-80. Acest ansamblu realizeaza 12 viteze pentru mersul inainte ~i doua. viteze pentru mersul inapoi. In acest ansamblu, la cutia de viteze AK 6-80 se inlocuie~te arborele primar cu unul mai scurt, care este ~i arborele secundar al reductorului. Carcasa 4 a reductorului GV-80 este din doua parti simetrice, eu planul de separatie in plan vertical; semi-

Fig. 3.23. Subansamblul de acponare a inelelor de cuplare la cutia de viteze AK 6-80, fara suprapriza:
V- cadrul tijelor; 2 - tij1\ pentru cuplarea mersulul fnapoi; 8 furc1\ pentru cuplarea tij1\ pentru cuplarea vitezelor a cincea ~i a ~8Sea; 5 furc1\ pentru mersulul fnapol; 4 cuplarea vitezelor a treia ~i a patra; 6 -furc1\ pentru cuplarea vitezelor fnUl ~i a doua; tlj1\ pentru cupJarea vltezelor a 7 tlj1\ pentru cuplarea vitezelor fnUl ~i a doua; 8 man~on pentru vitezele fntli ~i a doua; 10 man~n pentru vitezele treia ~i a patra; 9 a treia ~i a patra; 11 furc1\ pentru cuplarea vitezelor a cincea ~I a ~sea; 12 m~n de cuplare a mersului Inapoi; 13 -Ioca~ pentru tija de cuplare a vitezelor fnUl ,I a doua; 14-loca, pentru tija de cuplare a vitezelor a treia ~i a patra; 15 -foca~ pentru tlja de cuplare a vitezelor a cincea ~i a ~asea; 16 -Ioca, pentru tija de cuplare a mersului fnapoi I 17-cap conic; 18 ~i 19-arcuri.

2
f

If 10 9

avind montate furca 5 ~i man~onul 10 pentru cuplarea vitezelor a treia ~i a patra; tija 7, sprijinita tn loc~urile 13, avind montate furca 6 ~i man~onul 9 pentru cuplarea vitezelor intii ~i a doua. Fiecare tija. este prev11.zuta. cu 0 siguranta. formata. dintr-un cep conic, 17, ~i unul sau doua. arcuri, 18 ~i 19. Sistemul de blocare dintre tijele furcilor este format din doua. bile ~i un ~tift, ca la cutia de viteze AK 5-35. Reglarea jocului axial al furcilor se face conform celor prezentate in fig. 3.19. 84

8 7 6

Fig. 3.24 Cutia de viteze AK 6-80 eu reduetor GV 80: 1 - arborele principal al reduc.torului; 2 - rulmentul arborelui principal; 3 - pinionul arborelui principal; 4 carcasa reductorului; arborele prlmar al cutiei de viteze; 6 rulmentul posterior al 5 arborelui intermediar; 7 - arbore1eintermediar; 8 - pinion angrenare permanentZia~bore intermediar; 9 -'- rulmentu] anterioar al arborelui intetmediar; 10 - capacul anterior al arborelui intermediar; 11 - sin.. croni7~torul reductorului.

--

I
carcasa posterioara se asambleaza la partea fronta11:La la carcasa cutiei de viteze, iar semicarcasa anterioarA. ambreiajului. Arborele principal 1 este !?i arborele ambreiajului. Pc capatul acestuia din interiorul carcasei este montat, pe doi rulmenti cu ace, pinionul 3, care este prevazut cu dantura frontala pentru sincronizator; acest capat este prevazut cu un alezaj in care se sprijina arborele primar 5 al cutiei de viteze. Arborele principal este sprijinit in semicarcasa anterioadi. pe rulmentul 2, fixat in carcasa, printr-un inel de siguranta, !?i flan!?a arborelui primar. Arborele intermediar 7, dintr-o bucata cu pinionul 8, se sprijina, in ambele semicarcase, pe rulmentii eu role conice 6 ~i 9. Capatul posterior al arborelui are un alezaj cu caneluri prin care se imbina cu arborele intermediar al cutiei de viteze, formind eu acesta tot timpul corp comun. J oeul axial al arborelui intermediar trebuie sa fie de 0,12-0,15 rom. Reglarea se face prin garnituri de reglare, la verificare trcbuind sa se obtina un moment de 15-20 daN.cm.; Sincronizatorul 11 este format din elementele indicate in fig. 3.25. Actionarea reductorului se face pneumatic, eomutatoml fiind montat pc maneta de sehimbare a vitezelor, montata pe volan. Meeanismul de actionare (fig. 3.26) este format din: inelul 1, fixat pe inelul de euplare al sincronizatorului; axul 2 eu furcile de aetionare a inelului 1, sprijinit pe rulmenti eu ace in loc~urile 5, executate in cele doua semicarcase; furca de comanda 3, fixata cu un capat pe eanelurile axului de eomanda iar cu celalalt capat articulata cu tija pistonului cilindrului pneumatic 4. Prin deplasarea inelului sineronizatorului 11 (v. fig. 3.24) ditre dreapta (cum privim figura), se creeaza legatura rigida intre arborele principal al reductorului ~i arborele

