LEGUMICULTURA capitotut REACTIA PLANTELOR LEGUMICOLE IN RAPORT CU FACTORII DE VEGETATIE Factorii de vegetatie (cildura, lumina, apa, aerul si hrana) sint obligatorii, indispensabili gi au influent& egal asupra creg- terii si fructificarii plantelor. Intre factorli de vegetatie tre buie pistrat un echilibru eft mai bun, deoarece prezenta oric’- intr-o doz mai mare sau mai mic& determina $1 De exemplu, prezenta unei lumini intense Reactia diferita a plantelor legumicole fata de factorit de vegetatie profilat in decursul procesului lent de genezi a in momentul de fafa bine conturaté. In aceasta ductie conditii aproximative specificului fiecrei plante, pu- tindu-se obfine pe aceasta cale producti mari si tot mai apro~ plate de potentialul maxim, cu care este inzestrat ereditar fiecare soi, hibrid, forma sau specie. In curti si grddini se glsesc in prezent multe suprafete amenajate cut tunele, solarii, résadnite etc., care se vor extinde si mai mult in viitor, dar, fn care, dirijarea eft mai corect a factorilor de vegetatie reprezinté una din cheile succesului tn obtinerea de productil ridicate, ‘Muljumim colegilor ing. Serafin Mihai Petru, ing. Berar Viorel, Torda leana, Cor: rina’ care ne-au acordat sprifi weed1.1, CALDURA Caldura este un factor de mare insemnatate, care infiuen- feazd toate procesele de viata ale plantelor. Incepind cu germi- narea seminfelor si incheind cu maturarea fructelor si semin- felor, toate etapele din viata plantelor sint direct influentate de citre célduré. Cresterea sf fructificarea oricdret plante legumicole se rea- conditiile in care caldura se afl intr-un grad le in care temperatura se indeparteazi de va- sau total. Plantele legumicole, sub raportul céldu trei_grupe : — cu ceringe ridicate, — necesitind pentrt germ minfelor cel pujin 12—14 22—28°C, Legumele din. ac turi maxime de 35—40°C, castravetti, pepenti galbeni si ver ardeli, tomatele, fasolea si altele — cu cerinfe reduse — nece: mintelor 3—5 °C, iar in timpul form: peraturile 0} aceasté grup’, ristice of negative. In aceasta grupai rosie, creata (che piistirnacul, Spanacul, endivele si-altele — cu rezistenté mare la frig — sint in general legumele multianuale sau perene, a cdror duraté de viata este cuprinsé diul unor lucrari de protectie foarte sumard, timpul ier temperaturi de —25...—30‘C. grup fac parte: hreanul, sparanghelul, revent crisul, anghinaria, leusteanul, tarhonul Cunoasterea cit mai bund a react fata de c&ildurd are mare importanfa a corecta a acestui factor in cazul culturilor ce le organizim in 6 sere, rasadnite, solarii, tunele etc. Dirijarea cildurii trebuie co- relat corespunzator, In functie de valoarea or factorilor de vegetatie, dar in mod deosebit in functie de lumina. 1.2, LUMINA plantelor, intructt st4 la baza celui mai Seales proces q teza, In conditiile unel lumini intense plantele cresc 44 fatea luminii, se caracteri- ,, in _vreme ce morcovul, varza, mazéi- zeaza prin cerinte ridi rea, spanacul, salata, mararul etc. vegeteazA bine in conditiile unei lumini mai putin intense. De asemenea, cerintele fati de Antensitatea luminii variazé chiar la aceeagi planta in diferitele faze de viat4, fiind mai mari in etapa de rsad (planta tindr’), precum §i in perioadele infloritului si legarii fructelor. Legumele iferite si faté de durata ilumt- nari (lungimea jind din acest punct de vedere 1 — legume de 2i lungd — necesitind zilnic 1 nd (salata, spanacul, ridichi de lund, mérarul si ‘cultivindu-se pentru partea comestibild in general primavara 1 stimulindu-se in aceste condifii cresterea puternicd a — legume de zi scurti — care necesita pentru fructificare ind (tomatele, ardeli, vinetele, fasolea, castra- 1.3. APA tibile. Lipsa apei sau cxistenfa acestla fn conti insufelento Anfluenteazd desfagurarea normal a proceselor de fotosinteza, intensificd respiratia gi tn mod implicit determina sciderea. productne pul vegetatiel legumele necesita cantitati diferen- , 38 perloada germinal semintelor, in faza frli fructelor sau p&rtilor cerintele sint cele mat jueaza foarte mult pro- frunze, ridicini aceste faze di si calitativ. 1.4, HRANA Legumele sint mai clu, precum si de mangan, bor, cupru et Obfinerea un gat de interventia cul Ferloale(de conaum maxini, Gar trebule avut in veder exces poate fi ditunito fe sa fim pon- derati si si urmarim cu’ grija reai interventii, 1.5. AERUL $I GAZELE Legumele find de fapt vietuitoare, se aflé intr-un schimb neintrerupt cu mediul fnconjurator, cu componentele atmosfe~ rei, Oxigenul si bioxidul de carbon sint cele mal importante 8 pentru viata plantelor, intructt prin intermediul lor se r teza materiel organice, adicd productia vegetal rea corecta a acestor componente influentea: producfia de legume. O atentie deosebita trebuie acor acest punct de vedere culturilor legumicole din sere, le carbon ete. pot depii desfagurarea proceselor de aerisirea devine obligatorie $i din acest punct de vedere. CAPITOLUL 2 INMULTIREA PLANTELOR LEGUMICOLE diul diferitelor parti din planta. 2.1. INMULTIREA PRIN SAMINTA Inmultirea prin siminté se face la cele mai multe specii le- gumicole (tomate, ardel, vinete, ceap’, morcov, pitrunjel, pas- timac, varzi, conopida,' gulii, mazare, fasole e semneazi ci, pentru infiintarea culturilor, prezenja semintel este obligatorie. Tn sistemul legumiculturit gospodares curti si gradini, alaturi de productia de legume, un loc tant trebuie si-1 ocupe Tul urmdtor de productie. fn tgurin(a posbiltatea dea aloge cele mal representative plante sau fructe pentru producerea de simfnfa si pe aceasta cale de 9a contribui la permanenta alegere a celor mai corespunzitoare Plante. In sistemul organizat, al asociatillor cultivatorilor de Tegume in curti si gradini (din muntciptul Timisoara), produ cerea de siminga din orice specie legumicola este posibila, ef- cient si deosebit de necesara. O sdminfi cu indict calitativi superior! (germinatie, purl mult mai bine produs& in grédina noastr’, insemneaza ‘mai mare de legume in anul viitor, In tabelul 1 prezentim, In sintez&, citeva insusiri ale se minfelor Ia principalele specti legumicole. Tabetal 125-280 Bob cat Castraveti 2545 Capa 200300 Conopiaa 330—470 Dovlecel 711 Pasole 3, Galli 210250 Lobods 200350 Mirae ‘500890 Mazire 58 Morcov 800-900 Pastimac 200-330 ‘200300 ‘00—800 2035, Popeni vera 735 Prax 270—420 Ridiehi de tana 50135 idichi de fara 110185, Salata ‘300-1 000 Steels rosie 30. Spanac a5—195 Tomate 300-370 ‘ating 2 000—3 000 Varel alba is 240—300 arzi rosie 12 = 3 350-390 Var ereatt 12 — «5 _300—400 Yar creat St EO 10 2.2. INMULTIREA VEGETATIVA Aceast forma de inmt restrins de plante legumicol noastre fie c nu formeaza siminti (ustur aceusti cale productia de legume se 0 forma, mai mare si mai sigurd (ceapa egalot miecrig, Ieustean, tarhon, anghinaria) cartofi, revent, CAPITOLUL 3 CONSTRUCTI $1 AMENAJARI NECESARE $i UTILE LEGUMICULTURII DIN CURT! $I GRADINI peratura, bariera extrem d zare permanent a prod climatului temperat, specific {aril noastre, cultivarea in cmp este organizata pentru unele speci (rezistente 1a frig) perioada martie—octombrie, iar pentru legumele cu cerinte septembrie. Limitarea productiei de legume intr-o anumit’ perioada a anului lea determinat pe gridinar s& gisessci pentru sezonul nefavorabil diferite modalitaji de producere a legumelor, in adposturi in care se pot asigura conditiile necesare cresterii gi fructificarii, Astfel, in decursul timpulul au fost concepute, de citre om, in folosul productiei de legume, sint: serele, solariile (adaposturi inalte), tunelele (adaposturh Joase), rdsadnifele .a., prin intermediul cérora au fost depagite barierele limita impuse de citre temperatura. By3.1. SERELE LEGUMICOLE Serele legumicole reprezinta constructii complex grad superior de asigurare a condi sitoare de amenajat. De aceea, nui i gradini este limitat, fapt pentru care si noi foarte succint la acest’gen de ame: Serele pot Ja producerea rasadurilor cit Producerea legumelor. In aceste spatil, in baza efectului seri (acumularea magazinarea caldurii in perioadele cu soare), se pot Iegume in perioada toamna-iarnd si iarnd-primivara ( ceapa verde, usturoi verde, pitrunfel pentru frunze, marar 3.2. SOLARIILE (ADAPOSTURI INALTE) Spre deosebire de sere, sola ibilitafi de amenajare in orice curte sau gri- | int alcdtuite dintr-un schelet de lemn, fier sau beton, | mente si structurl de r iar de data recent se . In prezent, in curt ferite tipuri constructive de solar cidere solariile de tip tunel (fig, dimensi ise de spatiul cu pre- le se pot acoperi ined din toamna, pericolul z&pezii at fie prin faptul cd aceasta nu sé poate depune ca usor, f4r& a prejudicia starea constructiei. Fig. 8. Solar tip btoe. | urmare a formel constructiei, fie ci se indeparteazé relativ | | 3.3, TUNELELE (ADAPOSTURI JOASE) amenajiri simple, joase, cu un schelet ugor, acoperite ie Polietilend, cu'o gama constructiva foarte diversa. jermit realizarea cu usurinfa a doud sau trei cul- anual. Constructille (fig 4) se caracterizeazé Fig. 1. Solar tip 1.C.L.F, Vidra. 