Está en la página 1de 2
EXERCITIL PROPUSE Pe multimea M = {0, 1, 2} definim operafia * prin x * y =|x—y]. Scriefi tabla acestei operatii. Pe multimea R definim operatia * prin x * y = xy - 2(x + y) + 6. Aratati cd intervalul H = [2, 0) este o parte a lui R stabil fafa de operatia *, Se considera numerele reale a, b si operatia * pe IR definita prin xt yxy —ale ty) +d, Aritafi c& intervalul (a, co) este o parte a lui R stabild fapi de operatia * daca si numai dacé b> a(a +1). Fie d © Zun intreg care nu este patrat perfect, iar Vd una din radacinile ecuatiei x? =d . Considerim mulfimile: 2d }-{a+bVd |a,be2}, Q(va)= } a) Aratati ci Z[Jd] si Q(Jd) sunt parti ale tui C (respectiv ale Ini R, cand > 0) stabile fata de adunare si fata de inmulfire. b) Aritafi c& mulfimea H ={ ZLNa | stabila fati de inmultire. pals 2 de inmultire. dy? =I} este o parte a hui a, bez]. Aratati ck M este o parte a lui 2 (Z), stabila fag S& se demonstreze c& mulfimile af? eh anodeRavb=erah si ed fafa de inmultire. n-{2 | aed eR,ave=b+d} sunt parti ale lui of/ (R), stabile a,b,ceZ! este o parte a lui off (2), abe a) Demonstrati cA H,=4|c a b bea stabild fafa de inmultirea matricelor, b) Deduceti c& Hy ={a° +5" +c* —3abe | a,b,c Z} este o parte a lui Z, stabil fata de inmulfirea numerelor intregi. Fie A 0 multime nevida. Consideram multimile de functii: }s HA =(f:ArAl f injectiva} ; PUA)={f:A->Al f surjectiva} ; BA)={f:A Al f bijectiva} . Aritati cd 3(A), HA), BA) sunt parti ale tui A‘, stabile faja de compunerea functiilor. 9. Pe multimea Z x Z definim operatia * prin (a, b) * (c,d) = (ac, be + a). S& se arate ci operatia * este asociativa, are element neutru si sA se determine elementele simetrizabile. 10. Fie Mo mulfime cu cel putin 2 elemente, pe care definim operafiile: x*y=x,Vx,y © M, respectivroy=y, Vx yeM. Sa se arate c4 operatiile * si o sunt asociative, necomutative si nu au element neutru. 11. Spunem cd operatia * pe multimea M are elementul neutru la stdinga e, daci ie, € M astfel incét e, + x =x, Vx © M:; spunem cA operatia * are elementul neutru la dreapta eq daca J eg € M astfel incét x * eg =x, Vx eM. Aritafi c& dacd operafia * are clemente neutre la sténga si la dreapta, atunci are element neutru. 12, Pe multimea M consideram operatia * asociativa si avand clementul neutru e. Spunem ca un element x € M este simetrizabil la sténga (respectiv simetrizabil la dreapta) daci 3 x’, € M (respectiv 3 x's € M) astfel incat x’, * x = e (respectiv x*x';=e), Ardtati ci daci x © M este simetrizabil la stanga i la dreapta, atunci x este simetrizabil. Grup, exemple Comentariu metodic. Vom studia in continuare principalele structuri algebrice. in ge- neral prin ,structurd algebrica” vom intelege o mulfime nevida inzestrat cu una sau mai multe operafii ce satisfac anumite axiome. Cu alte cuvinte, definitia unei structuri algebrice este un sistem axiomatic, Se poate ardta ci un sistem axiomatic ce defineste o structura algebrica verifica cerinfele logice pe care trebuie s& le indeplineasca orice sistem axiomatic, dar cadrul manualului nu ne permite asemenea dezvoltari. Structurile algebrice pe care le vom studia sunt: grupul (cu o singura operatic), inelul, corpul (cu dou operatii) Se numeste grup un cuplu (G, *) unde G este o multime nevida, iar ,*” este o operatie pe mulfimea G, care satisface urmatoarele trei axiome (proprietiti) 1° (x #y)*z=x*(y #2), Vxy:z € G (adicd operatia * este asociativd): 2° Fe © Gastfel incat x *#e =e *x=x, Vx © G (adicd operatia * are elementul neutru e); 3°) Wx e G,4x' € G astfel incét x * x’ = x’ * x = e (adica orice clement x © Geste simetrizabil, deci are un element simetric x' € G). Daca, in plus, este satisfiicutd si axioma a patra: Algebra 9

También podría gustarte