(I

!2~ /II

~o60
J

01600
L~8 "'9
3.25. Sincronizatorul
4-

Fig.
1,3, 19;,i 22

redl1ctorl11ui:

_ rulwen!i; 2 ~I 25 -Inele; roai1t~ dintate; (j _ butuc; 7 - inel;

arborelui principal; 5 ~i 14 - co. 8, 10 ~i 11 - arcuri; 9 - protectia arcului; 12-element de blocare; 13-man~on de cuplare; IS ~i 18-inele elastice; 16, 17 ~i 21 -incle distantierc; 2O-arborelc primar al cutiei de ,'ilezc AI{ 6-80; 23-semiinel; 24 - siguran!e. pinionul

primar al cutiei de viteze, obtinindu-se !?ase viteze, ale earor lanturi einematice au fost prezentate in 3.1.7. Prin dcplasarea inelului sincronizatorului eatre sting a, pinionul3 se fixeaza pe arborele principal al reductorului, mi!?earea accstuia fiind transmisa, prin pinionul 8, la arborele intermediar 7 !?i apoi la arborele intermediar al eutiei de viteze, obtinindu-se inca !?ase viteze. Intrucit, dupa valoarea raportului de transmitere, treptele de viteza obtinute eu reductor se incadreaza intre treptele de viteza obtinute de eutia de viteze AK 6-80 fara reduetor, numerotarea eelor 12 viteze obtinute de la 0 eutie AK 6-80 eu reductor este urmatoarea: viteza intii este viteza intii a cutiei AK 680

(v. fig. 3.21)

86

87

- viteza a zecea - viteza a cineea a eutiei AK 6-80 eu GV 80;


viteza a unsprezeeea AK 6-80; - viteza a douasprezeeea AK 6-80 eu GV 80.

vite3a a ~asea a cutiei


- viteza a ~asea a eutiei

Deci, vitezele eu numar fara sot indicate pe seleetorul de la bord sint viteze obtinute fara reduetor, iar eele eu numar eu sot sint obtinute prin euplarea reduetorului. Urmarind fig. 3.24 ~i 3.21, 1anturile cinematice ale eelor ~ase trepte de viteza determinate de reductor se realizeaza prin reperele:

25-24-72-77-76(v. fig. 3.21);


- viteza a patra: 7-77-3-8-7~i25-26-70-71-76; - viteza a ~asea: 7-11-3-8-7~i 25-27-9-8-76; - viteza a opta: 7-77-3-8-7~i 25-28-7-8-76; - viteza a zeeea: 7-11-3-8-7 ~i 25-29-27-65-76; - viteza a douasprezeeea: 7-11-3-8-7 ~i 25-303-5-76.

viteza a doua:

7-11-3-8-7

(v. fig. 3.24) ~i

Fig. 3.26. Actionarea ffductorului GV-80: 1- ine];2 - axulcufurciledecOIr.and~;3 de suslinere. - lurca de comandti; 4 -cilindrol pneumatic; 5 -Ioca~urile

- viteza a doua este viteza fntH a eutiei AK 6-80 eu reductor GV 80;

viteza eu- GV 80; a sasea - viteza a treia a eutiei AK 6-8) , viteza eu-GV 80; a opta 88

