Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
AFACERI INTERNATIONALE
INTERNAŢIONALIZAREA
FIRMEI
Rezumat introductiv.......................................................................................................2
I. Alegerea produsului..................................................................................................3
II. Selecţia pieţelor internaţionale...................................................................................4
a. Aplicarea criteriilor de selecţie preliminară.................................................................4
China...........................................................................................................................4
Franţa..........................................................................................................................6
India............................................................................................................................8
Irlanda........................................................................................................................11
Italia...........................................................................................................................12
Maroc..........................................................................................................................13
Portugalia....................................................................................................................14
Republica Moldova.......................................................................................................16
Ungaria.......................................................................................................................17
Marea Britanie.............................................................................................................19
Concluzii preliminare....................................................................................................20
b. Selecţia pieţelor de interes.........................................................................................22
Irlanda........................................................................................................................23
Marea Britanie.............................................................................................................31
III. Selecţia pieţei ţintă – Marea Britanie.......................................................................37
Potenţialul produsului...................................................................................................37
Distribuţia locală..........................................................................................................39
Identificarea clienţilor...................................................................................................40
IV. Strategia de intrare pe piaţă....................................................................................41
Mix-ul de marketing......................................................................................................42
Concluzii......................................................................................................................44
Bibliografie..................................................................................................................45
Rezumat introductiv
Ţările care fac obiectul studiului nostru sunt: China, Franţa, India, Irlanda, Italia, Maroc,
Portugalia, Republica Moldova, Ungaria şi Marea Britanie.
China
Accesul pe piaţă
Din anul 1992, tariful vamal chinez se bazează pe Nomenclatorul Internaţional al
Sistemului Armonizat de Desemnare şi Codificare, până la nivelul de 6 cifre şi constă în
subdiviziuni până la 8 cifre. La 1 ianuarie 2006 a intrat în vigoare noul tarif Vamal al R.P.
Chineze care se aplică nediscriminatoriu tuturor produselor de import provenite din ţările
membre OMC. Taxele vamale se aplică asupra valorii CIF a mărfurilor. Din ianuarie 1994,
China a introdus în sistemul său fiscal taxa pe valoare adăugată (TVA). TVA se aplică asupra
tuturor bunurilor, inclusiv a celor din import. TVA este de 17%, iar asupra anumitor produse
precum cereale, uleiuri vegetale, îngrăşăminte agricole şi cărţi, TVA-ul este de 13%. Sunt
exceptate de TVA anticoncepţionalele, cărţile vechi, ajutoarele internaţionale şi produsele
importate pentru handicapaţi şi destinate în exclusivitate folosinţei acestora. Anumitor produse,
considerate de lux şi celor care dăunează sănătăţii li se aplica un impozit special asupra
consumului, situat în marja 3-45%. În această categorie se includ tutunul, băuturile alcoolice,
cosmeticele, parfumurile, bijuteriile, benzina, motocicletele, vehiculele cu motor şi articolele
pentru jocurile de artificii.
În ceea ce priveşte produsul nostru, vinul, consumul acestei băuturi a crescut rapid pe
parcursul ultimilor ani. În China sunt 110 vinării, numai 20 dintre ele fiind adaptate la
producerea în masă, restul fiind artizanale. Producţia anuală de vin a fost de 560.000 tone în
1997. Dar producţia locală este departe de a satisface cerinţele de 700.000 de tone pe an. Totuşi
exportul în China nu ar fi avantajos dacă luăm în considerare accizele şi distanţa foarte mare
între România şi acest stat.
Franţa
În centrul ţării, clima este temperată de tranziţie, cu ierni reci şi veri calde. Litoralul sudic
al ţării are climă subtropical-mediteraneană, în timp ce în sud-vestul ţării, datorită munţilor
Pirinei clima poate fi, la înălţimi de peste 1.500 de metri, temperat alpină.
În Franţa puterea executivă este reprezentată de Preşedinte, iar puterea legislativă de
Parlament. Principalele grupuri parlamentare sunt organizate în jurul a două grupări politice
opuse: gruparea de stânga, organizată în jurul Partidului Socialist şi gruparea de dreapta
organizată în jurul UMP. Mediul politic este caracterizat de stabilitate.
Politica externă a Franţei a fost puternic influenţată de caracterul de membru fondator al
Uniunii Europene. De asemenea Franţa este o membră activă în numeroase organisme
internaţionale: Naţiunile Unite, OTAN, Organizaţia Mondială a Comerţului, etc.
Economia Franţei este o combinaţie de multe întreprinderi private (peste 2,5 milioane
companii înregistrate) şi de importante (dar în scădere) intervenţii ale guvernului care păstrează o
influenţă puternică asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acţionar la numeroase
societăţi considerate drept strategice (cale ferată, electricitate, construcţii aeronave, etc.). Totuşi
guvernul a început să îşi relaxeze controlul asupra anumitor sectoare şi a început să vândă o parte
din acţiunile sale la anumite companii.
Agricultura antrenează 7% din populaţia activă deşi are o contribuţie redusă în PNB
(3,3%), Franţa situându-se pe locul întâi în Europa şi cinci în lume la producţia de cereale. Ca
valoare a exporturilor agricole, Franţa ocupă locurile doi-trei pe glob. Viticultura este şi ea larg
reprezentată (locul al doilea pe glob la producţia de struguri şi de vinuri). Cea mai mare cantitate
de vin se produce în zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona
Bordeaux, din Cote d’Or de lângă Dijon şi din Champagne. Creşterea animalelor asigură 53%
din valoarea porducţiei agricole. Se cresc bovine, porcine şi ovine.
Accesul pe piaţă:
Introducerea monedei euro şi continua globalizare au făcut ca presiunile competitive să
apese tot mai tare asupra firmelor şi a economiei franceze în ansamblu. Prioritatea numărul unu a
guvernului rămâne asigurarea investitorilor străini de atractivitatea Franţei din punct de vedere
investiţional, deoarece investiţiile sunt văzute ca un impuls pentru creştere economică şi o
modalitate de creare de locuri de muncă stabile.
În Franţa, importurile se lovesc de o serie de bariere netarifare cum ar fi standarde tehnice
complexe şi procedee de testare care uneori par că depăşesc limitele impuse pentru asigurarea
siguranţei şi a performanţei. Deasemenea, toate importurile sunt reglementate de Tariful Integrat
Comunitar (TARIC). Se observă şi o predispoziţie a firmelor franceze de a lucra tot cu firme
franceze sau care fac parte din UE decât cu cele care nu fac parte din UE. Accizele la vin se
situează în jurul sumei de 3,4 euro pentru 100 litri de vin şi de 8,4 euro pentru aceeaşi cantitate
de vin spumos.
Având în vedere că vinul a jucat un rol foarte important în construirea şi dezvoltarea
identităţii naţionale a francezilor, combinaţia vin frantuzesc - gastronomie franţuzească
reprezentând dintotdeauna un motiv de mândrie naţională, dar şi că Franţa ocupă locul doi în
lume, după Spania, privind suprafaţa viticolă cultivată am concluzionat că exportul de vin
românesc pe piaţa acestei ţări nu ar avea succes.
India
În India există şase subtipuri climatice majore, variind de la deşert - în vest la tundre alpine
şi gheţari - în nord. Datorită vecinătăţii Oceanului Indian, se simte prezenţa alizeelor şi a
curenţilor oceanici.
Agricultura este o ramură importantă şi prioritară a economiei contribuind cu 24% la
formarea PIB şi reprezentând 12% din exporturi. Circa 65-75% din populaţia ţării este
dependentă de agricultura.
Industria contribuie la formarea PIB cu 25%. Sectorul petrolier constituie o componentă
principală a economiei. India dispune de numeroase resurse naturale minerale, o pătrime din
resursele minereale mondiale cunoscute, inclusiv aur, argint şi diamante, care au atras atenţia
principalilor operatori şi prelucrători mondiali din domeniu. India a adoptat o politică de
protecţie şi de valorificare a acestora în interesul dezvoltării economice proprii.