13Sioa ptr pixarea arcadetGr 16" €opima Ate Ps Ben va agg reniesaa | arcade wat & Arcade Folie pPamint ce tomate si yarzd Enel Schema de infintare a cu fingune i actap printr-o inaltime de 40cm, létime de 70—80 cm si o Junj de 10—15 m, Scheletul poate fi confectiona Jun), tuburi PVC cu di Fig. 5. Tipurl de risadnite. Constructiile de acest fel se folosese atit la producerea ri~ sadurilor, cit si pentru realizarea culturilor timpurii de legume. 4 Sursa de cdldurg, de cele mai multe ori gunolul de grajd, este deosebit de de 170—180 om, din care 50. tru fixarea constructiei resp« intre 100—150 cm, cient’, ine si fie amenajate in orice curte sau gra~ lor putem obtine prod al CAPITOLUL 4 comparativ cu sistemul de TR vare a legumelor in cimp. 3.4, RASADNITELE PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME le formate dintr-un toc confi ‘te cu ferestre cu rame din Obfinerea unor producti mai timpurii, ional a terenulul in cimp descoperit sau a spa atrulte (sere, solarli tunele, résadnife), prin intermed! Sint constructii.legui fionat din Jemn sau beton si Jemn cu sticlé sau folie de poliet 4 15decursul unui an (culturi succe- termediul rasadurilor (plante virst’, in constructii special sau tret cicluri de cult sive), a devenit posibilé prin care ‘vegeteazd pina la o ani amenajate), Destinatia risadurilor, diferitelor tipuri de cultura, permite ‘organizarea procesului de’producere a acestora in sere, rasad- nite, solarii sau cimp descoperit. ‘Avind in vedere faptul cf in curfi si gradini producerea risadurilor se face cu precédere in rasadnife gi solarii, asupra acestor amenajéri ne vom referi in continuare. 4.|, PREGATIREA SPATIULUI $1 AMENAJAREA RASADNITELOR Spaiul destinat construirii risadnitei trebuie s& fie pro- tejat de vinturl, de baltirea apel, si fle un teren insorit gi ugor de supravegheat in orice con cu incdlzire biologicé utilizeazA ca sursi ener le grajd (surs& energeticd neconventionalé, ief- care in anul urmaitor se foloseste ca un valoros ingrasamint (mrania), find componenta de baza la aledtuirea amestecurilor destinate producerii rasadurilor. Stratul de gunoi de grajd (patul cald) variazi intre 50— ime, in functie de timpul cind se reallzeazs construc- Succesiunea lucrarilor in construirea rasadnifelor este ur- mitoarea — procurarea gunoiului de grajd si depozitarea aces Piatforme de piistrare ; — trecerea gunoiului in platforme de preincdlzire ; — construirea patului cald, dupa ce in prealabil s-au eva- cuat toate resturile vegetale de pe spatiul unde se va amenaja viitoarea risadnita ; — Instalarea tocului rasadnitel, acoperirea cu ferestre gh in Un rol! deosebit in procesul le de d Y wt, care se face atit in seop /preventiv, cit si curativ. solului se face cu produse cum sint : Dithane 0,5%, Captan 0,5%, Orthocid 0,5%, Merpan 05% etc, Dupa aplic tratamentelor se recomand4 un repaus de 2—5 zile, dupa care se trece la organizarea si desfasurarea proceselor de productie. Constructiile, uneltele de lucrtt, intregul inventar grédinirese se dezinfecteazi cu un amestec de Dithane 0,1% sau Poliram- combi 0,4% cu Carbetox 04% sau Folidol 0,2%, si cu Tedion 0,2% saw Poliacaricid 0,2%, sau sulfat de cupru 23%. 4.2. PRODUCEREA RASADURILOR IN SOLARII a 6 c Fig. 1. Prodiicerea ravaduritor t sotarit nethcatzlte ex dublis st triptConstructia const& dintr-un. solar tunel riorul caruia se mai realizeaza alte tunele m {fn acest fel o perna de aer, care permite mé peraturi cu 2—8 °C mai mare fata de solarul cu facoperire simpld. 43. PAMINTURILE FOLOSITE LA PRODUCEREA RASADURILOR Procesul de producere a rasadurilor este organizat in ame- 4 speciale, despre care s-a vorbit in paragrafele anterioare, le specifice, temperatura, lumina, umiditatea, aerul de vegetatie prezentati, substratal pen- are o insemnatate foarte mare, deoa~ jigurat plantelor hrana ne- cesard, Datorita acestui fapt, trebuie acordata o atentie mare amestecului de péminturi ), care este indicat sa po- sede o foarte bund permeabilitate, capacitate mare de retinere ve, s& fie liber de In legumicultura tarii noastre se folosese pentru realizarea substratului nutritiv mai multe componente, intre care amin- tim : mranifa, turba, pimintul de felin’, compost a nisipul ete. Acestor in diferite proporti, si pentru insémintare, Componentele prezentate, u! destinate atit alcdtuirii substratul pentru repicarea risadurilor. De asemenea, in diferite proporti aceste componente sint folosite la confectionarea cuburilor si ghivecelor nutritive. Proporia componentelor in diferite amestecuri este deter- A acestora, precum si de costul ‘Componentele substratului nut de destinaia lor : pentru insdmintare pat nutritiv destinat repicatului sau umpl tive, sau confectionarli cuburilor nutritiv pat nutritiv, pentru ivecelor nutri- 18 1 teraturd) ‘componentelor La prepararea amestecurilor este recomandat a se adiuga, Ja Ime amestec, 3kg superfosfat, 0,75 kg azotat de amoniu, 0,5 kg sulfat de potastu (DUMITRESCU, 1977). Pentru realizarea unui amestec bun este necesar ca atit, componentele, cit si substratul obtinut sa fie cunoscute sub aspectul compozitiei chimice. Adaosul de ingragiminte mine- ale, microelemente etc. se face diferentiat, in functie de conti- nutul chimic al componentelor care all ¢ amestecul nutri- tiv respectiv.De mare insemnitate si cu un caracter profi Sint lucratile de dezinfectie a substraturilor nut turile folosite pentru amestec). Dezinfectia acest aburi sau chimic (tabelul 3). ‘Se mai pot folasi : Criptodin 150 g, N. prectm gi Mancozeb: 0,5%, Dithane 0,5 4.4, SEMANATUL $I REPICATUL RASADURILOR face in rinduri, la 5 cm fn cazul in care ace: condifiile in care nu se ref cazul cind se repicd si mai rar mea de seminat este con: turindu-se astfel \tul, Maginile de confectionat cubu tritive de tipul VISSER ete, sint prevazute si cu dispozitiv spe- ‘tul direct in cub. In figura & prezentim as~ atul legumelor. acest scop sint. pre\ wurilor confe risadului pentru tarde! 0,e— 500,300 kg, —o,t kg, telind O,L kg ete. tasarea semanaturii 2 a LEP insamintarea bob cu bob Batator pentru $i prin imprastiere atFactorii de vegetatie, in special temperatura, umiditatea sh aerisirea, trebuie astfel condusi incit rasirirea sé fie grabita, perioada de la repicat la plantat si fie preintimpinatd a résadului si imbolnavirea acestuia. Repicarea risadului se face clt_mai timpuriu, in faza de cotiledoane si inceputul aparitiei primei frunze adevarate, Ia cea 6—10 zile de la rasrire, avind grijé ca siratul nutritiv sau cuburile nutritive s aiba umiditatea de 70—80% din capaci- tatea pentru apa a amesteculuf si temperatura tle 20—22 °C. Rolul cel mai de seama al lucrarii de repicare consta in asigurarea accesului corespunzator al juminii la plante, precum si al volumului de spatiu de nutritie necesara Desimea de repicare arco mare influent asupra calitatii rasadului si a costulul acestuia, Cercetirile efectuate in acest sens au ardtat ci, pentru culturile de tomate in cimp, rasadul de calitate si 1a un pret de cost redus se obfine in cuburi de 5/5/5 cm, iar pentru cultura tomatelor in so i rianta dé 6/6/6 em, Tabetul & Intensit moderns moderat ‘moderati puternica rmoderala fearte puternic puternisa oderat ‘Umiattatea noapTea stmosterieg ‘s0o_c0 69 putern 50-68, 5065 50=05 Duternics huternica sab moderata in“ 16 Hae 40. Mieratuea) 45. LUCRARI DE INGRIJIRE A RASADURILOR Complexul lucratilor de ingrijire poate fi rezur i mediu, fn sensul satis! cerinjelor plan- rind vedere regimul de lumina, rc pro- (Ginter din vorizeazi procesele a unor plante vi- woltare a siste- 5i radicular, pregatite si adaptate sé suporte gocul la locul defini si mai ales in He a risaaului tie Ua risarit Prima saptamind duph risgrit Fara de veget Pink ta replent 3 =z i & 3 i 4 i 3 i Dupa repleat 1a desivirsirea caliit In etapa desivargiit eds In substrata nutritiv upd repicat la desavirsivea cai In etapa desivirgirt eal Dupa repicat Ja desavtiiren célicl Tn etapa desavisgin cali up repleat la dosavissirea ealiri Tn etapa desavirirl eget Prima saptamtad dup rastit Ping 1a repicat Prima saptiming dupa rasarit Prima siptimind dupa rastrit Plug Ia repicat Ping Ia repleat In substratu) nutritiv Della seminat le rasarit Dela seminat la rhsarit Yo substratal,nutritiv Dela seminat la rasarit In substratul nut Dela semi specii legumicole sint prezentate ‘abslul 4 Unteel tant pentru objinerea unui rasad cle buna calitate il are ce nutritie, care se realizeaz prin fertilizdri ‘slat faci O deosebita important’, in special in tehnologia producerit rasadurilor de tomate si de ardei, o are utilizarea unor sub- stante retardante, Experientele efectuate in acest sens la noi fn Denumirea culturit ‘cl, pepent igulloste, ‘Ardel pf vinete Varza, conopida, Castrayelt dove: 22pulverizarea jorura de clor= ‘a imbundtatit, tratament ter au stabilit i de Cyeoe pe plantele de ti colina) considerabil indi il sporul de recolté, pr Rasadurile trebule sa rile fitosanitare si. cel loace principale de sinitos si viguros. Q importanta deosebi sadurilor © reprezinta calirea acestora, adica 0! ‘imp a tinerelor plante cu evolufia si intent media din cimp deschis. In special cultur! vara, conopida, gu tare se las& treptat si descoperit, atit via cit si noaptea, recat $1 timpurietaten acest fie libere de boli si daunatori, Misa fn girul lucrarilor de ingrijire a ¥- ‘atiirea din