nes Utell ats CNATOCU At ct cat ft pss ih D2 Ue eS a stra irae det den aco rn ase pain Sree rh nine gta BY, Sitew | evetsaze! BRE Ri cn | Bertie mss Cuprins PARTEAT RATIONAMENTUL ANALITIC Capitotal 1 Ingelegerea problemel 1.1. Structura probleme 1.2; Injelegerea datelor probleme! : 1:3. Reprezentarea concentrata a datclor 1.4 Injelegerea cerintelor 1.5. Algoritmul rezolvari, Capitotul 2 Rezolvare. Rationamentul analitic 2.1. Elemente de rationament analiic, G1, INM, 2014. 2.2. Blemente de rationament analitic, Gi, INMf, 2015. : 2.3. Elemente de rationament analitc, G1, INM, 2016. 2.4, Elemente de rationament analitic, G1, PI 2017 (1), 2.5, Blemente de rationament analitic, G1, Pi, INM, 2017 (2), 2.6. Elemente de rationament analitic, Gl, Pl, 2018 (1) 2.7. Elemente de rationament analitic, G1, PL INM, 2018 (2), PARTEA AULA RATIONAMENTUL LoGic Capitotul 1 intelegerea problemei 10 13 14 16 18 76 93 110 134 160 187Rotionomentul logle 1.1. Infelegerea textulu. 187 1.2: Infelegerea cerintetor 192 Capitotul 2 Rezolvare, Rationamentul logic 194 "2-1. Elemente de rationament logic 1-2, GI, Pll, INM, 2014 104 2.2. Elemente de rationament logic 1-2, GI, Pll, INM, 2015, : 234 2.9, Blemente de rajionament logic 1-2, G1, Pll, ARTEAT 2017 (1) 279 24, Blemente de rajionament logic 1-2, Gl, Pll, 7 INL 3017 @) 304 Rationamentul analitic 2,5. Elemente de rafionament logic 1-2, Gl, Pl, 2018 (1), 380 2.6. Elemente de rationament loge 1-2, G1, Pl, INM, 2018 (2) 430 PARTEA AIL-A INTELEGEREA UNUI TEXT SCRIS Capitotul 1 Ingelegerea textului gi a cerinfelor. 4g Capitotul 2 Rezolvare. Infelegerea unui text seris. 485 2.1. intelegerea Uni text seris, G1, PI, 2017 (1) ....485 2.2. Intelegerea unui text Seris, G1, PI, 2017 (2) 509 2.3. Injelegerea unui text seris, G1, PI, 2018 (1) .....537 2.4, Ingelegerea unui text seris, G1, Pl, 2018 (2)... 563Capitotut I Intelegerea probleme Rationamentul analitic este 0 proba de logic naturala care se bazeaza pe capacitatea de a gsi solutia, respectand anumite constrangeri impuse prin regull. Candidatal mu trebuie s8 cunoasca logica formala pentru a rezolva fk ceroare acest tip de exerci, dar, cu certitudine, trebuie si infeleaga corect: cerinja principala a problemei; cerintele ccuprinse in regulile (constrangatcare) care trebuie respec: tate In gasirea solutiei; intrebarile succesive, la care trebuie sa rispunda, referitoare la problema data iniial; algoritenul rezolvarii, pe masurd ce se adauga noi constranger(reguli Daca toate acestea vor fl bine infelese, candidatul poate rezolva toate cerinfele, 1ar& eroare! Rajionamentul analitic ofera posibiltatea tunel maxime exactitafi, unei reusite de 100% pentru oricine igi clarfica chestiunile enumerate mai Infelegerea cerintelor din rezolvare este esentialé in sficentizarea rezultatulul: creste exactitatea si se reduce ‘impul alocat, Merita de cheltuit timp, fiecare cat are nevoie, Pentru a injelege corect fiecare tip de cerinta, pentra ca, mai apoi, sd agteptati cu nersbdare orice rationament analitc, find siguri de reusital Acesta este si rolul textului de fata, 1.1, Structura probleme’ Problema dati ca text initial, de la care se construiese ‘poi 5-6 intrebari, este structuratd, in principal, pe dowd aspecte: a) cerinta de bagi, chestiunea care trebule rezol Yala; b) regulile (conditile) pe care trebuie sa le respectate solutia. La aceste reguli, pe parcurs, se adauga si altele “0Rotionamentul onaitc Cerinta de baz poate viza dlferite aspecte, cele mai freovente fiind: gruparea (ormarea unui grup dintr-un nnumar mai mare de candidat), ordonarea unor persoane, activitati, formarea de perechi etc., dup’ reguli date. ‘SA zicem ca cerinta de baz se referi, de exemplu, la ordines in care se desfagoara anumite activitiqi. In acest caz, regulile cuprind cerinele care trebuie respectate in fordonarea respectiva, iar intrebirile ulterioare vor viza, acest aspect, adaugind, uneori, noi regull. De exemplu, daca se epune cf gapte pacienti (A, B, C etc, vor fi programati la medic, respectand anumite regull (care sunt date explicit), inseamna ci ordonarea cestora, dupa regulile date, reprezinta eorinta de baz si toate intrebaiile ulterioare sunt legate de aceasta Pe parcurs se pot adauga noi cerinfe de tipul: daca B este programat al tretlea, care dintre afirmatii poate sé fie fadevirata? In acest caz, locul 3 ocupat de pacientul B feprezinté. 0 noua regulk adangatt celor initale, iar ris- punsul trebuie sa respecte si noua conditie, in ordonare. 1.2. ingelegerea datelor problemei a) Cerinta de bazi reprezinta constanta, tiparul pe care utilizam toate datele problemei. Participant la datele problemei reprezinta variabilele, In cazul exemplului de mai sus, ordonarea de la 1 la 7 a pacientilor este tiparul constant pe care se bazeari toate rezolvirile, schema pe care aplicam regulile, in timp ce tinta ordonarii (pacientit A, B,C} reprezinta variabilele. Nu trebuie s4 refinem aceste denumiri, dar este esenfial si facem diferenta intre cele grup 4; a1: (PNL—GH; 2: Ha, os. Rezolvae, Rotionamentu enaitc 1, Care dintre urmatoarele variante reprezinta 0 gra pare corecta a celor gase persoane in cele doud auito- mobile? a) Primul automobil: Florin, George, loana; al doilea automobil: Horia, Laura, Marian, ) Primul automobil: Florin, Horia, Laura, Marian; all doilea automobil: George, foana, ¢) Primul automobil: Florin, loana, Marian; al doilea automobil: George, Horia, Laura, 4) Primul automobil: Florin, Laura, Marian; al doilea ‘automobil: lana, George, Horia, } Primul automobil: Ioana, George, Laura; al doilea automobil: Florin, Horia, Marian, Rezolvare. Se pot folosi dou metode: 1) verificarea simultand a regulilor date, pe fiecare varianta de raspuns; 2) verificarea flecarel reguli pe toate variantele de rispuns. Variantele care inealed regula svint eliminate, urmatoares reguld verificanduse pe variantele ramase. Prima metoda este mai usor de aplicat, atunci cand sunt mai pufine reguli gi economiseste timp, daca varianta, ccorecti se alld in primele raspunsuri, In cazul mai multor regull, poate fi obositoare. ‘A'doua metoda necesiti mai putin efort, permite viteza de lucru mai mare, duce la un rezultat sigur, find mai usor de urmazit o singuri cerinta Varianta a) incaled rt si 72 (F si G nu pot fl impreuna, far I trebuie sd fie cu L sau cu M); varianta b) incalea r4 gi 2; H este in grup de patru, I nu este cu L sata M; varianta 4) incalea 12: T nu este cu L sau M; varianta e) incaled 13: combinatia IL nu este urmata de GH in cealalta grupare (G find ew Ly, Rispuns corect: ¢) Dacit am aplica verificarea pe rind a flecirei reguli pe toate variantele de raspuns: #1 ar elimina a}; #2 s-ar aplica Pentru urmatoarele variante gi ar elimina b) gi d); x3 s-ar s13-atlonomentu analitie aplica celor dowd variante rimase gi ar elimina e} r4 ar fi verificata pe ultima varianta ramasa (e), care este si cea corecti, Tnainte de a trece la urmatorul exercitiv vom insista putin pe deducerea consecinfelor din regulile initiale si Utiitatea lor in rezolvarile ulterioare, pentru a ne obignui cu ccerinfele rezolvarilor. ‘Atentie! Ramanem mai mult decat este necesar la primele probleme, pentru a profita de datele concrete, in Cxersarea corelarii acestora gi a identifcarii tipurilor de Informatie rezultate, in acord cu ceea ce am anuntat la inceput. ‘Ne intoarcem la regulile initiale si vedem ce se poate deduce: daca IL—GH, iar F + G, rezulté ci, atunci cand, fexisté combinatia IL, este obligatoriu ca F sa fie in acecasi fgrupa ou IL, pentru al desparii de G. Prima deductie, al: (FVIL-GH, In acest caz, M este independent, poate sta in oricare grapa, find sursa unor enunfuri care pot fl adevi- rate: M edldtoreste cu F (,L, G sau H) Prin 12, I= L, M (LM), se spune c& Teste mereu cu until intre cel doi, posibil cu amandol. Aceasta inseamna ca, fatunci cand il alegem pe 1, avem doud persoane, adic& IL ‘sau IM, la care se adauga obligatoriv F sau G, care trebuie plasagi'in vehicule diferite. Allie spus, grupul lui T are in. ‘mod constant macar trel persoane, in orice situafie! T+ (L sau M) + (F/G), Daca I ar fin grup de patru, pe cine am putea adage? 