Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
:
,,SC. MURFATLAR S.A
"Rafinamentul gustului" este moto-ul acestei crame, intr-o continua
ascensiune.
INTRODUCERE
Aşa cum spune legenda, zeul vinului s-a născut în Tracia, pe teritoriul României de astăzi.
În această zonă, producerea vinului este o ocupaţie ce datează din secolul 7 î.e.n. Abundenţa şi
calitatea vinurilor produse de către daci (locuitorii acestei părţi a Traciei) era atât de vestită, încât
marele rege dac Burebista, în dorinţa de a pune capat incursiunilor popoarelor migratoare, a
ordonat distrugerea tuturor viilor. Bineînţeles, nu toate viile au fost dezrădăcinate şi, în scurt timp,
alte vii au fost plantate.
Dupa ce Dacia a fost cucerită de către romani (în anul 106), pe monezile bătute în noua
provincie era reprezentată o femeie căreia doi copii îi ofereau struguri, ca simbol al principalei
bogăţii a ţării.
În timpuri mai recente, evoluţia industriei vinului din România a fost influenţată de catre
patru momente importante din istoria ţării: strânsele legături cu Franţa de-a lungul secolului 19,
strânsele legături cu Germania şi Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului în
1948 şi liberalizarea economică de dupa 1989.
România a întreţinut strânse legaturi cu Franţa de-a lungul secolul 19: cultura franceză,
educaţia şi ingineria erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuală pentru cei educaţi. În
momentul în care filoxera a lovit podgoriile româneşti, era normal ca viticultorii de aici să ceară
asistenţă tehnică şi ajutor practic colegilor lor francezi. Ca rezultat, marea majoritate a viilor
plantate post-filoxera au fost de provenienţă franceză, cum ar fi: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea varietăţile respective sunt cultivate în România
de mult mai mult timp ca în restul ţărilor din estul Europei.
Viticultura şi vinificaţia reprezintă 14% în ansamblul sectorului vegetal, fiind unul dintre
cele mai importante şi apreciate sectoare din agricultura românească. Vinul face parte din
patrimoniul naţional al oricărei ţări cultivatoare de viţă de vie, fiind un purtător de imagine pentru
istoria, cultura şi civilizaţia unei naţiuni. Este cunoscut ca vinul este unul dintre puţinele produse cu
care ţara noastră este prezentă pe pieţele din întreaga lume şi care contribuie astfel la afirmarea
României pe plan mondial.
După cum se cunoaşte, vinul fiind un produs agroalimentar, este susţinut financiar de către
Guvernul fiecărui stat producător, iar Uniunea Europeană, principalul nostru concurent în prezent,
acordă sume mari de bani pentru viticultura şi vin.
CAPITOLUL 1
Succesul pe termen lung nu se obţine pe seama unor reuşite izolate, ci pe seama unei
succesiuni de reuşite de mai mică anvergură. Această succesiune nu „se întâmplă” pur şi simplu, ci
are în spate o succesiune de decizii valoroase. Pentru a asigura buna lor structurare şi corelare în
timp şi spaţiu, managementul modern recomandă punerea în mişcare a unui adevărat mecanism
decizional denumit, cel mai adesea, proces de planificare.
Managerii şi marketerii recunosc faptul că eforturile lor dau rezultate substanţiale dacă sunt
bine planificate şi corelate. Pe această cale, planificarea contribuie substanţial la asigurarea
continuităţii succesului în orice mediu de afaceri caracterizat printr-o instabilitate accentuată.
Piaţa ţintă : este un segment sau grup de segmente dintr-o piaţă mai mare, a produsului, spre
care întreprinderea îşi orientează activitatea şi întregul mix de marketing. Alegerea pieţei ţintă
presupune, identificarea persoanelor şi a organizaţiilor care au asociată o probabilitate mare de
utilizare a produsului oferit. Numai după definirea clară a ţintei se pot stabili obiectivele şi se poate
configura mixul de marketing.
Piaţa ţintă este o componentă a mediului extern. Mediul de marketing poate fi analizat din
perspectiva unei mari diversităţi de factori sociali, tehnologici, politici, concurenţiali, economici,
legislativi, culturali şi demografici care,prin continua lor modificare, influenţează evoluţia pieţei şi a
ramurii.
