Seminar nr.

5
An I, Sem. II
Reactanti  Produsi

1.  R G 0298   R H 0298  298 R S0298

 R H 0298    i  f H 0298
i 1
 R S 0298    i S 0m,298
i 1
2.  f G i,298   f H i0,298  298 f Si0,298
0

3.  R G 0T   R H 0T  T R S 0T
T
4.  R H 0T   R H 0298     i C 0mp dT , Ecuatia Kirchhoff
i
298 i
T i C 0mp
0 0
5.  R ST   R S 298    i
dT
298 i T
Problema 1
Sa se calculeze energia libera Gibbs de formare la 298 K pentru apa in stare lichida, respectiv
apa in stare de gaz, cunoscand:
 f H 0298( H 2O, l)  2,85  10 5 J / mol

 f H 0298( H 2O, g )  2,42  10 5 J / mol

S 0m, ( H 2O, l)  69,93 J / molK

S0m, ( H 2O, g )  180,74 J / molK

S 0m, ( H 2)  130,60 J / molK

S0m, (O 2)  205,07 J / molK

H 2 ( g )  1 / 2O 2( g )  H 2 O ( l )
H 2 ( g )  1 / 2O 2 ( g )  H 2 O ( g )
Rezolvare:
 f G i0,298   f H i0,298  298 f Si0,298

 f S0298( H 2O, l)  69,93  1 / 2  205,07  130,60  163,9 J / K

 f S0298( H 2O, g )  180,74  1 / 2  205,07  130,60  44,395 J / K

 f G 0298( H 2O, l)   f H 0298( H 2O, l)  298 f S0298( H 2O, l)  2,36  10 5 J

 f G 0298( H 2O, g )   f H 0298( H 2O, g )  298 f S 0298( H 2O, g )  2,28  10 5 J

Problema 2
Pentru reactia de izomerizare n butan  izobutan, sa se calculeze energia Gibbs standard
de reactie la 75 0C. Se dau urmatoarele date termodinamice:

1
  R G 0298  2310,8 J;  R H 0298  6,9 kJ / mol;  R S 0298  15,4 J / K
C0mp (n butan) =98,78 J/mol K, C0mp (izobutan) =96,82 J/mol K

Rezolvare:
 R G 0T   R H 0T  T R S0T

 R H 0T   R H 0298    C 0mp
nbu tan
 C 0mp
T

izobu tan

dT 
298
 R H 0T  6,9  10  96,82(T  298)  98,78(T  298)  6,31  10 3  1,96T
3

T  1,96
 R S 0T  15,4   dT  15,4  1,96(ln T  ln 298)  4,23  1,96 ln T
298 T
 R G T  6,31  10 3  1,96T  T (4,26  1,96 ln T )
0

0
 R G 348  1,52  10 3 J

Functii termodinamice de amestecare si exces

1) G am ,id  RT  ni ln xi
i

 RT  xi ln xi
am ,id
2) Gm
i

 RT  xi ln( xi  i )
am , r
3) Gm
i

4) S am,id   R  ni ln xi
i

5) G ex
 RT  ni ln i
i

 RT  xi ln i
ex
6) Gm
i

Problema 1

O solutie formata din 1-Cl-butan (1) si n-heptan (2) de compozitie exprimata in fractii molare
x1=0.158 si x2=0.842 are coeficientii de activitate  1  1.374,  2  1.008 la T= 298 K. Sa se
calculeze G mam ,id , G mam ,r si G mex .

Rezolvare:
 RT  xi ln xi  RT ( x1 ln x1  x 2 ln x2 )  1080.97 J / mol
am ,id
Gm
i

 RT  xi ln( xi  i )  RT ( x1 ln( x1 1 )  x2 ln( x 2  2 )  940.07 J / mol

am , r
Gm
i

 RT  xi ln i  Gmam ,r  Gmam,id  RT ( x1 ln  1  x 2 ln  2 )  140 J / mol

ex
Gm
i
ex ex
Deoarece Gm  0 , rezulta ca solutia prezinta abatere pozitiva de la idealitate. Gm 0
pentru sol. ideala.

2
Problema 2

Un recipient de volum V=5L este despartit in doua compartimente egale. Intr-un compartiment
se afla azot la p=1 atm si T=298 K, iar in celalalt, hidrogen in conditii identice. Daca ambele
gaze se comporta ideal, sa se calculeze Gam,id si Sam,id.