1 putem adauuga pe H? Nu, pentru cé n-are voie in grup de patra! Ce am obfinut? Tare totdeauna inci dou locuri ‘ocupate de unul dintre M/L, respectiv F/G, flind deja un, ‘grup de trei; H nu poate fi im grap de patra, deci H nu poate fiin acclasi grup cu I (ar fal patrulea). A doua deductie din rogulile initiale, €2: H + I Poate fi lin grup de patra in formula ILMF (si numai ‘aga, adica il nam si pe L si pe M, aga cum permite regula obligatoriu pe F, deoarece G este cl H in cealalta grupa, potrivit 3 (LGH], Deductille le notém alaturi de regull {aga cum am facut mai sus}, pentru a le folosieficient. 20. ezolvore. Rotionamentulanalitic Am insistat pe deductil, pentru cd toate exercitile care ‘nu mai adauga vreo constrangere se bazeazi pe regulile inijiale gi consecinjele acestora; deductile pot fi raspunsuri la unele dintze intrebarile ulterioare; pot servi la calcule pentru alte deduct, atunci cind se mai adauga conditi Ramanem pe loc cu rezolvarea, pentru a profita de informatia obtinuta prin d1 si d2, spre a reveni, coneret, asupra intelesurilor lui trebuie sd fie si poate sd fle adevirat, ca cerinte in exerci, Este foarte important clariticarea diferentei dintre cerinte, pe situatii concrete, pentru a deprinde a citi corect informatiile objinute pe parcursul rezolvarilor. Vom zibovi mai mult la prima pro- Diema, uutilizand informatille date, pentru a aplica ceea ce ‘am precizat in partea introduetiva, cu scopul invatarii defi- nitive. Altfel spus, pentru Inceput pierdem timpul, pentru al recupera ulterior. Farad a invata si diferentiem infor- ‘mafile, rezolvirileulterioare devin intamplitoare. Poin dl: (RYIL-GH am aflat ca acolo unde sunt IL este obligatoriu gi F. La ce foloseste? Daca s-ar spune, de texemplu, c@ 1 si L calatoresc impreuna, fiecare dintre enun- turile F calatoreste cu I sau F calatoreste cu L trebule sé fle adevarat, nu exista alta posibilitat. in formula (FLGH, sunt cinct dintre cele gase variabile date. Lipseste M. Acesta nu are nicio constrangere,, ‘deci poate merge in oricare grup, poate cAlatori cu oricine Ca atare, sunt cinei enunturi (de asociere a lui M) care pot fi adevirate MB, MI ete: Mcdldtoreste cu F, M cdlatoreste cu Tete. gi cinct enlinturi de disociere care pot fi adevarate: M si F cdlatorese in vehicule diferite ete. Potrivit d2: H #1, H nu poate calatori cu I in acelasi utomobill Dacii nu sunt introduse conditii suplimentare, orice enunt care ii relationeaza pe cei doi trebule 88 fle adevirat sat trebule si fle fals, deoarece relatia lor este bine determinata: enunful H nu eéldtoreste cu I trebuie $8 fie adevarat; H gi I cdldtoresc in automobile diferite trebuie Sa fle adevarat; I edldtoreste cu H trebuie sé fe fals ete. — L FMO) 17. Una dintre urmatoarele afirmatii, daca este ade- virati, determind © singurk repartieare posibild a sarc nilor de promovare. Care este aceasta? 'a] George si Oana promoveaza pasta de dinti si Horia promoveaza detergentul ») George $1 Oana promoveaza pasta de dinti gi Horia promoveazi samponul, c) George promoveaza pasta de dinti, Horia promovenza detergentul si Oana promoveaza samponul 4) George promoveaza detergentul si Mirabela promo- veaza samponul, ¢} George promoveaza pasta de dint gi Mis veaza detergentul, ela promo- Rezolvare. Cerinja: dandu-se, pe rand, constrangeri, trebuie s& depistam situatia in care este o singura repart zare a sarcinilor, adicd nu ramane loc de alegers Varianta a: Gp, Op, Hd: adéugim Mp (r3), este com- pleta grupa lui p, si Fs (12). Nefi cum am explicat la exercitiul obligatoriu Le (p este epuizat, d interzis). 34 Rezolvore, Rotionamentu! onaitc Stim: Gp, Op, Mp, Hd, Fs, Ls. Lipseste I, care poate alege tre dg. Situatia ne-a dus la doua variante. Pentru ‘cest tip de exercitiu tabelul poate f| mai avantajos, se vid Tocusile goale rapid, iar calculul, pentru toate variantele, s-ar putea incadra in cativa centimetri, Modul de rationare ar fiacelagh [a foaie, incercuim), iar ceea ce deducem trecem italic (pe foaie, obignuit), F Ggureaza constant in rubrica s, find dat prin #2, Varianta bj: Gp, Op, Hs, Se repeta situatia de mai sus, adaugiim Mp (gi 6-8 definitivat grupul pentru p). Comple- ‘am F la locul lut, Din now nu poate fi Ld (pentra ed mu este Gs), L-va sta cu FH (va promova a). A mai rimas I, care de data aceasta n-are de ales: va promova detergent, pentru c& Secare produs trebuie promovat de cineva, iar celelalte dou& trupe sunt complete. S-a ajuns la varianta unica: cele gapte Persoane sunt cu sarcini exacte (sunt toate in tabel pe locuri fixe), miciuna mu are de ales! Rispuns corect: b) George si Oana promoveazs pasta «ae dint gi Hora promoveaza gamponul. Putem continua calculul, pentru antrenament. Varianta cf: Gp, Hd, Os, In mod constant este Fs. Aldturi de O trecem M $i s-A completat grupa. Pentru ca nu este Gs, nu poate Ld, Lare loc doar langa G (Lp). A mai ramas I, care poate lege intre primele dowd grupe (produse). Sunt doua “35Rotionamentulenoite Varianta d): Gd, Ms. M il giseste pe F sil atrage pe O si -a inchis grupa a treia. Pentru L nu este loc decat in grupa ‘a doua (stiti de ce). H i I pot sta oriunde in primele dowd, ‘grupe: exista patru variante (pot sta si impreund, grupele favand doar un membru) Varianta e): Gp, Md. O va sta cu M, F este la locul Iui, ‘ultima grupa. H (£3) si L (r4) nu pot fi In prima grupa, vor lege, fiecare, intre p sis, iar 1 poate sta oriunde. De ‘aceasta dati variantele sunt si mai multe (se vede dupa locurile goale, lipsese tret participant). Tn final, toat rezolvaren va arsta astfel: [ep Js 6,811,050 I Fo |rldpecd (ee FOG |12:Fs 15 GMO [FL | 13: (=O) # [ae T___[FMO | r4: Lacs ira GoM [FL [i |r ~}eon rac [ize [Ter [Four aia [@—[c —| Fmo Te [mote TF PROBLEMA IIT La un salon de coafuri, gase doamne - Gabriela, Hortensia, fulia, Jeni, Kati, Loredana ~ trebuie programate jn decursul celor 6 ore de program, respectandu-se urmi- toarele condi Gabriela i Jeni trebuie programate céndva inaintea Hortensiei Intre programarea lui Kati si cea a Iullei tebuie sa fle exact alte dowd programa ‘Kati este programata candva inaintea I Loredana este programata in a doua ora, -36- Rezolvare. Rotionamentu anaitc Datele problemet: Sase persoane, G, H, I, J, K, L, trebuie ordonate in intervalul 1-6, respectand urmatoarele constranger: 172 [2 [#5 [6 |escn L 2:K--1 iL-2 Ordonarea, cerutii de problema, poate fi ilustrata prin abel, unde devin vizible situatille de anterioritate, inte valele locurile)libere, locurile ocupate ete Infelegerea conditillor: 3 arata c& L are pozitie fxd gi va figura astfel in tabel, indiferent de conditile supli- mentare care se mai pot adiuga prin exercitile urmatoare; 11 aratd ci G, J ocupa un loc inaintea lui H, indiferent de ordine, gi nu este obligatoriu s& fle vecini intre ei sau cu B. Ce rezult de aici? H nu poate sta pe locurile 1, 2, 3, deoarece are nevoie de dous locuri libere in fata (unul fiind ‘ocupat de L). Ca atare, H poate sta pe locurile 4, 5, 6. Prima deduct, d1: H = 4, 5, 6. (Cum citim d1?’a) Orice enunt care fl asociaz’t pe H cu uunul dintre aceste locuri (ore) poate fi adevirat: H este programat al cincilea; H este programat ultimul etc. b) Orice fenunj care il asociaza pe H ci unul dintre primele trei Jocuri trebule #4 fle fale, In acelagi timp, G sau J nu pot ocupa ultimul loc, eoarece trebuie s& mai existe macar un loc dupa ei, pentru HI A doua deductie, 42: G, J * 6. Orice enunt care il plaseazii pe unul dintre cei doi pe locul 6 trebule sé fie fale, sau nu poate fi adevirat A doua regula, 2: K - - I, condenseaza cerinjele a doua si a treia din datele problemei gi indica faptul c& ordinea este exact cea ilustratd: K, doua intervale ocupate de ali, | Ce putem deduce? Dupa K, trebuie si fle merew inca ‘rei locuri, al teilea pentru I. Ne uitéim in tabel $i constatam, a7cA pentru K sunt posibile doar locurile 1 si 3, iar, corelatv, pentru, locurile 4 gi 6. Aceasta informatie 0 putem serie in diverse felur, cat mai sugestiv, important este s-o intelegem, Atreia deductie, 43, 0 putem scrie: a) K= 1,31" 4,6, bj --)=(2,3-- 4, 6), c}(K --1)= (1-4) sau (8 - -6). (Cum citim? Orice enunt care relationeaza pe K sau pe cu una dintre posibiltatle indicate poate fi adevirat: K feste programat primul; I este programat ultimul etc. Forrmula, indica patra situati care duc la enunpui posibil adevarate. ‘Atenie! Daca cuprindem intram singur enunt toate posibilitafile pentru K sau pentru 1, enuntul trebuie si fle adevirat, deoarece nui mai existé alta varianti: de exemplu, Keste programat primut sau al tretlea ‘Tot ca ajutonul d3: (K - - I) = (1, 3- - 4, 