Inputurile din alte compartimente. Informaţiile obţinute din alte compartimente se referă,
în principal, la resursele de care dispune firma:
►capacitatea de producţie;
►rezervele financiare;
►calificarea angajaţilor;
►nivelul costurilor;
1.1.1. Dimensiunile planificării strategice
1.1.2. Niveluri de planificare
CAPITOLUL 2
2.2Obiectivele societăţii
Firma SC MUFRATLAR SA îşi propune următoarele:
Obiective
MISIUNE TERMEN LUNG > 2 ANI TERMEN SCURT 1...2 ANI
Misiunea firmei este 1. Varietatea sortimentală: creşterea varietăţii produselor astfel 1.1 Diversificarea tipurilor de vinuri produse.
cea declarată mai sus încât să satisfacă exact solicitările clienţilor.
2.3Gama sortimentală
Solurile aride cu suport de calcar, care în multe locuri devine aparent, climatul continental
excesiv, cu veri foarte călduroase, toamne lungi, ploi rare şi neuniform repartizate (plouă primăvara
şi toamna târziu), dar mai ales soarele care îşi revarsă cu generozitate căldura şi lumina, fac din
această zonă un paradis pentru cultivarea soiurilor nobile de viţă de vie pentru obţinerea vinurilor,
facilitând în unii ani chiar o supramaturare a strugurilor şi o înnobilare a acestora cu ajutorul
ciupercii Botrytis cinerea var. nobilis, permiţând concentrarea darurilor pământului, apei şi soarelui
în picătura de chihlimbar sau de rubin ce reprezintă sursa de desfătare a intregii omeniri.
Louis Pasteur spunea că “Vinul este băutura cea mai sănătoasă şi mai igienică” datorită
compoziţiei sale complexe (glucide, substanţe minerale, vitamine, enzime, acizi organici, etc.)
obţinută în “laboratoarele” din celulele boabelor de strugure cât şi prin amplele procese
fermentative produse de microorganismele aparţinând genului Saccharomyces.
Vinurile de Murfatlar, obţinute atât prin tehnologii de ultimă oră adaptate pentru fiecare soi şi tip de
vin dar nu în ultimul rând prin urmărirea cu multă dăruire a întregului drum al strugurilor din vie şi
până la obţinerea licorii, prezintă la degustare însuşiri organoleptice remarcabile, arome florale
neântrecute, onctuozitate, catifelare şi un spectru coloristic bogat, de la verde-galbui spre galben-
chihlimbariu pentru vinurile albe şi un roşu granat cu reflexe rubinii pentru cele roşii.
RIESLING ITALIAN - soi cosmopolit (ubicuist) originar din Austria, este cultivat pe suprafeţe mai
mici la Murfatlar, fiind folosit în obţinerea vinurilor seci, de unul singur sau în cupaje cu alte
soiuri, îndeosebi cu Pinot gris şi Muscat Ottonel. Vinul obţinut este sobru, ispititor şi confident
îndeosebi pentru bărbaţi sfătoşi. Spuma pe care o face când îl torni în pahare, îţi dă senzaţia că râde.
Se spune că are ceva din grandilocvenţa “Cavalerilor Mesei Rotunde”.
În plantaţiile din ultimii ani a fost introdusă clona Riesling 3Bl., biotip superior obţinut la
Staţiunea de la Blaj.
În ultimii ani, în plantaţiile noi a fost introdusă clona CABERNET SAUVIGNON 33 Vl., un biotip
superior obţinut la Staţiunea omoloagă de la Iaşi.
În loc de concluzie, ne vin în minte vorbele lui Goethe : “Vinul bucură inima omului, iar bucuria
este mama tuturor virtuţilor “, sfătuindu-vă că dacă veţi avea de ales vreodată dintre mai multe
vinuri, să optaţi pentru cel de Murfatlar - vinul care vă face să vă simţiţi mai virtuos. ...Şi nu uitaţi !
Noi avem o mare colecţie cu astfel de vinuri.
2.4Resursele societăţii
Resurse financiare:
Stocuri (materiale, producţie în curs de execuţie, semifabricate, produse finite, mărfuri etc.)
12.5796.000
Disponibilităţi bănesti
Creanţe 72.424.925
Resurse umane:
Resurse tehnologice
Tehnologia folosită este una de vârf în domeniul ales, furnizată de cele mai bune firme de
profil din lume: Marta (Franţa), Wellta (Italia ), etc.