Pentru reducerea inflaţiei, guvernul a luat unele măsuri precum: limitarea exportului unor
produse, interzicerea la export a unor alimente de bază (ex. orezul), reducerea taxelor vamale la
unele produse de import.
Sectorul extern este considerat a fi succesul major al reformelor economice, concretizat în:
reducerea serviciului datoriei externe, creşterea exporturilor, stabilitatea monedei locale şi
importante acumulări de rezerve în devize.
Exportul a atins în primele 4 luni ale anului financiar 2008-2009, nivelul de 59,2 miliarde
dolari, iar importurile s-au cifrat la 100,4 miliarde dolari. Deficitul balanţei comerciale în
primele 4 luni ale anului financiar curent a fost 41,2 miliarde dolari.
Accesul pe piaţă:
Principalele taxe pe care le percepe guvernul central sunt: taxa pe venit (cu excepţia
veniturilor din agricultură, unde taxa e percepută de guvernele locale), taxa vamală, accize
centrale şi TVA, care a înlocuit taxa pe vânzări şi taxa pe servicii. TVA se aplică de la 1 aprilie
2005, dar încă nu a fost pusă în aplicare de toate statele. Nivelul TVA este cuprins între 1 şi
20%, produsele fiind împărţite în patru categorii. Totodată sunt 59 produse pentru care nu se
calculează TVA.
Guvernele locale percep la rândul lor următoarele taxe: taxa de timbru, accize locale, taxa
pe venitul din terenuri, taxa pentru practicarea unor profesii.
Sistemul de taxare vamală în India este complex, taxa finală constituindu-se din
următoarele componente:
1. Taxa vamală efectivă care se aplică la valoarea vamală a mărfii (valoarea CIF).
Nivelul maxim al taxelor vamale pentru produsele nealimentare a fost redus de la 5% la 12.5%.
2. Countervaling Duty - CVD, care este de 8-16%, în funcţie de produs, la care se
adaugă un procent de 2% CESS (2% se calculează la procentul de CVD - ex. 2% din 16%,
rezultă o taxă finală de 16.32%).
3. Taxa specială (education cess) care este de 2%.
4. Special CVD – 4% - se calculează la toate importurile.
Cercetarea a confirmat faptul că există o mare piaţă potenţială în India pentru vinuri
importate şi că eliminarea dreptului suplimentar pentru vinuri şi a dreptului suplimentar adiţional
pentru spirtoase ar duce la o reducere a preţurilor de vânzare a vinurilor importate cu 22% la
35% și 23% la 48% în diferite state din India. O reducere a acestei magnitudini ar mări în mod
semnificativ cererea pentru vinuri importate, date fiind preferinţele consumatorilor din India şi
creşterea aşteptată a pieţei din India de vinuri.
Irlanda
Clima este influenţată de Curentul Atlanticului de Nord şi este destul de blândă. Verile nu
sunt foarte calde, iar iernile sunt geroase foarte rar. Precipitaţia este foarte frecventă, mai ales în
forma ploii. În părţi ale ţării, până la 275 de zile pe an sunt ploioase.
Accesul pe piaţă:
Din cauza accizelor relativ înalte la vinuri în Irlanda, o sticlă de vin (0.7 litri), ce valorează
de exemplu 1.8 euro va ajunge pe piaţa Irlandei la un preţ de 10.5 euro. Preţul cu amănuntul la o
sticlă de vin pe piaţa Irlandei se formează în felul următor:
• preţul producătorului - 1.8 euro 17%
• taxa accizelor (3.23 euro/litru) - 2.4 euro 23%
• Costul de transport, marja importatorului/angrosistului - 4.5 euro 43%
• TVA (21%) 1.8 euro 17%
• TOTAL 10.5 euro 100%
Ratele accizelor în Irlanda sunt următoarele:
• la vinurile liniştite cu un grad de alcoolitate mai mic de 15° - 3.23 euro/litru;
• la vinurile liniştite cu un grad de alcoolitate mai mare de 15° - 4.68 euro/litru;
• la vinurile spumoase cu un grad de alcoolitate mai mare de 8,5° - 6.45 euro/litru;
Taxa pe valoarea adăugată aplicabilă la vinuri este de 21%.
Cererea la vinuri în această ţară continuă să crească. În 2007 consumul vinurilor a
înregistrat o creştere de 8,9% pentru a atinge nivelul de 27.3 milioane litri. Această piaţă se
divizează în 3 categorii:
• vinuri efervescente
• vinuri liniştite
• vinuri tari
Trebuie menţionat că Irlanda nu are producţie proprie de vinuri.
Italia
Clima este continentală, cu ierni reci, veri călduroase şi precipitaţii abundente. Italia
peninsulară are un climat mediteranean, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blânde.
De la nord la sud, temperaturile cresc concomitent cu scăderea precipitaţiilor.
Astăzi Italia este o republică democratică şi o ţară dezvoltată, ocupând a şaptea poziţie
conform PIB-ului, a opta conform indicelui calităţii vieţii şi a douăzecea conform indicelui
dezvoltării umane. Este un membru fundator al Uniunii Europene şi unul dintre membri ai G8,
OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.
Membră a grupului G8, Italia reprezintă a şasea economie în 2004, după Statele Unite,
Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii şi Franta. Italia are o economie industrială
diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ţări ca Franţa şi Regatul Unit.
Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii
private şi un sud agricultural, cu o rată a şomajului de 20%.
Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textilă, electronica şi
industria automobilelor. Industria textilă are o veche tradiţie in Italia.
Agricultura este divizată în funcţie de zona agricolă. Se disting astfel zona de nord care
produce zahăr, soia, ridiche, carne şi produse lactate şi zona de sud specializată în fructe, legume,
ulei de măsline, grâu şi vin. Chiar dacă o mare parte din relief nu este potrivit pentru agricultură,
Italia are o mare parte din forţa de muncă angajată în acest sector. Cele mai multe ferme sunt
mici, mărimea medie fiind de numai 7 hectare.
Accesul pe piaţă:
Schimburile comerciale ale României cu Italia se derulează, de la 1 ianuarie 2007, în baza
principiilor instituite de regulile pieţei interne comunitare precum şi cele ale politicii comerciale
comune a Uniunii Europene. În Italia exportul este complet liberalizat, cu excepţia unor
reglementări privitoare la comerţul cu armament, produse stupefiante şi unele produse de înaltă
tehnologie. Licenţele de export sunt necesare numai pentru unele produse agricole. Documentele
comerciale solicitate la operaţiunile de import sunt factura comercială şi documentele de
transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasură, frachtul aerian).
Cu toate acestea, exportul de vin românesc pe piaţa Italiei nu este avantajos având în
vedere că aceasta nu importă cantităţi mari deoarece este o mare producătoare, iar distanţa fizică
între Constanţa şi Roma este de peste 2000 km – ceea ce implică o plată a asigurării, o creştere a
preţului produsului. Italienii produc în primul rând vin roşu, atât din soiuri autohtone, cât şi
internaţionale.
Maroc
Accesul pe piaţă:
In conformitate cu dispoziţiile articolului 1 al Legii nr.13-89 referitoare la activitatea de
comerţ exterior, importul de mărfuri este liber. Există totuşi un anumit număr de restricţii
cantitative la import ce privesc anumite produse deosebite, cum ar fi prafuri şi explozivi, produse
folosite (second-hand) sau anvelope reşapate sau folosite şi aceste mărfuri sunt supuse unei
licenţe de import.
Exporturile de produse care au la bază mărfuri de origine străină, pentru care s-au achitat
drepturile de vamă şi taxele aferente pot beneficia de regimul de franciză pentru componentele
importate, ulterior, în cantităţi corespondente şi având caracteristici identice acelora înglobate în
produsele exportate.