- viteza a patra - viteza a doua a eutiei AK 6-80 eu GV 80; - viteza a cineea - viteza a treia a euti::i AK 6-80 ; viteza a ~aptea

- viteza a treia - viteza a doua a eutiei AI{ 6-8) ;

3.1.9. Cutia de viteze S 6-80


Cutia de viteze ZF S 6-80 (fig. 3.27) este folosita la transmisia automobilelor ROMAN 111 UD eehipate eu motoare D 2156 HMU. Este 0 cutie de viteze eomplet sineronizata, eu eomanda lateraUi de tip eu arbore rotativ, care asigura ~ase viteze, dintre care una suprapriza pentru mersul inainte ~i una pentru mersul inapoi, nesineronizata. Pinioanele angrenajelor pentru mersul inainte sint in angrenare p~rmanenta. Din punet de ve89

viteza a patra a eutiei AK 6-8)

viteza a patra

a eutiei AI{ 6.8);

- viteza a noua - viteza a cineea a eutiei AK 6-80;

Fig. 3.27. Cutia de viteze

S 6-80.

dere eonstruetiv este identidi eu eutia de viteza AK 6-80, dcosebindu-se de accasta prin aeeea ea inelele de euplare slnt prevazute eu sineronizatoare.

3.1.10. Cutia de viteze ASH 75-2-8


Cutia de viteze ASH 75-2-8 (fig. 3.28), folosita la transmisia autobuzelor Ikarus tip 260 ~i 280, eehipate eu
Fig. 3.28. Cutia
1carcasa ambreiajului; 2fulmentu!

de viteze
de presiune;

ASH 75-2-8:
3

~
4 -

pacul arborelui primar; 5 - carcasa cutiei de viteze; 6 - pinion arbore primar; 7 - sincronizator pentru vitezele a patra ,i a cineca; 8 - rama de blocare; 9 - capacul suport pentru maneta de viteze; 70 -maneta de viteze; l1-furc~ pentru cuplarea vitezelor
tijelor;

furea de dcbreiere:

ca.

a patra ~i a cineca; 12 74 - pan~; 15 -

treia arbore secundar; 17 - tija pentrucuplarea\THezetor doua ~i a treia; 18-fureA a pentru cuplarea vitezelor a doua ~i a tr~ia; 19-sincronizator pentra vitezele a doua ~ia treia;20 - ~tift pentru cuplarea vitezelor a doua ~i a trcia; 21 - capacul cutiei de
viteze; 22

tija pentru cuplarea vHezelar a patra ~i a cineca; 13 - cadrn! pinion vitcza a patra arbore secundar; 16 - pinion viteza a

lntii ~i mersul inapoi; 25 ~ furca pcntru caplarea vitezelor lntH ~i de mers lnapoi; 26 nion viteza lntH ~i mersal lnapoi; 27 - bol~ de contact; 28 arbore secundar; 29 melc tahometru; 30 - pinion tahometru; 3' capacul tahometrul ui; 32 flan~ii de trans.

hilA; 23

pinion viteza a doua arbore secundar;

24

tija de cuplare viteza

misie; 33 -

arbore intermediar; 35 - pinion viteza a trcia arbore intermediar; 36 - pision viteza a patra arbore Intermediar; 37 couductii de ulel; 38 filtru de ulel; 39 pinion
angrenare permanent.l

dantura pinion

viteza

tntii arbore intermediar; interwediar j 40

34

-arbore

--

- pi.

pinion

vitcza

a dona

arbore

intermediar.

