Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
17. Un individ de 70 kg are un volum sangvin de: 25. Elementele figurate ale sângelui sunt:
a. 9 l; a. globulelele roşii;
b. 5 l; b. globulele albe;
c. 8 l; c. plachetele sangvine;
d. 2 l; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. 3 l. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
19. Culoarea roşie a sângelui se datorează: 27. Globulele roşii au următoarele roluri:
a. bilirubinei din plasmă; a. transportă oxigenul;
b. hemoglobinei din eritrocite; b. transportă dioxidul de carbon;
c. hemoglobinei din leucocite; c. participă la menţinerea echilibrului acido-bazic;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
20. Sângele arterial are culoarea: 28. 1 mm3 de sânge conţine hematii în număr de:
a. roşu-deschis, datorită oxihemoglobinei; a. 4500000;
b. roşu-deschis, datorită hemoglobinei reduse; b. 5000000;
c. roşu-închis, datorită oxihemoglobinei; c. 3500000;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
2
30. Creşterea temporară a numărului hematiilor 38. Hemoglobina se poate combina cu:
se face în: a. azotul;
a. diminuarea homeostaziei; b. clorul;
b. creşterea volumului plasmatic; c. heliu;
c. eforturi musculare prelungite; d. dioxidul de carbon;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. hidrogenul.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
39. Rolurile eritrocitelor sunt:
31. Creşterile stabile a numărului de hematii: a. transportul gazelor respiratorii;
a. sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine; b. menţinerea echilibrului acido-bazic;
b. apar in diverse situaţii patologice; c. transportul hormonilor;
c. se numesc poliglobulii; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
40. Eritrotopoieza este procesul de:
32. Scăderea numărului hematiilor se numeşte: a. reînnoire continuă a elementelor figurate ale
a. poliglobulie; sângelui;
b. hiperglobulie; b. distrugere a hematiilor;
c. anemie; c. mobilizare a hematiilor din organele de rezervă;
d. hemoliză; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. eritroliză. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
35. Hematia conţine o mare cantitate de: 43. Hemoliza se produce în:
a. reticul endoplasmatic; a. splină;
b. glicogen; b. ganglioni limfatici;
c. hemoglobină; c. ficat;
d. ATP; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. ADN. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
3
46. Leucocitele: 54. Principala funcţie a leucocitelor constă în:
a. au nucleu; a. participarea la reacţia de apărare a organismului;
b. nu au mitocondrii; b. transportul oxigenului;
c. sunt celule fixe; c. transportul dioxidului de carbon;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. hematopoieză;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sinteza proteinelor.
48. Diapedeza reprezintă capacitatea leucocitelor 56. Agranulocitele sunt reprezentate prin:
de a: a. monocite;
a. traversa peretele capilar; b. limfocite;
b. distruge particulele străine; c. neutrofile;
c. se înmulţi; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. transporta dioxidul de carbon; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. nici un răspuns nu este corect.
57. Durata medie de viaţă a leucocitelor este de:
49. Leucocitele prezintă următoarele a. 120 minute;
caracteristici: b. la câteva ore la câţiva ani;
a. reprezintă o grupare celulară omogenă; c. maximum o săptămână;
b. au aceeaşi formă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. au afinităţi pentru coloranţi; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 58. Producerea leucocitelor se numeşte:
a. leupoieză;
50. Leucocitele diferă între ele prin: b. leucoliză;
a. origine; c. hemoliză;
b. morfologie; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. în privinţa rolului în organism; e. nici un răspuns nu este corect.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 59. Leucocitele se formează în:
a. măduva osoasă roşie;
51. Leucocitele se clasifică în funcţie de: b. ganglioni limfatici;
a. mărimea corpului celular; c. timus;
b. aspectul nucleului; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. mărimea nucleului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. grosimea membranei celulare;
e. forma corpului celular. 60. Monocitele se caracterizează prin
următoarele:
52. Nucleul leucocitelor poate fi: a. se formează în măduva osoasă roşie;
a. în număr de ordinul zecilor; b. sunt leucocite capabile de fagocitoză;
b. absent; c. nu fac parte din granulocite;
c. lobat; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
61. Limfocitele se caracterizează prin:
53. Leucocitele se clasifică în funcţie de prezenţa a. au rol în reacţia de apărare specifică;
sau absenţa în citoplasmă a granulaţiilor, în: b. au un nucleu;
a. granulocite; c. nu fac parte din granulocite;
b. agranulocite; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. poligranulocite; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
4
62. Plachetele sangvine se caracterizează prin: 70. Lichidul interstiţial se caracterizează prin:
a. se mai numesc trombocite; a. nu conţine proteine;
b. sunt elemente celulare nefigurate ale sângelui; b. realizează schimb de substanţe cu celulele;
c. transportă gaze respiratorii; c. are un volum de 5 l pe oră;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
63. Numărul trombocitelor pe mm3 variază între: 71. Limfa se caracterizează prin:
a. 150000-300000; a. conţine limfocite;
b. 50000-100000; b. circulă prin artere;
c. 300000-500000; c. nu conţine lipide;
d. 400000-500000; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. 350000-450000. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
5
78. Combinaţia hemoglobinei cu CO2 se numeşte: 86. În timpul vasculo-plachetar al hemostazei se
a. carbohemoglobină; produc:
b. oxihemoglobină; a. aderarea trombocitelor la suprafaţa lezată a
c. methemoglobină; endoteliului vascular;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi c; b. formarea dopului trombocitar;
e. nici un răspuns nu este corect. c. formarea cheagului;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
79. Organismul uman vine permanent în contact e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
cu:
a. agenţi patogeni; 87. În timpul plasmatic al hemostazei se produc:
b. antigene libere; a. participarea trombocitelor;
c. purtători de antigene; b. se formează cheagul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. se produce coagularea sângelui;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
80. Antigenul:
a. este o proteină străină organismului; 88. Plasma sangvină:
b. este un agent patogen; a. are proprietăţi fizice constante la persoanele
c. pătruns în mediul intern determină producerea de sănătoase;
anticorpi; b. are proprietăţi chimice variabile la persoanele
d. toate răspunsurile sunt corecte; sănătoase;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. conţine factorii trombocitari de coagulare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
81. Anticorpii: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. sunt proteine plasmatice;
b. sunt aglutinine; 89. La coagulare participă următorii factori, cu o
c. neutralizează antigenul; EXCEPŢIE:
d. distrug antigenul; a. factori plasmatici;
e. toate răspunsurile sunt corecte. b. factori plachetari;
c. Fe2+;
82. Circulaţia sângelui contribuie la: d. Ca2+;
a. uniformizarea temperaturii corporale; e. factori tisulari;
b. eliminarea prin iradiere a surplusului de căldură;
c. asigură menţinerea constantă a temperaturii 90. Faza I a coagulării constă în formarea:
corpului; a. trombinei;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. tromboplastinei;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. fibrinei;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