In ceea ce priveste taxele vamale, Marocul aplică Sistemul Vamal Armonizat. Taxele
vamale sunt calculate Ad Valorem la valoarea CIF a mărfurilor. Procedurile de vămuire au fost
accelerate prin introducerea unui nou sistem de inspecţie bazat pe riscuri, ce permite reducerea
cu două zile a timpului necesar la export şi cu 4 zile a celui la import.
În scopul atragerii unui partener de afaceri marocan, exportatorii români trebuie să prezinte
imaginea unor companii demne de încredere, competitive, decise, capabile de inovaţie, de
atingerea unei calităţi superioare şi să fie permanent pregătiţi să stabilească relaţii personale.
Portugalia
Climatul este considerat a fi oceanic în nord şi mediteranean în sud. Portugalia este una
dintre cele mai calde ţări din Europa, temperatura medie anuală situându-se în jur de 13 grade C
în nord şi 18 grade C în sud. Primăvara şi vara sunt însorite, în vreme ce toamna şi iarna sunt
ploioase şi vântoase.
Portugalia a îndepărtat progresiv instituţiile nedemocratice şi s-a stabilizat ca o democraţie
constituţională. În Portugalia a existat întotdeauna o economie de piaţă, conectată la mediul
economic internaţional.
O dată cu intrarea în UE, Portugalia a cunoscut un adevărat miracol economic, fiind în
plină ascensiune (creştere a PNB de la 35 miliarde euro în 1987 la circa 110 miliarde euro în
1997), deşi n-a rezolvat încă o serie de probleme, printre care inflaţia şi balanţa de plăţi (datoria
externă se menţine la peste 20 miliarde euro).
Principala ramură economică este industria prelucrătoare (aproape 1/4 din populaţia activă,
cca 1/3 din PIB), care a crescut, într-un ritm rapid, începând cu 1986. Industriile tradiţionale
sunt: textilă-confecţii, pielărie, ceramică, sticlărie, alimentară (îndeosebi vin, Portugalia fiind
unul dintre principalii producători mondiali, ulei de măsline, produse lactate). Alte ramuri
industriale: siderurgie şi metalurgie neferoasă, industrie chimică şi petrochimică, materiale de
construcţie.
Agricultura este slab dezvoltată, cu excepţia viţei de vie şi a pomilor fructiferi (citrice,
măslini, smochini, meri ş.a.). Celelalte culturi sunt destinate, în principal, consumului intern:
grâu, orez, porumb, cartofi, legume ş.a. În sectorul zootehnic se remarcă creşterea ovinelor şi
caprinelor.
Accesul pe piaţă:
Introducerea mărfurilor originare din ţările UE, precum şi din cele terţe, unde se află în
folosinţă liberă, nu este supusă restricţiilor cantitative nici licenţierii. Importul produselor
agricole şi a mărfurilor industriale provenite din ţări terţe se efectueză în regimul liberului
schimb. Există, însă, mărfuri specifice, precum drogurile, materialele explozibile, armele de foc,
muniţiile, importul cărora este supus obţinerii licenţelor.Unele produse importate, oricare ar fi
originea lor, urmează a fi supuse anumitor reglementări tehnice, inclusiv omologării. Cît priveşte
normele obligatorii acestea derivă din normativele UE.
Nu se poate exporta vin românesc in Portugalia din cauza concurenţei foarte mari. Încă din
timpul Imperiului Roman, Portugalia a fost asociată cu zeul Bacchus, fiind recunoscută pentru
tradiţia în producţia de vin. Cel mai cunoscut este Vinul de Porto. Principalul centru al
comerţului vinurilor este Vila Nova Gaia. Portugalia se află înaintea României în clasamentul
privitor la suprafeţele cultivate cu viţă de vie şi în cel al celor mai mari ţări producătoare de
vinuri, lucru care face inutil exportul în aceasta ţară.
Republica Moldova
Clima este temperat-continentală, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mişcarea generală a
maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest şi
Sud-Vest.
După suprafeţele de plantaţii viticole, producţia globală de struguri şi de vinuri, Republica
Moldova se plasează printre primele ţări din Europa şi din lume. Moldova dispune de un
potenţial viticol de peste 150 mii hectare şi produce anual, în medie, peste 600 mii tone de
struguri, dintre care circa 400 mii tone de struguri sunt procesaţi în vinuri şi alte băuturi
alcoolice. De asemenea, Republica Moldova este unica ţară în lume care exportă peste 90% din
producţia vinicolă fabricată.
Accesul pe piaţă:
Aria exportului include mai mult de 50 de ţări. Cel mai înalt nivel al livrărilor externe de
producţie vinicolă a fost atins în anul 2005, când au fost exportate vinuri şi alte băuturi alcoolice
în valoare de peste 313 milioane dolari SUA. În prezent, Moldova exportă producţie vinicolă şi
în Germania. În structura exportului în această ţară predomină vinurile naturale, dar sunt
exportate şi vinuri spumante, divinuri şi alte produse alcoolice.
Volumul producţiei de vin în Moldova în ianuarie-octombrie 2008 a constituit 1,609
miliarde lei (155,3 mil. dolari), în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 cu 36,1%.
În acelaşi timp, în primele 10 luni ale anului producţia băuturilor alcoolice tari distilate în
expresie bănească a crescut cu 34% - până la 411,8 mil. lei (39,7 mil. dolari)1. Rusia a interzis
exportul vinurilor moldoveneşti la finele lunii martie 2006, invocând că acestea conţineau
pesticide şi metale grele. Până atunci, cota Rusiei constituia circa 80% din volumul total al
exporturilor moldoveneşti de vinuri. Interzicerea livrărilor de vinuri din Moldova a condus la
diminuarea în 2006 a exportului producţiei vinicole moldoveneşti de 5 ori faţă de 2005.
Republica Moldova se mai prezintă şi ca o ţară a vinurilor dulci şi aromate, a căror
varietate de gusturi întrece imaginaţia. Oricum, faimoasele Beciuri de la Cricova, un adevărat
oraş subteran ale căror străzi poartă numele diferitelor soiuri de licoare de struguri, de la
Cabernet, Riesling şi Fetească, la Aligote şi Sauvignon, constituie o atracţie inedită.
Republica Moldova nu importă vinuri.
Mărfurile supuse accizelor, cum ar fi: cafeaua, caviarul, berea, vinul, şampania, alcoolul,
articolele din tutun, produsele petroliere, parfumurile, autoturismele, aparatura electronică,
articolele de giuvaiergerie, comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul Republicii
Moldova sau importate pentru comercializare pe teritoriul ei, precum şi mărfurile supuse
accizelor procurate de la agenţii economici rezidenţi aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care
nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, trebuie obligatoriu să fie marcate cu timbru de acciza.
Lista băuturilor alcoolice supuse accizelor şi cotele accizelor au următoarele valori:
-şampania 10% din valoarea in lei md.;
-vinuri spumante 10% din valoarea in lei md.;
1
Conform Biroului National de Statistica
-alcool între 9% şi 25 % acciza este de 30%;
-alcool peste 25% acciza este de 50%.
Ungaria
Ungaria este situată în zona temperată, este influenţată de trei zone climatice: oceanic,
continental şi mediteran. Vremea uneori este schimbătoare, datorită caracteristiciilor Munţilor
Carpaţi înconjurători, de multe ori tinde să fie secetă mai ales în zona câmpiei Alföld.
Politica externă a Ungariei doreşte deopotrivă îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările învecinate,
dar şi asigurarea drepturilor minorităţilor maghiare de peste hotare, apărarea indentităţii lor şi
impunerea intereselor acestora.
Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în anul 2004. Din acel moment a demonstrat o
creştere economică însemnată. Sectorul privat contribuie cu aproximativ 80% la PIB. Ungaria
atrage aproape o treime din investiţiile străine directe care se îndreaptă spre Europa Centrală.