6) aflam cu certtudine locurile celor doi in cazul in care’ se spune ci tunul dintre cele patru locuri (1, 3, 4, 6) este ocupat de alteineva, Nu uitiim c4 aceste locuri sunt corelative: 1-4 sau. 3-6 (dacd dispare unul, dispare perechea). De exemplu, dac& G ocupa locul 4, pentru K iT riméne doar varianta, (3-6), adicd trebuie ei fe adevirat c& [este al gaselea, iar Kal teilea, nu mai exista variante ‘Am insistat pe deduct gi lectura lor pentru a inviga s ‘gandim acest tip de exercitiu, Chiar daca ne consumé timp, merit #8 nu trecem mai departe, daca n-am inteles de ce 0 situaje este Intr-un fel, si mu in altul. Ceringete de rezolvare pentru exerctile vitoare sunt de acelagi tip! De accea merit 84 rimaneti pe loc, pand cénd afi feles 8 rela- tionati datele problemei gi ati invitat s& incadrati corect, fiecare tip de informatie: ce poate fi adevarat, ce trebuie sd {fe adevirat/fals. Meritd eA investi acum timp pentru Intelegere, deoarece aveti sansa si puneji temelia unui algo- Film cate si permit rezultat maxim la acest tip de exer- itu, in timp rezonabil -38- Rezolvare. Rotionomentu anolitic La exercitlle vitoare nu vorn mai insista cu explicafii aménuntite pe flecare tip de informatie, considerand cd facestea au fost deja asimilate. 18, Care dintre urmatoarele este 0 aranjare posibila a programirilor, in ordine de la prima la a gasea ora? ') Gabriela, Loredana, Kati, Hortensia, Jeni, Iulia. ») Gabriela, Loredana, Kati, Jeni, Hortensia, Iulia. ¢) Gabriela, Loredana, Kati, Jeni, Iulia, Hortensia, ) Tulia, Loredana, Jeni, Kati, Gabriela, Hortensia. } Kati, Gabriela, Loredana, Tulla, Jeni, Hortensia, Rezolvare. Metoda 1. Verificim, pe rand, lecare regu, pe toate variantele de rispuns, eliminénd raspunsurile fresite. Urmatoazea regula 0 aplic’im pe variantele ramase ttc, Raspunsul care rimane, dupa veriicarea tuturor cerin- {elor, este cel agteptat. Astiel: varianta a) incaled rl; varian- tele ¢) si) incaica 12; varianta e) incalca x3. Raspuns corect: varianta b) Gabriela, Loredana, Kati, Jeni, Hortensia, luis. Metoda 2. Verificim simultan cele trei reguli pe fiecare varianta de rispuns, Rispunsul care le respect pe toate este cel coreet, Varianta a) nl respect #1; varianta b) le respect pe toate, este raspunsul corect. Nu este nevoie si ‘mai cheltuim timp cu urmatoarele 19, Care dintre urmitoarele alirmatii poate adevi- rata? 5) Gabriela este programa a trea, Talia este programata a cincea () Kati este programati a patra, 4) Kati este programata a cincea. @) Jeni este programatd a sasea Rezolvare. Modalitate de lucru. Rezolvati exerciile simultan cu lectura, pentru a surprinde succesiunea opera: Ullor, Explicatile indica ordinea, dar rezultatele care apar in, -39-Rotionamentul ancitic tabel reprezinté sfarsitul unui demers, Daca hucrati efectiv, veti infefege mai bine secventele si chiar vetilectura corect locuril libere, avaind in vedere informatia de langa tabel, Foaia va ardta astel G,H,1,J, KL 1:6, d P IF p__[p J Age aratittabelul cu ceca ce gtim exact din conditile date initial, Datele sunt trecute cu bold (pe hartia de lueru Je incercuim, spre a le deoscbi de ceea ce deducem, prin, relajionarea "datelor pe parcurs). Aceste date rman neschimbate pentru toate exercitile care urmeazi: vom, folosi mereu tabelul in aceasti forma, addugind, pe parcurs, conditille suplimentare gi calculand consecintele. 23. Care dintre urmitoarele variante reprezinti 0 ent merare posibili a modelelor de scaune confectionate si a ‘materialelor din care sunt facute, in ordine, de la prima saptimana la a gaptea: a) Prima saptimana: H, pin; a doua_saptamand: G, stejar; a teia siptamana: J, pin; a patra saptamana: K, pin; a cincea sptimand: 1, pin; @ gasea saptimand F, stejar; a saptea siptimand:L, pin, bj Prima siptimand: H, pin; a doua siptimana: G, stejar; a treia saptimana: J, stejar; a patra saptamana: L, pin; a cincea sAptimana: I, pin; @ gasea siptimand: F, stejar; a saptea sdptdmand: K, pin. ¢) Prima siptimand: H, pin; a doua siptimana: G, stejar; a treia saptamana: J, stejar, a patra saptamana: F, pin; a cincea saptamana: L, pin; @ gasea suptamana: K, Stejar; a gaplea siptimand: I, pin (d) Prima siplémani: L, pin; a doua séptimana: K, stejar; a treia sptimana: J, stejar; a patra saptamana: F, pin; a cincea saptimana: I, pin; a sasea siptimand: H, Stejar; a gaptea saptamana: G, pin, ¢} Prima siptamana: L, pin; a doua siptimana: K, pin; a treia saptamana: J, pin; a patra siptimana: F, stejar, a Cincea saptamana: 1, pin; a sasea saptimand: H, piny a saptea saptamana: G, pin, Aezolvore. Rotionamentulanalite Rezolvare. Verificim, pe rand, flecare regula pe toate variantele, eliminand pe cele care 0 incalc. Variantele a) si f) incalca #1 (contin ppl); varianta 4) incalcd r3 (HL este fsociat cua); pentru variantele rimase, b) gi ¢) verificam ‘ormatoarele reguli, °4,r5, r6, care sunt respectate; varianta by incalea £7. Rispuns corect:c). 24. Care dintre urmatoarele afirmafii trebuie si fle adevirata? 4) Al doilea model este din pin, +b) Aldoilea model este din stejar. c} Aleincilea model este din steja. 4) Al gaselea model este din stejar } Al saptelea model este din pin. Rezolvare. Cerinta: identificarea unei situafii sigur adevirate care decurge din regulile date (ru sa adaugat vieo alté conditie). Utilizand r-r?, deducem informatile sigure, pe care le trecem in tabel cu. italic, pentru a le distinge ugor de cele date prin regul ‘Una dinize situatille deduse va coincide cu una dintre variantele date, find rispunsul corect. Aceste deductii pot fi si rispunsuri la unele dintre intrebarile care urmeazit sau pot ugura gasirea lui, oferind ewactitate si economie de timp, Deduefil. Din r1 deducem ea pe locurile 8 si 6 nu poate sta decat , adica J este din stejar, dl: Js, iar pe locul 6 este 8, da: 6 = 8, Din aceste deduct si 3 (Hp) decurge c& H rou poate sta pe locul 6, d3: Hi 6 (nici pe locul 3, din 14} Adaugiim la tabelu initia informayile obtinute: 2 [3__[a_ 1s Te Je lp pT s Cum citim? Pentru locurile 3 si 6 aver trei informatii ‘care trebuie 94 fie adevarate: Js; 6 © s; H# 6 (H nu poste fatlonamentul anaitic al gaselea). Una dintre primele dous (care sunt afirmatil} va, {i rispunsul asteptat! Cautam direct enunfurile care antre- neaza locurile 3 sau 6, eventual pe J. Cum sunt antrenate doar locurile, c&utarea se reduce la citeva secunde in care identificdm alirmatia d) sispuns corect: d) Al gaselea model este din stejar. Ce mai puter citi in tabel? Daca H * 6, iar G este vein ca H (6), rezulta ci G nu poate sta pe locul 7 fi lipseste vecinul), dd: G +7. Locurile libere, 2 $7, pot fi ocupate de 2 sau de p, dS: 2, 7 = s/p. Aici este sursa posibilului: 2 = s; 2=p, 6=5, 6= p reprezinta enunfuri care pot fi adevirate Dedtuctile pot continta, daca ludm si ultima regula. Ne reamintim: tot ce contrazice ceca ce stim sigur trebuie sé fie fais sau nu poate fi adevarat. 25. Care dintre urmatoarele afirmatil ar putea fi ade- varata? a] F este primul model confectionat. 0) G este al yaselea model confectionat. ¢) Heste al saselea model confectionat 4) K este primul model confectionat. €) Leste al treilea model eonfeetionat. Rezolvare. Cerinta: identificarea une situatii posibile (care nu contrazice regulle sau deducpile). Restul situatilor sunt reprezentate de enunturi false Ts ss se P Js_ip [ep Ts Cu ochii pe acelasi tabel (nu s-au adaugat condi), pe reguli gi deduct, elimindm enunjurile false: variantele a) gi 4) se referd la aceeasi situatie gi sunt false, contrazicand r7 si 4: daca pe primul loc s-ar afla F sau K, locul 3 ar trebui A fe liber pentru celalalt dintre acestia [dar este ocupat de ‘ezolvare. Rotionamentulanaitic 4; varianta e) este fals8, contrazice d3 (H ¢ 6); varianta e) teste falsa, locul 3 este ocupat(¢4). Varianta b) nu contrazice Rispuns corect: b) G este al gaselea model confectionat 26. Daci K este al cineilea model confectionat, care dintre urmatoarele afirmatii ar putea fl adevirat? a) Geste al gaselea model confectionat, ») este al patrulea model confectionat. ¢} Leste al doilea model confectionat. €) J este contectionat din pin. } Keste confectionat din stejar. Rezolvare, Adiuugiim in tabel noua condifie, K = 5, si ‘urmarim consecinfele: prin r7 (care il antreneaza pe Ki) obtinem F = 7 si trecem in tabel cu italic (F poate sta pe 3 sau pe 7, dar 3 este ocupai) ee 7s e —77 ip Js__[p 1p [s 1 F Alte consecinte: G nu poate sta pe 4 si pe 6 (nel are vecin pe H), dar nici pe 3, 5, 7, care sunt ocupate, Prin urmare: G, H = 1, 2, indiferent’ de ordine, Raman libere locurile 4, 6, pentru I gi L, Dec: I, L = 4, 6, indiferent de ordine. Aceste ultime informati, refertoare la G, H, 1, L (ew Posiblitate de alegere intre dowd locuri) sunt sursa Tui poate fi adeverat. Noite informatii ar putea figura in tabel ca variante pentru ua loc H/G, 1/L: a Higp [HG [ss [ijip [Kp [yes Mai departe, putem gisi rispunsul corect prin una dlintre metode: 1) cautim direct enunfuri legate de informatille cu atemative, G, H= 1, 2 sil, L» 4, 6: gisim varianta b), T= 4, corecta sarRetionamentul anaitie 2) elimindm enunturile false, urmarind tabelul (care jn acest moment cuprinde toate informatile cunoscute) varianta a) este falsa (G = 1, 2); varianta b) poate fi adeva- ratd; varianta c) este falsi (L = 4, 6); varianta d) este falsa (Us); varianta e) este falsa (Kp). 