83. Menţinerea constantă a temperaturii corpului e. nici un răspuns nu este corect.
se numeşte:
a. homeostazie; 91. Faza a II-a a coagulării constă în formarea:
b. homeotermie; a. trombinei;
c. hemostază; b. tromboplastinei;
d. hemodializă; c. fibrinei;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
84. Hemostaza se caracterizează prin:
a. se desfăşoară în 5 timpi; 92. Faza a III-a a coagulării constă în formarea:
b. asigură menţinerea constantă a temperaturii a. trombinei;
corpului; b. tromboplastinei;
c. constă în oprirea sângerării; c. fibrinei;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. nici un răspuns nu este corect.
95. Membrana hematiilor are în structura sa: 103. Grupa A (II) are următoarele aglutinogene:
a. numeroase tipuri de anticorpi; a. A;
b. antigene; b. B;
c. aglutinogene; c. A,B;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
97. Aglutininele cel mai frecvent întâlnite sunt: 105. Grupa B (III) are următoarele aglutinogene:
a. alfa; a. A;
b. beta; b. B;
c. gama; c. A,B;
d. delta; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
98. Cele mai importante sisteme imunologice 106. Grupa B (III) are următoarele aglutinine:
sangvine sunt: a. alfa;
a. OAB; b. beta;
b. Rh; c. alfa, beta;
c. Rh (B); d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
107. Grupa AB (IV) are următoarele aglutinogene:
99. Întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina a. alfa;
omoloagă are ca urmare: b. beta;
a. conflict imun; c. A,B;
b. conflict antigen-anticorp; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. distrugerea hematiilor; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 108. Grupa AB (IV) are următoarele aglutinine:
a. alfa;
100. Grupele sangvine sunt: b. nu are aglutinine;
a. O (I); c. beta;
b. A (II); d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. B (III): e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. AB (IV);
e. toate răspunsurile sunt corecte. 109. Grupa O (I) se caracterizează prin:
a. poate dona la toate grupele;
101. Grupa O (I) are următoarele aglutinogene: b. este donator universal;
a. alfa; c. poate primi de la toate grupele;
b. nu are aglutinogene; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. beta; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. A;
e. nici un răspuns nu este corect.
7
110. Grupa AB (IV) se caracterizează prin: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. poate dona la toate grupele; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
b. este primitor universal;
c. poate primi de la toate grupele;
d. toate răspunsurile sunt corecte; COMPLEMENT MULTIPLU
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
1. Sistemul circulator este format din următoarele
111. Populaţia Rh pozitivă reprezintă: structuri:
a. 75%; 1. inimă;
b. 85%; 2. sânge;
c. 95%; 3. arborele vascular;
d. 65%; 4. limfă.
e. 55%.
2. Arborele vascular este format din:
112. Despre antigenul Rh se pot afirma: 1. artere;
a. în mod natural nu există aglutinine omoloage anti- 2. capilare;
Rh; 3. vene;
b. aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de 4. inimă.
sânge Rh+ la persoane Rh-;
c. aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcină cu 3. Sistemul circulator este format din totalitatea
făt Rh+ şi mama Rh-; organelor prin care circulă:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. sânge;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. 2. oxigen;
3. limfă;
113. Transfuzia de sânge Rh+ la persoane Rh-, 4. aer.
determină:
a. aparatul imunitar al gazdei reacţionează faţă de 4. Circulaţia este formată din totalitatea
aglutinogenul Rh ca şi faţă de un aglutinogen fenomenelor de transport:
oarecare; 1. hormonal;
b. sunt activate limfocitele; 2. sangvin;
c. se produc anticorpi anti Rh; 3. aeric;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. limfatic;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
5. Mediul intern este constituit din totalitatea
114. Anticorpii anti Rh; lichidelor existente în organism în afara celulelor:
a. reacţionează cu antigenul Rh de pe suprafaţa 1. sânge;
hematiilor; 2. lichidul interstiţial;
b. produc hemoliza; 3. limfă;
c. nu distrug hematiile; 4. oxigenul;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 6. Între mediul intern şi celule există un
permanent schimb de:
115. În cazurile cu mama Rh negativ şi tatăl Rh 1. substanţe;
pozitiv: 2. enzime;
a. copiii vor moşteni caracterul Rh pozitiv; 3. hormoni;
b. prima sarcină poate evolua normal; 4. energie.
c. în condiţii fiziologice hematiile Rh pozitive ale
fătului nu pot traversa placenta; 7. Mediul intern îşi păstrează constante:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. compoziţia;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. proprietăţile fizice;
3. proprietăţile chimice;
116. În cazurile cu mama Rh negativ şi tatăl Rh
pozitiv: 8. Constanţa parametrilor mediului intern are
a. la naştere se produc rupturi de vase sangvine în următoare denumire, cu unele EXCEPŢII:
momentul deslipirii placentei de uter; 1. hemostază;
b. la naştere o parte din sângele fetal trece la mamă 2. hemoliză;
şi se stimulează producţia de aglutinine anti-Rh; 3. hemodializă;
c. la o nouă sarcină aceste aglutinine, care pot 4. homeostazie.
traversa capilarele placentare, pătrund în circulaţia
fetală şi distrug hematiile;
8
9. Sângele se caracterizează prin: 3. plachetele sangvine;
1. circulă în interiorul arborelui cardiovascular; 4. eritrocitele
2. împreună cu limfa face parte din mediul intern al
organismului; 18. Globulele roşii:
3. împreună cu lichidul interstiţial face parte din 1. se mai numesc eritrocite;
mediul intern al organismului; 2. se mai numesc hematii:
4. circulă prin vasele limfatice. 3. nu au nucleu;
4. se divid mitotic.