91
90

motoare D 2156 HMU, realizeaza cind viteze de mers inainte ~i una pentru mers inapoi. Vitezele intii ~i de mers inapoi se cupleaza prin deplasarea pinioanelor respective, iar vitezele a doua a cincea sint sincronizate. Pinioanele arborelui intermediar sint fixate pe arbori prin caneluri. Dantura pinioanelor pentru viteza intii ~i pentru mersul inapoi de pe arborele intermediar este executata chiar pe arbore. Pinioanele de pe a patra se arborele secundar pentru vitezele a doua sprijina pe cite doi rulmenti cu ace. Cu exceptia pinionului pentru viteza intii de pe arborele secundar, restul perechilor de pinioane, corespunzatoare treptelor de viteza sint in angrenare permanenta. Arborii primar ~i secundar se sprijina, in carcasa cutiei de viteze, pe rulmenti cu bile, iar arborele intermediar se sprijina, in fata, pe un rulment cu role conke, iar in spate - pe un rulment cu bile. Ungerea cutiei de viteze este asigurata in dublu sistem prin presiune ~i prin barbotaj. Ungerea sub presiune se realizeaza cu 0 pompa montata la capatul anterior al arborelui intermediar, care aspira uleiul din baie printr-un filtru ~i 11trimite sub presiune, prin conductele practicate in carcasa cutiei ~i arbori, pina la rulmentii cu ace ai pinioanelor. Comanda cutiei de viteze este de tipul cu maneta la distanta ~i levier central in capacul cutiei de viteza. Lanturile cinematice ale vitezelor se realizeaza prin reperele :

3.1.11 Cutia de viteze 6 MS-70


Cutia de viteze ~ MS-70 (fig. 3.29), folosita la transmisia autobuzelor. SANOS 12/14 echipate cu motoare de tipul 2F /205 ~i 2F /212 A, realizeaza ~ase viteze de mers inainte ~i una pentru mersul inapoi. Viteza a cincea este

Fig. 3.29. Cutia de viteze 6 MS-70.

viteza intii: 6-39-40-33-26-28;

- viteza a doua: 6-39-40-34-23-19-28; - viteza a treia: 6-39-40-35-16-19-28; - viteza a patra: 6-39-40-36-15-7-28; - viteza a cincea (priza directa) 6-7-28.
92

priza direcUi (raport de transmitere 1 : 1)~ iar viteza a ~asea, care este suprapriza (raport transmitere 1 : 0,714) ofera posibilitatea ca in aceasta treapta. arborele secundar sa. aiba. 0 turatie mai mare dedt arborele primar. Cu exceptia vitezei intii, toate celelalte trepte de viteza slnt sincronizate. Pe arborele secundar, pinioanele corespunzatoare vitezelor a ~asea, a patra, a treia, a doua ~iintii sint montatf pe rulmenti cu ace iar sincronizatoarele sint fixate pt arbore pe caneluri. Pe arborele intermediar, pinionu pentru angrenarea permanenta. cu arborele primar ~ pinioanele corespunzatoare vitezelor a ~asea, a patra ~ a treia, slnt rigidizate pe arbore prin caneluri, iar pini oanele pentru viteza a doua ~i lntii slnt dintr-o bucat1 cu arQorele. 9i

lJ~

II>

~2 ;;;r--4 ~5

9-4:7 8

Comanda eutiei de vlteze 6 MS- 70 este de tipul eu malleta. la distanta ~i arbore rotitor, montata in eapaeul eutiei de viteze. Subansamblul de aetionare a sineronizatoarelor ~i a pinioanelor baladoare (fig. 3.30), asemanator eu eel al eutiei de vi-

format din: eadrul 1 If_____ de sustinere a tijelor, montat sub eapaeul eutiei de viteze; tija 2, Fig. 3.30. Subansamblu de aetionare a eu furea 3 pentru mers sineronizatoarelor ~i pinioanclor la eutia inapoi ~i man~onul de de viteze 6 MS-70: euplare 10; tija 4, eu 1- cadrul de suslinere a tijelor; 2 - tijA pcntru cuplarea mersului fnapoi; 3 - turei (teei la tel) furea pentru vitezele pentru euplarea vitezelor fntll pillA la a eincea inintii ~i a doua ~i manelusiv; 4 - tijii pentrn euplarea vitezelor fntli ,i a doua; 5 - tijA pentru euplarea vitezelor a treia ~onul de euplare g; ~ia patra; 6 - tijA pentru cuplarea vitezei a fasea; 7 - manfOn euplare viteza a ,asea; 8 - manfOn tija 5, eu furea pentru cuplarevitezelea treia ,i a patra; 9 - manfOn cuplare vitezele Intli ,i a doua; 10- manfOn vitezele a treia ~i a cuplare mersul fnapoi; 11 - tureA euplare viteza a ~asea. patra ~i man~onul de euplare 8; tija 6, eu furea 11 ~i man~onul de euplare 7 pentru viteza a ~asea. In subansamblul eomenzii la distanta (fig. 3.31), legatura dintre arborele rotitor montat pe eutia de viteze ~i maneta de viteze de la postul de eondueere se face printr-o transmisie eompusa din trei argori eu ar94