'Rispuns corect: b) | este al patrulea model confec- tionat, 27. Daca G este confectionat din pin, care dintre urma- toarele afirmatii trebuie si fie adevarata? 4a) Al doilea model confectionat este din pin. b) Al saptelea model confectionat este din stejar. ¢} G eate al eincilea model confectionat. 4) Heste al doilea model confectionat. ¢} Leste al doilea model confectionat. Rezolvare, Cerin(a: identifcarea afirmatie care trebule 4 fie adevaratd in conditle Gp. RRevenim la tabelul cu informatile de bazi (regu si de duct, adaugdm noua conditie, Gp, si deduce consecintele. T_[2_]a__ [ss Je 7 P 3s Ip Ip Ts Activaim informatiile reeritoare la @ si p: rl(e ppl, 16 (GH, HG), 13 (Hp), a3 0H # 6), d4 (G + 7). Daca avem Gp, Hp, iar H si G sunt vecini si nu se poate mai mult de BP consecutiv, reaulta cé cei doi vor ocupa locurile 1, 2 sau 4, 5: GH = 1, 2 sau 4, 5, Din calculele anterioare a rezultat ci asocierea indicat de 17 (F - K, K-- F) nu poate functiona pe locurile 1-3, din ‘cauza lui J. Din aceeagi cauza, nu poate fi nici pentru 3.5, Rezulta ca F-K, indiferent de ordine, pot sta pe 2-4, 4-6 sau pe 5-7. In sittafia suplimentara Gp, daca sar activa 2-4, n-ar mai rimane nicio posibilitate pentru GpHp, vecini, Oricare dintre celelalte doa, daca s-ar activa, acapareaz’ fie locul 4, fie locul 5, elimindnd a doua posibiltate pentru 48 Rezolvare. Rotlonomentu onaitc grapul GH (GH = 1, 2 sau 4, 5). Prin urmare, GH = 1, 2, indiferent de ordine. Agadar, locurile 1 gi 2 sunt ocupate p. Deci: 2 = p (nu stiam asta), so ‘Am objinut dou informatil care trebuie ak fe adew ratecHO= 12912" Completimn in label rezuatele ofinute gi compar informatintabcului eu varintele de raspuns. Afra a)2 p coincide cu renultatul nostra tebule i Be adevde {ati varanta b) 7 = s poate Hi adevdrat vavianta 6) G~ 5 tse falas; varanta d) H= 2 poate M adevirat; variantae) este fale Rispuns corect: a) Al dolea model confetionat este cin pin Rezumat, problema IV. Intreaga rezalvare se concen: lweaeé pe un spatiu restrane, cu un singur tabel gi cu infor~ mafia edificatoare alituri, cuprinsd sugestiv in regull si deductii (initiale). Am sectionat, pe parcurs, tabelul, pentru ‘a explica fiecare exercitiu, Informatiile bine determinate, cuprinse in reguli, precum si cele care rezulté direct din acestea (deducti) sunt luccute in tabel si pistrate intocmal pe tot parcursul, ca azide date, de la care pornim, PGHIJKL Pes Fle pp 127s ]4 7s z > P P cy 49.‘ationamentu! onaitc 27 | WGp | H/Gp[Js]p [P [= 15: 4,5 = pp 16: GH, HG IT PK, eF di:Js d2:6=8 da: H+ 6 aiGe7 Aceasta este toata rezolvareal ‘Acum afi infeles de ce trebuie 8 Iuati pixul gi foaia, si notafi datele fecirei problemei dupa modelul dat in carte $i poi s& participati la rezolvare pe tabelul dumneavoastra, urmazind explicatille din carte: aveti toata informatia la Indeménd, nu mai trebuie si mergeti pe altd paging pentru a vecea ce spune r@ etc., pentru a vedea secventa de tabel in care sunt fixate constantele etc. Legenda pentrs tabelul unifcat. Linia A reprezint& ilus- trarea regulilor care duc la loeurl fixe (2, r4, 15), care devin constante (se pastreaza la fel la exercitille urmatoare) si sunt trecute cu bold (pe foaie sunt incercuite, pentra a vedea c& sunt constante gi pentru a le deosebi de ceca ce educem prin corelarea datelor, pe parcurs) Linia B pastreaza linia anterioara si adauga deductile directe (scrise eu ial gi fra bold) care se pot face din toate rogue date Linia B reguli + deducti) este uila in rezolvarea cu exactitate a exercitilor care: 1) nu mai adaugi cerinte suplimentare: in cazul de fata, citind linia B, am identificat ispunsurile pentru exercitile 24 5125 (ce trebuie, respecti ce poate sa fie adevarad; 2) adauga cerinte suplimentare, ‘ugurand calculul consecinjelor: exercitile 26 si 27. Linia 26 indicd exercitil cu acelasi numar ¢i reprezint linia anterioard (B), ca bazi de date sigure, la care sa adaugat, K = 5 (conditie suplimentara) si s-au calculat consecintele, ezolvore. Rotionamentul anoitc Linia 27 indica exercitul 27 gi reprezinti linia B la care s-a adaugat 0 alti conditie, Gp, si s-au calculat conse- cimgele. Pentru exerciiul 23 am folosit doar 11-17, Observatie: in cazul in care nam fi facut imediat deductile directe, adic& n-am fi realizat linia B, atunct tinia 4 ar fi fost baza de pomire pentru toate exercitile care uurmeaza, Este posibil ca in acest caz tabelul si fi avut mai ‘multe lini pine (cu caleule), deoarece in unele situatit ar fi fost necesara calcularea consecinjelor pentru fiecare infor mate din fiecare variant, pentru a afla rdspunsul sigur, ‘Atentie! Nu piercem timpul deduednd consecinfele directe din regulile date: ceea ce objinem poate constitui ispuns pentru urmatoarele intrebiri sau poate ajuta rapid si exact Ia objinerea réspunsului, in cazul adugivit de conditi In cazul in care nu xe mai adaugi mimic suplimentar la datele iniiale, raspunsurile la intrebari de tipul ce trebuie a fie adevarat; ce poate fi adevdrat; ce trebuie sd fe fal; ce ra poate sd fie adewarat se vor gisi in deductiile directe din reguli saa in corelarea acestora cu regulile 2.2, Elemente de rationament analitic, G1, INM, 2015 PROBLEMA I Directorul unei firme igi trimite patru dintre angajati ~ Florin, George, Ioana gi Laura la schimburi de experient in rel orage: M, NV gi O. In oragul M trebuie sa plece exact trei dintre angajati, iar in fiecare dintre oragele N si O lrebuie sa plece exact eéite doi angajati. Grupurile de anga- Jaf care pleaca la schimburile de experient trebuie si res- Peete urmatoarele condi ost‘etionamentulonatitc Niciun angajat nu pleaca in toate cele trei orase. Florin si George nu pleaca impreund in niciun oras, Dac Toana pleaci in oragul N, si Florin pleacd in oragul N. Datele problemel. Angajati F, G, 1, L trebuie repar- tizati in oragele M,N si O, respectind condipile: iM. 12:8, O=2 13: <2 orage rF*G 15 le Fe Corinta: gruparea lui F, G, I, L in clasele Bt, N, 0, respectand r1-r5. Mes Noo o=2 1, Care dintre urmitoarele variante repredinté 0 ale tuire ‘acceptabilé a grupurilor de angajati care pleacd la ‘schimburi de experienta? a)M: Florin, George si Laura; N: Laura si loana; O: Florin si foana, b) M: Florin, Ioana si Laura; N: Florin gi loana; O: Ioana si Laura, ©) M: Florin, Joana si Laura; N: Florin si George; 0: George si loana, dd) M: Florin, Toana si Laura; N: Florin gi Laura; 0: George gi Laura. ©) M: George, loana si Laura; N: Florin si foana; 0: Florin gi Laura, Rezolvare. Asa cum am ardtat mai sus, Ia exercitille de acest tip, stint dous posiblitag, Putem’ verifica flocare regula pe toate raspunsurile, eliminand variantele care incaled regula. Astfel: variantele b) si d) incaleé #8 (1, res- pectiv L merg in trei orage! Verificam r4 pe cele trei “52 ezolvare. Rotlonamentulonaitic variante rimase: variantele a) gi ¢) incalea x4 (F gi G sunt impzeunal); varianta e) este raspunsul corect. Putem verifica toate regulile pe fiecare raspuns. Rezul- tatul va fi acelagi Rispuns corect: e) M: George, loana si Laura; N: Florin si Joana; O: Florin si Laura. 2. Care dintre urmatoarele enunturi trebule si fie ade- wvarat? 