je tomate, inainte de plan- cimy CAPITOLUL 5 INFIINTAREA Si INGRIJREA CULTURILOR DE LEGUME 5.1. PREGATIREA TERENULUI DIN GRADINA Pregaitirea terenului din grading insumen? tertnédiul cirora se efectuear: anterioare preve elarea de exploatare ; special maul “_- maruntirea solului si progitirea substratului de cultura ; oiodelarea -terenutul {i tn statari cu coronamentul de 5.2. SEMANATUL $1 PLANTATUL LEGUMELOR se efectueaza de cele mai inte mi 2a coe ‘amestecate cu diferite megus, pimint, Cantitatea de balast ce. se ‘5-6 parli pentru o. parte si | salatifunetie de cerinjele speciilor fata de temperatura, avind in vedere gi peri care se prevede re: 26 vegetative, care pus wradacinare asigura forma~ r plante. La infiintarea acestor culturi se utilixeazd carei precizie conduct — dupa ce a trecut pericolul bru- sint de 10—14°C — se plan- it — se planteaza sa- “a insecto-fungicide, agezarea fn ia Jocul de plantare unde, in functie de specie, epocd de modul in care a’ fost produs, se procedeazi di- or== = pentru culturile timput de obicei in cuburi nutritive, interventie — pentru plantirile din timpul verii si, zul risadurilor produse direct, faird cuburi tive se face fasonatul si mocirlitea acestora. Plantarea rasadurilor se face manual cu planti in cuiburi, Dupa ce lucrarea s-a inchelat pe 0 fat, se efectueazé udarea culturii cu furtunt sau pe rigole, istantele de plantare si tn: funetie de speci cat. Desimea se sta care résadul este produs nteazi direct, {ara e ue van 53. APLICAREA INGRASAMINTELOR IN GRADINA DE LEGUME cele mai complexe pro- ind 0 masura importanta prin in- fase urméreste sporirea sproductiei. Din datele comunicate de: F.A.0, (ELENA FLORESCU si M. MIHALA-CHE, 1978) se apreciazi ci ingrisimint xului privind cresterea productiei la. uni detin o pondere de 41—49% . Legumele se caracterizeazi, eadrul comple- tea de suprafata, \grisiminte- ul ingrasamintelor cu fos- 2 iar ingrasimintele cu azot in proportie de 2/3, in ire specia respectiv are cea mai mare nevoie’ de hrand suplimentara (formarea fructelor, formarea semintelor, i 2/3—3/4 din ingraigémintele cu istreazh toamna odaté. cu ardtura adinc’, sipatul cu cazmaua sau parti Patulul germinativ, fmpreuna cu 1/3 din ingrasa Bfectuarea unei fertiliziri rat tea de substante extrase inute (Cs) ; roductia planificaté (prevazut a se 1 — coeficientul de valorificare a Ingrisimintelor de citre plantele legumicole : in sol prin intermediul ate a terenului, jemente, necesarul de ingrégami activa, se poate determina cu ri + P2Os ; K2O) kg s.afha= Cu — coeficientul de utilizare a ingrasémi caitre plante : Ks - functie de stare: rerminati prin ai La 0 corectai fertilizare se tine seama ca ingrigmintele ‘te si fie in concordanté cu capacitatea productivi a cul- i sa asigure nutritia echilibrat4 si completa a plantelor. | nutritiv se manifest pe calea aparitiei de- in modificari in desfagurarea proce- de la normal, féra dozele corespun- te, slabesc rezistenta plantelor la boli gi tea la evolutia nefavorabila a fac- zitoare de ingragémi diunatori, sporese sen: aLIngrigimintele trebuie aplicate imediat in sol. Este bine ca ingrdgdminte sii se admi le dupa ud corporate. imediat. pri In functie de momentul aj larea de exploatare a ti sau in Juna octombrie. Se aj anual. Dup’ impr: tele se incsrporcazé in sol prin aritura de baz pr 2/3 din total le 54. IRIGAREA Cerintele plantelor 16, tie-de spec agrotehnica rinfe, dac& trebuie completate prin irigatii. Oricum, pentru a asigura plan telor o crestere si fructificare normala trebuie ca in sol s& se mentin4 0 umiditate corespunzAtoare, care si permit un con~ sum de apa permanent, la nivelut cerintelor plantelor. Tabelul 7 Cerinfee fafa de woniditatea din sol a plantetor legumicote In diferite fare de ve- (dupa’ Balsga, M., 1074) cultura Faza de vegetatic Cerfnfe fat de apa ‘din sol Morcoy pentru ri- —~ de Ia sem risarit smart icin asieit la Inceputel recoltare moderate in prima parte a anului, din april udarile se pot administra la intervale de 10—12 zile, cu 300—100 m/ha In. perioada calda, din mai $i pin in septem- i—10 zile cu norme de 350- si cu norme de 400—500 m? api/ha. A i je de aportul precipitatitior. api se face in functie de suprafata gradinii, tinind seama de recomandarile facute pentru un hectar. 33In practica legumicola se aplica irigarea prin aspersiune, prin scurgere la suprafata (pe brazde lungi gi pe brazde scurte} ji localizata (prin picurare, prin rampe perforate si subterand). In gradina, irigarea cea mai buna §i eficientd este prin inter- brazdelor (rigolelor de irigare), evitindu-se pe aceast& © masurd mare Imbolndvirea’plantelor. m 5.5, LUCRARILE DE INGRIJIRE Pe ling alegerea solului, pregitirea acestuia si semincer de calitate buna, productia depinde se plantele in alele lucrari de ingrijire care se aplicd de la plantat sau semanat pind la recoltat sint : Completarea golurilor. Se face la 4—6 zile dupa plantare. trugerea crustei. Crusta impiedicd pierderea apei prin capilarele solului, favorizeazd rasdrirea si cresterea plantelor ; se formeaza frecvent pe terenurile cultivate cu legume dato- ité in primul rind udarilor repetate care se aplic’, precum si a precipitatiilor. Distrugerea se face manual, cu sapé dini, pe suprafete mict. Afinarea solutui. Este o lucrare de mare importanta in ‘urd in general si in legumiculturd in special. Pri le de in gra in se aplica de mai multe ori in cursul pe- reprezint’ un concu- unor semanatori precise, de obicei, se ad ii mare de sdminta decit cea corespunzitoare numérului de Plante necesare. In felul acesta se e Surplusul de plante trebuie eliminat, cAci astfel p! iese reciproc, iar productia se di- ales la legumele radac consti in smulgerea de pe rinduri a unor plante, asti se asigure d arz& ete, La altele, prin musuroit se a: comestibile, care in lipsa lumi acuta 1a gust i de sparanghel, de felina 34 palisatul, Unele speci castrave! sustine de legume, cum sint to- (cultivati in sere, so- ire, Ele au nevoie de florile si fructele deprecierea iruc- 1.11). au mai mult lumina la dispo: telor, ca urmare a contactul : , Este lucrarea de eliminare a lastarilor secundari la subsuoara frunzelor de tomate, 0 ‘Aceast jucrare este sere si rasadnite, precum §i la tomatele cultivate urii in cimp (fig. 12). ‘i ‘ fi. Se aplicn la tomate, castraveti etc. si consti in virfurilor plantelor,’ pentru a opi cresterea in a crest matu- jung la dimensitinile fructelor existente pe planta, care Ciupitul. Consta cum sint castravetii, cu scop tari de ordin superior, deoarece, pe acestia, proportia de fl femele si apoi de fructe este mai mare. PREVENIREA $1 COMBATEREA BOLILOR SI DAUNA- TORILOR, isurile de prevenire si combatere a bolilor si daunitori- lucrérile efectuate contri a lor si daunatorilor. Astfel, pregatirea bund a terenul tilizarea lui corespunzitoare fac ca plantele sa se dezvolte re~ 35UTA OF ROS PE SeALER Fig. 12. Forme de conducere a cresterii 36 37viguroase, putind s4 reziste la un eventual atae aunditori. Un rol important in combaterea bolilor si daunatorilor il are adunarea si distrugerea tuturor resturilor de plante riimase dupa recoltare, precum si a plantelor atacate, Prin intretinerea culturilor curate de buruieni (plivit, pri- sit ete) se inlaturé pericolul atacului unor daunatori gi boli. Buruienile, pe linga faptul cd rapese plantelor cultivate hrana, apa, lumina, cldura etc. constituie i gazde pe care se dez~ volta, se hrinese si se adapostesc numeroase specii de insecte. Pe ele se pot dezvolta de asemenea si diferite boli. Mobilizarea solului prin sipare sau, dac& e posibil, prin araturi distruge numerosi déunatori din Sol. i ete.) atacat a Plantele trebuie recoltate la timp si fara pierderi, evi- -se astfel area solului gi formarea samulastrei, pe pot cles ferite boli sau dijunatori, ‘a poate contribui de asemenea la micgorare: Terenurile irigate abundent favorizeaz dezvoltat ii diunatori care prefera uscac ice se Aplicarea substantelor chimice se face obignuit pi prifuiri, Cele m: sionate (CE), p (PP) si produsele Pentrit stropit mectabile (PU), pulberile de prafuit > (G) © solufiile sau emulsiile, Solutiile ivarea in ap a produsului, Prepararea emul- : Se masoard cu un vas gradat cantitatea de Se toarnd intr-un vas, se amestecd cu titate de 3—t ori mai mare de apa si se agit cu o maturd (de obicei de nuicle) pind se obtine ,emulsia mama*, Se adauga ay pind la volumul necesar, conform concentratiel, agi- tindu-se mereu. O emulsie buna e stabild citeva ore. adiugare a concentratului emt itd. Stropirile facute cu un ixista si unele prafuri care nu se dizolv complet ndu-se in acest caz suspensii, Prepararea suspen: face astfel : se cintdreste praful, se pune intr-un_vas potrivit (gileatd smaljuita sau ‘de plastic), se adaugi de 3—4 ori mai multd ap, se amestecd bine pina'se obfine ysuspensia mama, apoi se adaug& apa pind la concentratia dorita, agitindu-se continu. Stropirile si prafuirile trebuie facute In zile linistite, fara vint, fara ploaie, sau cu soare prea puternic. Prafuirea trebuie facut uniform, iar plantele sa nu fie acoperite cu un strat gros de praf. Trebuie respectatd cantita- tea recomandata. Cantitatile sporite de praf nu miresc efica~ citatea produsul Stropirile se fac astfel incit planta sé fie complet ,imba- iataé in lichid, avindu-se grija sa fie stropit bine si dosul frunzelor. Concentratiile de folosire trebuie respectate cu strictete. CaPITOLUL 6 FOLOSIREA RAJIONALA A TERENULUI! DIN GRADINA $1A SPATILOR AMENAJATE 4 cu legume, pe intregul parcurs anului, presupune aplicarea unor masuri, cum sint : — organizarea mai multor cicluri de culturd pe aceeasi suprafatd de teren ; — miirirea perioadei de producere a legumelor prin modiul folosirii adposturilor joase (tunele) si a adéposturilor inalte (Solari). Infaiptuirea acestor misuri este posibila dact avem in ve~ dere faptul cé legumele sint mari consumatoare de substante nutritive, ci acestea reactioneazi diferit fata de factorli de vegetatie. 