Inadaptarea poate fi pri rezultat al unor factori externi, pe care individul 1 de care 1m poate fi fie: sau este pur si simp! a se afirma sau c SI PROBLEMELE SOCIALE 34, Pree ri coneeptuale de baz este destul di e ( oper: I asistentei_ so pl rentiale are drep| ale, le vag si di Repere sociologice pentru asistenra social 35 re relevl, De asemenea, conceptul de operationalizare a conceptului sisubiective pe care lec in pofida acestor dificult inceredri de (1983) _flecare persoand saw sistem so ‘asteptari rezonabile iner-o anita situajie. In aceste con este determinata prin raportare la un alt concept vag: acela de normalitate sociala (normalitatea avand, la randul ei, o putemic’ conditionare istoric’). Astfel, coea ce poate fi considerati drept ste ne societate, istorie determi relevant pentru ui text soci tehnice existente pan la mijlocul se ostnu, ju putea av itevoie de un televizor, intrucdt mse dezvoltase tehnologia televizi pentru in prozent, chiar si familie sirace considera strict nécesar @ avea un televizor, chiar inaintea casnicd. Astfel, ceea ce era in afara sferei trebuingel \asteptare cing, nu exist ‘poteza existen © alts definite, frecvent utilizata, este cea care vede nevoia ca pe pentru ca actor (sat acest caz, nevoia umand este t de specialitate au existat Spre exemy ce este nec putemic subiectiv, si cd 1m pot, pri infsurabil’ standardizat, uni cercetitori at identificat trebuinjele w materiale minimale ale subzistent obiectiv (cele care leagt trebuinta de jectiva de a defini nevoia umatra, iden- ne st 1 sens larg), adica "$i nu naturale. In afara treby entare, aiata satisface trebuinfele prin acces redus ele de de © societate data, ginalii avand ins ‘8 ceea ce est 1 de expresie so anipulari, adesea inconst , structura. censuinulu gama de servic ete.) pot si fie fe evaluare axate pe comparat minoritare au fost concepute si. pu: ic social’ care, nerespectind specificul cultural al au afectat identitatea for, fn profitul unei unifor- fe nevofe comparativs, din clasificarea lui Bradshaw, pre- Repere tl social 7 etnico-culturale a unor ingele gi separarea pe cri fa, paralele cu cele care care se manifesti. Aceste tea $i organizarea. tea se refer’ ta faptul c& nici o trebt a de of cA este 0 exige de adaptare social ete. comportamer _ , pentru c& ea se modeleazA fie dupa Nevoia este plas38 Elemente de asistenya sociala Nesatisfacerea unei treby al genereaz8 aparitia (a Satisfacerii nevoii se problemd socialii. Asifel de probleme st Sanitare, sfracia, analfabetism imiteaza posibi i ine de a rispunde trebuinjelor lor fundementale le si aspiratite. Fiecare individ mosteneste o serie de caracteristci fizice ale inaintagilor sai, Ac imboinay fizicd $i p: ‘Atunei cand caracterele genetice se manifest tsi (ea subdotare ‘sau chiar ca supradotare), ele pot genera uri de gravitate, Astfel,d re din partea fan Persoanele cu unt practic excluse de la majoritatea activitatilor sociale pe care le desfigoari camenii normali. Cu toate icienta (cut deosebire cea fizic8) poate fi depasita sau at i gi efornului individului de a terapiilor speciale concepute in acest sens Supradotarea poste si constituie si ea un factor de aparitie a problemelor umane, De exemplu, diferenta uriaga dintre varsta fizicd si varsta mentali a unui copil cu performante intelectuale iesite din comun poate crea mari probleme de sociala pentru acesta; unzori supradotarea poate fi, asadar, un Daca zestrea genetic’ reprezinta premisa dezvolti mediul si socializarea constituie elementele transforma caractere naturale umane intr-o domen ing is si rational. Cercetirile din logici si pedagogiei arati cA, pe parcursu redus (din stadiul embrionar gi pani la hastere) este in afara influenfelor mediului natural si sovial. Pract odata cu venirea sa pe este finta influentelor m in partea nat care .construiese” individul pas cu pas & Repere soctologice penire asistentul social 39 Mediui natural (climatul, relieful, resursele si populatia) da e ale unei societiti: bogatia resurselor, contribuiie la isfacere a 2 economical si 3 cresterea economic’ si fi trebuintelor materiale, Mes rede sansele de denvolare ceonomici pentru comunitifile care populeaz# respectivele