4) Florin pleaca in oragul N, b) George pleaca in oragul O. 6) Ioana pleaca in oragul M. 4) Laura pleacd in oragul N. ¢) Laura pleaca in oragul ©. Rezolvare. La fel ca la excrcifile anterioare, pastréim maniera de lucru: trecem pe foala noastra datele problemei i tabelul, Toate rezolvarile se vor desfagura ct ochit pe tabel si pe regull, pentru a putea urmart gi infelege expli- catile Dupa cum observa, la fel cain alte situati, exercitile 2 i 3 vin cu ceringe, far s4 mai adauge constrangeri. Ne ‘vom baza pe ceea ce se poate deduce din datele problemel ‘Stim c& pentru oragul M trebuie si lum mereu tret (M = 3} dintre cei patra angajati F, G, I, 1, in condifile in care F si G nu pot fi impreund (F # @), Aceasta inseamna ca aici va fi doar unul dintre cei doi, F/G, oricare ar fi, dar obligatoriu vor fiT giL (pentru a forma grupul de 3), Prima deductie, d1: IL ~ M, reprezinta o certitudine care se adaug regulilor si rane constanta pe tot Parcursul rezolvaril. Este trecuta in tabel, cu bold, dar htalic, deoarece este constantd, dar este dedusi si poste constitui un raspuns asteptat, dupa cum va contribut la reaolvarea cu ugurin}a a altorintrebarl (pe foale o Incercui ‘i aga o pastrati la toate rezolvarile,flind un reper “saRationamentul anaitic M=a Nea O=2 iL Cum citim? Este sursa informatilor care trebuie s& fle adevirate (1 pleacd in M, I pleacd in M; I i L pleacd in M Am gasit deja raspunsul: cAutim intre variante un enunt referitor la Il = M, ne uitam doar dupa I si L. Ne oprim la ultimele trei gi constatiim ca e) este corespunzitor() Rispuns corect: e) Ioana pleaca in oragul M, Statutul celorlalte enunfuri: a} Fy poate fi adevarat; b) Go poate ff adevarat; d) Ly poate ft adevarat; e) Lo poate ft adevarat (toate se referd la O si N, Jocuri lbere, si mu contrac nicio reguli Ramanem pe loc, pentru a exersa infelegerea corecti a datelor probiemei, pentru a identifica si mai bine domeniul, Tui poate fi, pentru a exersa pe aceste date sesizarea rapid stelicienta a statutulus informatie! pe care o obtinem sau 0 pputem obtine, La urmatoarele exerciti nu vom mai insista, considerand ca am acumulat sulicient, astlel ca injelegerea, situatilor si nu maj fle o piedic’ in rezolvare, de timp sau. de eficienta, Am spus ca al trellea angajat pentru oragul M poate f lunul dintre cei doi care nu pot fi impreuna (F, G), ceca ce putem nota F/G (alegerea intre F, G). Para alte date, aga, cum arata tabelul, orice enunt despre F sau despre G poate Aladevérat, att referitor la M, ct gi la celelalte orage. Altfel spus, in acest stadiu, alegerea intre cei doi, F/G, este valabild pentru toate oragele, Mai mult deoat atat, dacd nimeni nu poate merge in ‘rel orage, iar IL = M si F + G, inseamna ca in niciunal inte celelalte orage (N si O) IL nu pot f impreunal (pentru uunul dinte orage ar rimine combinalia FG), Aldel spus, pentru N i pentru O se face alegerea intre I'L (U/L), la care se adauga alegerea dinte F/G. Adoua deductie, €2: N, O = 1/1 (doar unul dintre ei. ezolvore. Rotionamentu! onaitc Putem trece in tabel (acelasi!) aceasti posibilitate (noi facem mereu altul pentru a ilustra etapele) wis N=2 Od o Vi WE. ‘Cum eltim: tot ceea ce indica posibilitatea de alegere, notata de noi prin F/G si 1/1, concretizeaza ceea ce poate fi adevérat 1) pentru toate oragele poate fi unul din doi F/G; 2) pentru N si O poate fi unul din doi 1/1; 3) TL = M este definitiv gi indica ceea ce tebuie sd fle adevarat 4) tot ce contrazice 1), 2), 3) si regulile date initial trebuie sa fe fals sau nu poate fl adevarat. [Ne uiliim la exercitiul rezolvat deja (gi la tabel):varian tele a), bj, d) sie} se refer la F/G gi L, viznd doar N gf 01, Toate se Incadreaza la poate fi adevarat, Cum foloseste tabelul in calcule? Daca aflam tocul unuia dintre 1/Z, stim sigur unde este celilalt, De exemplu: daca Tol este in O}, atunci sigur La, Sa mu uitam de r5 (hx Fy), care relationeaza perechi: in caz e& se di Iy, putem afla, nu doar pozita iui L care va fi in ©, ci gicu cine este I (IF) 3. Care dintre urmatoarcle enunturi poate si fle ade- varat? ‘) Florin gi Joana pleaca impreund in oragul O. ») loana si Laura pleaca impreuna in oragul N. 6} loana gt Laura pleaca impreund in oragul O. 4) loana mu pleacd in oragul M. } Laura nu pleacs in oragul M. Rezolvare. Cerinja: identificam enunful care poate ft devarat. Am lamurit deja domeniul posibiului. Cereetam rispunsurile, cu ochit pe tabel (6 rem: @) FL = 0, poate fi ‘adevara (ou contrazicenimie;b) (Ls) se) (= O) sunt false, contrazie /1, pentru cele doua orage (42:1 gi L na pot 55.‘otlonamentu onoitc fi impreuna in N sau O); ) sie) sunt false, contrazic HL = M {di}, Toate acestea le vedem rapid pe tabel. ‘Rispuns corect: a) Florin si loana pleac impreund in oragul 0, 4, Dacd George si Laura pleaca in exact aceleagi orage, care dintre urmatoarele enunfuri trebuie sa fie adevirat? ‘a) Florin pleaca in oragul O. ) George pleaed in oragul M. ¢) Ioana pleaca in orasul N, 4) Laura nu pleacd in oragul N, ¢} Laura pleaca in oragul 0. Rezolvare, Cerinta: sa identificam emuntul care trebuie sa fie adevdrat, in situatia G Adaugim conditia suplimentard la datele existente si deducem consecinjele. Ne uitim la tabel: L merge obliga: tori in M (gh mai poate alege uunul, dintre © si N). Prin ‘urmare, gi G merge obiigatori in M. Am gasit réspunsul. Ne ‘uitam pe variante: b) Gxe confirma rezultatul nostra, TToate celelalte variante pot fi adeverate: se referd la F, 1/1, raportati la N si (similar cu ex. 2). Rispuns corect: b) George pleaca in oragul M. 'S. Daca George pleaca in oragul N, care dintre urma: toarele enunturi poate sé fie adevirat? a) Florin pleacd in oragul M. ) Florin pleacatin oragul N. Joana pieaca in orasuil N, 4) Laura nu pleaci in oragul N. Ioana nu pleaca in orayul O. Rezolvare. Cerinta: s4 identificim enunful care poate fi adevarat, in conditile Gx. ‘Adauigim conditia suplimentard Ia datele existente si deducem consecinfele. Trecem, in tabel, conditia cu bold (0, Incereuim pe foaie, ca informatie sigura. Constatim ci -56- Retolvare. Retlonamentu onaitc dintre I/L, G nu poate sta cu T, care Lar aduece si pe F (5: e+ Fs} gi sar incilca doua regull: ar fi 3 pentru N gi combinatia FG, Deducem ca G este obligatoriu cu L, jar lui T ii rimane obligatoriu oragul 0. Trecem deducille in tabel, cu italic w=3_____ [w= 1 L (Cum citim? 1) Tot ce avem pe aceasti linie a tabelului trebuie 24 fie adevirat, sunt locuri fixe (lot ce contrazice aceasta linie este fal 2) Locurile goale, prima cisufa si ultima, indicd zona pposibilub, legat de cei care mai pot fi adaugati, F/G. ‘Asada, orice enunt care relationeaza pe unul dintre F/G cu loragele M sau O, poate fi adevarat ‘Avand in vedere cerinta, pentru identificarea réspun- ulus 1) putem cauta direct enunful din sfera posibilului Varianta a) Fx poate fi adevarata; 2) putem elimina enun- furile false, Variantele b), ¢),d) i ¢) sunt false, contrazieand Informatile sigure, din tabel Rispuns corect: a) Florin pleaca in oragul M. 6. Care dintre urmatoarele enunturi determina 0 sin- gurk varianta posibila pentru grapul angajatilor care pleaca in oragul OP 1a) F pleaca in orasele N iO. ') G pleaca in oragele N §10. 6) Ipleaca in oragele M si. 4) L pleaca in oragele M sO. €} Lpleaca in oragele M siN. Rezolvare. Cerinta: sit depistam situatia in care pentru © mu mai stunt alegeri intre G/F, respectiv I/L pentru a forma echipa de doi, adica objinem situa fixe. srRotionomentul anaitic Intamplitor, avem calculul de mai sus, care arated in cazul Gy objinem pentru N gi, 3 (din 4) locuri fixe, aga, cum se vede in tabel ex 1 Wea GL O=2 GI ‘Ce mai lipseste? Sa ni se spuna care din G/F este in O. ‘Cautim intre raspunsuri situatia In care: este Gy si ‘unul din F/G este in 0. Gasim varianta b] Gr, Go, care este raspunsul asteptat, Rispuns corect: b) G pleacé in oragele N si O. PROBLEMA II Cinci_angajati al unei firme - Laurentiu, Marian, Nicolae, Paul si Radu ~ trebuie sa plece in delegatie in cinci ‘saptamani consecutive. Fiecare dintre cet cinci pleaca Intr-o singura delegatie, intr-una dintre saptaméni, in unul dintre doua orase, X sau Y. Trei dintre angajati pleac’ in oragul X, jar doi in oragul Y. Programérile delegatilor trebuie sa res pecte urmatoarele conditi Taurentiu pleacd in oragul X. Plecarile in oragul Y se produc in dowd saptamani consecutive. SSI Marian, si Nicolae pleacd tn delegatie in una dintre ele trei sAptiimani, Unul dintre angajati pleacd in oragul X in a doua sip- amana. Radu pleat pri delegatie dupa Laurentiu, Datele probleme, Cinci angajati, L, M, N, P, R, pleac’ fiecare intr-o singura delegatie, in unul dintre oragele