39Utilizarea rafionald a terenului din gradina de legume, precum $i a spatiilor amenajate (tunele si solarii) se real economic prin intermediul : — asolamentului gi rotatiei culturilor ; — a culturilor succesive gi intercalate de legume. 6.1, ASOLAMENTUL $I ROTATIA CULTURILOR DE LEGUME Asolamentul reprezinté o masurd importanté prin inter- mediul caruia se sporeste fertilitatea solului, se reduc in mod simtitor prezenta gi atacul bolilor gi déunatorilor. Para indoiala, in curfi $i gradini, suprafefele restrinse de cele mai multe ori 200—900m*, cit reprezinté suprafata destinat’ productiei de legume pentru nevoile familiale, organizarea unui asolament, a rotafiel culturilor se realizeazi cu destula dificultate, dar trebuie organizat intrucit avantajele sint deosebit de mari, fiind scuti{i intr-o mare masuri de utilizarea diferitelor pro duse chimice in Jupta de prevenire si combatere a bo diunatorilor. Pentru usurarea activitatii de ong: zentim citeva exemple de asolament si rotat izare a gradi ea culturi respective Pe acelasi Joc un numar mai mare de ani, iar restul parcelelor urmeaza a fi anual destinate altor culttiri legumicole, exemplele prezentate mai jos Exemplul 1 Parcela I ; tomate, ardei, vinete ; Parcela a Il-a: morcovi, patrunjel, pastirnac, ste; tind, ridichi, ceapa, praz, usturoi Parcela a Ill-a: varzi, ‘conopida, gi ceapa verde, usturoi verde ; Parcela a IV-a: castraveti, pepeni, doviecei, mazare, fa- sole : Parcela a V-a : cartofi. |, Spanac, salata, Exemplul 2 Parcela I ; tomate, andei, vinete ; Parcela a Il-a : ceap, usturoi, praz ; Parcela a I1-a : varzoase+-verde{uri cultura succesiva ; Parcela a IV-a : cartofi rddacinoase ; Parcela a V-a: mazire, urmata de varzd si fasole. Exemplul 3 Parcela I : tomate, ardei, vinete ; Parcela a II-a : ceapi, ‘usturoi,. pra: a Iff-a : varzi, conopiday, gull aTV-a: mazare, faso Pareela a V-a : peper Parcela a Vi-a : cartofi Schemele prezentate at menirea de a ne orienta in organi- zarea gradinii de legume, fn proportionarea suprafetei fiecd- rei culturi in cadrul parcelei dupa cunoscute sii de a scheme de asolament si ridacinoase ; 62, CULTURI SUCCESIVE $i ASOCIATE DE LEGUME In cadr mentului legumico! alese cole mai corespunzitoare variante de culturi succesive si asociate, care si condued la folosirea cit mai rajionali a terenului din’ si gradi Practic, terenul d ogor negra '(necultivat trebuie si producd fat pricoperea organizatoricd si iscusinta noasir Acest mod de infiinjare a culturilor legumi pus atit de faptul ci unele specii se caracterizeaza pr rioada scurtd de vegetatie si rezisten{a la temperaturi. sc ceapa verde, usturolul verde, varza timpurie, conopida timpurie, ridichi de lund ete), i perioadia de vegetatie mi ipere, fapt etc.) ereindu-se fiintari in succesiune a unui an pe acelagi teren, In cadrul serelor, rasadnijelor, solarillor si tunelelor reali- zarea unei singure culturi ar fnsémna folosirea nerationsl’ a acestor spatii. In sistemul culturilor succesive de legume exist o cultura de baz (care detine ponderea sub raportul productiei si a va~ 41iccesiv premergatoare sau urmé- ta un grad fi Sificare si de economicitate (tabelul 9, figura fe) Oo O° O° O Fasote x x x X Salat 6 A i HOES: EE. conti, x Salata O° ° fo) fe) O Fasote x x x XXX XK KX X Haale, loot = Epos SSS 888 Se, SI Il 2 TIT BSS seiaitcean xXx X XXX X xX Bisse acre BU De Te EN DHEA BOB MP 2 Sl 2 52525888 xX XX X_ xX xX x Pte Rent eeateg es : ee eee oe BP Bi ak ye a8 OR in wan Ke Ko Ke ii ori 2 22555 lr 5 evo Bn e Rule sono leery GR 880 DORR ARSE PT SOME Sheet feeb reiterate se ee se ew es (000 808 KR DARE DK oD Xe Pia. 15. Schema de asoctere a legumelor tn cimp (A) si tn solarit (B). 43altar! asoeiate tn elmp Wher (sinter) Caltara de baz CAPITOLUL 7 Tabetut 8 LEGUME INDICATE A FI CULTIVATE PROTEJAT ‘SUB FOLIE DE POLIETILENA de legum: belul 10 prezentam citeva preteazi la cultura in spa 44 protejate. Yarra purie So 80) 98 Conopias sepeaesel 9 BOLS 38 EPI. alstls sito 56 7” 30 60 40 40 20 0 7m ae CAPITOLUL 8 RECOLTAREA $1 CONDITIONAREA LEGUMELOR Recoltarea legumelor, precum si valorificarea acestora re- Prezint’ momente de finalizare a activitatii acestui sector. Recoltarea legumelor se face la diferite grade de maturi- finindu-se seama de caracteristicile plantei si de destina- tate, 45productiei respective. De exemplu, tomatele pentru consum ion se recolteaza la maturi~ ine colorate). Cind acestea exportului se recolteaz inainte de maturitatea logica (cind sint doar putin ingalbenite), De obicei, majoritatea legumelor se recolteazd egalonat, intrucit nu ajung deodata la maturitate. i trebuie facut cu atentie pentru a nu fi plantele si diminuata astfel productia total. Unele legume se recolteaza zilnic (tomate export $1 castra~ ), altele la 2—3 zile (tomate pentru consum curent), 1a ion, vinetele la 3—4 zile, a tia istruse tomatele pentru bt le etc. Bulboasele si rddacinoasele pentru consim curent se re O deosebiti i ate i tea producitorilor de legume trebuie sa revina co} productiei in scopul va~ lorificari evidentiazd calitatea si tul acestuia fati de con legumicole se realizeari i tii economice mult avan- tajoase. Conditionarea intern gi absolut obligatoriu pentru produsele ce sint destinate exportului, gradind sint destinate facindu-se prin interme- |, Modalitati bine cunoscute t cu CLI consumului Surplusul de productie poate fi valor in conditii avantajoase. 46 caPiToLuL ¢ NORME DE CULTIVARE A PRINCIPALELOR LEGUME . CULTURA LEGUMELOR RADACINOASE Din grupa legumelor de la care se consuma rida grosate (tuberizate) fac parte: nacul, sfecla rosie, altele. Legumele CERINTE FATA DE FACTORII DE V. Legumele radacinoase sint n general cu cerinte reduse fata de factorii de vegetatie, Semintele acestor plante pot temperaturi de 2—6 °C, temperatura optima de germi- cum sint : pitrunjelul si pastirnacul, rezista in faza de plantula chiar la temperaturi de —8°...—10°C, iar ridacina matura la —30 °C. In ceea ce priveste umiditatea solului, sint cu cerinte mo- derate. Fazele in care se solicita multé apa la aceste Iegume sint : la germinarea seminjelor, formarea rozetei de frunze, si mai ales In perioada tngrosarii' rddacinilor. De mentionat este 7faptul cd felina necesita mult& apa, reusita culturii este numat in conditil de irigare. Se apreciaza c& atit seceta, cit gi excesul de umiditate sint daunatoare. Productii mari si de calitate se objin pe terenurile insorite, respectindu-se distantele dintre rindurl si pe rind recomandate de tehnologie. Legumele radacinoase valorificA bine _terenurile _m usoare, afinate, bogate in materie organicd. Solurile grele, umede gi sirace conduc la formarea unor radacini de slaba ca~ litate, adesea ramificate si cu un continut sirac In zahar, In- grasdmintele organice (gunoiul de grajd) nu sint recomandabile a se aplica in anul de culturd, intrucit determina ramificarea ridacinilor, Acesta este bine a fi aplicat culturilor din anul an- terior (vezi Schemele de asolament, capitolul 6). Telina face ex- ceptie de la acest comportament ; ei i se pot aplica ingraga- minte organice gi in anul de cultura, reactionind favorabil 1a acest regim de ingrasare. SOIURI RECOMANDATE PENTRU CULTURA Morcov : Danvers 126, Nantes, Bauer Kieler Rote Hertz, Chantenay, Chantenay Red Core, Flacoco, Urias de Berlicum. Patrunjel : Zaharat. Pastirnac : Alb lung. Telind : Alabaster, Lustra, Rodeo, Victoria. Sfecta de masa: Bordo, Detroit. ‘hi de lund: Certina, Bicolore, Rotunde timpurii, Rosi b, Tepusi de gheaté. Bere de Mii chen, Negre rotunde. INFUNTAREA CULTURUL Pregitirea terenului incepe din toamn prin eliminarea resturilor vegetale ale culturii anterioare, nivelarea, adminis- trarea unei parti din ingrasamintele cu fosfor si potasiu (1/3), si cu cazmaua la 28—30 cm, Primavara devreme, terenul Jleazi, se aplicd a doua parte din ingrasdmintele cu fos~ potasiu, precum si 1/3—1/2 din ingrasamintele cu azot, se Incorporeaza in sol si se face modelarea solului in. straturi. Cultura legumelor ridicinoase se infiinteazi prin sema- nat direct in cimp, cu exceptia felinei care se realizeaza prin intermediul rasadului. Principalele momente ale infiintdrii culturilor radacinoase sint prezentate in tabelul 11. 