Momentan, firmele străine controlează două treimi din piaţa manufacturieră, 90% din
telecomunicaţii şi 60% din sectorul energetic. Inflaţia a scăzut de la 14% în 1998 ajungând în
2005 la 3,7%. Ungaria este o ţară cu economie medie dezvoltată, specificul ei este industria şi
agricultura, ţara fiind sensibilă la economia externă.
Industria este săracă în materii prime şi surse de energie. Pe teritoriul ţării se găsesc
minereuri de ţitei, gaze naturale, bauxită, cărbune, caolin, zeolit, perlit, bentonit, precum şi
materiale de construcţii: andezit, riolit, tufá, calcar. Totuşi ţara este nevoită să importe materii
prime.
Agricultura este una din ramurile determinante ale economiei ungare. În structura
insămanţărilor partea determinantă revine cerealelor (grâul, orzul de toamnă şi de primăvară,
triticala, ovăzul, secara, porumbul). Caracteristicile climatice şi geografice fac posibilă cultivarea
a nenumărate soiuri de fructe şi legume, de viţă de vie, plante medicinale, plante pentru ulei
volatil şi ornamentale. Produsele cultivate sunt deosebit de bogate în arome, astfel pot satisface
şi aşteptările consumatorilor pretenţioşi din Europa.
Accesul pe piaţă:
Circulaţia mărfurilor în comerţul exterior ungar, în ultimul deceniu a crescut în mod
continuu, 74% din export se îndreaptă în Uniunea Europeană. Produsele şi serviciile pot fi
importate în Ungaria fără restricţii. Numai pentru anumite produse este necesară licenţa de
import sau export eliberată de Ministerul Economiei şi Transporturilor sau Ministerul
Agriculturii: anumite produse agricole, anumite mărfuri, precum: arme, metale preţioase şi
aliajele acestora, autovehicule, medicamente, materiale radioactive.
Taxa pe valoarea adaugată (TVA) este de: 20% rata standard (fata de 25% cât a fost până
în anul 2005), 15% pentru produsele agro-alimentare, utilităţi publice, cărţi-ziare, servicii
hoteliere, resturante etc, 5% pentru anumite produse farmaceutice, manuale.
Accizele sunt plătite de firmele care vând sau importă produsele incluse în Legea
Accizelor, cum ar fi: produse petroliere (benzină, motorină şi alte derivate petroliere), băuturi
alcoolice (bere, vin, şampanie) şi tutun. Accizele se calculează atât sub forma unui procent din
preţ, cât şi ca sumă fixă pe unitatea vândută. Noua lege ungară a accizelor, în vigoare din
1.01.1998, a fost modificată conform legislaţiei europene. Începând cu anul 2006, accizele sunt
abolite pentru vinuri iar pentru alte produse acestea vor ramâne neschimbate (combustibili).
Dat fiind că producţia anuală de vinuri se cifreaza la 4.2 milioane hectolitri produs în 22 de
regiuni viticole istorice am luat decizia de a nu exporta vin românesc pe piaţa Ungariei.
Marea Britanie
Clima Marii Britanii este una temperat-oceanică, cu ploi prelungite, ceaţă şi geruri foarte
rare.
În comparaţie cu alte naţiuni, suprafaţa agricolă a Marii Britanii este foarte scazută, dar
agricultura Britaniei este intensivă şi foarte productivă. Circa 74% din suprafaţa arabilă a Marii
Britanii este folosită pentru un anumit tip de agricultură – în special de cereale (porumb, orz,
rapiţă) şi alte culturi precum zahăr, fasole sau mazăre.
Produsul Intern Brut (PIB) al Marii Britanii a scăzut cu 0,5% în ultimii 3 ani, cea mai
ridicată valoare începând din 1990, ca urmare a reducerii cheltuielilor consumatorilor casnici.
PIB pe 2006 a fost de circa 1,833 trilioane USD (locul 6 în lume); pe cap de locuitor – 30.470
USD (locul 18 în lume). Se aşteaptă în continuare ca PIB-ul să coboare cu aproximativ 1,5% în
2009 şi cu 1% în 2010.
Accesul pe piaţă
Nivelul taxei pe venit variază între 10 şi 40% pe an. Nivelul general al impozitului pe
profit este de 30%. Nivelul general al TVA este de 17,5%. Întreprinzatorii particulari şi firmele
plătesc TVA doar dacă realizează un volum de afaceri de peste 61.000 lire/an. La o serie de
bunuri şi servicii nu se aplică TVA. În categoria cu TVA zero intră: toate bunurile exportate;
majoritatea produselor alimentare; cărţi, ziare; construcţiile de locuinţe noi; bunuri şi servicii
furnizate de/pentru activităţi de caritate.
În ceea ce priveşte taxele vamale, Marea Britanie, ca ţară membră a Uniunii Europene,
aplică regimul vamal al Uniunii.
Accizele în Marea Britanie se aplică la: combustibili, autovehicule, ţigări, băuturi
alcoolice, jocuri de noroc.
Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii. În ultimii ani,
balanţa comercială a Marii Britanii a fost constant negativă, cu un volum al importului de bunuri
mai mare decât exportul.
La export, principalele grupe de produse sunt: componente auto, diverse maşini şi
echipamente de înaltă tehnicitate; produse petroliere, prduse farmaceutice. La import, structura
s-a modificat substanţial în ultimii ani. Din importator tradiţional de materii prime, materiale de
bază şi produse alimentare, Marea Britanie a devenit, în ultimii ani, un importator important de
produse manufacturate; intre principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum,
produse alimentare, vin etc.
Concluzii preliminarii
Din cele 10 ţări pe care le-am analizat iniţial, ne-am oprit asupra a două dintre ele: Irlanda
şi Marea Britanie. Decizia a fost influenţată de unele caracteristici importante ale acestor ţări.
Am considerat că produsele noastre s-ar vinde cu succes pe pieţe cu cerere potenţială mare, în
ţări dezvoltate. Diferenţele culturale şi religioase, dar şi media de vârstă au fost alte criterii pe
care le-am luat în considerare.
Nr.
crt. Ţara Cultivă viţă de vie Distanţa fizică Importă vin
2106 km
Marea Britanie Da, suprafeţe restrânse Da, cerere mare
1.
După cum rezultă din tabelul ilustrat cele mai avantajoase locaţii de export a produsului
nostru sunt Marea Britanie şi Irlanda. Ţările precum Republica Moldova, Ungaria, Italia, Franţa,
Portugalia sunt excluse din cauză că sunt chiar ele producătoare de vin ceea ce înseamnă că ar fi
o concurenţă prea ridicată căreia nu credem că am putea să-i facem faţă. China necesită un
surplus de import dar distanţa foarte mare ne face să renunţăm la idee. În Maroc ne-am lovi de
diferenţele culturale şi religioase ce nu permit consumul de vin, iar India este de asemenea la o
distanţă considerabilă faţă de România.
IRLANDA
Mediul demografic/natural:
• Populaţie
Cu o populaţie de aproximativ 4.150.000 locuitori şi o densitate de aprox. 57 loc./km²,
Irlanda este o ţară relativ mică în comparaţie cu restul statelor membre UE. Rata creşterii
populaţiei este de 1.133%. Pentru dezvoltarea unei afaceri în cadrul acestei ţări, suprafaţa
mică(70,280 km²) şi numărul locuitorilor destul de redus poate constitui un dezavantaj deoarece
ar însemna o piaţă de desfacere de dimensiuni mai mici. Însă nu poate fi considerat un criteriu de
selectare de sine stătător.
• Distribuţie
Zona urbană ocupă 57% din totalitatea teritoriului, iar cea rurală 43%. Irlanda a trecut
printr-un proces de urbanizare în anii ’90 datorită faptului că mulţi tineri au plecat din zonele
rurale să lucreze şi să trăiască în centre urbane, unde existau foarte multe oportunităţi de muncă
datorită creşterii economice.