x, y, Jn una din cinei saptémani consecutive. Sunt doua variable erolvore, Rotionamentulenalitic Cerints trebuie ordonate in Ix L, M, N, P, R, asociate fiecare cu x sau cu y, tetvalul 1-5, respectand regulile: yy M,N= 1-3 2 LR 3x, 2y Tabelu pentru ordonare cuprinde datele exacte,trecute cu bold, In caaul de fa, aver 0 singuré constant, oragul x, care figureaza in a doua saptamand. Acestea sunt date fixe pe tot parcursul rezolvit 2 3 a Datele care rezult din reguli, deduetiile, le trecem cu italic, Acestea pot constitui rispunsuri la intrebarile de inceput sau repere pentru raspunsun, atunci cand nu se ‘mai adauga vreo condifie, $1 se cere cvea ce vebuie sd fie ladeverat, poate fi adevarat ete 7. Care dintre urmatoarele variante reprezintA o progra: mare coreeti a celor cinci delegatil, in ordine de la prima ‘Siptamand la cea de-a cincea? ‘a Marian in oragul X, Nicolae in oragul X, Laurenfiu in oragul ¥, Radu in oragul ¥, Paul in oragul X 'b) Marian in oragul ¥, Nicolae in oragul X, Laurentiu in foragul X, Radu in oragul Y, Paul in orasul X ‘o) Marian in oragul X, Nicolae in oragul Y, Paul in ooragul Y, Laurentiu in orasul X, Radu in oragul X. ‘d) Nicolae in_oragul X, Laurentia in orasul X, Marian in oragul Y, Radu in oragul Y, Paul in orasul X. ‘e) Nicolae in oragul X, Marian in oragul X, Radu in oragul Y, Paul in oragul ¥, Laurentiu in oragul X. Rezolvare. La acest exercijiu verificdm doar respec area regulllor, wtiizand una dintre cele dou metode “59Deoarece acestea au fost explicate si exemplificate, din ‘economie de timp vom folosi mai departe doar verificarea suceesiva a regulilor. Varianta a) incalea rl; varianta b) incalca r2; varianta ¢) incaled r4; varianta e)incaled r5. Rispuns corect: d) Nicolae in oragul X, Laurentiu in oragul X, Marian in oragul Y, Radu in oragul Y, Paul in coragul X. 4 Care dintre urmatoarele enunturi trebuie si fie fals? 4} Laurenfit pleacd in delegatie in a treia siptaimand, >) Paul pleaca in delegatie in a doua saptamana, ) Marian pleaca in delegatic in oragul ¥. 4) Paul pleaca in delegatie in oragul Y. ¢} Radu pleaca in delegatie in oragul X. Rezolvare. Cerinja: identiicarea situatiei care incalc’t regulile sau consecinfele acestora. Ce putem deduce din, datele initiale? Din 12 si r4 rezulté 1 = x, in prima saptimand figu- reazd oragul x. Este o certitudine, un enunt de statutul, trebuie sa fie adevarat. Trecem informatia in tabel cu italic. O prima deduct, @ Ne uitdim la tabel gi a regull. Pentru yy (2), rman doar doud variante, locurile 3-4 sau 4-5. Agadar, 42: yy = 3-4; 45. Aici este sursa situatilor care pot fl adevarate: in sdptdmana a treia se ppleacd in orasui y; it sdptamana a cincea se pleaed tn orasul y. Observiim ca, oricare variata s-ar activa, loeul 4 va fi ‘Scupat obligatoriu de y! Aceasta este o certitudine, 0 situatic de tipul trebuie sa fle adevarata si 0 trecem in tabel: 43: 4» y, T 3 a 5 v x|s) Daca Lx< (65), inseamna cd Lx nu poate ocupa locul 5; Lx, L nu poate sta niei pe locul 4 (unde am aflat c& este yi), Rezulta ca Lx ocupa unul dintre primele trel locur, -60- erolvore. Retlonamentulanaitc alaturi de M gi N, 44: M, N, Lx = 1-3, indiferent de ordine. Aici este sursa informatillor de tip poate fl adevarat { pleaca in delegatie in prima saptamana; M pleacé in dele: ‘ate in prima saptamana etc.) ‘Stim c& din cinci locuri, primele trei sunt ocupate de L, M,N, indiferent de ordine. Rezulté c& pentru P i R rman Jocurile 4 gi 5, indiferent de ordine. O ultima deductie 45: P, R= 4, 5, sursi pentru alte enunturi care pot fi ade- birate, Fiecare dintre cei doi poate fi asociat cu oricare intre cele dowd locuri, Deductiile sunt trecute alituri de reguli, cu tabetul completat cu noile informatii. Toate acestea formeaz’ baza fde date, concentrate, pentru tot restul rezolvarilr. ri Lx. ay Ry 2 13:M,N=13 «3: 4 5: Revenim la cerinja exercitiului. Va 6 sigur fals enuntul care incalea o informatie cert, obtinuta in di-dS. Varianta: a) poate fl adevarata; varianta b) este obligatoriu falsa (as: P, R= 4, 5); varianta c) poate fi adevirat’, daca M ‘ocupa locul 3; varianta d) poate fi adevératd; varianta e} poate fl adevarata, daca R ocupa ultimul loc. Rispuns corect: b) Paul pleaca in delegatic in a doua ‘Siptimand. 9. Care dintre urmatoarele enunturi poate si fie ade- varat? ‘Paull pleacd in delegatie in a treia siptimand. b) Laurentiu pleaca in delegafie in a patra siptamana, soeRotionamentul anaiitic «) Unul dintre angajati pleaca in delegatie in oragul X in, a patra saptamana, ‘d) Unul dintre angajati pleaca in delegatic in oragul Y in prima siptiman: ‘c) Unul dintre angajati pleaca in delegatie in oragul Y in a treia saptamana, Rezolvare. Cerinja: identiicarea unei situati posibile, dar nu obligatori, find si alte posibilitayi. Altel spus, este ‘activati una dintze posibilitaji, acolo unde sunt mai multe variante (de exempl, 13, d2, d4, d5). Varianta: a) este fas (€5}; varianta b) este falsa (44); varianta ©) este falsa (43); varianta d) este falsa (41); varianta e) poate fi adevarata (42) ‘Rispuns corect: e) Unul dintre angajati pleaca in dele- gate in oragul ¥ in a treia saptamana, 10. Dac’ Nicolae pleaca in oragul Y, care dintre urmi- toarele enunguri poate sa fle adevarat? ‘) Marian pleaca in delegatie in oragul Y. +b) Radu pleaca in delegatie in oragul Y. } Laurentiu pleaca in delegate in a treia siptamana. 4) Nicolae pleaca in delegatie in prima saptamana, } Marian pleaca in delegatie in a patra saptamana, Rezolvare. Cerinta: identificarea situatiei posible, dintre cele date, in conditille Ny. Ne uitam la tabel, regull si de ductil. Raportim noua conditie la cele date, deducem conse- cingele, Primele doud locuri sunt ocupate de x, iar N= 1-3 (¢3), rezulté ci N = 3, doar acolo poate fl asociat cu y. Trecem In tabe informa. Aezolvare. Rotionamentalanalitic ‘Mai stim cf pe primele doud locuri se afta Msi L, ind erent de ordine, iar pe ultimele dou locuri, P si R, indife Joni de ordine. Acestea sunt situatii de tip poate fi adevarat, qe-am putea coneretiza aleger: L/M, P/R gi tabelul ar ardta, ca cel Ge mai jos. Atat cu acest tabel, cat gi cu cel anterior putem gsi cu ugurin{a réspunsul corect. 4 5. ] r 2 a “L7Mx [7 [Ny PRy | P/Rx | Varianta: a) este falsi, singural y posibil pe locurile 1-3 este luat de N, prin enunt; varianta b) poate ff adevarata, Tocul 4 poate fi ocupat de R sau P; varianta c) este falsa, Tocul 3 este ocupat de N; varianta d) este falsd, N trebule sa fie pe locul 3; varianta e) este falsa, incalca 13. ‘Rispuns corect: b) Radu pleacd in delegatie in oragul Y. 11, Daca Marian pleacdi in delegatie dupa Nicolae, care intre urmatoarele variante este lista corecta gi complet a ‘angajailor care pot pleca in oragul Y? ‘a Marian, Nicolae, Paul, Radu, ») Marian, Nicolae, Paul. ) Marian, Paul, Radu, 4) Nicolae, Paul, Radu. ) Paul, Radu. Rezolvare. Cerinja! identificarea celor care merg in orasul y, in conditile N ) Teste al patrulea oras vizitat | Veste al cincilea oras viitat. ) Veste al gaselea oras vizitat. ¢) Z este al gaptelea orag vizitat, Rezolvare. Cerinja: identificarea unei situatil obligatorit pentru regulile date, RAspunsul il gisim in ceea ce decurge fin reguli. Ne folosim de dl: O-V = 4-6; 5-7. Cautam in variantele date informatii legate de O si V. Daca informatia coincide, este rispunsul ayteptat \Varianta a) indica situatia obligatorie (unica) pentru O, ‘aga cum am obtinut-o prin dl, este varianta care trebuie sd fie adevarata, b) si e) pot fi adevarare, T si Z nu au constrangeri;c} este falsd, incalea dl; d) poate fiadevdrata, Aeoarece indied doar una dintre cele dou’ posibilitati pe care le are V (V = 6, 7) Rispuns corect: a) O este al patrulea sau al cincilea ras vizitat 25, Care dintre urmatoarele afirmatii poate fi adevi- rath? ‘a Meste al cincilea orag viztat, b) Meste al gaselea orag vizitat. 6) Oeste al gaselea orag vizitat. 4) Oeste al patrulea gi L este al gasclea oras viztat. 6} V este al gaptelea orag vizitat, a‘tionamentulenatitc Rezolvare. Cerinja: identifcarea unei situatii care decurge din reguli si nu este unicd pentru variabila res- pectiva, Urmarind tabelul, ne folosim de informatia din dl 512. Vom cauta enunturi legate de O gi V. Ne oprim direct la ultimele trei care pun in discutie variabilele asteptate: ¢) este falsa, O = 4, 5; d) este falsd, O este corelativ cu V pentru 4-6 (1, dij; e) indica una dintre cele dou posi- Dilitati pentru variabila V (6, 7) $i poate fi adeverata, este rispunsul asteptat; a) sib) sunt false, M nu poate ocupa saceste locur (42) Raspuns corect ) V este al saptelea oras vizitat. 