7~

~=

~__ __6

teze AK 6-80, este

Fig. 3.31. Comanda eutici de viteze 6 MS-70: a _ suportulmaneteideviteze;b - comandala distanla; 1 - manetadeviteze;2 - levi.. de comandA; _ suportullevicruluide comandA; suportul comenzii la distan\a 3 4
j

_ _

tijA de comandA; 6 _ arbore cardanic posterior; 7 arbore intermcdiar posterior arbore cardanic cent:-al; 9 - arborc intermcdiar anterior; 10 - arbore cardani( anterior.

--

tieulatii eardanice, 6, _8 ~i 10. ~i doi arbori interme. diari, 7 ~i 9. La autobuzele SAN as 12/14 eu motoare tip 2F /205 ~ 2F /212A se folose~te ins5. ~i eutia de viteze ZF -S6-70< eomplet sineronizata. eu ~ase vitcze de mers inainte. dintn care viteza a cineea este priza directa, ~i una pentru mersu

inapoi. Construe~ia arborelui primar ~i a arborelui intermediar este asemanatoare eu eea a arborilor eorespunzatori de la cutiile de viteza ZF-AK 6-80 ~i 5 6-80. Comanda eutiei de viteze ZF 56-70-3 este de tipul la distanta, eu arbore rotitor.

viteze ~i un ambreia j, 1, prin care se poate solidariza eoroana eu arborele pinionului planetar 5; - doua, trei ~i ehiar patru pinioane 4, denumite sateliti, care angreneaza eoneomitent eu pinionul planetar 5 ~i eu eoroana 2, repartizate la distante egale pe cjreumferinta pinionului planetar;

3.2. Cutii de viteze planetare


Cutia de viteze planetara este formata din mai muIte angrenaje planetare eu ajutorul earora se obtine redueerea sau amplifiearea turatiilor arborilor lor. Angrenajul planetar eel mai simplu (fig. 3.32) euprinde: - un pinion central, 5 denumit planetar (sau solar), montat pe arborele eonduditor 8; 0 eoroana, 2, eu dantura interioara, prevazuta eu un arbore coaxial eu arborele planetar, un meeanism de frinare 3 care poate bloea eoroana in raport eu eutia de

un portsateliti

6 pentru

sprijinirea

axelor

satelitilor,

b
5 - pinion planetar; 6 - portsate1i\i; 7 - arbore condus; 8 - arbore conduciitor.
a sec\iune breiaj; 2 -

Fig. 3.32. Angrenajul


longitudinala; b

coroanA;

3-

sec\iune transversalii; 1 mecanism de frinare; 4 - sateli t;

pJanetar:

- am-

prevazut eu arborele 7, coaxial eu arborele pinionului planetar. Angrenajul planetar deseris nu poate deveni organ de transmitere dedt dad: unul din eei trei arbori devine arbore eondueator (euplat eu arborele motorului), al doilea arbore eondus (euplat eu transmisia autovehieulului), jar al treilea sa fie imobilizat eu 0 frina sau eu un ambreiaj. Avind in vedere ea din trei elemente eomponente unul se fixeaza iar eelelalte doua sint in mi~eare, orice angrenaj planetar de felul eclui descris poate realiza ~ase rapoarte de transmitere, dintre care: doua ea reductor, unul ea reductor inversor, doua ca amplificator ~i unul ea amplificator inversor. 1n eazul din fig. 3.32 se pot realiza urmatoarele rapoarte de transmiterc: Pozi!ia neutrd (punctul mort) se obtine dnd frina 3 cste slabWi:iar ambreiajul 1 decuplat; pinionul planetar 5, antrenat de arborele eonduditor 8, transmite mi~carea satelitilor 4, dar aee~tia se rotese pc axele lor astfel ea nu pot roti portsatelitul 6, arborelc 7 al acestuia nepurindu-se roti din eauza inertiei autovehiculului. Priza directd se obtine dnd frina 3 este slab Wi iar ambreiajul 1 este euplat; prin solidarizarea eoroanei 2 eu arborele eonduditor 8 ~i deci ~i eu pinionul planetar 5, satelitii 4 nu se mai pot roti in jurul axelor lor, astfe! ea antreneaza diseul portsateliti ~i arborele eondus, eu 0 rotatie egala eu eea a arborelui eonduditor. Treapta de demultiplicare se obtine dnd Mna 3 este strinsa iar ambreiajul 1 deeuplat; pinionul planetar 5
.