• Climă
Climatul Irlandei este unul temperat-maritim cu influenţe ale curentului Atlanticului de
Nord. Iernile sunt blânde, iar verile răcoroase şi umede. Ploile sunt prezente mai mult de
jumătate de an. Acest factor poate influenţa pozitiv sau negativ afacerile din domeniul
agriculturii. Condiţiile climaterice sunt bune pentru culturi de: orez, grâu, sfeclă de zahăr şi
cartofi. De asemenea, clima este propice dezvoltării creşterii de animale.
• Reţele de comunicaţii
Irlanda are una dintre cele mai avansate reţele de comunicaţii din Europa. Printre
caracteristicile acesteia se numără şi serviciul de facturare internaţională pentru companiile care
operează “call centres” şi care oferă acces gratuit între Irlanda şi Europa sau S.U.A. Acesta este
un lucru foarte benefic invetitorilor din Europa şi S.U.A.
Performanţele Irlandei în domeniul telecomunicaţiilor sunt determinate şi de faptul că 98%
din reţeaua naţională este construită pe bază de fibră optică.
• Resurse naturale
Printre resursele naturale ale Irlandei se numără gazele naturale, turba, cuprul, plumbul,
zincul, argintul, gipsul, calcarul, dolomita, dar acestea nu se regăsesc în cantităţi mari. Dată fiind
lipsa resurselor naturale proprii, importurile unor mari cantităţi de combustibil şi de materii
prime sunt o necesitate. Din acest punct de vedere, dezvoltarea afacerilor în Irlanda este cam
dificilă, deoarece în aproape toate domeniile este nevoie de combustibil şi materii prime, iar
importul lor reprezintă o cheltuială în plus.
• Distanţă fizică.
Irlanda se află la o distanţă destul de semnificativă de restul continentului şi de ţările cu
care ar putea dezvolta afaceri internaţionale, fiind învecinată doar cu Regatul Unit. Un avanjaj
însă, este deschiderea la Oceanul Atlantic, prin intermediul transportului naval făcându-se
legatura cu restul statelor ce au deschidere la ocean.
Mediul politic:
• Sistemul de guvernare.
Irlanda este un stat suveran şi independent, stat democratic cu un sistem parlamentar de
guvernare. Preşedintele este ales pentru un termen de 7 ani şi poate fi reales o singură dată.
Actualul preşedinte este Mary McAleese.
În timpul “erei Tigrului Celtic” multe companii din industria de tehnologie a informaţiei au
fost atrase să investească în Irlanda datorită unor proiecte guvernamentale care le ofereau
garanţii şi alte facilităţi avantajoase. Organizaţii guvernamentale ca IDA Ireland (Autoritatea de
Dezvoltare Industrială) au atras zeci de companii mari să-şi fondeze centre regionale în Irlanda,
precum Dell, Intel, Microsoft şi Gateway.
În ultimul deceniu, guvernul irlandez a implementat o serie de proiecte naţionale
economice cu ţelul de a reduce inflaţia şi ratele de taxaţie. Alte ţeluri includ: reducerea
cheltuielilor guvernamentale ca procentaj a PIB-ului, îmbunătăţirea pregătirilor forţei de muncă
şi promovarea investiţiei străine, care deja este printre cele mai înalte niveluri din lume.
• Stabilitate.
Sistemul politic este unul stabil şi în ultima perioadă a fost dominat de partide de centru şi
centru-dreapta. Stabilitatea mediului politic reprezintă un avantaj pentru potenţialii investitori
sau pentru cei care doresc să înceapă o afacere în Irlanda deoarece astfel se poate face mai uşor o
prognoză pentru anii viitori din mai multe puncte de vedere.
• Orientare ideologică.
Irlanda este un stat liberal, este membru al Uniunii Europene şi al majorităţii organizaţiilor
internaţionale, dar este o ţară neutră din punct de vedere militar. Acest lucru încurajează
investiţiile şi afacerile străine.
2
Publicata de Institutul pentru Dezvoltarea Managementului
Anul 2005 a fost cel mai important pentru atragerea investiţiilor străine în Irlanda,
începând din 2000. Pe parcursul întregului an au fost realizate 71 proiecte de investiţii, dintre
care 41 greenfield şi 30 extinderi ale unor proiecte existente. Valoarea totală a investiţiilor
străine a fost de 756 milioane euro. Printre companiile care au ales Irlanda drept locaţie pentru
investiţii în 2005 se numără Google Inc., Wyeth Research, AXA Insurance, Amazon.com,
Yahoo! Inc. şi Siemens. Printre companiile care au demarat proiecte de cercetare – dezvoltare de
anvergură în 2005 sunt şi Microsoft, Dell, Pfizer, Citigroup, Palm etc.
Mediul economic:
• Nivelul de dezvoltare
Ca membră a Uniunii Europene încă din 1973, Irlanda a avut posibilitatea să-şi diversifice
partenerii comerciali, Marea Britanie rămânând în continuare principalul partener economic şi
comercial.
Economia irlandeză s-a dezvoltat cu un ritm impresionant după anul 1995. Astfel, Produsul
Intern Brut a crescut în perioada 1996-2000 cu o rată medie de 9,2% anual.
Între 2004 şi 2007, economia irlandeză a generat aproximativ 90.000 de noi locuri de
muncă în fiecare an, atrăgând peste 200.000 de muncitori străini, majoritatea provenind din noile
state membre ale UE, într-un aflux de imigrare fără precedent. Aproximativ un sfert din aceste
locuri de muncă au fost în sectorul construcţiilor.
Nivelul de dezvoltare al Irlandei creează un mediu propice dezvoltării afacerilor pe
teritoriul acestei ţări.
• Creşterea economică
Creşterea economică a ajuns la o medie de 10% pe an între 1995 şi 2000, datorită
procesului “Tigrului Celtic”. Această creştere a PIB-ului s-a datorat unei politici industriale
progresive care a amplificat exporturile şi investiţiile străine directe la o scară înaltă.
Irlanda a înregistrat o rată de creştere economică ridicată în 2004, de circa 4,5%. Suportul
acestei creşteri a fost oferit de cererea puternică din sectorul construcţiilor şi de cheltuielile din
domeniul serviciilor.
Însă, în 2008 activitatea economică a scăzut brusc, iar Irlanda a intrat într-o recesiune
pentru prima dată în mai mult de un deceniu, odată cu debutul crizei financiare mondiale.
Ulterior, pieţa imobiliară şi cea de construcţii au suferit o încetinire severă.
În acest moment, puţine firme sunt dornice de investiţii sau de afaceri noi, pentru că
mediul economic nu este favorabil acestora.
• Moneda
Euro este începând din ianuarie 2002 moneda Irlandei. Irlanda este singura ţară din zona
euro cu populaţie vorbitoare de limba engleză şi oferă o oportunitate unică firmelor care vor să
desfăşoare afaceri în zona euro, în condiţiile unui risc zero al ratei de schimb.
Politica monetară este după trecerea Irlandei la zona Euro în responsabilitatea Băncii
Centrale Europene (European Central Bank) care defineşte şi implementează politica monetară
pentru întreaga zonă Euro. Unul din obiectivele Băncii Centrale este de a controla inflaţia în
cadrul zonei Euro.
Trebuie menţionat că în timpul Programului Naţional de Dezvoltare din anii anteriori, o
realizare importantă a fost menţinerea inflaţiei sub 1,8% în ciuda creşterii economice foarte
puternice.
Rata inflaţiei a fost în 2008 de 4%, în creştere comparativ cu cea din 2007 (3%).
• Balanţa de plăţi.
Din cauza dimensiunilor sale mici, economia irlandeză este dependentă de comerţul
exterior. Lipsa de resurse impune ca necesare importurile de combustibili, materii prime şi
materiale de bază. Prin politicile comerciale adoptate, Irlanda şi-a îmbunătăţit permanent
performanţele comerciale, ajungând să obţină un surplus al balanţei comerciale din 1985 şi un
surplus al balanţei de plăţi începând cu 1991. Creşterile continue ale exporturilor, cu ritmuri de
peste 15%, au făcut posibile atingerea acestor performanţe.