10. Sângele constituie mediul intern al
organismului împreună cu: 19. Globulele roşii au următoarele roluri:
1. lichidul interstiţial; 1. transportă oxigenul;
2. sucul gastric; 2. transportă dioxidul de carbon;
3. limfa; 3. participă la menţinerea echilibrului acido-bazic;
4. oxigenul. 4. transportul gazelor respiratorii.
11. Dintre organele de depozit pentru sânge, fac 20. Numărul hematiilor:
parte: 1. este fix întotdeauna;
1. splina; 2. poate creşte:temporar;
2. tiroida; 3. nu suferă variaţii;
3. ficatul; 4. poate creşte:pe o durată mai lungă;
4. rinichiul.
21. Creşterea temporară a numărului hematiilor
12. Volumul sangvin de rezervă reprezintă se face în:
sângele: 1. munca fizică prelungită;
1. care circulă permanent; 2. creşterea volumului plasmatic;
2. stagnant; 3. eforturi musculare prelungite;
3. stocat în cord; 4. diminuarea homeostaziei.
4. care se găseşte în organele de rezervă;
22. Creşterile stabile a numărului de hematii:
13. Volumul sangvin de rezervă este mobilizat în: 1. sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine;
1. diferite situaţii fiziologice; 2. apar in diverse situaţii patologice;
2. efort fizic; 3. se numesc poliglobulii;
3. hemoragii; 4. efortul muscular.
4. somn.
23. Scăderea numărului hematiilor are
14. Culoarea sângelui se caracterizează prin: următoarea denumire, cu unele EXCEPŢII:
1. culoarea roşie a sângelui se datorează 1. poliglobulie;
hemoglobinei din eritrocite; 2. hiperglobulie;
2. culoarea roşu-deschis a sângelui arterial se 3. hemoliză;
datoreşte oxihemoglobinei; 4. anemie.
3. hemoglobinei reduse;
4. culoarea roşu-închis a sângelui venos se datoreşte 24. Scăderea numărului hematiilor este
bilirubinei din plasmă. consecinţa unei:
1. distrugeri exagerate a hematiilor;
15. Plasma sangvină se prezintă: 2. unei hematopoieze intense;
1. ca un lichid vâscos; 3. unei leucopoieze deficitare;
2. opac; 4. producerii deficitare a hematiilor.
3. de culoare gălbui;
4. datorită hemoglobinei poate avea şi o culoare roz. 25. Hematiile au următoarea formă, cu unele
EXCEPŢII::
16. Volumul elementelor figurate ale sângelui are 1. rotundă;
următoare denumire, cu unele EXCEPŢII:: 2. cilindrică;
1. hematocit; 3. biconvexă;
2. leucocitul; 4. biconcavă.
3. volumul sangvin;
4. hematocritul. 26. Hematia conţine o mare cantitate de:
1. Fe2+;
17. Elementele figurate ale sângelui sunt: 2. glicogen;
1. globulelele roşii; 3. hemoglobină;
2. globulele albe; 4. ADN.
9
27. Hemoglobina este formată din: 36. Diapedeza reprezintă capacitatea leucocitelor
1. o proteină; de a efectua următoarea acţiune, cu unele
2. globină; EXCEPŢII:
3. o grupare neproteică; 1. fagocitoza;
4. hem; 2. distrugerea particulele străine;
3. diviziune;
28. Hemoglobina se poate combina cu: 4. traversare a peretelui capilar.
1. oxigenul;
2. clorul; 37. Leucocitele prezintă următoarele
3. heliu; caracteristici:
4. dioxidul de carbon. 1. reprezintă elemente celulare nucleate;
2. au aceeaşi formă;
29. Eritrotopoieza este procesul de: 3. au afinităţi pentru coloranţi;
1. reînnoire continuă a elementelor figurate ale 4. nu pot emite prelungiri.
sângelui;
2. distrugere a hematiilor; 38. Leucocitele diferă între ele prin:
3. formare a hematiilor; 1. origine;
4. mobilizare a hematiilor din organele de rezervă; 2. morfologie;
3. în privinţa rolului în organism;
30. Hemoliza reprezintă procesul de: 4. rolul lor fiziologic.
1. reînnoire continuă a elementelor figurate ale
sângelui; 39. Leucocitele se clasifică în funcţie de:
2. distrugere a hematiilor îmbătrânite; 1. mărimea corpului celular;
3. mobilizare a hematiilor din organele de rezervă; 2. aspectul nucleului;
4. fagocitoză a hematiilor îmbătrânite. 3. mărimea nucleului;
4. prezenţa granulaţiilor în citoplasmă.
31. Hemoliza se produce în:
1. splină; 40. Nucleul leucocitelor poate fi:
2. ganglioni limfatici; 1. compact;
3. ficat; 2. absent;
4. măduva spinării. 3. lobat;
4. multiplu
32. Numărul constant al eritrocitelor se datorează
următoarelor, cu unele EXCEPŢII: 41. Leucocitele se clasifică în funcţie de prezenţa
a. intensificării eritropoiezei; sau absenţa în citoplasmă a granulaţiilor, în:
b. echilibrului dintre eritropoieză şi hemoliză; 1. granulocite;
c. diminuării hemolizei; 2. poligranulocite;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. mononucleare
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. agranulocite.