26. Dacd L este al eineilea oras visitat, care dintre ‘urmatoarele afirmatiltrebule si fle adevirata? a) M este primul orag vizitat. ) Meste al doilea orag vita. 6) Teste al patrulea oras vizitat. 4) Veste al gaselea oras vizitat } Zeste al patrulea oras vizitat Rezolvare. Cerinja: identificarea unei situatii obliga: toni, in condifile L ~ 5, Trecem in tabel noua constanta, ‘cu bold (pe foaie incercuim, la fel ca G), si deducem conse” cinfele, prin raportare la reguli gi d1, 42. Observim cA L. ‘ccupa unul dintre cele doua locuri pentru ©, elimindnd, ia ‘mod corelativ, varianta 5-7 pentru 0-V, 12 a [ste [7 3 eo [tk v Pentru O-V ramane cu o singurd varlanté, 4-6, obliga- toriel Le notim in tabel cu italic, pentru @ observa cu ‘uguringa ceea ce-am objinut. Aceasta este informatia care trebuie sd fie adevarata, Locurile libere din tabel, 1, 2, 7, indica postbilitagile pentru variabilele ramase (M, T, Z) si reprezinta informatia care poate fiadevarata Rerolvare, Rotionamentul onoitc Cautam in raspunsusi direct informatia legata de O sau \V. Doar d) il nominalizeaz’ pe V i informatia coincide cu rezultatul nostra. Informatia este sigura, castigam timp, nu. este nevoie sa verificim eelelalte rispunsuri. La fel ea pind faeum, o facem doar pentru antrenament: a) sib) pot fl ade- ndrate, aga cum am aratat mai sus, cénd am citit tabelul; ¢) sie) sunt false, asa cum indic& tabelul: T $i Z sunt libere, dar locul 4 este ocupat. Rispuns corect: d) V este al sasclea ora vizitat 27, Daca Z este al saptelea orag vizitat, care dintre urmatoarele afirmatii poate fl adevarata? ‘) Leste al patrulea oras vizitat ») Leste al gaselea orag viitat, c) Meste al saselea oras viitat. 4) Teste al cincilea orag vzitat, 6) Veste al patrulea oras vizitat Rezolvare. Cerinta: identificarea unei situait posible, in conditile Z = 7, Este 0 situatie similara cu cea ante: Hoard, cerinja Sind de alt tip: Z elimina varianta 5-7 pentru (O.V, pentrn acestia ramanand 4-6. Locurile libere, asociate cu variabilele rimase gi cu constrangerile stiute, delimi- tear ceea ce poate fi adevdrat. Locurile 3, 4, 6, 7 sunt ‘ocupate de G, O, V, Z. Raman 1, 2, 5, si ly M, T- Doar M nu poate fi asociat cu 5, in rest toate combinatille pot fi adevdrate, Cautim in raspunsuri asocieri intre variabilele amase si locurile libere. Primele trei variante sunt false entra ed L si M sunt asociate cu locuri ocupate; ultima este falsa pentra od V st pe alt loc. Varianta d) asociaza T US sieste corecta, Aceasta este rezolvarea fara tab, ‘Cu ajutorul tabelului, situaiile sunt mai ugor de iden- Uilieat é vSe observa rapid locurile libere, domeniul_ posibilului Cautam in raspunsuri doar enuntutile legate de 1, 2, 5 si verificam daca sunt asociate corect, cu variable libere. Locurile ocupate indica ceea ce trebule oi fie. Cu ugurint se identifica rspunsurile false, rimanand cea ce poate fi adevirat. Rispuns corect: d) Teste al cinclea orag vizitat Atentie! Datorita explicailor, rezolvarea pare s& dureze ‘mult, In fealitate, avénd tabelul cu informati sigure gi con- difile alaturi, este vizualizata usor si rapid orice situate, indiferent daca se adaugd date suplimentare sau mu 2.3, Elemente de rationa: INM, 2016 ent analitic, G1, PROBLEMA I © coal de dans trebuie A stabileased perechile pentru pregatirea unui nou dans, Scoala are inscrisi opt dansatori: patru fete (Paula, Ramona, Silvia, Tatiana) $i patru baieti (Florin, George, Horia, Ionut). in stabilirea perechilor trebuie respectate urmatoarele condi Ficcare pereche este formata dintr-o faté gun baat Florin face pereche cu Paula. Daca George face pereche cu pereche cu Tatiana ‘George nu face pereche cu Ramona, via, atunci lonut face Datele problemel. Cerinta: Formarea a patra perechi mixte, din cele dowa grupe: b: F, G, H, I, respectiv f P, Ry 8, 7, respectand condi: 1: bf; 12: FP; 13: GST; EGER -76- Aetolvare. Retlonamentul anaitc Ce se poate deduce din cerinjele date? Trebuie formate patra perechi, alegand din dowd grupuri. O pereche este feja formata, FP (r2}, 91 raméne neschimbata situatia, pe tot parcursul exercifiuluil Alegerile se fac mereu intre @, H, 1. pe deo parte, si R, & T, pe de altd parte. alti doi, G, R (G4), nu pot fi partenerl. Aceasta inseamna c& pentru G flegerile se restrang la S sau T, iar pentru R, la H sau | Rezulté di: G@ = 8, T; 2: R= H, 1. Alaturim dl si d2 regulilor, pentru a avea informatia concentratd. In caz c& se Spune GS, stim toate perechile: GSIT (r3), deci mai rman HR d3: (GSIT} BR. 1, Care dintre urmatoarele aranjamente este 0 combi natie posibili a perechilor? ‘] Florin gi Paula, George si Ramona, Horia gi Tatiana, Tonut i Silvia, ') Florin si Tatiana, George gi Paula, Horia si Ramona, Fomus si Silvia ‘Florin §i Paula, George si Silvia, Moria si Tatiana, Jonut si Ramona. 4) Florin gi Ramona, George i Silvia, fonut si Tatiana, Horia si Paula ¢} Florin si Paula, George si Tatiana, Horia gi Ramona, onut si Silvia, Rezolvare. Acest gen de exercitiu se rezolva doar pe ‘baza regulilor date initial in text. Verificdm pe rand fiecare reguli ellminand variantele gresite. Pe variantele rdmase verificdm urmatoarea regula, pand rimanem cu o singura Varianta care a respectat toate cerintele, Variantele b) sid) Incalea 72; e} incaled r3; a), r4 Rispuns corect: e] Florin si Paula, George si Tatiana, Horia si Ramona, Tonut si Silvia 2, Care dintre urmatoarele afirmatii trebuie si fle adovirati? '8) Horia face pereche cu Silvia, -nRotionomentul antic ») lonut face pereche cu Silvia 6) George face pereche ori cu Silvia, ori cu Tatiana. 4) Horia face pereche ori cu Ramona, ori cu Tatiana. ¢ Florin face pereche cu Paula, iar Ionut cu Tatiana. Rezolvare. Cerinja: dentificarea unei situatii_ care decurge obligatoriu din regulile date. Céutim direct varianta care confirma d1 sau 42: ciutim G sau R ca subiect al fenunfulul, Varianta e) confirma di. Celelalte pot fi adevarate Rispuns coreet: c) George face pereche ori cu Silvia, ori cu Tatiana. 3. Care dintre urmatoarele afirmatii NU poate fi adevi- rat? {a} Horia face pereche cu Silvia bj Horia face pereche cu Ramona, ¢) lonut face pereche cu Ramona, 4) Horia face pereche cx Tatiana, ©) George face pereche cu Tatas Rezolvare. Cerinja: identificarea unui enunf sigur fas, fa unei situafii care duce Ia incilearea cerintelor. Cu exceptia Tui dj, In mod evident, toate variantele pot fi ade- rate, respectand rl-r4 gi d1-d2 ‘Am gasit raspunsul, De ce-ar trebui si fe falsi aso- cierea HT? Din r3 si dl: G poate alege intre S si T; daca T este Iuat (HT!), G ramane obligatoriu cu S, iar GST, ‘Agadar, T ar trebui sa fie eu I, dar e luat deja, H nu poate 6 cat. [Rispuns corect: d) Horia face pereche cu Tatiana. 4, Daca Horia face pereche cu Silvia, care dintre urmé: toarcle afirmatii trebuie si fe adevirata? '2} Ionut face pereche cu Ramona. b) Ionut face pereche cu Tatiana, ¢) Florin face pereche ett Ramona, iar George cu Tatiana 4) Ionut face pereche cu Tatiana, iar George cu Ramona. €) George face pereche cu Paula, 7 ‘ezolvare. Retionamentul anaitic Rezolvare, Cerinta: identificarea unei situatl obligatori sn conditile HS, Avem FP (r2) si HS. Raman G, 1, respectiv R, T pentra alte doua perechi, Potrivit r4, G + R. Rezulta obligatoriu GT i IR. Cautim una dintre aceste situati Gasim a), IR. RAspuns corect: a) lonut face pereche cu Ramona. 5. Daca Ionut face pereche cu Ramona, care dintre uurmatoarele afirmatii NU poate fi adevirati? ‘a George face pereche cu Tatiana. ') Florin face pereche cu Paula, iar Horia cu Silvia ) Florin face pereche cu Paula, iar George cu Tatiana, dl) Horia face pereche cu Silvia, ¢} George face pereche cu Silvia Rezolvare. Cerint: identifcarea unci situatii impo- sibile in conditile IR, Observim ci avem situafia de mai Sus, luata de la sfargit, cand am objinut IR. Ca aure, vat fi Lusor si iMdentifiam situatile care sunt posibile pentru ‘aceasta combinatie, Primele patru variante confirma combi natile din exereitiul anterior, GT si HS, la care se adaugs pentru complicare, constanta FP, in b) sic). ‘Rispuns corect: e) George face pereche cu Silvia, PROBLEMA IL Sapte cicligi - F, G, H, J, K, M 1 N - vor lua startul intr proba de contratimp, unul cate unl, Ordinea in care cei gapte vor pleca de la linia de start trebuie sa respecte lurmatoarele condi: Mva Ina startul al doilea sau al gaselea Nva lua startul al cincilea. G va lua startul cdndva inaintea tui J, iar J candva inaintea lui K. Intre F $i K, indiferent care dintre ei va lua startul Primul, se va intercala un singur ciclist in ordinea de startRotionamentu anaitc Datele problemei. Cerinfa: ordonarea, de la 1 la 7, a variabilelor F, G, H, J, K, M, N, respectind ceringele: ri: M =, 6; N68; G@ M,N, P 2: LM ML. TS] 13:NeR i T=M,V 85.