96

Ambreiajul

- c. 1019

(zatul

2)

97

...,.

obliga satelitii sa ruleze pe coroana 2 ~i in acela~i tilllp ~i ~ jurul axel or proprii, ceea ce antreneaza rotireaa discului portsateliti ~i. respectiv. a in acela!?i sens arborelui eondus 7, lnsa. eu 0 turatie mai mica. dedt turatia pinionului planetar, numarul dintilor aeestuia fUnd lllai lllic dedt numarul dintilor eoroanei. Raportul de transmit ere in acest caz este

~8,7

n1 =-

n2

= 1

Zz +- ,

Zs

unde: n2 este turatia


112

arborelui condueator

8;
1

turatia

arborelui condus 7;
5.

Z2 Zs

numarul de dinti ai coroanei 2; numarul de dinti ai pinionului planetar

najele planetare pentru viteza Intli ~ia treia ~i portsateliti in angrenajulplanetarpentru viteza a doua ~i pinion planetar In angrenajul pentru mers Inapoi; 7-frln~; 8 _ coroan~ In angrenajul planetar pentru mersul Inapoi; 10 ~i 11 portsateliti;
12

2, 4, 6 ~i 9 sateliti; 3 coroan~ in angrenajul planetar pentru viteza a doua ~i portsateliti in angrenajul plane tar pentru viteza a treia; 5 coroan~ in angre-

_ ambreiaj; _ arbore

Fig. 3.33. Cutia de viteze Wilson:

In conc1uzie, prin montarea in serie a mai multor angrenaje planet are, se poate obtine 0 cutie de viteze cu mai multe trepte; care ofera 0 trecere u~oara ~i fadi pauze de la 0 treapta la alta0 functionare silentio as a ~i 0 buna adaptabilitate la automatizare. Trebuie mentionat ca in prezent se produc ~i cutii de viteze mixte, formate dintr-o cutie de viteze in trepte cu pinioane baladoare ~i 0 cutie de vitezc cu angrenaje planetare.

condus (cardanic); 13 ~i 19 - pinioane planetare;


Inapoi; 15

pentru

mersul

planetar

pentru

viteza a dous;

14 angrenaj planetar angrenaj planetar pentru viteza Intli; 16 angrenaJ 17 - angrenaj planetar pentru viteza a treis; 18 arbore

conducator (motor).

3.2.1. Cutia

de viteze

Wilson

Angrenajele planetare au comun arborele conducator 18 ~i arborele condus 12, cuplat cu transmisia. Pe arborele conducator 18 este montat pinionul planetar 13 (dublu), pentru angrenajele 15 ~i 16, pre cum ~i discul conducator ~i placa de presiune ale ambreiajului 1. Pentru obtinerea vitezelor necesare angrenajele planetare sint legate intre ele in serie, prin urmatoarele piese :

_ coroana
_

5 a angrenajului planetar 15 pentru viteza

Cutia de viteze Wilson (fig. 3.33) este 0 cutie de viteze formata din patru angrenaje planetare, 14, 15, 16, 17, ~i un ambreiaj, 1, care reali?eaza patru viteze pentru !TIcrsul Inaintc ~i una pentru mer sui inapoi. Se folose~te la autobuz,:'(' SA\T{EM ~i unele autocamioane grele Leyland. 98

intti, este poi, doua

care este construita. astfel incit, in acela~i timp, pinion planetar pentru angrenajul 14 de mers inadisc portsateliti pentru angrenajul 16 al vitezei a ~i coroana pentru angrcnajul 17 al vitezei a treia; coroana 3 a angrenajului planetar 16 pentru viteza a doua, construWi. astfel indt, in acela~i timp, este ~i portsateliti pentru angrenajul 17 al vitezei a treia j 99