33. Durata medie de viaţă a eritrocitelor este de: 42. Principalul rol al leucocitelor constă în
1. 120 zile; următoarea funcţie cu unele EXCEPŢII:
2. o săptămână; 1. transportul oxigenului;
3. 4 luni; 2. transportul dioxidului de carbon;
4. o lună. 3. hematopoieză;
4. participarea la reacţia de apărare a organismului;
34. Leucocitele:
1. au nucleu; 43. Granulocitele sunt reprezentate prin:
2. au mitocondrii; 1. neutrofile;
3. au membrană; 2. eozinofile;
4. sunt celule mobile. 3. bazofile;
4. monocite.
35. Leucocitele se caracterizează prin:
1. au capacitatatea de a emite pseudopode; 44. Agranulocitele sunt reprezentate prin:
2. au capacitatatea de a fagocita; 1. monocite;
3. prezintă proprietatea de diapedeză; 2. eozinofile
4. transportă antigene. 3. limfocite;
4. neutrofile;
10
45. Durata medie de viaţă a leucocitelor este de: 4. conţine ADN.
1. 120 minute;
2. câteva ore; 55. Lichidul interstiţial se caracterizează prin:
3. maximum o săptămână; 1. are o compoziţie asemănătoare sângelui, dar fără
4. câţiva ani; elemente figurate;
2. compoziţia sa chimică este aceeaşi în toate
46. Producerea leucocitelor poartă următoarea ţesuturile;
denumire, cu unle EXCEPŢII: 3. se găseşte extracelular.
1. eritropoieză; 4. ocupă interiorul celulei.
2. leucoliză;
3. hemoliză; 56. Lichidul interstiţial se caracterizează prin:
4. leucopoieză 1. are un volum de 5 l pe oră;
2. conţine proteine;
47. Leucocitele se formează în: 3. conţine elemente figurate;
1. măduva osoasă roşie; 4. realizează schimb de substanţe cu celulele.
2. ganglioni limfatici;
3. timus; 57. Limfa se caracterizează prin:
4. rinichi 1. conţine limfocite;
2. circulă prin capilare limfatice;
48. Monocitele se caracterizează prin 3. conţine lipide;
următoarele: 4. conţine eritrocite.
1. se formează în măduva osoasă roşie;
2. sunt leucocite capabile de fagocitoză; 58. Funcţiile sângelui sunt următoarele:
3. nu fac parte din granulocite; 1. transportul apei;
4. persistă în circulaţie 12-14 minute. 2. transportul substanţelor nutritive;
3. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic al
49. Limfocitele se caracterizează prin: organismului;
1. au rol în reacţia de apărare specifică; 4. de apărare a organismului.
2. au un nucleu;
3. nu fac parte din granulocite; 59. Funcţiile sângelui sunt următoarele:
4. au nucleu polilobat. 1. transportul substanţelor de excreţie;
2. transportul gazelor respiratorii;
50. Plachetele sangvine se caracterizează prin: 3. intervine în termoreglare;
1. se mai numesc trombocite; 4. intervine în hemostază.
2. sunt elemente celulare nefigurate ale sângelui;
3. nu transportă gaze respiratorii; 60. Sângele transportă:
4. se divid meiotic. 1. uree;
2. acid uric;
51. Trombocitele: 3. amoniac;
1. sunt fragmente celulare; 4. urina primară.
2. nu sunt celule propriu-zise;
3. nu au nucleu; 61. Sângele transportă oxigenul:
4. se divid mitotic. 1. sub formă dizolvată în plasmă;
2. numai în hematii;
52. Funcţiile trombocitelor sunt: 3. sub formă de oxihemoglobină;
1. intervin în hemostază; 4. numai de la celule la alveole.
2. intervin în imunitate;
3. favorizează mecanismele de oprire a sângerării; 62. Oxihemoglobina:
4. trasportor al gazelor respiratorii. 1. este o combinaţie labilă;
2. oxigenul se combină cu fierul +3;
53. Durata medie de viaţă a trombocitelor este de: 3. reprezintă principala formă de transport a
1. o săptămână; oxigenului;
2. 100 zile; 4. eliberează oxigenul la nivel alveolar.
3. 7 zile;
4. o lună; 63. CO2 se transportă prin sânge sub formă:
1. dizolvată în plasmă;
54. Lichidul interstiţial: 2. de combinaţii stabile;
1. este un lichid apos; 3. legat de fierul +3;
2. se află în spaţiile microscopice intercelulare; 4. de bicarbonaţi
3. are puţine proteine;
11
64. Combinaţia hemoglobinei cu CO2 are 4. lezarea vasului sangvin.
următoarea denumire, cu unele EXCEPŢII:
1.carbaminohemoglobină; 73. În timpul plasmatic al hemostazei se produc:
2. oxihemoglobină; 1. participarea trombocitelor;
3. methemoglobină; 2. se formează cheagul;
4. carbohemoglobină 3. se produce coagularea sângelui;
4. se formează dopul trombocitar.
65. Organismul uman vine permanent în contact
cu: 74. Plasma sangvină:
1. agenţi patogeni; 1. are proprietăţi fizice constante la persoanele
2. antigene libere; sănătoase;
3. purtători de antigene; 2. are proprietăţi chimice variabile la persoanele
4. anticorpi inerţi. bolnave;
3. conţine factorii plasmatici de coagulare;
66. Antigenul: 4. are compoziţie diferită în limfă.
1. este o proteină străină organismului;
2. este un agent patogen; 75. La coagulare participă următorii factori:
3. pătruns în mediul intern determină producerea de 1. factori plasmatici;
anticorpi; 2. factori plachetari;
4. pătruns în mediul intern trebuie inactivat. 3. Ca2+;
4. factori tisulari;
67. Anticorpii:
1. sunt proteine plasmatice; 76. Faza I a coagulării constă în formarea
2. sunt aglutinine; următoarei substanţe, cu unele EXCEPŢII:
3. neutralizează antigenul; 1. trombinei;
4. distrug antigenul; 2. fibrinolizinei;
c. fibrinei;