48 Tabelut 11 Jnttinguren eutturlior cultura Perigada de tn- Perioada Norma de simint& Nr. pl Pro- siestajare do plant. Tegyha g/m? la m* due, kei 108 Morcov — 65 46 om 40 Patrunjel 5 5 0 os no 0 015 10-1238 Steels de mass "TV woe 1514S Ridichi de lund esalouat 10-15 20 10-13 25 1012 30 prezentate, informativ, scheme de infiin- fare a cult ind redate distantele dintre rinduri si pe rind. LUCRARI DE INGRIJIRE Réritul — se exeeuti cind plantele au 3—4 frunze adeva- rate ; raritura fiind valorificata, Préigitul — se aplici 3—5 pragile manuale. Fertilizarea fazialé — se aplicd 2 fertilizari faziale. Irigatul — se aplicd 2—7 udari, cu cca 201 apa/m*. Combaterea bolitor gi daunatorilor se efectuear’ po indicafiilor redate in cap 37, referitor la 1 grupi, Recoltarea — se face in functie de momentul maturirii. gi destinatia productici. Recoltatul se face manual prin dislocarea ridacinilor si decoletarea acestora. jumele din aceast& 49Ridiehi de vars Fig. 14, Schen 9.2. CULTURA LEGUMELOR PENTRU BULBI Legumele pentru bulbi — ceapa, ustui — se idrati de carbon, substante bactericide etc. Plantele Incadrate fn aceasté grup au un comportament bianual sau trianual, 50 CERINTE FATA DE FACTORI DE VEGETATIE Legumele din aceasté categorie se caracterizeazi Tinje moderate fat de cildura, semintele incep sa germineze A vegeteze la 2—4°% 0 °C. Plantel de —10 ele faze de vegetal lor, respectiv product Lumina are un rol deosebit. Ziua scurta de “i primaveri timuleazi cresterea fruinzelor, jua lung de lumina influenteaza favorabil cres- Rezultate deosebite se obtin pe solurile Gunoiul de grajd este recomandat a se ap! anterior. SOIURI RECOMANDATE PENTRU CULTURA arpagic : Stuttgart, de semiinat direct: Di de Fagaras. Ceapa prin raisad: Diamant, Aurie de Buziu, Spaniold. 51Usturot : ‘Spaniol ete. Praz: Cimus, Picior de elefant, INFIINTAREA CULTURIT Lucrarile de pregatire a terenului tncep din toam: se evacueazi resturile culturii anterioare, se administre: artura adinca la 28—30 cm, delarea terenult De refinut este faptul c& ceapa se cu diul arpagicului, a fhsdmintari numai veget: flintare a cull 47 90-40 De Cenad, De Moldova, Amaradia, De Isalnita, grisdmintele cu fosfor si potasiu, dupa care se face spatul sau inceputé prin planfare sau semanat Inca din toamna. Momentul executdrli acestei lucrari in toamn se alege in aga fel inctt shet tinerele Plante si primavara se face maruntirea patulal germinatiy $1 apo! moc ee ee Usturor Pra Fig. 15 Scheme de infiinpare a culturilor de legume bulboase. Cultura de ceapa pentru bulbi prin plantare din toamni se face numai cu arpagic cu diametru de 7—14 mm. De nea, recomandam pentru cultura ce Uzarea prin semanaturé directa (cea eficienta gi usor de realizat in sistemul gospodiresc. In figura 15 se prezinti schemele de infiinjare a de ceapi, usturoi si praz. LUCRARI DE INGRIJIRE Combaterea golurilor — se executé cu precddere la cul- turile realizate cu ajutorul risaduritor.are le. De asemenea, prezenta umiditatii in can Irigatul — sint necesare, in functie de evolutia factorilor mi in etapa form: climatict, intre 38 udari cu norma de 20 Lapa lam?, Cele mai este solicitata Ia plantarea rasadutui rate Ja ceapa prin seménat direct gi ea zilel de lumina influenteaz4 favorabil formarea za. Insuficienta luminii determing alungirea ri- gust deosebit de placut. Legumele varzoase reactioneazd ingrasdminte organice (gunoi de graj ate, cind tulpina falsa se in- se leaga In cununi si se ex- pune la soare, SOIURI RECOMANDATE PENTRU CULTURA Yarzii alba timpurie: Dittmark, Timpurie de Vi a. 9.3. CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEL Varzd albi de vard,;, Gloria: Varzi alba de toamnd: Buzau, Licurisci, Braunschweig, Amagex Var: Rogie de Arges, Cap de negru, Topaz, Varza creata : Vorbate. Varzd de Bruzelles : Ti de Amager. INFIINTAREA CULTURILOR fivea terenului se face din toamna prin eliminarea ie grajd, a ingragimintelor cut fosfor si potastu, gi si- patul ct cazmaua sau aritura adined la 28—32 em. 5 Primivara devreme terenul se niveleaz’, se administreara Varza, conopida $i gulia sint plante legumicote cu 8) cued ee norpuredes NaSSoT°el peal te Se apreciaz’ ci temperatur 7 in straturt Inalte. buna vegetatie, valo- Caltura legumelor virzoase se face in cu ste 5—8°C sint pot si gra termice optime pentru formarea (tate prin intermediul rasadurilor repi cuburi °C. Plantele rezisti bine si la temperatut nutritive (culturile timpurii In cimp, culturile din sera, sok scurt& de timp ; cele tinere, + suport $i tunele) si a risadulul nerepicat in’ cazul culturilor de’ vara si le —10...—15 °C. Temper: de peste 25°C foaiting spunzitoare pentru formarea cipatinii la varza de Principalele momente ale infiinfrii culturii legumelor conopida, a tulpinii ingrosate la g varzoase sint redate in tabelul 13. ele necesita multa apa, Consumul ‘Varza timpurie, gulioarele $i conopida timpurie se cultiva cu rezultate deosebite in tunele si Solari, perioada de produ-Tabelul 13 injarea eulturitor Perioada de tnsaimfatare Conopida timpurie 5—25 11 Conopidt de tourna, Conopiai de teamna 10-901V 1-201 os 2840 cere a risadurilor, precum si plantatul acestora find prezentate fi in capi i in figura 16 sint redate schemele de precum si distantele intre rinduri si pe rind. LUCRARI DE INGRUIRE 4-10 udari, cu norme de 2 importante pentru aplicarea u tului sint: Ja plantare, la formarea rozetei de frunze ida formarii pirtilor comestibile (cApatinilor). izarea in timpul vegetatiei — se aplicé faziale, la cca 10 zile dupa plantare, in perioada for- mirii rozetel de frunze si la. inceputul formarii capatinilor, ct Angragiminte cu azot, fosfor §1 potasiu. Prilsitul — se aplici 3—5 pragile 1a adincimea de 6—8 cm, Combaterea bolilor si ddundtorilor — se efectueazi potrivit Iindicatiilor redate in cap. 37, referitoare la legumele din aceasta grup. oltarea — se face egalonat in 2—5 reprize, in functie de utilizarea produselor respective. 56 Conopéa timpuie Fig. 16. Scheme oT9.4, CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA ‘SOLANO-FRUCTOASELOR Legumele solano-fructoase sint foarte bine reprezentate in gridini prin intermediul tomatelor (rosiilor), ardeilor si a pi- elelor vinete. Plantele din aceasta. gruy Indu-se in curti si gradini ‘int anuale, cultura lor efectu- exclusivitate prin intermediul CERINTE FATA DE FACTOR DE VEGETATIE Tomatele, ardeii i vinetele sint plante termofile, ele ve- geteaza si fructificd bine in condifiile unor temperaturi mai Tidicate, valorile optime fiind intre 22—30°C. Temperaturile mai scdzute, de 12—15 °C, precum si cele mai ridicate, de 35°C, in cazul tomatelor, si de 38°C in cazul ardeilor si vinetelor de- termina oprirea cresterii plantelor, intreruperea germindrii po- Ienului, in consecinja avortul si ciderea florijor si chiar a fruc telor_tinere. Fata de lumina sint cu cerinte mari ; intensitatea ridicat a luminii reprezinta conditia de baz’ pentru fructificarea aces- tor plante. Se apreciazd ca prezenta Unei lumini intensive in- fluenjeazd in bine toate etapele pe care Ie parcurg aceste plante, din faza de rasad gi pind la maturizarea fructelor. ‘Tomatele gi ardeii au cerinfe moderate fati de umiditatea atmosferic’, in timp ce vinetele necesito umiditate atmosfe- cit mai ridicata. Toate aceste plante au cetinfe mari fata de umiditatea solului Neasigurarea near diminuarea i de fructe, Tomatele, ardeli si vinetele dau recolte bune si constante in conditiile administrarii gunoiulut de grajd, in cantitati de 25-4 kg Jam’, SOTURI $I HIBRIZI RECOMANDATI PENTRU CULTURA x amate fmpurit : Nr. 10XBizon, Anges 1, Export 2, ete. nevoile optime ale plantelor insem- 58 Tomate de vard-toamna : Somesan, Ace Roial, Compbell, Florida. Ardei gras: Export, Muntenia, Minis 27, Favoritul pietti, Galben superior ete. Ardei gogosar : Superb, Rubin, Titan, Timpuriu de Bucu- esti, Muresan ct “Ardei lung : Capia de Kurtovo, Zlaten Medal, Lung Roma- nese ete. Ardet iute : de Arad, Portocaliu ete. “Ardei boia : Oradea 15, de Seghedin etc, Vinete : Bucurestene,' Pana Corbului, Danubia, 1117, #1120 ete. INFIINTAREA CULTURI Pregitirea terenului incepe in toamna prin lucrarea de evacuare. a resturilor vegetale, nivelarea solului, administrarea gunoiului de grajd si a ingrasimintelor cu fosfor si potasiu, ur- mate de ardtura adinc& sau sapatul cu cazmaua la 28—32 cm, In primavara se administreazi o alté parte a ingrasami telor minerale cu azot, fosfor si potasiu, incorporarea acestora si modelarea r de tomate, ardei disadu purietate si pro-i gradi solarii, cea ce face ca aceste plante izeze productii de fructe cu 15—25 zile mai devreme, cu productia obisnuita in . Date teh- cultura tomatelor, ardei sint pre- zentate in capitolul 7. In figura 17 se prezinta scheme de int de legume din grupa solano-fructoaselor, curti si rei tare a culturilor Arde: ung bhi ” Arce) tute Fig. 17. Scheme de infiintare @ culturi 60 LUCRARI DE INGRIJIRE Completarea golurilor — se face dupi 4—6 zile de la plantare cu rdsad de acecasi virstd gi soi, sau hibrid. Trigatul — primul udat se aplici, indiferent de cultur’, la ntare (15—201 apa la m%), apoi la tomate, in timpul vegeta- se aplica 6—7 udari (20-301 apa lam’) la 12—20 ile a ardei se aplicd 10—12 udari (25—30 1 apa lam?) la interval de 7—10 zile, la vinete se aplica 7—9 udari (30—35 1 apd lam?) la interval de 14—16 zile, red in timpul vegetafiel — 1a tomate se recomand& ipl vegetatiei cu