- pinionul planetar 19 al angrenajului 17 pentru viteza a treia, care, in acela~i timp, este ~i discul condus al ambreiajului 1. Viteza ntii se realizeaza prin frinarea coroanei 5 a angrenajului planetar 15 prin urmatorul lant cinematic: 18-13-6-11-12. Viteza a doua se realizeaza prin frinarea coroanei 3 a angrenajului planetar 15 prin urmatorullant cinematic: 18-13-4-5 (angrenajul 15) -6-11-12. Viteza a treia se realizeaza prin frinarea pinionului planetar 19 al sistemului planetar 17 prin urmatorul lant cinematic: 18-13-4 (angrenajul 16)-3 (angrenajul 16) - 2 (angrenajul 17) - 5 (angrenajul 15)6-11-12. Viteza a patra - priza directa - se realizeaza prin cuplarea ambreiajului 1, situatie in care satelitii nu se mai rotesc in jurul axelor lor, ci numai in jurul axei pinioanelor planetare, angrenajele fnuctionind ca un tot compact, astfel ca mi~carea ajunge la arborele condus prin p ortsateli tul 11. M ersul napoi se realizeaza prin frinarea coroanei 8 a angrenajului planetar 14, prin urmatorullant cinematic: 18-13-6-5 (coroana in angrenajul 15 ~i pinion planetar in angrenajul 14) - 9-10 - arborele condus (cu mi~care inversata). Punctul mort sau pozitia neutra se obtine atunci dnd ambreiajul 1 ~i frine1e 7 ale tuturor angrenajelor sint decuplate.
3.2.2. Cutia de viteze ZF 5 5-110 GP Cutia de viteze ZF 5 5-110 (fig. 3.34) este 0 cutie GP de viteze compusa dintr-o cutie cu cinci trepte cu pinioane baladoare ~i un angrenaj planetar, care impreuna
100

asigura 0 yiteza de mers foarte incet (denumit Krieehgang in limba germana~i Crawler in limba engleza), opt viteze de mers inainte ~i una pentru mersul inapoi.

Cntia de viteze 2 poate fi 0 cutie 5 5-35 sineronizaUi,

de tip "euIcat" ~i cu comanda prin arb ore rotitor (v. 3.1.6), san 0 cntie de viteze de tip AK-5 nesineronizata (y'. 3.1.5); in acest ultim caz cntia de viteze poarta denumirea 5-K-IlO GP. Angrenajnl planetar 1 cu angrenare interioadi, inchis intr-o careasa format a din doua bucati, asamblate in plan vertical, este format din: pinionul planetar 13 (solarnl), montat pe eane1uri la capatul posterior al arborelui secundar 20 al cutiei de viteze ; - satelitii 14, in total patru bud!. ti, sustinuti de discul portsateliti 18, montat pe caneluri pe arborele de transmisie 19 al angrenajului planetar; - coroana 15 cu dantura interioara, al direi butue se rote~te liber pe butucul portsatelitului 18; - suportul 16 pentru blocarea (frinarea) coroanei in raport cu carcasa angrenajului planetar;

mecanismul

de cuplare

17, prin

care,

pe de 0 parte,

se poate bloca coroana in raport cu careasa angrenajului planetar, iar pc de alta parte, se poate rigidiza coroana la arborelc de transmisie 19. Comanda acestei cutii de viteze este de tipul la distanta, transmisia facindu-se printr-o instalatie electropneumatid!. iar actionarea prin arb ore rotitor. De ase- . menea, cuplarea-decuplarea angrenajului planetar se fae electropneumatic. V iteza de mers foarte nee! se rcalizeaza prin cuplarea vitezei intii in cutia de viteze ~i blocarea coroanei angrenajului planetar in raport eu carcasa, prin urmatorul lant cinematic: 4-27-23-10-11-20-13-14-18-19. 101

- ...--

I
<Fig. 3.34. Cutia de viteze ZF 5 S

a - sec~iunelongitudinalli; b -Ian~ul cinematic al viterelor; 1 - angrenajulplanet'