68. Circulaţia sângelui contribuie la: 4. tromboplastinei.
1. uniformizarea temperaturii corporale;
2. eliminarea prin iradiere a surplusului de căldură; 77. Faza a II-a a coagulării constă în formarea
3. asigură menţinerea constantă a temperaturii următoarei substanţe, cu unele EXCEPŢII::
corpului; 1. fibrinolizinei;
4. scăderea în greutate. 2. tromboplastinei;
3. fibrinei;
69. Menţinerea constantă a temperaturii corpului 4. trombinei.
are următoarea denumire, cu unele EXCEPŢII:
1. homeostazie; 78. Faza a III-a a coagulării constă în formarea
2. hemostază; următoarei substanţe, cu unele EXCEPŢII::
3. hemodializă; 1. trombinei;
4. homeotermie. 2. tromboplastinei;
3. fibrinolizinei
70. Hemostaza se caracterizează prin: 4. fibrinei.
1. se desfăşoară în 5 timpi;
2. asigură oprirea scurgerii sângelui; 79. Timpul trombodinamic constă în:
3. constă în asigurarea temperaturii normale a 1. retracţia cheagului;
corpului; 2. descompunerea cheagului;
4. constă în oprirea sângerării. 3. îndepărtarea cheagului şi reluarea circulaţiei;
4. reluarea circulaţiei sângelui.
71. Hemostaza temporară:
1. este un timp vasculoplachetar; 80. Descompunerea cheagului:
2. este mai dificilă la ruperea aortei; 1. se numeşte fibrinoliză;
3. nu se realizează la nivel capilar; 2. durează 2-4 minute;
4. se declanşează la ruperea unui vas de sânge; 3. se face sub acţiunea unor enzime proteolitice;
4. este favorizată de către microbi specifici.
72. În timpul vasculo-plachetar al hemostazei se
produc: 81. Membrana hematiilor are în structura sa:
1. aderarea trombocitelor la suprafaţa lezată a 1. numeroase tipuri de anticorpi;
endoteliului vascular; 2. antigene;
2. formarea cheagului; 3. anticorpi;
3. formarea dopului trombocitar; 4. aglutinogene.
12
82. În plasmă se găsesc: 91. Grupa AB (IV) are următoarele aglutinine, cu
1. anticorpi; unele EXCEPŢII:
2. aglutinogene; 1. alfa;
3. aglutinine; 2. O;
4. antigene. 3. beta;
4. nu are aglutinine.
83. Aglutininele cel mai frecvent întâlnite sunt:
1. alfa; 92. Grupa O (I) se caracterizează prin:
2. gama; 1. poate primi de la grupa A;
3. delta; 2. poate dona la toate grupele;
4. beta; 3. este donator universal;
4. poate primi de la toate grupele;
84. Cele mai importante sisteme imunologice
sangvine sunt: 93. Grupa AB (IV) se caracterizează prin:
1. OAB; 1. poate primi de la toate grupele;
2. Rh (B); 2. poate dona la toate grupele;
3. Rh; 3. poate dona la grupa B;
4. OABC. 4. este primitor universal.
13
99. În cazurile cu mama Rh negativ şi tatăl Rh c. cu aorta;
pozitiv: d. toate răspunsurile sunt corecte;
1. la naştere se produc rupturi de vase sangvine în e. nici un răspuns nu este corect.
momentul deslipirii placentei de uter;
2. la naştere o parte din sângele fetal trece la mamă 6. Atriile se caracterizează prin:
şi se stimulează producţia de aglutinine anti-Rh; a. au formă rombică;
3. la o nouă sarcină aceste aglutinine, care pot b. au o capacitate mai mare decât ventriculele;
traversa capilarele placentare, pătrund în circulaţia c. au peretele mai subţire decât ventriculele;
fetală şi distrug hematiile; d. fiecare atriu prezintă două prelungiri numite
4. sunt distruse şi trombocitele. valvule;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
100. Un individ de 70 kg:
1. are 4,9 l de sânge; 7. La nivelul atriului drept se găsesc următoarele,
2. are 3 l de apă în sânge; cu o EXCEPŢIE:
3. plasma este în cantitate de aproximativ 2,9 l; a. orificiul venei cave superioare;
4. elementele figurate reprezintă 3,8 kg. b. orificiul venei cave inferioare;
c. orificiul venelor pulmonare;
d. orificiul sinusului coronar;
e. orificiul atrioventricular drept.
16. Orificiul arterei pulmonare este prevăzut cu: 24. Miocardul se caracterizează prin:
a. trei valvule semilunare; a. este stratul cel mai gros al inimii;
b. trei valvule sigmoide; b. este situat sub endocard;
c. valvule cu aspect de cuib de rândunică; c. nu este vascularizat;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
17. Orificiul aortic este prevăzut cu: 25. Miocardul cuprinde următoarele tipuri:
a. trei valvule semilunare; a. contractil;
b. două valvule sigmoide; b. embrionar;
c. valvule cu aspect de cuib de rândunică; c. de recepţie;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
17
59. Despre excitabilitatea miocardului se pot d. toate răspunsurile sunt corecte;
afirma următoarele, cu o EXCEPŢIE: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. este proprietatea miocardului de a răspunde la un
stimul printr-un potenţial de acţiune; 66. Funcţia de pompă a inimii se realizează cu
b. există un prag de excitabilitate; ajutorul proprietăţilor:
c. la nivelul miocardului nu acţionează legea “tot sau a. muşchiului cardiac;
nimic”; b. valvulelor atrio-ventriculare;
d. inima este excitabilă în diastolă; c. valvulelor semilunare;
e. inima este inexcitabilă în sistolă. d. endocardului;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
60. Excitaţia care produce contracţia miocardului
este generată: 67. Proprităţile comune ale miocardului cu ţesutul
a. în nervul vag; nervos sunt:
b. la nivelul miocardului însuşi; a. excitabilitatea;
c. la nivelul simpaticului; b. conductibilitatea;
d. voluntar; c. contractilitatea;
e. SNC. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
61. Conductibilitatea miocardului:
a. este proprietatea miocardului de a propaga 68. În timpul sistolei:
excitaţia la toate fibrele sale; a. inima este în perioada refractară absolută;
b. viteza de conducere prin fasciculul His este de 100 b. inima nu poate fi stimulată decât de stimuli prag;
ori mai mare decât prin miocardul contractil atrial şi c. sângele este aspirat din artere;
ventricular; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. ţesutul nodal generează impulsurile; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 69. Accelerarea ritmului inimii se numeşte:
a. hemostază;
62. Contractilitatea miocardului: b. tahicardie;
a. este proprietatea miocardului de a răspunde la c. bradicardie;
acţiunea unor stimuli prin modificări ale d. hipotensiune;
dimensiunilor; e. hipertensiune.
b. ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc
expulzia sângelui; 70. Ciclul cardiac este format din:
c. forţa de contracţie este invers proporţională cu a. sistolă (relaxarea cardiacă);
grosimea pereţilor inimii; b. perioadă de latenţă;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. diastolă (relaxarea cardiacă);
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
63. Contractilitatea miocardului se caracterizează
prin: 71. Durata ciclului cardiac:
a. este proprietatea miocardului de a răspunde la a. este invers proporţională cu frecvenţa cardiacă;
acţiunea unor stimuli prin modificări ale tensiunii; b. la un ritm de 75 bătăi/min, ciclul cardiac durează
b. în camerele inimii se produce o greştere a 0,8 s;
presiunii sângelui; c. sistola atrială durează 0,1 s;
c. are ca urmare expulzarea sângelui; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. nici un răspuns nu este corect.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
72. Ciclul cardiac se caracterizează prin:
64. Contracţia inimii: a. există un asincronism între sistola atrială şi cea
a. contracţia inimii se numeşte diastolă; ventriculară;
b. forţa de contracţie este mai mare în ventricule; b. sistola atrială o precede cu 0,1 s pe cea
c. relaxarea inimii se numeşte sistolă; ventriculară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. la sfârşitul sistolei, ventriculele sunt goale;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect.
65. Debitul cardiac scade în:
a. somn;
b. hemoragii;
c. transfuzii;
18
73. Diastola atrială se caracterizează prin:: 81. Manifestările mecanice ale miocardului sunt
a. durează 0,7 sec; redate de:
b. urmează sistolei ventriculare; a. zgomotele cardiace;
c. corespunde începutului ciclului cardiac; b. şocul apexian;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. pulsul venos;
e. nici un răspuns nu este corect. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
74. Sistola ventriculară:
a. durează 0,3 sec; 82. Şocul apexian se caracterizează prin:
b. urmează diastolei ventriculare; a. este o expansiune sistolică a peretelui toracic în
c. precede sistola atrială; dreptul vârfului inimii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. se percepe în spaţiul IV intercostal stâng;
e. nici un răspuns nu este corect. c. este o expansiune diastolică a peretelui toracic în
dreptul vârfului inimii;
75. În momentul în care presiunea ventriculară o d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b;
depăşeşte pe cea din artere, se produce: e. nici un răspun nu este corect.
a. deschiderea valvelor semilunare;
b. ejecţia sângelui; 83. Pulsul arterial se caracterizează prin
c. închiderea valvelor aortei şi pulmonarei; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. se percepe comprimând o arteră superficială pe un
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. plan osos;
b. reprezintă o expansiune sistolică a peretelui
76. Diastola generală se caracterizează prin: arterial datorită contracţiilor cardiace;
a. atriile sunt în diastolă; c. înregistrarea grafică a pulsului se numeşte
b. ventriculele sunt în diastolă; electrocardiogramă;
c. valvele atrioventriculare sunt închise; d. este provocat de către variaţiile ritmice ale
d. toate răspunsurile sunt corecte; presiunii sangvine;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. prin palparea pulsului se obţin informaţii privind
ritmul inimii.
77. Diastola generală durează:
a. 0,8 sec; 84. Manifestările acustice ale miocardului sunt:
b. 0,6 sec; a. şocul apexian;
c. 0,4 sec; b. zgomotele cardiace;
d. 0,5 sec; c. bătaia vârfului inimii;
e. 0,3 sec. d. pulsul arterial;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
78. După diastola generală începe:
a. sistola atrială; 85. Zgomotul I se caracterizează prin
b. sistola ventriculară; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
c. sistola generală; a. este scurt;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. are tonalitate joasă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. este zgomotul sistolic;
d. este produs de închiderea valvelor
79. În timpul activităţii sale, cordul produce atrioventriculare;
manifestări: e. este produs de vibraţia miocardului la începutul
a. electrice; sistolei ventriculare.
b. mecanice;
c. acustice; 86. Zgomotul II se caracterizează prin
d. toate răspunsurile sunt corecte; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. este mai lung;
b. este zgomotul diastolic;
80. Manifestările electrice ale miocardului se c. este mai acut;
caracterizează prin: d. este mai puţi intens;
a. se datoresc variaţiilor biocurenţilor; e. este produs de închiderea valvelor semilunare.
b. înregistrarea grafică reprezintă
electroencefalograma; 87. Sângele se deplasează:
c. produc zgomotele inimii; a. în circuit închis;
d. sunt corecte numai răspunsurile a şi b; b. într-un singur sens;
e. nici un răspun nu este corect. c. în toate sensurile;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
19
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 8. La nivelul atriului stâng se găsesc următoarele
orificii:
88. Volumul de sânge pompat de ventriculul 1. patru orificii ale venelor pulmonare;
stâng într-un minut în marea circulaţie,este egal 2. orificiul de deschidere al canalului toracic.
cu volumul de sânge pompat de: 3. orificiul atrioventricular;
a. atriul stâng într-un minut în marea circulaţie; 4. orificiul bicuspid.
b. atriul drept într-un minut în mica circulaţie;
c. ventriculul drept într-un minut în mica circulaţie; 9. Orificiul atrioventricular stâng este prevăzut cu
d. toate răspunsurile sunt corecte; valva:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. 1. bicuspidă;
2. atrioventriculară stângă;
3. mitrală;
COMPLEMENT MULTIPLU 4. tricuspidă.