azot si potasiu in pe- imei inflorescente si a celei de a doua. La grdisari la aparitia primelor fructe, la cregterea inten fructelor, la crosterea si coacerea fructelor i cu potasiu conco- mitent cu cea de a doua ingrigare cu azot, aplicate la cresterea intensiva a fructelor. La vi timpul vegetatiei trei siu, aplicate asemin: 61Cultura acestor plante legumicole se face atit prin semai- nituri direct’ In cimp, cit si prin intermediul rasadurilor. CERINTE FATA DE FACTORI DE VEGETATIE Castravetii, pepenii, dovieceii si dovieacul de copt sint plante cu cerinte ridicate fafa de temperaturd. ‘Temperatura optima de vegetatie este cuprinsa intre 26—30°C. ‘Temperaturile medii scdzute de 14°C, precum gi cele de peste 40°C influenteazd cresterea, produc ingalbenirea frun- zelor, avortarea florilor si in consecinté diminuarea productiei de fructe. La aparitia celor mai ugoare brume plantele sint dis- truse, Aceste plante sint pretentioase atit la umiditatea atmo- s cit si la umiditatea solului. In sere si solarii, umiditatea relativa a aerului trebuie s4 fie de 80—90%. Pepenii galbenk si mai ales pepenii verzi se caracterizeazi printr-o rezistenta mai bund fata de seceti, general, se apreciazA cA seceta prelu temperaturi de peste 30—35 °C conduc la avortul masi 1a diminuarea fructificdrii la aceste plante. Sub raportul luminii sint plante de zi scurta, dar cu ce- cate fati de intensitatea luminii. Cultura acestor plante nu da rezultate bune pe terenurile umbrite. Legumele bostinoase vegeteazA si fructifica bine pe soluri bogate, puter ingrigate cu gunoi de grajd si ingrasaminte minerale. SOIURI $1 HIBRIZI RECOMANDATI PENTRU CUL- TUR: Castravefi: Cornichon de Paris, Delicates, Hocus, Parifin mix, Bistrita ete, Pepeni_ galbent : a Dulce Pietros, Galben de to: iarna ete. Pepeni verei : Sugar Baby, Timpuriu de Canada, Vidra 1, Vidra 6, Charleston gray, Vidra 4, Lovrin 532. Dovlecei : fara vreji, Patison. ovleac de copt : Alb mare, Pink banana, Cantalup, Comoara Ungariei, ind, Splendid, Masliniu de INFIINTAREA CULTURII ‘Toamna se defrigeazd cultura anterioard, se elimina res- turile vegetale ale acestora, se_aplicd ingrdgimintele organice, 34kg la m? si partial ingrasdmintele cu fosfor si potas 62 dupa care se efectucaz’ ardtura adinca, sipatul cu cazmaua la 28--32.m adincime. Primavara se niveleaz terenul, se admi- nistreazd o altA parte din ingragdmintele cu fosfor si_potasiu $i jumitate din totalul ingragimintelor cu azot, urmata de in- Corporarea acestora, definitivarea patului germinativ si mode- larea terenului fn straturi. Principalele date privind infiintarea culturilor bostinoase sint redate In tabelul 15. Tabetul 15 nd Ant iintarea. euler Dovlecei Dovleae ae Castravetii gi dovleceli se cultiva adesea in tunele si sola- ii, Elemente privind cultura in acest sistem sint redate in ca- pitolul 7. In figura 18 sint prezentate schemele de inflintare a cul~ ‘turilor bostnoase. LUCRARI DE INGRIJIRE Réritul — se face cind plantele au primele frunze adeva- rate, lésindu-se cite trei plante la cuib la pepeni galbeni si cite doua la dovlecei, dovieac $1 pepeni verzi. Fertilizarea faziala — se ziri cu azot, potasiu si magneziu, 2—3 ferti dovleac si pepeni verzi cu azot si potasiu si 2—3 fertilizdri fa- ziale la pepeni galbeni cu fosfor si potasiu. 63a Castravet prin sennat direct Costravets prim résad : FE [35-40cm |? Bem xo f no Peper galben 1 de susfinere executindu-se odata cu fi efectueaz’ potri- la legumele din aceast’ grupa, Recoltatul castraveti logicd (pepeni 9.6, CULTURA LEGUMELOR PENTRU PASTAI, BOABE VERZI ‘SI CAPSULE In aceast grup sint incadrate fasolea de gradina (pentru Pastai verzi), mazirea (pentru boabe verzi) si bamele (pentru capsule verzi). Produsele acestor legume se caract printr-un continut ridicat in substante proteice, zaharur Cultura acestor plante se face azul fasolei si bamelor, si la 2-3 Pentru care cul acesteia devreme), incepe primavarasi formarii pas~ in perioada Inflorit precum si capsulelor. Ingragimintele organice se recomanda a fi aplicate la cul~ tura care premerge acestor specii de legume, SOIURI RECOMANDATE PENTRU CULTURA Fasolea de grddind: Amboy, Cora, Fana, Ha Sprite, Prelude, Nicos, Galben’ de Moldova, Oxi Mazirea de gradina : Alasca, Bor: Prima, Find verde, Desii, Conserva, Mantica, Gulivert, Gottinga. Bame : Sultanine, Fara tepi. INFHINTAREA CULTURIL -gumelor pentru pastAi, boabe ve capsule, Tatett 16 Date privina ingarea calturilor cultura Perioada de tnsi- Norma de tnst- Nr. de mintare re plante tone IatOmt tom ka " oer pro: 100—120 100-120 4555 510 tm cultura succesiv 100-120 100120 45-55 4-8 Mazire ogor 180300 180900 120-140 28 propria Mazire ty cultors 180300 180-900 120-140 2-5 ‘snecesivs ame 40-50 0-80 Ot 40 66 Fasolea si mazirea, ca urmare a perioadel scurte de vege- se preteazi bine la realizarea culturllor succesive. igura 19 sint prezentate schemele de infiintare « cul- tur turitor le tegume yasta- face capeulifere aaa LUCRARI DE INGRIJIRE Priigitul — la fasole gi bame se aplica 3—5 prasile ma- la maziire se efectueazd dupa necesitati o lucrare de igatul — la mazare si fasole, in functie de prezenta pre- lor, 2—3 udari cu 25—301 apa la m’, fazele cele mal ate pentru apa sint la aceste plante : 67La bame sint necesare 3—4 udari cu 30—401. aj C rea bolilor si diundttorilor — se efectuea: vit indicafiilor redate in cap. 37, referitoare la legumel aceasta grupa. Recoltatul — se face egalonat, ii consum, La bame recoltarea se face functie de ma inic sau cel mult 9.7. CULTURA LEGUMELOR VERDETURI {In aceasta grup sint cuprinse plante legumicole de la care uma frunzele veri, caracterizate printr-o bogiic mare fn vitamine gi struri minerale. Legumele verdeturi (Salata, spa- nacul, ceapa verde, usturoful verde, loboda, pitrunjelul pentru frunze etc) sint foarte mult folosite in all si chiar toamna, CERINTE FATA DE FACTORIL DE VEGETATIE Salata, spanacul, loboda, ceapa verde, usturoiul caracterizeazd prin rezistenté bund faté de temperat zute, seminfele, respectiv bulbii. germineaz& sau pornesc getatie 1a temperatura de 2—3 °C. Plantele intrate in ian cu_un sistem rad mat rezisti ct ugurinté Ia temperaturi de Aceasta caracteristica face posibil ca_semnatul legumelor verdeturi s& se facd inca din toam: ductie timpurie In primavard. Sint plante de zi lung, fapt pentru care se comport bine Pentru productia de frunze, cultivate in conditii de zi scurti primavara si toamna, t care se cultiva cu rezultate bune si in timpul pentru pro- grup se ca- racterizeazi prin cerinfe ridicate, Lipsa umiditatii influenteaz’i mult productia atft sub raport calitativ, eit gi cantitati Au un comportament bun pe solurile bogate si fertil cu ingraséminte cu azot, SOIURI RECOMANDATE PENTRU CULTURA Salata: Polul Nord, Timpurie de Banat, Timpurie de Mai, Amplus, Mona, Marula de Briila, New York ete. Spanac : Matadar, Matares, Nores. Loboda : Comun albi, Comun blondé, Comun rosie, De Macau, De Zittau, Diamant, De Isalnita, De Cenad, De Moldova, Cial- iin Spania) ete. succe- premei slune ; aceste plante sint excelente gatoare culturilor de tele premergitoare si de urii. Lucrarile de pregitirea solului, si cu fosfor si potasiu adincé sau sipatul cu cazmaua la 28—32 em ; — macuntirea terenului ; — model: Cu aceasta ultima operatie se incheie seria lucririlor pre- mergitoare in vederea seminatulul sau plantatului legume- lor verdeturi. Momentele mai importante privind infiintarea culturilor verdeturi sint prezentate in tabelul 17. Legumele verdeturi se cultiva in gradin& prin seménat di- ect sau plantat (spanacul, loboda, ceapa verde, usturoiul verde ea in straturi. 69Tubetut 17 Pare 05 119 20-30 1820 56-60 1525 e071 10-20 | 70—190 20-30 de vegetatic este in general scurta, in figura 20 sint prezentate schemele de inflintare a cultu- vilor in rasaduri. LUCRARI DE INGRIJIRE Completarea golurilor — se face la cultura de zat prin intermediul rasadului. 10 lucrare de ingrijire care se aplica la cull iinfate prin sem&nat direct, la loboda si pat Prasitul — se executé 1—2 pragile manuale la adincimea de 78 em, — se aplicd in functie de regimul pluviometrio, pul verii obligatoriu) cu 25—301 apa la m?. ‘area faziald — se face cu ingragiminte cu azot in faza cind plantele au 4—6 fru rozetd. Este recomandat cultura, indicafillor redate in cap. 37, referitoare la legumele din aceasti grupa. Recoltatul — se face manual, egalonat, pe misura matu~ sizrii de consum, 79.8, CULTURA LEGUMELOR PERENE (MULTIANUALE) Grupa legumelor perene este bogata in reprezentanti, ins& ‘ai cunoscute plante sint : sparanghelul, anghenaria, re- , tarhonul, leusteanul, macrigul gi stevia. De Ia aceste plante se folosesc pentru consum : listarii petiolul frunzelor, frunzele, precum § CERINTE FATA DE FACTORIT DE VEGETATIE printr-o rezistenté mare Legumele perene se caracterizea: fafa de temperaturile scazute, astfel incit prin intermeditl unor Iuerdri usoare de protectie rezist& cu bine Ia temperaturi de —20...