zone, ered probleme sociale ca sirdcia, rispandirea unor maladii ete. Unele mani- nea, probleme sociale grav ale naturii creeaza, de a nediul este un element major in struetura oport rept stimul pentru producerea satisfa ‘omulu este prin excel si conceperea strate rutea unor modele si wat pe satisfacerea trebu par la nivelul procesului de isi a problemelor umane40 Elemente de asistenfa sociald we si generator de n acest caz, modelele de se dovedese inoperante sau devin factori de blocaj in comtextul evolu comunitate de adoptie, eare prezit prima, Spre exemplu, socializarea pop insuficienta si uneori contrad wrale si de comportament fati de de izolare social © si sociale actioneaz’ independent sau combinat, manifestindu-se cu diferite grade de intensitate, problematice 1a nivel indivi- colectiv reprezi interventie sociala. Stabil 41 ‘oncepia lui Abraham Maslow sfacerea prioritati sau_urger pentru ca apot si fie | si social se refer la protejarea fala de fortele exterioare ostile si fh de de rise. Asigurarea unet astlel de protectii se a si prin aproprie~ politi de asigurare °) fntraun grup, de a ap nevoia de dragoste ined din primele luni de put, aceasti nevoie devine treptat din ce in ordin pentru isfacerea ei cont de siguranti, de vel al tre oria atagament intr-o exigenfi autoevaluativa a 17.A se consult, social (autor Vasile Miftod:2 Elemente de asistenya sociale contrar, nesatisfaverea ace: ‘Aparienenfa = Accoplare — Alectine (1974) se bazeazii pe criteri ‘umanitatea in. totalitatea ivizii specie’ umane, in_de domeniul fiziologic si psiholog! ntare, vestimentare, nevoia de odihnd, te sunt mijloacele pe care le pentru a satisface trebuinjele fimdamentak zeaz’ indlese fri a recurge ‘recurge la structura asteptirilor, aspir 1; Rt acestea 7 7 cu o sferd prea multitudinea tormelor de si cea rezultata le pe care aceasta le imp -obiect desemneazi populi decenii ale veacului XX) 0 nevo personal, permis de conducere, tel accelerare a procesult de citre expert, puterilor publice iale reale fa cele pe cele ale minimului rez misurare i evaluare a sit real. Pe de alta part trebuinfe care nu sunt definite ca atare de4% Elemente de asistenpd social independent de evaluarile oficiale, nevoi independent de ev le care au relevant pentru actorul ud echivaleazd cu o cerere concreti de ajutor, id, un grup sau 0 comunitate, a socialé, fie administratia pub! roblemele umane. Nev; in fortele propri le de exprimare nit poate purtitor, devine nevoie exp individ Ia altul gi de ta mt cou solicitirile neformale de spri ajungand chiar la unele mod i 4d) Nevoia comparat ajunge pe baza urmatorul ° actorii care poseds caracteristici asemanatoare cel aceeasi nevoie. De exemplu, daca un somer de lung’ este foarte probal iafie s& se conffunte cu dif familie carenfath suport secorespunzitor din parteapirinlor (negljare, abue, fae, ak inocenta ete), este aproape si i Tied BEES aroape sigur ci cia copia fi respective vadshaw identified cele patra cate experilor, pi ub warea propriei situagii ew act oe i cu aceea a unor I revendicativ formuleaza cererea de ajutor in termeni | subiectului care resimte trebuinga. Nes san cresterea alarmanti a periferiilor urbane ry) Repere socialogice pentru asistentul social 3.3. Perspective teoretice in analiza problemelor sociale ‘Aparitia nei twebuinje genereazi, asa_cum am vizut clasificarea tui Chombart de Lauwe, 0 stare de tensiune ta ni isfacerea ac precizat, ins’, c& nevoia nu se confunda exist, ajadar, nevoi umane tn afara preventive, de exemplu, sunt concepute dupa ‘are Vizeazi tratarea unel probleme. Se poat despre nevoile de problem’ manife determinate de prostiafia, insecuritatea si dezor. ceatalogate drept probleme sociale, Unele dintre acestea astfel dintotdeauna: spre exemplu, anaifabetism sociale in secolele trecute: fn schimb, lumea acelor timpuri se confrunta 1 mortalitatea infantiti sam, Cum putem de termen desemneazi 0 carenti 1995: 102). ins fs acesteia sociologicl exist mai multe perspective de analiza yi fi cum urmeazi: ,patologismul”; perspeetiva dezorgani conflictului de valori; perspectiva comportamentulut 4 a deviantei (Rubington; Weinber, pentru cauzele gi formele de manifestare ale problemelor