Irlanda înregistrează surplus comercial în mod constant. Astfel, în 2008 diferenţa dintre
exporturi şi importuri este evidenţiată de un excedent de 36,7 miliarde euro.
În 2008 exporturile de marfă ale Irlandei au fost de 128 miliarde euro, în creştere faţă de
2007. Această creştere este rezultatul unei bune evoluţii a sectorului farmaceutic, alături de cel al
tehnicii de calcul.
Importurile au însumat în 2008 91,27 miliarde euro, în creştere faţă de anul anterior.
Creşterea a fost generată de importurile de echipamente şi utilaje de transport şi de combustibili.
Se poate constata o reluare a tendinţei de creştere în excedentul comercial al Irlandei, de la
26,2 miliarde euro în 2007 la 36,7 miliarde euro în 2008.
• Venit şi consum.
Irlanda este un membru cu vechime al Uniunii Europene şi oferă investitorilor străini acces
imediat la o piaţă de 375 milioane de consumatori, una dintre cele mai mari pieţe ale lumii.
Irlanda are al doilea cel mai mare venit pe cap de locuitor dintre ţările UE, după
Luxemburg şi al patrulea din lume pe baza măsurărilor Produsului Intern Brut pe cap de locuitor.
Venitul naţional brut este pe locul 5 în lume.
Veniturile au crescut într-un mod rapid, precum şi cheltuielile cu servicii (utilităţi,
asigurări, servicii de îngrijire medicală, asistenţă juridică etc.). Dublin, capitala Irlandei a fost pe
locul 16 într-un sondaj al costurilor de trai efectuat la nivel mondial în 2006 (în creştere de la 22
în 2004).
Salariul minim pe economie este de 8,65 euro/oră, fiind unul dintre cele mai ridicate din
lume. Pentru investitorii care caută avantaje pentru deplasarea producţiei în alte ţări(chiar şi pe
alte continente), cum ar fi forţa de muncă ieftină, Irlanda nu s-ar înscrie printre primele opţiuni
pe listă din acest punct de vedere.
Mediul cultural:
• Nivel de educaţie
Sistemul de educaţie este foarte bun comparativ cu standardele în matematică, ştiinţă şi
tehnologie, fiind printre cele mai înalte în statele membre OCDE (Organizaţia pentru Cooperare
şi Dezvoltare Economică). Statul are un monopol virtual în domeniul învăţământului superior –
există puţine colegii private şi acestea sunt foarte specializate. Nivelul de înscriere în
învăţământul primar şi secundar este de 95%, iar la aceste niveluri alegerea este diversă. Al
treilea nivel de învăţământ este competitiv. La colegiu şi universitate toate taxele şcolare sunt
gratuite şi cursurile sunt adaptate la nevoile economiei. Alfabetizarea irlandeză a adulţilor este de
99% – în linie cu celelalte ţări din OCDE.
Educaţia în domeniul tehnologiei informaţiei a fost introdusă încă din şcoala primară. În
prezent se fac investiţii pentru dotarea fiecărei şcoli cu computere multimedia şi pentru
asigurarea conectării la internet a fiecărui elev sau profesor. La nivelul învăţământului superior
s-a introdus o gamă largă de cursuri de e-commerce (atât în programa facultăţilor cât şi în cea a
specializărilor post-universitare).
Accesul pe piaţă:
• Sistemul juridic
Sistemul juridic irlandez funcţionează în baza Constituţiei şi a legilor. În conformitate cu
prevederile Constituţiei, justiţia este exercitată public, în curţi organizate conform legii.
Judecătorii sunt numiţi de către preşedinte, la propunerea Guvernului. Judecătorilor li se
recunoaşte independenţa în exercitarea funcţiei şi pot fi eliberaţi din funcţie numai prin o
rezoluţie a camerelor reunite ale Parlamentului.
Instanţa supremă de apel este Curtea Supremă de Justiţie, alcătuită din trei, cinci sau şapte
judecători care iau decizii în baza declaraţiilor sub jurământ şi a argumentelor legale.
MAREA BRITANIE
Mediul demografic/natural:
• Populaţia
Populaţia Marii Britanii este de 59,554 milioane locuitori, concentraţia cea mai mare a
populaţiei fiind în jurul capitalei - Londra, precum şi în zonele de Sud, Sud-Est, West Yorkshire,
Manchester, Birmingham sau Liverpool.
• Clima
Clima este una temperat-oceanică, cu ploi prelungite, ceaţă (foarte frecventă iarna) şi
geruri foarte rare. Acest tip de climat nu este propice tutror culturilor şi poate influenţa negativ
investiţiile străine în domeniul agricol sau chiar comerţul internaţional cu produse agricole.
• Agricultura
În comparaţie cu alte naţiuni, suprafaţa agricolă a Marii Britanii este foarte scăzută, dar
agricultura Britaniei este intensivă şi foarte productivă. În ultimele decenii, agricultura a devenit
mult mai productivă datorită inovaţiilor în maşinăriile agricole, a folosirii fertilizatorilor, a
pesticidelor şi a ierbicidelor tot mai des. În consecinţă, importurile de alimente ăi hrana au scăzut
de la 36% din totalul importurilor in 1955 la 11% în 1985 şi la 10% in 1996. Circa 74% din
suprafaţa arabilă a Marii Britanii este folosita pentru un anumit tip de agricultură – în special de
cereale (porumb, orz, rapiţă) şi alte culturi precum zahar, fasole sau mazare.
• Industria
Marea Britanie este o ţara puternic industrializată, industria prelucratoare cuprinzând
aproximativ 40% din forţa de muncă. Jumătate din aceasta lucrează în industria metalurgica şi
producţia de vehicule:maşini şi utilaje. Din industria prelucratoare rezulta 24% din PIB. Sunt în
plină dezvoltare ramurile utilizatoare a tehnicii de vârf, regresând ramuri industriale mai vechi,
tradiţionale, ca producţia de oţeluri şi industria textila. Tot mai mulţi îşi găsesc de lucru în
sectorul de servicii. Un loc important îl ocupă şi construcţiile.
Mediul economic:
Structura consumului:
- Bunuri de folosinţă îndelungată - 12,6%
- Bunuri de scurta utilizare - 37,0%
- Servicii - 48,7%
• Taxe şi accize
3
Conform Departamentului pentru Comerţ Exterior
Nivelul taxei pe venit variază între 10 şi 40% pe an. Nivelul general al impozitului pe
profit este de 30%. Nivelul general al TVA este de 17,5%. Întreprinzatorii particulari şi firmele
plătesc TVA doar dacă realizează un volum de afaceri de peste 61.000 lire/an.
La o serie de bunuri şi servicii nu se aplică TVA, fie prin aplicarea taxei zero fie prin
scutire de la plata TVA. În categoria cu TVA zero intră: toate bunurile exportate; majoritatea
produselor alimentare; ransportul intern şi internaţional de pasageri; cărţi, ziare, reviste;
construcţiile de locuinţe noi; îmbrăcămintea şi încălţămintea pentru copii; medicamentele
cumpărate pe bază de reţetă de la medic; diferite produse pentru persoanele cu handicap; bunuri
şi servicii furnizate de / pentru activităţi de caritate.
Pentru încurajarea investiţiilor, a cercetării, dezvoltării şi inovaţiilor:
- pentru companiile mari care investesc în cercetare-dezvoltare, taxa pe profit se va
reduce de la 30% până la 19%;
- companiile care vând o parte substanţială din acţiuni vor fi scutite de taxa pe venitul
obţinut din vânzarea acestora;
- va fi introdus un nou sistem modern de taxe asupra drepturilor de proprietate
intelectuală, care să încurajeze inovaţii.
Pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii se va proceda astfel:
- reducerea taxei pe profit, de la 20% la 19%;
- taxa pentru primul an de activitate va fi redusă de la 10% la zero;
- companiile cu profituri impozabile mai mici de 10.000 lire/an vor fi scutite de
impozit.
Ca ţară membră a Uniunii Europene, Marea Britanie aplică regimul vamal al Uniunii.
Accizele se aplică la: combustibili, autovehicule, ţigări, băuturi, jocuri de noroc etc.
• Comerţul internaţional şi investiţiile
Marea Britanie este al şaselea mare exportator mondial de bunuri şi servicii (poziţia a şasea
în lume la exportul de bunuri, şi a doua la exportul de servicii). Principalul partener comercial îl
constituie OCDE (majoritatea deţinând-o ţările membre UE), cu o pondere de circa 84% la
exportul britanic şi 80% la import.
SUA sunt al doilea mare partener al Marii Britanii (SUA reprezentând cea mai largă piaţă
de desfacere a bunurilor şi serviciilor britanice, cu o pondere de aproximativ 15% din totalul
exporturilor). Cel mai mare exportator individual pe piaţa britanică este Germania, urmată de
Statele Unite.
În ultimii ani, balanţa comercială a Marii Britanii a fost constant negativă, cu un volum al
importului de bunuri mai mare decât exportul. Excedentul înregistrat constant la exportul de
servicii reduce considerabil soldul negativ al balanţei comerciale.
La export, principalele grupe de produse sunt (industria manufacturieră având o pondere de
cca 82%): componente auto, echipamente şi aparatură de birotică, diverse maşini şi echipamente
de înaltă tehnicitate; produse petroliere, echipamente energetice, produse farmaceutice.
La import, structura s-a modificat substanţial în ultimii ani. Din importator tradiţional de
materii prime, materiale de bază şi produse alimentare, Marea Britanie a devenit, în ultimii ani,
un importator important de produse manufacturate, ponderea acestora în totalul importurilor a
crescut de la 32% la 60%, în timp ce ponderea importului de materii prime şi produse de bază a
scăzut de la 13% la 2%. La capitolul “bunuri manufacturate” Marea Britanie nu a mai înregistrat
o balanţă pozitivă din anul 1982.
Între principalele produse de import menţionăm: bunuri de larg consum (incluzând
vehicule terestre), diverse echipamente, produse alimentare, legume şi fructe, echipamente
specifice industriei constructoare de maşini.
Politica comercială a Guvernului Britanic urmăreşte promovarea deschiderii pieţelor lumii
pentru bunuri şi servicii, precum şi liberalizarea investiţiilor directe.
În cadrul OCDE, FMI şi în alte organizaţii de profil, Marea Britanie militează pentru
creşterea transparenţei în afaceri, deschiderea pieţelor lumii pentru mărfuri şi servicii,
liberalizarea investiţiilor directe şi acordarea de sprijin şi tratament diferenţiat ţărilor sărace şi
slab dezvoltate.
În cadrul Uniunii Europene, Marea Britanie susţine necesitatea continuării reformelor
comunitare, îndeosebi în ceea ce priveşte: utilităţile, achizitţile publice, ajutorul de stat, serviciile
financiare, politica agricolă în vederea dezvoltării şi întăririi pieţei unice europene.
În privinţa adoptării monedei unice europene – Euro, Marea Britanie se exprimă principial
favorabilă, dupa ce cele cinci teste economice de convergenţă cu zona euro vor fi îndeplinite.
Marea Britanie are o economie deschisă, fără nici un fel de restricţii în ceea ce priveşte
fluxul de capital către exterior. investiţiile britanice în exterior sunt promovate de către
organizaţia UK Trade & Invest.
În ceea ce priveşte investiţiile străine directe, Marea Britanie este a doua destinaţie
mondială pentru realizarea acestora. Principalii investitori străini în Marea Britanie sunt4: SUA
4
Conform UK Trade & Investment
(48%), urmată de Germania (8,3%), Japonia (7,7%), Canada (6,3%), Franţa (6,2%). Principalele
sectoare beneficiare sunt: tehnologia informaţiei şi comunicaţiile, construcţia de autovehicule,
industria chimică (produse chimice speciale) şi serviciile financiare, printre recentele investiţii
semnificative aflându-se Suzuki GB (din cadrul Suzuki Motor Corporation), Huco Lightronic
(din cadrul Huco electronic GmBH), etc.
Mediul cultural:
Limba oficială este limba engleză. În Scoţia - limba galică, în Ţara Galiilor (Wales) se
vorbeste şi limba galeză.
Moneda naţională: lira sterlină (1 pound=100 pence).
Religie: Cea mai mare parte a populaţiei sunt creştini protestanţi; catolici, ortodocşi,
musulmani, sikh, hinduş. Religia oficială a statului este protestantismul anglican.
Formă de stat: Monahie constituţională (regat).Regatul Unit(Anglia,Scoţia,Ţara Galiilor şi
Irlanda de Nord). Puterea executivă este exercitată, în numele monarhului, de prim ministru şi
alţi membri ai Cabinetului, care conduc departamente (ministere).
Simboluri: Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de „Union
Jack”). Acesta a fost creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfântului George) şi
Scoţiei (Crucea Sfântului Andrei), cărora li s-a adăugat, în 1801, Crucea Sfântului Patrick,
reprezentând Irlanda.
Din cele două piete de interes am hotarat sa ne axăm pe piaţa britanică. Are un potenţial
foarte ridicat dată fiind populaţia, consumul de vin ridicat şi nivelul de trai al acesteia.
Potenţialul produsului
Vinul este o băutura foarte căutata în lume, din acest motiv şi tranzacţiile cu acest produs
sunt foarte mari. Importurile sunt necesare pentru a face faţă nevoilor consumatorilor.
Marea Britanie este unul dintre cei mai importanţi importatori de vin din lume - 9.361 mii
hectolitri.
Aproape jumătate din podgoriile locale ale Marii Britanii sunt plantate cu hibrizi germani
ca Muller-Thurgau sau Bacchus.
Mare parte a vinului englez este alb, lejer, cu un parfum de flori şi o bună aciditate. Sunt
plantate puţine soiuri de vin roşu, ca Pinot Noir, Dornfelder şi Dunkelfelder. Producţia de vinuri
roşii şi roze este, aşadar, destul de redusă.
Date fiind condiţiile climatice (foarte multe precipitaţii pe tot parcursul anului, veri
calduroase şi ierni reci; vecinătatea Oceanului Atlantic), cele mai multe podgorii se află în
centrul şi sudul ţării, de la Cornwall, la vest, la Suffolk, la est, şi desigur în Ţara Galilor şi pe
insulele anglo-normande, cea mai mare concentraţie fiind în sud-est, producătorii cei mai
importanţi fiind Biddenden (în Kent), Barkham Manor şi Breaky Bottom (în East Sussex) şi
Nurbourne Manor (în West Sussex). Cel mai mare domeniu viticol englez este, fără îndoială,
Denbies, în Surrey.
Marea Britanie este una din marii importatori de vinuri din ţări precum Franţa, Italia,
Germania sau România, cele mai populare fiind vinurile albe – mai ales la femei; ele sunt
preferate de consumatorii începători fiind mai lejere şi mai ieftine. Vinurile roşii fac parte din
preferinţele consumatorilor cu experienţă.
În ultimii zece ani consumul de vin a crescut cu aproximativ 150%, ajungând astăzi la un
consum de 11,33 milioane hectolitri.
Vinurile sunt consumate în Marea Britanie, ca şi în alte ţări, în locuri publice (restaurante,
baruri, hoteluri) sau la domiciliu, fiind procurate în prealabil din supermarket-uri.
Gradul de concurenţă şi ofertele competitorilor.
Compania Halewood International Ltd este cel mai mare importator de vinuri româneşti în
Marea Britanie.