—-30°C. Primavara foarte devreme pornese in vege- atie, flind aléturi de legumele verde(uri printre primele plante legumicole care pot fi consumate, preparate sau in stare cruda, in acea perioad a anului cind prezenta plantelor legumicole este Intr-o proportie mici, Aceste specii legumicole au cerinte moderate fati de umi- ditate si fata de lumina. Legumele perene dau rezultate bune pe solurile mijiocil, ingragate cu gunol de grajd. INFINTAREA CULTURILOR Plantele perene, ocupind acelagi loc din grain’ mai mult ani, necesita ca lucrari premergatoare, intre altele, administra~ rea unei cantitati mari de gunoi gi desfundarea terenulul. Pregitirea terenului premergitor infiintarii_culturilor pe- rene consta in administrarea unel cantititi de 6—10 kg gunot de grajd la un m?, dupa ce s-at evacuat resturile vegetale ale culturilor anterioare ; urmeaza apoi sépatul adinc al terenulut (desfundatul la 40—50 cm), Primavara devreme se adminis- Tabetut 18 Producti Elemente particulare Perioada de Perionda de semanet Modul de tnfiin: i tntngaen eae ia gl? tilor _ plantat tm clap tare a culturitor cultura os~1 {url 9540/2035 em plantatul se face tn san- mmartleapritie fanul-urnuitor 10.1 fm peplalert ta 25/610 em 1525 IE prin pulett produsi 20°r In pepiniers Sparanghel Revental lor (eel mai des) Inmoltit prin sespartirea tute: “ran) Gultura se face rin seminte si "vegetativ ‘metoda rapids de tniul ‘mortle—aprile, ‘egetatiy butayi Freon ‘fire (butagi tnedaxeina}i) ‘butast reeoltatt de la cult. mam ‘20/1—2em Ta plante mama ‘martie—eprile a ‘martie—aprilie (ean) ‘seminje gi vegeta: rg Dutagi simpll sau ‘asadnite 3! prin tas, drajort, despartires tufelor £ 2 toammna sau pri- ridielnt maya pol se repiea (Ge practica ‘eminje 91 vegeta tosmna sa pri Teustesnul rma. dvr. 05-2 7 (Fat) despartirea tufelor prlendvara devre- ‘mal TF) ‘seminte gi vet tativ Stevia (drogavel) Makerigul\grigimintele minerale cu fosfor si potasiu (40— ncorporarea lor in sol si executarea lucrdrilor speci~ ederea plantatului sau ‘seménatului (modelare, gan- {area acestor culturi. prezentate exemple de scheme privind atul, combaterea bolllor sf daundtorilor (vezi ‘cap. 31), toaleta pentru fernare si protejarea impotriva temperaturilor sedzute (cosit, eliminarea resturilor, bilonarea sau acoperirea cu un strat de gunoi de grajd). Recoltatul — se face manual, in mai multe etape, pe ma- sura maturdrii pentru consum a partilor comestibile, 9.9, CULTURA LEGUMELOR CONDIMENTARE S| AROMATICE In aceasti grupa sint cuprinse mai multe spect legumicole care se intrebuinjeazA in arta culinara. Dintre acestea, cea mal mare intrebuinfare o prezint& mérarul, cimbrul, cimbrigorul, asmatuiul si busuiocul. Legumele condimentare gi aromatice se cultivi pentre frunzele lor verai sau uscate folosite in condimentarea sau aro- matizarea in pregdtirea diferitelor pre- parate, a conservelor si muraturilor, k | dal fo-recm { bo-re F [25 | 25 a5 [BP -t2cm rer | 3h) a Stevia (cragavey Fig. 21. Scheme de tnfiinfare a culturitor perene.Aceste plante au importanti in alimentatie prin continu tul ridicat in unele substante, cum sint : uleiurile eterice, za- hr, la care se adauga prezenfa vitaminelor, CERINTE FATA DE FACTORI DE VEGETATIE Sint plante cu cerinfe moderate fata de factorii de vegeta fie (temperaturé, umiditate, lumina, substanfe nutritive etc). INFINTAREA CULTURIT Cultura se face prin seminat direct in cimp sau prin pro~ ducerea prealabila a rasadurilor. Suprafata destinata acestor plante, in gridina de ling& cas, este foarte micd — de 12 m?, Este recomandat ca aceste Plante si fie cultivate tn culturd asociatd cu celelalte legume din gradina, deoarece nevoile familiale in decursul unui an sint destul de reduse si nu se justificd cultivarea lor in cultura pura. Seménatul in cimp se poate face toamna sau de cele mat ‘multe ori primavara devreme, Cele mai bune rezultate se obtin atunci cind intr-o lédita se produc risaduri din aceste plante, care se planteazi la locul definitiv, interealat in culturile le- gumicole de baza. LUCRARI DE INGRUIRE Lucrarile de ingrijire ce se aplicé 1a legumele condimen- tare si aromatice sint prdgitul si distrugerea crustei Recoltatul — se face manual, pe masura maturdrii de con~ sum si a nevoilor familiale, 9.10, CULTURA CARTOFULUI PENTRU CONSUMUL TIMPURIU SI DE VARA. Pentru consumul timpuriu si de vara, in gridina familiala, Se pot produce cu usurint& culturi succesive de legume si car- tofi, asigurindu-se In acest fel necesarul pentru perioada de primavara si vara, 76 &S CERINTE FATA DE FACTORI DE VEGETATIE Cartoful timpuriu si de vard se caracterizeaza prin cerinje fati de temperatura si lumind, si prin cerinfe mai ri- dicate fati de ap. Acest comportament face posibili cu NFUNTAREA CULTURID Progatirea terenului pentru cartoful timpuriu side vara se face incepind din toamna, cind se efectueaz& defrigarea cul- i anterioare, nivelarea terenului, administrarea, gunotului 1 2—6 kg la m’), precum gi a ingriisimintelor mincrale for gi potasiu (30-60 g la m*), dupa care se executi ara- ca, sépatul cu cazmaua la 28—32 cm. ‘ara se administreazd ingrésamintele cu azot, (30— ), ingroparea Tor la 12—18 cm adincime. SOIURI RECOMANDATE PENTRU CULTURA Cele mai bune sojuri pentru cultura timpurie si de vara sint : Ostava, Semenic, Desiré PLANTAREA CARTOFILOR Premergator plantatului, tuberculii de cartof se sorteaz4 (sint preferati tuberculii mici ‘cu diametrul 30—40 mm). In con- e acestia sint pugi la incolfit la lumind, urmarindu-se ob- inerea unor colfi scurti vigurosi, colorafi’ intens — specific 5—8 cuiburi la m™, LUCRARI DE INGRISIRE situl — sint necesare 3-4 pragile manuale si conco- muguroirea plantelor. 7Irigatul — se aplicé 2—4 udari, cu 25—30 Combaterea bolilor si daundtorilor — se melor prezentate in capitolul 37 pentru cultur Recoltatul — se face manu: au ajuns la marimea come: repede, pregatindu-se pentru cultura urmai poate ajunge la 20—40 kg la 10 m?. CAPITOLUL 10 CULTURA CIUPERCILOR IN SISTEM GOSPODARESC 10.1. CULTURA CIUPERCILOR ALBA SI CREM (PSALIOTA SP.) — aeriana (carpofor, fea aeriand repr de fapt, partea consum: stratul de cultura cu rol destinat Carpoforul este aleituit din: picior si palarie. 10.1.2, REACTIA IN RAPORT CU FACTORII DE MEDIU Rolul determinant tn dezvoltarea clupercii il constitule temperatura, umiditatea, aerisirea si elementele nutritive. ‘Acesti factori trebule respectat! In jurul valorilor optime, con- form tabelulut 19. Tabetul 19 Dieljarea fartorilor de medin pe faze de vegetasle (dup MATEESCU, 1977) Specitcnre Limite Tomperaturs °C Wonlaitaten % arisen Diferenja intre temperatura din aer si cea din sol si nu fle mai mare de 2—4°C, Oscilatiile de temperatura dintre zi $1 ‘mospte mai mari de 3°C due la micsorarea productiei de eduperci. Referitor 1a elementele nutritive, acestea trebuie si fie in ‘eantitfti suficiente pe toatd perioada de vegetatie sub forma ‘ugor asimilabild. In acest sens se acorda o atentie deosebita pre- gitirli amesteculul si substratului nutritiv. 910.1.3. SPATll PENTRU CULTURA $1 CARACTERISTICILE LOR pentru cultura clupercilor fn sistem clasic pot 11 a) spafit naturale : — galerii de mina, b) spafii adaptate : — forturi, = een ete. In toate acestea se pot efectua cu succes dou’ cicluri de cultur’, Important este ca spafiul folosit sX indeplineasc& ur- matoarele conditii : — izolare termica ridicata ; — ffir variatii termice mai mari de 2—3°C de Ia zi la ‘s& alba posibilitati de aerisire ; — si fie asigurata o sursé de apa ; — s& permita efectuarea dezinfectiei interioare. 10.1.4, ESALONAREA PRODUCTIE! Sistemul clasic de cultura se desfasoaré in 110 zile, si cu prinde urmatoarele lucrari — executares straturil 1a — perioada de racire pind la tnsdminfare 2 ile — insimintarea 1a — perioada de impinzire a substratului 21 ile. — acoperirea substratului lai — formarea clupercilor 18 zile = recoltarea 60 zile — evacuarea substratului folosit 2 zile — curatires si dezinfectia spatiului pentru un nou ciclu _ A sile TOTAL: 110 alle. Egalonarea celor dowA cicluri de cultura pe luni este re- dat in tabelul 20, 80 Tabetal 20 lose de elagerel (dupa Mateesen, 1977) xt I Periooda de ricire a straturilor Executares straturilor Insimntatarea Evacuarea substratulul vechi Amptnsizes micelinlot Curitirea 1 devinfeetarea.spatfolu10.1.5, SUBSTRATUL NUTRITV Materialele necesare realizitii substratului nutritiv sint : — gunoiul de grajd (cel mai indicat este cel de cal) ; — gunoiul de pastire ; — paiele de = ciocala ; = coceni ; — amendamente (ghi — ingrasdminte chimice tree); — colt de malt. Aceste materiale, amestecate in an doze formeazd compostul. Pentru obtinerea unui compost calitate, acesta trebuie supus fermentirii de lungi du prima fermentare anaerobi timp de 12—14 zile (numit inmuiere) si fermentarea aerobi timp de 22—26 il fn care se lopateazé din 4 in 4 zile. jpsos pentru construct (superfosfat, sulfat de 10.1.6, REFETE DE PREGATIRE A SUBSTRATULU! NUTRITIV (COMPOST) PENTRU 100 m? a) Compost clasic : 1000 kg gunoi de cal, 7 kg super kg sulfat de amoniu, 25 kg ghips, 40 litri urina b) Compost mixt : 700 kg gunoi de cal, 80 kg pai 30 kg ciocilai, 90 kg gunoi de pasire, 120 litri uring, de amoniu, 7%o superfosfat, 25% ghips, 50% colt den sroturi de ‘oi Dupi procurarea materialelor se pregditeste plat fermentatie. Pentru 100 m® de cultura se face o pla 6X2X2m, prin agezarea materialelor in straturi succe: tasate. Fiecare strat se taseaz