5
2 7 pinion viteza a trcia arbore secl1ndar;8 - sincronizatorul vitezelor a doua ~i a trti 9 - piniaDu] vitezei a doua arbore secundar; 10 - pinion viteza intii arbore secundl
11

110 GP:

- culia de viteze; a - comandaaprin 'arbore- rotitor; 4 - pinionul arboreluiprim; - sinc:ronizator vitezaa patra~i cincea;6 pinionvitezaa palraarboreecund s
sincronizatorul

cundar; 13 pinion planetar; 14 sateli~i; 15 coroana angrenajului pleaneb 16 suport pentru blocare coroanei; 17 mecanism de cuplare; 18 portsatelJ 19 arbore de transmisie; 20 - arbore secundar; 21 pinion pentru inversarea mi~ la mersul Inapoi; 22 pinion mers Inapoi arbore intermediar; 23 pinion viteza Ir arboreintermediar; 4 - pinion viteza a doua arbore intermediarj 25 - pinionvit 2 a treia arbore intermediar; 26 pinion viteza a patra arbore intermediar; 27 pin angrenare permanenU arbore intermediar; 28 arboreintermediar;29 arbore pritt

vitezelor

Intli

~i mersul

Inaoi;

12

pinion

mers

Inapoi

arbore

matic:

Viteza intii se realizeaza prin euplarea vitezei a do] in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei angrenajului pJ netar in raport eu eareasa, prin urmatorullan~ cinemati 4-27-24-9-8-20-73-74-78-79. Viteza a doua se realizeaza prin euplarea vitezei treia in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei angrenajui planetar in raport eu eareasa, prin urmatorul lan~ cir

4-27-25-7-8-20-73-74-78-79.
prin urmatorul lant cinematic:

Viteza atreia se realizeaza prin euplarea vitezei patra in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei planetare
raport

Nersncet i -+ VI -+

-26-6-5-20-73-74-78-79. Viteza a patra se realizeaza prin euplarea prizei dire in eutia de viteze ~i bloearea eoroanei planetare in rap eu eareasa, prin urmatorul lant cinematic: 4-5-2l 73-74-78-79.
V itezele de la a cincea

eu eareasa,

4-

V2 S

VJ -+ V -+

LJ
LJ o t-::...:=
1

V7
Atrsinopd

-+ \i;-Va

'

~.
--r---a::J

grenajele planet are. In aeest seop se deblocheaza roana fata de eareasa ~ise rigidizeaza eu arborele de tra misie 79, tot prin meeanismul de euplare 77, caz in c sateli~ii, eoroana ~i arborele de transmisie se rotese preuna eu arborele seeundar al eutiei de viteze, datol pinionului planetar 73. Vitezele a cineea - a opta realizeaza prin urmatoarele lanturi cinematice: 10~

a opta se realizeaza fara

102

----

viteza a cincea prin lantul cinematic at vitezei a doua din cutia de vitezc; - viteza a ~asea prin lantul cinelnatic al vitezei a treia din eutia de viteze; viteza a ~aptca prin lantul cinematic al vitezei a patra din eutia de viteze; - viteza a opta prin lantul cinematic al prizei direete din eutia de viteze. V iteza pentru mersul fnapoi se realizeaza prin desolidarizarea eoroanci de arborele de transmisic si bloc area acesteia in raport eu carcasa ~i prin cuplarea' treptei de mers inapoi in eutia de viteza, prin urmatorul lant cinematic: 4-27-22-21-12-11-20-19.

3.3. Intretinerea cutiei de viteze ,


Operatiunile sint prevazute de intretinere neeesare in tabelul 3.2. eutiilor de viteze
Tabelul 3.2.
Opera! ii de intre!inere la eutia de viteze
Periodicitatea Opcralia Automobile
ell motor Cll benzina
I

[km]
Automobile Cll motor diesel

Verificarea etanseitiitii Verificarea fixiir'ii pd suport Verificarea nivelului ulciului Verificarea stringerii piulitei flan~('i de transmisie ~i stringerii pilllitelor capacelor Verificarea mecanismului de comanda. Schimbarea ulc.iului

Zilnic 2000-2500 2000-2500


800010 000
20 000

Zilnic 3000 3000 12000


24 000

10 000

12 000

104

..

También podría gustarte