Rezolvare:
G am,id  RT  ni ln xi  RT (n N 2 ln x N 2  n H 2 ln x H 2 )
i
Calculam nr de moli:
pV N 2  n N 2 RT  n N 2  pV N 2 / RT  p (V / 2) / RT  1(5 / 2) / 0.082  298  0.1023 mol
n H 2  pV H 2 / RT  0.1023 mol
nH 2
xH2   0.5  x N 2
nH 2  nN2
G am ,id  RT  ni ln xi  RT (n N 2 ln x N 2  n H 2 ln x H 2 )  8.314  298(0.1023 ln 0.5  0.1023 ln 0.5) 
i

 351.36 J
S am,id   R  ni ln xi   R(n N 2 ln x N 2  n H 2 ln x H 2 )  1.18 J / K
i

H T gz. pf  0 (entalpia gazelor pf depinde doar de T)

GT  H T  TS T , pt gz. Perfecte, GT  TS T .

Problema 3

Se amesteca 1540 g CCl4 cu 390 g C6H6 la T=298 K. Daca solutia obtinuta are o comportare
perfecta, sa se calculeze Gam,id, Ham,id si Sam,id.

Rezolvare:
Calculam nr de moli:
m 1540 390
nCCl4  CCl 4   10 mol ; nC 6 H 6   5 mol
M CCl 4 154 78
xCCl 4  10 / 15  0.67; xC 6 H 6  5 / 15  0.33
G am ,id  RT  ni ln xi  RT (nCCl4 ln xCCl4  nC 6 H 6 ln xC 6 H 6 )  23658 J
i

S am,id   R  ni ln xi   R(nCCl4 ln xCCl4  nC 6 H 6 ln xC 6 H 6 )  79.39 J / K

i

H am ,id
G am ,id
 TS am,id  0

3
Ecuatia Claussius – Clapeyron, Legea lui Raoult

 vap H m0
1) ln p   A
RT
B
2) ln p   A
T
3) pi  xi pi0 (Raoult)
4) pi  yi p (Dalton)

Problema 1

Pentru benzen se dau urmatoarele date privind echilibrul L-V:

T (K) 300 353.3

P (Torr) 100 760
Sa se calculeze:
a) Presiunea de vapori a benzenului la T=320 K
b) Entalpia molara de vaporizare
c) Caldura necesara pentru a evapora 100 kg de benzen la Tf.

Rezolvare:
 vap H m0 B
a) ln p    A . In calcule este mai comod sa utilizam ln p    A
RT T
Avand doua perechi de valori (p,T), putem scrie un sist. de ec. cu 2 necunoscute, A si B.
 B
ln 100   300  A 760 1 1
 , prin scadere obtinem: ln   B(  )  B  4052.46
ln 760   B  A 100 353 300
 353
A  ln 100  B / 300  18.11

Cu aceste valori pentru A si B putem calcula presiunea de vapori la 320 K.

4052.46
ln p 320 K    18.11  231.84 Torr (mmHg )
320

 vap H m0
b) B    vap H m0  RB  8.314  4052.46  3.369  10 4 J / mol
R
c) Q  nbenzen  vap H m0  100  1000 / 78  3.369  10 4  4.32  10 7 J

Problema 2

O solutie de CCl4 (1) si C6H6 (2) poate fi considerata o solutie perfecta. La 60 0C si p0=1 atm,
4  449 Torr , p C 6 H 6  387 Torr . Pentru o
0 0
presiunile de vapori ale componentilor puri sunt pCCl
solutie formata din 1540 g CCl4 (1) si 390 gC6H6 (2), sa se calculeze:
a) presiunile partiale si presiunea totala la 60 grade.
b) fractiile molare ale fazei de vapori
c) masa unui m3 de vapori la 60 grade Celsius daca vaporii au o comportare perfecta.
4
Rezolvare:
a) Pentru o solutie perfecta, presiunile partiale se pot calcula pe baza legii lui Raoult.
p1  x1 p10  0.66  449  296.34Torr
p 2  x 2 p 20  0.33  387  127.71Torr
(am calculat mai intai fractiile molare):
nCCl 4  1540 / 154  10mol , nC 6 H 6  390 / 78  5mol
x1  0.66, x 2  0.33
p  p10  p 20  296.34  127.71  424.05Torr
b) Notam cu y1 si y2 fractiile molare din faza de vapori.
Acestea pot fi obtinute din legea lui Dalton, valabila pentru amestecuri de gaze cu comportare
de gaz perfect.
p1  y1 p  y1  p1 / p  296.34 / 424.05  0.7
p 2  y 2 p  y 2  p 2 / p  127.71 / 424.05  0.3
m pV M
c) pV  ( ni ) RT  m , M   y i M i (fractiile molare in faza de vapori)
M RT
M   y i M i  y1 M 1  y 2 M 2  0.7  154  0.3  78  131.2 g / mol  0.1312 Kg / mol
1 Torr = 133.3 N/m2

(424.05  133.3)  0.1312  1

m  2.678 Kg
8.314  333