6. La nivelul atriului drept se găsesc următoarele: 15. Orificiul arterei pulmonare este prevăzut cu:
1. orificiul venei cave superioare; 1. trei valvule semilunare;
2. orificiul venei cave inferioare; 2. trei valvule sigmoide;
3. orificiul sinusului coronar; 3. valvule cu aspect de cuib de rândunică;
4. orificiul atrioventricular drept. 4. valva tricuspidă.
7. Orificiul atrioventricular drept este prevăzut cu 16. Orificiul aortic este prevăzut cu:
valva: 1. trei valvule semilunare;
1. bicuspidă; 2. două valvule sigmoide;
2. tricuspidă; 3. valvule cu aspect de cuib de rândunică;
3. mitrală; 4. valva bicuspidă.
4. atrioventriculară dreaptă.
20
17. Tunicile inimii sunt: 4. are membrana nucleară trilaminată.
1.epicardul;
2.miocardul; 27. Miocardul embrionar se mai numeşte:
3. endocardul; 1. de execuţie;
4. pericardul. 2. excitoconductor;
3. contractil;
18. Pericardul se caracterizează prin: 4. ţesut nodal.
1. are o foiţă seroasă;
2. are o foiţă musculară; 28. Ţesutul nodal se caracterizează prin:
3. foiţa seroasă se numeşte epicard; 1. realizează legătura anatomică între miocardul
4. este format din fibre musculare netede. atrial şi cel ventricular;
2. este alcătuit dintr-o musculatură specifică;
19. Epicardul se caracterizează prin: 3. este alcătuit dintr-o musculatură care păstrează
1. este foiţa viscerală a pericardului seros; caracterele embrionare;
2. aparţine pericardului fibros; 4. este caracteristic numai ventriculilor.
3. acoperă complet exteriorul inimii;
4. pătrunde şi în cavităţile inimii. 29. Morfologic, ţesutul nodal este format din
următoarele structuri:
20. Cele două jumătăţî ale inimii se caracterizează 1. nodulul sinoatrial;
prin: 2. nodulul atrioventricular;
1. atriile nu sunt în comunicare unul cu celălalt; 3 fasciculul Hiss;
2. ventriculele sunt separate prin septul 4. reţeaua Purkinje.
interventricular;
3. atriile comunică cu ventriculele; 30. Nodulul sinoatrial se caracterizează prin:
4. jumătatea stângă a inimii conţine sânge oxigenat. 1.este situat în atriul drept;
2.se continuă cu fasciculul atrioventricular;
21. Endocardul: 3. imprimă frecvenţa de contracţie a inimii;
1.căptuşeşte încăperile inimii; 4. este situat în vecinătatea vărsării venei cave
2.se continuă cu endoteliul vaselor mari; inferioare.
3.este o membrană epitelială;
4. aparţine pericardului. 31. Fasciculul atrioventricular prezintă
următoarele caracteristici:
22. Miocardul se caracterizează prin următoarele: 1. se împarte în două ramuri;
1. este stratul cel mai subţire din structura inimii; 2. are un ram stâng;
2. este stratul mijlociu al inimii; 3. are un ram drept;
3. este mai gros în atrii; 4. coboară în ventricule.
4. are celule uninucleate;
32. Reţeaua subendocardică Purkinje:
23. Miocardul se caracterizează prin: 1. pleacă din nodulul atrioventricular;
1. este stratul cel mai gros al inimii; 2. se găseşte în pereţii ventriculari;
2. nu este vascularizat; 3. se continuă cu fasciculul His;
3. are o grosime de până la 5 cm; 4. îşi are originea în ramurile fasciculului Hiss.
4. este situat sub epicard.
33. Vascularizaţia inimii este asigurată de către:
24. Miocardul cuprinde următoarele tipuri: 1. arterele coronare:
1. contractil; 2. aortă;
2. de recepţie; 3. trunchiul brahiocefalic;
3. embrionar; 4. venele coronare.
4. neted.
34. Arterele coronare ale inimii se caracterizează
25. Muşchiul cardiac se caracterizează prin: prin:
1. are fibre inserate pe scheletul fibros al inimii; 1. au originea în aorta ascendentă;
2. are inervaţie vegetativă; 2. din ele se desprind colaterale de tip terminal;
3. inervaţia este asigurată de nervul vag; 3. colateralele nu se unesc cu colateralele vecine;
4. prezintă şi inervaţie somatică. 4. sunt în număr de două.
24
2. Arterele se caracterizează prin: 10. Tunica medie a arterelor mici şi mijlocii:
a. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă a. este subţire;
spre ţesuturi; b. conţine mai multe fibre musculare netede;
b. sunt vase prin care sângele circulă dinspre organe c. conţine predominantfibre colagene şi elastice;
spre inimă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. au un calibru mic; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 11. Tunica internă a arterelor:
a. este alcătuită dintr-un rând de celule epiteliale
3. Capilarele se caracterizează prin: turtite;
a. sunt vase de calibru foarte mic; b. celulele sunt aşezate pe o membrană bazală;
b. la nivelul lor se fac schimburile gazoase dintre c. se continuă cu endocardul ventricular;
sânge şi ţesuturi; d. toate răspunsurile sunt corecte;
c. continuă venulele; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 12. Calibrul vascular se caracterizează prin:
a. cel al arterelor scade de la inimă spre periferie;
4. Tunicile arterelor şi venelor se caracterizează b. cel al venelor scade de la periferie spre inimă;
prin următoarele, cu o EXCEPŢIE: c. nu influenţează tensiunea arterială;
a. sunt în număr de trei; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. la exterior este o tunică conjunctivă; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. tunica internă este cea mai groasă;
d. la interior este un endoteliu; 13. Peretele venelor:
e. una din tunici este mijlocie. a. are în structura sa aceleaşi trei tunici ca şi la
artere;
5. Capilarele continuă: b. în venele situate deasupra nivelului cordului, se
a. arterele; găsesc valvule care se opun gravitaţiei;
b. limfaticele; c. valvulele sunt prelungiri ale mediei;
c. venulele; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. toate răspunsurile sunt corecte; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c.