Marea Britanie a favorizat importul de vinuri din Europa de Vest, dar în ultima perioadă a
fost invadată de o avalanţă de vinuri de calitate din alte părţi ale lumii. Barurile, restaurantele şi
hotelurile procură vinuri preponderent (80%) din ţările cu tradiţii în domeniu (Franţa, Germania,
Italia, Spania). În supermarket-uri sunt văzute mai mult vinurile din lumea nouă: Chile (+100%),
SUA (+64), Africa de Sud (+48%), Australia (+41%). Preţurile sortimentelor de vin din Franţa,
la retail, variază între 8-12 euro/sticla, ajungând până la 35 euro/sticla.
Preţul sortimentelor Murfatlar, pe piaţa românească, variază între 16,89 – 57 RON/sticla.
Distribuţia locală
• Existeţa intermediarilor
Un prim retailer important în Marea Britanie ar putea fi Metro International. Marile lanţuri
internaţionale de supermarketuri au început să privească altfel vinurile româneşti chiar şi pe
rafturile de afară, iar primul pas a fost făcut de Metro. Retailerul german a selectat recent două
dintre vinurile Murfatlar dintr-o marcă "private label" proprie - Romanian Wine Cellars - pentru
a le lista în supermarketurile sale din Europa.
Producătorii autohtoni de vinuri nu au, încă, puterea financiară care să le permită să intre în
reţelele internaţionale de supermarketuri sau în cele specializate pe băuturi, însă anul acesta mai
mulţi producători au reuşit să-şi promoveze în exterior vinurile sub branduri proprii.
Thresher Group este cel mai mare retailer de băuturi din Marea Britanie care operează
peste 2.000 de magazine, din care 1.400 de magazine specializate în vânzarea de vinuri şi 600
pentru băuturi5. Alţi retaileri importanţi ar putea fi Halewood Romania (cel mai mare importator
de vinuri româneşti în Marea Britanie) ce administrează peste 400 hectare de vie în trei regiuni
viticole majore: Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar, precum şi Victoria Wine, Wine
Cellars.
• Infrastructura de transport
Condiţiile pentru fabricaţia locală a vinului în Marea Britanie sunt reduse din cauza
climatului nefavorabil. Acesta este şi motivul pentru care Marea Britanie se numără printre
principalii mari importatori de vin de pe pieţele altor ţări producătoare.
5
Conform unui articol publicat in Ziarul Financiar
Identificarea clienţilor
Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie, unde domină sectorul de bunuri de
consum şi al treilea ca vânzări globale, cu un număr de peste 273.000 de angajaţi în anul 2007.
Principalii competitori ai companiei sunt Wal-Mart şi Carrefour. Dacă la început retailerul era
specializat pe produse alimentare, ulterior, aria de acoperire s-a extins la îmbrăcăminte,
electrocasnice şi electronice, produse financiare, închiriere de DVD-uri, asigurări.
Tesco este liderul pieţei de retail din Marea Britanie, unde deţine aproximativ 2.000 de
magazine, cu o cotă de 30,9% în 2008 şi peste o treime din piaţa de alimente. Din totalul
vânzărilor grupului, 80% sunt obţinute din piaţa britanică.
Produsul
Cu o istorie de peste 100 de ani, Murfatlar este una dintre cele mai vechi podgorii ale
României, astăzi întinzându-se pe 2.100 de hectare.
Compania are cea mai largă gamă de produse, acoperind toate segmentele, de la albe la
roşii, şi de la seci la dulci sau licoroase.
În ultimii 10 ani, gama de soiuri cultivate în podgorie a fost lărgită cu soiuri nobile precum
Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Traminer Rose - pentru vinuri albe, şi Cabernet Sauvignon
sau Merlot - pentru vinuri roşii.
Temperatura de servire a vinurilor Murfatlar: 16-17 grade Celsius. Acestea au o
compoziţie oraganoleptică specifică, în conţinutul lor găsim o abundenţă de substanţe astringente
(tainuri), substanţe colorante (antociani), precum şi substanţe aromatice specifice soilui.
În vinoteca Murfaltlar se află 500.00 de sticle de vin, cel mai vechi fiind din 1958, iar cel
mai bun an, de referinţă este considerat anul 1986.
Preţul
Preţul sortimentelor Murfatlar, pe piaţa românească, variază între 16,89 – 60 RON/sticla,
în funcţie de tipul acestora.
Nivelul general al TVA în Marea Britanie este de 17,5%.
Rata standard în Marea Britanie este de 278.59 euro pe hectolitru de vin.
Distribuţia
Compania MURFATLAR produce şi distribuie pe piaţa internă 15 tipuri de vin, aceleaşi
tipuri fiind destinate şi exportului către ţări cu tradiţie în consumul acestor tipuri de produse.
Obiectivul principal al companiei Murfatlar a fost câştigarea şi întărirea poziţiei de lider pe
piaţa internă. De aceea, la început, exportul a fost “neglijat” intenţionat pentru că toate resursele
au fost concentrate pentru realizarea acestui prim obiectiv.
Exportul a devenit o prioritate pentru Murfatlar începand cu 2006, când firma a început
să-şi recâştige poziţia pe pieţe din ţări cu tradiţie pentru livrările societăţii, reuşindu-se în acelaşi
timp şi stabilirea de contacte noi. Astăzi, Murfatlar exportă în peste 15 ţări, printre care USA,
Marea Britanie, Germania, Finlanda, Danemarca, Israel sau Japonia.
Tendinţa europeană este de creştere a consumului de vin roşu şi sec. Spre deosebire de
ceea ce se întâmplă la nivel mondial, unde se consumă cu precădere vinurile roşii, preferinţele
consumatorilor români se îndreaptă în proporţie de 70% spre vinurile albe şi doar în procent de
30% spre vinurile roşii6.
În ceea ce priveşte tipul de vin, procentele cererii se împart astfel:
- 46% vin sec+demi-sec
- 52% vin dulce+demidulce
- 2% licoros
Anul trecut, compania Murfaltlar a înregistrat un volum al vânzărilor de aproape 48 de
milioane de euro, cu 14% mai mult decât în 20077. Cele mai mari vânzări, în 2008 le-a înregistrat
Zestrea Murfatlar, în special vinurile roşii, dar vânzări importante au înregistrat şi Lacrima lui
Ovidiu şi Premiat Eticheta Neagră. Referitor la cantitatea de vin exportată, se estimează pentru
2009 o creştere de 20% a exportului.
Promovarea
Spre deosebire de celelalte produse de larg consum, vinul are o specificitate, şi anume
provenienţa acestuia, podgoria fiind o emblema şi un criteriu de alegere foarte important.
Murfatlar a reuşit să se afirme pe piaţa internaţională, graţie calităţii vinurilor obţinute,
astfel ca în 2008, peste 20% din producţie s-s îndreaptat spre export. Compania a înregistrat în
2008 o cifră de afaceri de 72 milioane lei, în creştere cu 31% faţă de aceeaşi perioadă a anului
anterior – 2007. Unul din obiectivele Murfatlar pentru acest an constituie o creştere valorică
cuprinsă între 5 şi 10% pentru brandurile scumpe din portofoliu – “Conu’ Alecu” , “Lacrima lui
Ovidiu” şi “Trei Hectare”.
Pe fondul crizei actuale, Murfatlar nu resimte o scădere a consumului pe segmentul
vinurilor de lux, considerând că “în general extremele sunt cele mai ferite de efectele crizei şi pot
reprezenta oportunităţi pentru companii”8.
Compania deţine în palmares peste 180 de medalii, de aur, argint şi bronz, obţinute la
competiţii internaţionale desfăşurate la Barcelona, Bruxeles, Montreal, Sofia, Tbilisi, Ljubljana,
Montpellier, Budapesta sau Bucureşti.
6
Daniel Negrescu - brand manager Murfatlar
7
Directorul general al Murfatlar România, Cosmin Popescu.
8
Idem 6.
Concluzii