‘ationamentu enaitc Rerolvare, Rotionomentul enaitc Acestea sunt informatii care trebuie sd fie adevarate, ¢] Sadoveanu joaci cu Neculee in ziua 1, iar Lovinescu Locurile ibere si variabilele neantrenate in tabel sunt sursa joacd cu Rebreanu in ziua 3, informatiei care poate fi adevarata. Corelim variantele de «d) Sadoveanu joaca cu Neculce in ziua 1, iar Lovinescu ispuns cu tabelul, regull si deduct: a) este falsa, L are alt joacd eu Preda in ziua 3. Joc; b) poate fi adewaratd, L are de ales intre V si R (S iT. ¢) Toparceanu joacd cu Moisil in ziua 1, iar Lovinescu ‘Au mai sunt accesibil) c} este falsa, d2; d) si e) sunt false, joaca cu Rebreanu in ziva 3. S are alt loc Riispuns corect: b) Lovinescu joacii cu Vianu in ziua 3, Rezolvare. Cerinta: identificarea unci situatii care si nu inealee regulile date. Varianta: a) este falsa, Incalca d2 (Gau 13); varianta b) este falsé, r4 (M gi V aunt ambii luati, T tebuie 8 fie cu uaul dintre el); varianta c) nu contrazice nimi; varianta d) este falsa, incalca r1 (LP); varianta e) este fals, 2. ‘Rispuns corect: e) Sadoveanu joaca cu Neculee in ziua 1, jar Lovineseu joaca cu Rebreanu in ziva 3. 13. Dacit Lovinescu joaca in ziua 1, iar Moisil joacai cu Neculee, care dintre urmatoarcle afirmatii trebule #8 fle adevirata? ‘) Sadoveanu josed in ziua 1 ») Sadoveanu joaca in aiua 4 6} Toparceanu joaca in ziua 2 4) Toparceanu joaca in ziua 3. ©) Toparceamu joaca in ziua 4 18. Daca Moisil joacd cu Rebreanu in ziua 8, care inure emtoarle eat poate Hi adeviatl? Resolvare. Cerna: identicaea une situa oblgn- plea bees att oectniot st elecparata tonomicteia By orecuoet cu Vian pr per eles ) Oeste intervievat in zua 4. 6} Peste intervievat in ziua 5. 4) Teste intervievat in ziua 2. €} Teste intervievat in ziua 6. Rezolvare. Tocmai am calculat o situatie posibila, cu 1N/S pe primul loo, la 18b! Cautam tn raspunsuri un nun care confirma o situatie din linia respectiva. Gasim M = 5, ‘mn varianta al ‘Raspuns corect: a) M este intervievat in ziua 5, Pentru antrenament, putem verifica falsitatea celorlalte. Exemplificam in tabel (196) varianta b); N= 1; 0 ~ 4 Deducem consecinfele: S = 3 (°5), T= 2 (r4}; L = 6 (rt).atlonomentul anaitic Aezolvare, Retionamentul enaitic ezolvare, Cerin}: identiicarea combinatilor posible SMaiuile T= 4, Situatia o gisim ilustrata la 18b, variant ‘corecté. Chiar daca acolo s-a pornit de la conditia See entru situatia T » 4, © doar acel loc il poate ocupa Pentru 13 ramane doar combinatia 5, 7 si mu poate fi res peciati r2! Varianta b) este falsi. O lasdm incomplet, f L pentru a sti cA nuct corecta, 20. Care dintre urmitoarele este 0 list corecté gi Crate, ezulta doua variante, date de cele doua ordonari ‘completa a tuturor zilelor inte care oricare poate fi ua in Soaibite inte S iN, aga cum arata tabelul care este intervicvat OP vyipuns eorect:b) dou. 9) 2,4, 5,6 5)3,4,5. Pentru antrenament, facem calculul pentra T = 4 34.56 considerand cd nam observat rezutatele anterioare, Fix 4, 8,67, ) AtatS, cat gi T au un program de doctorat in Fizic& ) Atat §, cat gi T au un program de doctorat in Paihologie. 4d) AtatT, cat gi U au un program de doctorat in Liter. ¢) Atat T, cat si U au un program de doctorat in Matematica, Rezolvare. Avand in vedere constantele din tabel, adaugim cerinfele din variante si urmirim consecintele, Varianta a): adaugim M in rubrica T; constatim ca lipseste L, care poate figura doar in prima rubrica (r3, dl). Toate programele sunt onorate, varianta poate fi adevaratd, Putem continua, pentru exersare: bj nu poate fi adeva- ati, deoarece nu mai poate fi onorat L (r4}; c) este falsa pentru ci T ar avea douai programe PM (r5, incalcand 13; d) Incalea d1; e) incaled rl Rispuns corect: a) Atat S, cit si T au un program de octorat in Matematica, 6. Daca 8 are exact trel programe de doctorat, atunci care dintre urmatoarele enunfuri NU poate fl adevirat? ‘) S are un program de doctorat in Geologie. ») S are un program de doctorat in Fizica. 6) Taare un program de doctorat in Litere. 4) Tare un program de doctorat in Matematica, ¢} Uare un program de doctorat in Matematica. Aerolvare, Rotianamentu anoitc Rezolvare. Cerinfa: identificarea enuntulul sigur fals in situatia S= 3. S are deja dowd programe: P, M. Verificam ‘uafile date: a) este sigur falsd, deoarece G il aduce si pe F (c6}, Savand patra programe! ‘Rispuns corect: a) S are un program de doctorat in Geologie Celelate variante pot fl adevarate: b) Lare loc in rubrica ‘9 doua, iar M in a treia; c) si d) sunt confirmate de tabel, Tiniile 2 gi 5a; e) este confirmata de linia 3 din tabel, unde $ mai poate primi L, PROBLEMA I Patra perechi edsitorite de dansatori Florin si Gabriela, Joana gi Laurenjiu, Maria si Nicolae, Radu si Sabina uirmeaza si danseze un dans in cere. Fiecare dansator este plasat in una dintre cele opt locuri pe cere. Fiecare loc este humerotat de la 1 la 8, cu locuri numerotate succesiv si cu, Jocul 1 lang locul 8. Aranjarea dansatorilor pe cele opt locust trebule 8A indeplineasca urmatoarele conditi Nicio persoand nu sta langé sotul sau sotia sa Sabina acupa locul 1 gi Radu locul 4 Nici Nicolae, nici Maria nu stau lang’ Radu. Nici Ioana, nici Laurenjiu nu stau ling Gabriela, Datele problemel. Cerinja: ordonarea FG, Li, NM, RS in intervalul 1-8, respectand condiile: Fl: fam, 12: 8-1; Re 4; FN MR; 4: LG. Am notat dansatorii pe famili, pentru a urmari usor respectarea rl, Ultima pereche RS este distribuita pe locuri ‘ixe (72), ordonarea reducéndu-se la primele gase variabile, Putem utiliza tabelul cu noua locuri, pentru a surprinde Vecinstatea locurilor 8 gi 1, precum in cere. -93-Fofonamentul enoite Aezolvare. Roflonenentul aralte Din r3 putem deduce c4 M gi N nu pot ocupa locurile 3 FG, LI, NM, RS; 915, di: MN, 5, rl: fam, i 7. Care variant dint urmitonrele ar putea lista dansatorlor care ocup, in mod corespunzitr, locale de sing? 2} Florin, Maria, Gabriela, Nicole. 1) Porn, Gabriel, Nicolae, Laurent 6) Maria, Gabriela, Neaae, Tana €) Gabriels, Laurent, Mata, Ioana 6) Laurent, Maria, For, foana i J [234 ser Ss [| [Rr Rezolvare. Se di doar un fragment de ordonare: nu] Usilizdm tabelul cu datele xe (teecute cu bold) gi con- uitdm c& pe locul 4 sta R, care antreneazi interdictii, prin itll impuse, aléturi. Completim In tabel noile cerinte si +3, Verificam regulile date, eliminand variantele care nu le dleducem consecintele. Constatim c@ M= 8, deoarece S are Fespectit: #1 climind b; r3 elimina cl) r4 elimina d}. Raman| {doi vecini (dane in cere), unul find F, locul 2, a) sie) care n-au fost eliminate. Mai sunt locurile ascunse| IN trebuie s& fie pe locul 6, pentra a evita vecinatatea (2, 3} care n-au fost supuse verficari, Varianta a) contine| cu R (63, di) gi vecinatatea de familie, cu M (el). Il trecem doua famili, PG, MN, ajezate intercalat, motiv pentru care cu italic, Mai sunt tei locuri libere pentru @ gi familia Li na fost eliminata. Pentru locurile 2-3 a ramas familia LI, Pe Iocul 3 mu poate sta G (rl). Ca atare, @ = § sau 7. In incdlednd r1 ambele situati vecinul este W! ‘Rispuns corect: e) Laurentiu, Maria, Florin, Joana, Raspuns coreet: ¢) Nicolae 8. Daca Florin ocupii locul 2 si Maria sta langit Sabina,| 9. Dacd nici Gabriela, nici Laurentin nu stau lang’ ling’ care dintre dansatorii urmitori trebuie 8 stea| Radu, care dintre urmatoarcle enunjuri trebuie si fle Gabriela? adevirat? a) Florin. 9) Florin sta lang Radu. ) Maria, Maria sta langa Sabina. ¢) Laurentiu «Florin ocupa locul 3. a) Radu, «d) Maria ocupa locul 6. ¢} Nicolae, fe} Maria ocupa locul 7 Rezolvare. Cerinja: identificarea vecinulul obligatoriu Rezolvare. Cerinta: identificarea une situajii obliga pentru G, in conciile F ~ 2 si vecindtatea MS. ‘orli, in conditile GL R. Mai exist o interdictie fay de =100- -101