Ceea ce face ca preţurile vinurilor produse de firmă să rămână destul de mici este faptul că
se folosesc roboţi industriali, realizându-se astfel un randament maxim.
2.5 Piaţa societăţii
2.5.1. Concurenţa
Din studiul de piaţă efectuat s-au identificat mai multe firme producătoare de vinuri foarte
cunoscute şi care au o piaţă destul de largă de consumatori.
Există o concurenţă aprigă în producţia de vinuri,iată câţiva dintre concurenţii firmei cu câteva
dintre vinurile produse de aceştia:
Podgoria Recas
Busuioacă de Bohotin de Grasă de Cotnari Chardonnay
Pietroasa
Fetească Regală Galbenă de Cabernet
Odobeşti Sauvignon
Muscat Ottonel Busuioacă de Tămâioasă
Bohotin Românească
Riesling Italian Muscat Ottonel Muscat Ottonel
Merlot Riesling Pinot Noir
Cabernet Sauvignon Fetească Regală Pinot Gris
Pinot Noir Merlot
Fetească Neagră Sauvignon Blanc
Fetească Albă Dry Riesling
Dry Muscat
Pinot Grigio
Punctele forte ale acestor firme concurente sunt: calitatea produselor, promovarea
produselor, existenţa lor pe întreaga piaţă, marca cât şi numele firmelor producătoare.
3. Mixul de marketing
3.1 Produsul
Altfel spus calitatea vinurilor produse de firmă este foarte bună, deoarece compania
foloseşte numai struguri de cea mai bună calitate, din cultura proprie, bine întreţinuţi şi îngrijiţi, şi
un lucru foarte important, sunt culeşi la momentul potrivit.
Vinul este definit în mod oficial ca fiind băutura obţinută exclusiv prin fermentaţia alcoolică
totală sau parţială a strugurilor proaspeţi zdrobiţi sau nezdrobiţi, sau a mustului de struguri.
Vinul este unul din produsele chimice cu o formulă exactă. Acesta are o compoziţie chimică
destul de complexă, conţine alcooli, glicerină, acizi, substanţe minerale, zaharuri, enzime şi
vitamine.
Vinurile naturale nealcoolizate conţin între 8 şi 16,5 cm3 alcool etilic, izopropilic, izoamilic
şi alţi compuşi de fermentaţie.
- Acizii care se transmit vinurilor, din struguri (tartric, malic, citric etc.) formează aciditatea fixă a
vinurilor, iar acizii ce rezultă din fermentaţie (acid carbonic, acetic, succinic, lactic etc.) formează
aciditatea volatilă care creşte pe măsura desfăşurării proceselor fermentative.
- Substanţele tanante se găsesc în proporţii mai mari în vinurile roşii (peste 2 g/l), decât în vinurile
albe (0,1-0,4 g/l) şi au un rol deosebit în procesul învechirii, datorită faptului că favorizează
procesele oxidoreducătoare, limpezirea vinurilor, previn unele defecte şi boli şi contribuie la
formarea gustului şi aromei.
- Substanţele minerale conţinute de vinuri sunt următoarele: K, Na, Ca, Mg, Fe, Zn, I, Br, urme de
Cu.
În procesul de elaborarea a strategiei de marketing pentru un produs sau altul vânzătorul este
pus în situaţia de a lua o decizie la adoptarea unei mărci respectivului produs. Marca reprezintă un
nume, un semn, un simbol, etc. cu scopul de a identifica produsele şi de a le diferenţia de ale
concurenţilor.
3.2 Preţul
Preţul este singura componentă a mix-ului de marketing care produce venituri, celelalte
componente necesitând numai cheltuieli. Preţul este un element foarte flexibil al mix-ului de
marketing, putând fi modificat foarte rapid, spre deosebire de caracteristicile unui produs şi
activitatea de distribuţie. În acelaşi timp, stabilirea preţurilor şi concurenţa în acest domeniu este
problema numarul unu cu care se confruntă mulţi directori de marketing.
a) Discount-uri
b) Preţuri promoţionale
c) Preţuri de lichidare
3.3 Promovarea
Daca vorbim de promovare, atunci vorbim despre mixul promoţional. Acesta cuprinde:
3.4 Distribuţia
Studiile efectuate pe aceşti distribuitori arată faptul că aceştia sunt nişte clienţi foarte buni
care fac ca vinurile produse de firmă să se găsească în toată ţara.
♠ distribuitot;
♠en-gross;
♠en-detail;