bine, se uda pind la s In acest fel se lasi platforma 12—14 zile, dupa seste din 4 in 4 ile prin intoarceri repetate, cu ca administreaz esalonat urmiitoarele ingrasiminte c amendamente (dup MATEESCU, 1977) : intoarcerea I 2% ghips, —Intoarcerea a Il-a: 4%e ghips, 2%» superfosfat, 2%0 sulfat de amoniu, —Intoarcerea a Ill-a: 4tho ghips, 3e super! sulfat de amoniu, — intoarcerea a IV-a : 4—6tip ghips. + 3% a2 postul a fe pe stelaje cu spafiului ci ce polie! de 45cm, indltimea de 30cm § care se folosese sacii de pol buie si fle de 30—40 cm, iar diametrul sa: 10.1.7, MICELIUL $1 INSAMINTAREA se produce la Institutul de cercetari ps micultura si floricultura — Vidra -— Giurgiu, C.A.P. St nesti, judetul Olt gi Intreprinderea de sere Arad, de unde poate fi cumparat de cei ce dorese si se ocupe de cultura city Dupa ce temperatura in substrat a scazut sub 30°C se poate face insimintarea la adincimea de 2-—4 cm si 20cm intre ri, Dupa insimintare, substratul s= tseaz’ 10.1.8, IMPINZIREA. MICELIULUT Dupa ins’mintare vor trebui respectate ci de temperatura mentionate in tabelul 19. P de impinzire du: mp in care se vor exe’ urmitoarele lucrati : prevenirea uscirii straturilor prevenirea atacului de bo ide 10:19, ACOPERIREA SUBSTRATULUI IMPINZIT La sfirgitul pericadei de impinzire, peste substratul impin- zit se adaugi un strat de 3—5 em de amestee acoperitor. Com- Ponentele acestui amestec pot fi: pimintul de felind, turba neagra, nisip, piatra calcaroasd. Rejetele de amestec acoperitor Ie rediimn in tabelul 21. ‘Momentul acoperitii substratului_nutritiv impinzit este acela in care petele albe de miceliu de pe suprafata substra~ tului nutritiv sint pe punctul de a se uni, Dup& ce se asaza amestecul se taseazA bine, se netezeste si se umecteaza,Rete 10.1.10, RECOLTAREA Aproximativ la 2 s&ptiimini de la acoperirea substratului incepe formarea ciupercilor. Acestea se recolteazi prin prin= derea cu mina de la baza piciorului, risucire si se apasi usor in jos. Dupa recoltare se taie cu un cutit inoxidabil baza pix clorului si se face sortarea. De pe un metru patrat se pot abtine 5—6kg de cluperci de calitate superioara. 10.2, CULTURA CIUPERCILOR PLEUROTUS OSTREATUS $1 PLEUROTUS FLORIDA Ciupercile Pleurotus mai sint cunoscute si sub de bureti sau pistrdvi. Prin cultivarea loz sint valo cient 0 serie de produse secundare din agricultura (paio de ciocilai, coceni, rumegus, frunze uscat®), ft st ce se gisesc din abundenta tn gospodaria'ficcdrui cetit seuri de hirtie, bumbac etc.) Spatiile de cultura pot fi cele enumerate la citiperea Psaliota, 10.2.1, CARACTERISTICILE SP; OR DE CULTURA le de cultura trebuie : — Sa permita dezinfeotia dupa fiecare ciclu — si fie luminate natural (ferestre) sau artificial, im fluorescente) ; 84 P de 0 sursi de apa ; sf aib& posibilititi de ventilatie. 10.22. SUBSTRATUL PENTRU CULTURA Mcdul de pregitive si compozitia substratului este cipale sint clocalai de p. de foioase, scoarfi de foivase si rasinoase, frunze us- Amendamente — carbonat de calciu, eretd furajer’, var fare — boabe de or, griu, porumb, de- PREGATIREA SUBSTRATULUI eriile prime se toacd la cimensiuni de 2—t cm, iar cio- macind Ja dimensiuni de 0,5—1cm, Dupa tocare se amestecd si se umecte: tatea la 55—70%. Amestecul umectat se dezinfecteaz4 termic (cu al 70—80°C timp de 24 ove sau prin fierbere timp de-4—5 timp de 2—3 zile, ridicind umidi- 2). wre fierbere se administreazi amendamentele in con= de 4—6%. tratul astfel obtinut se agaza in IAdite sau saci de po- lietilend Tn grosime de 15~-20 cm, 10.2, RETETE DE AMESTEC NUTRITIV I. — Ciocalai zdrobi — Boabe de ora — Carbonat de calciu Ul, — Ciocilai adrobiti — Paie de griu tocate — Deseuri de bumbac — Carbonat de calcu II, — Rumegug de foioase — Degeuri de hirtie — Carbonat de calciu302.7. RECOLTAREA CIUPERCILOR 10.2.5, INSAMINTAREA MICELIULUI Aparitia primelor ciuperci arc loc cam la 15—20 zile de stratului a ajuns la 25°C se poate la indepartarea foliei, Ciupercile apar in valuri Ja intervale de mperatura nsiminfarea micelfulul. La 30 kg de substrat se foloseste 30—20 zile, Primul val este cel mai puternic si reprezinta cam kg micellu, care farimifat se amestecd cu substratul. 15—20% din greutatea materiei prime folosité in substrat. Se siminfare Se taseaz4 cu un bitdtor, dupa care se aco- objin de obicel 12—14 kg/m? de bureti. ‘a umiditatea, LA- vertical pe ste~ cu 0 folie, stropita capa pentru a le astfel progitite pot fi agezate In po: 1026, DIRUAREA MICROCLIMATULU! IN VEDEKEA FRUCTIFICARIL Timp de 15—20 zile este necesar si se mentina in spatiul de cultura temperatura de 20--25 °C, care are loc Socul termic (de temperatura) 7 Pentra_ a grdbi fructificarea, dupa 10 zile de fare se scade temperatura cu 4—5 °C si se mentine 8-9 ail insimin- acest fel ichetele de substrat pot fi ayerate de 11,7 m. In aceasta faza in’ vederea obtineri de 85—90% ; aceasta se rea- repetate cu apa; n SA fie de 0,06% 13—15°C la P. ostreaius peratura optima d 25°C la P. florida ; — lumina sa aiba o valoare de 40—90 lucgi timp de 12 ore ; 4 prin amplasarea tuburilor fluorescente I 2m distanta ; — acrisirea — 8—10 schimburi pe temperatura spatiului cu mai mult de 86FLORICULTURA ee 0 serie de documente scr ines (Hortus romanus) fe ornament, trandafirii $i mixandrele, au luat loc Plante mat folosttoare*, a fost practic: puri, Prim crise apa tic Dioscoride, care araté in scrierile sale c: bine cunoscutd cultura unor specii floricole, ca busuiocul, menta, erinul, trandafirul, salvia gi altel Astizi, suprafetele cultivate cu flori fn tara noastra au erescut considerabil. Odaté cu cresterea suprafetelor s-a diver Sificat foarte mult si sortimentul floricol si de asemenea s-aa imbunatatit substantial tehnologiile de cultura in fin jeste prin seminte, sau fn rasadnife rec pe care poseda. Existé forme cu flori le de 1 fir, bujor sau crizantemi, iar gama de culori variazA de la ‘rosu-inchis, sau de la albastru la violet-incl 3540 cm, — plante cu crestere inal poste 50cm. agCraifele. Foarte rdspindite ca plante de | rondouri i pete libere, datorita faptului ci si fioase fata de concifiile’ de mediu si cu inflorire p denta tot timpul anului, Semintele se pot seman: tie in risadnite calde sau cutii, iar spre sfirsit se pot planta la locul definitiv': cele pitic cele inalte la 50—60 em. luni aj 30-40 irciumaresele. Datorité aspectulul deosebit de decorativ sia tijelor florale foarte lungl, tn ultima perioad, unele

También podría gustarte

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5814)
• Rich Dad Poor Dad

  

  De Everand

  Rich Dad Poor Dad

  Robert T. Kiyosaki

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (1115)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1133)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  

  De Everand

  The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  Ichiro Kishimi

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (398)
• The 48 Laws of Power

  

  De Everand

  The 48 Laws of Power

  Robert Greene

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (2287)
• The Art of War: A New Translation

  

  De Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3045)
• Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20551)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20099)
• How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  

  De Everand

  How to Win Friends and Influence People: Updated For the Next Generation of Leaders

  Dale Carnegie

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2327)
• The Handmaid's Tale

  

  De Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (13228)
• The Big Book of 30-Day Challenges: 60 Habit-Forming Programs to Live an Infinitely Better Life

  

  De Everand

  The Big Book of 30-Day Challenges: 60 Habit-Forming Programs to Live an Infinitely Better Life

  Rosanna Casper

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (64)
• To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  

  De Everand

  To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (22958)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20479)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (5721)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (10941)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (3310)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (25200)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3321)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2487)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (24588)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (7867)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12956)
• Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  

  De Everand

  Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23062)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (6538)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12556)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2571)
• And Then There Were None

  

  De Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (6792)
• Good Omens

  

  De Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (12042)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9974)