14. Capilarele se caracterizează prin următoarele,
6. Tunica externă a arterelor şi venelor este cu o EXCEPŢIE:
formată din: a. sunt vase de calibru mic;
a. ţesut conjunctiv; b. pot avea un calibru de 4-12 mm;
b. fibre de colagen; c. sunt răspândite în toate ţesuturile şi organele;
c. fibre elastice; d. la exterior prezintă un ţesut conjunctiv cu fibre
d. toate răspunsurile sunt corecte; colagene şi de reticulină;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. la interior prezintă un endoteliu.
26
33. Din aorta abdominală se desprind arterele: 41. Artera poplitee se caracterizează prin:
a. gastrică dreaptă; a. se află pe faţa posterioară a genunchiului;
b. esofagiene; b. se află pe faţa anterioară a genunchiului;
c. testiculare; c. se continuă cu artera femurală;
d. splenică; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. toate răspunsurile sunt corecte. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
34. Din aorta abdominală se desprind arterele: 42. Arterele tibiale se caracterizează prin:
a. gastrică dreaptă; a. sunt în număr de două;
b. esofagiene; b. continuă artera poplitee;
c. ovariene; c. ambele se termină pe faţa dorsală a piciorului;
d. splenică; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. nici un răspuns nu este corect. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
35. Trunchiul celiac se împarte în arterele: 43. Vena cavă superioară se caracterizează prin:
a. splenică; a. face parte din circulaţia mare;
b. gastrică dreaptă; b. se termină în atriul stâng;
c. hepatică stângă; c. însoţeşte artera cavă superioară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
36. Trunchiul celiac vascularizează următoarele 44. Venele subclaviculare adună sângele de la:
organe, cu o EXCEPŢIE: a. braţ;
a. stomacul; b. antebraţ;
b. rinichii; c. mână;
c. duodenul; d. toate răspunsurile sunt corecte;
d. pancreasul; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
e. ficatul.
45. Vena cavă superioară se formează prin unirea
37. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele: venelor:
a. iliacă comună dreaptă; a. jugulare interne;
b. iliacă comună stângă; b. subclaviculare;
c. sacrată laterală; c. brahiocefalice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
38. Arterele iliace comune: 46. Sângele venos al membrului superior este
a. iau naştere din aortă; colectat de:
b. dau naştere arterei iliace externe; a. două sisteme venoase;
c. dau naştere arterei iliace interne; b. un un sistem venos profund;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. un sistem venos superficial;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
39. Artera iliacă externă se caracterizează prin:
a. intră în bazin; 47. Venele superficiale se caracterizează prin:
b. se continuă cu artera femurală; a. se varsă în arterele profunde;
c. ajunge pe faţa posterioară a coapsei; b. la nivelul lor se fac injecţii intramusculare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. sunt situate sub tegument;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
40. Artera femurală se caracterizează prin:
a. irigă gamba; 48. Vena cavă inferioară adună sângele venos de
b. se continuă cu artera poplitee; la:
c. continuă artera iliacă internă; a. membrele inferioare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. pereţii bazinului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. viscerele bazinului;
d. rinichi;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
27
49. Vena cavă inferioară se formează prin unirea
venelor: COMPLEMENT MULTIPLU
a. iliace comune;
b. iliace interne; 1. Arborele vascular este format din:
c. iliace externe; 1. artere;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. vene;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. capilare;
4. limfatice.
50. Vena iliacă externă se caracterizează prin:
a. se continuă cu vena iliacă internă; 2. Arterele se caracterizează prin:
b. continuă vena femurală; 1. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă
c. formează împreună cu cea de partea opusă vena spre ţesuturi;
iliacă comună; 2. sunt vase prin care sângele circulă dinspre inimă
d. d. toate răspunsurile sunt corecte; spre plămâni;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. au un calibru mai mare decât al capilarelor;
4. nu au fibre elastice.
51. Membrul inferior are următoarele tipuri de
vene: 3. Capilarele se caracterizează prin:
a. profunde; 1. sunt vase de calibru foarte mic;
b. superficiale; 2. continuă venulele;
c. cele superficiale însoţesc arterele omonime; 3. la nivelul lor se fac schimburile gazoase dintre
d. toate răspunsurile sunt corecte; sânge şi ţesuturi;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. au un strat muscular dezvoltat.
52. Vena cavă inferioară are următoarele 4. Tunicile arterelor şi venelor se caracterizează
caracteristici: prin următoarele:
a. urcă la stânga coloanei vertebrale; 1. sunt în număr de trei;
b. străbate diafragma; 2. la exterior este o tunică conjunctivă;
c. se termină în atriul stâng; 3. la interior este un endoteliu;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. una din tunici este mijlocie.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
5. Tunica externă a arterelor şi venelor este
53. Vena portă se formează prin unirea formată din:
următoarelor vene: 1. ţesut conjunctiv;
a. mezenterică superioară; 2. fibre de colagen;
b. mezenterică inferioară; 3. fibre elastice;
c. splenică; 4. fibre vegetative.
d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 6. În tunica externă se găsesc:
1. vase mici de sânge;
54. Vena portă se caracterizează prin: 2. fibre nervoase vegetative;
a. face parte din marea circulaţie; 3. fibre nervoase cu rol vasomotor;
b. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe 4. ţesut conjunctiv.
nutritive;
c. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe 7. Tunica medie a arterelor:
rezultate în urma absorbţiei intestinale; 1. are structură diferită în funcţie de calibrul arterelor
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. arterele mici şi mijlocii sunt artere de tip elastic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. conţine ADN;
4. arterele mari sunt artere de tip elastic.
55. Sângele venos al ficatului:
a, este transportat în vena cavă inferioară; 8. Tunica medie a arterelor mari conţine:
b. este transportat de la ficat prin venele hepatice; 1. lame elastice cu dispoziţie concentrică;
c. este adus la ficat de vena portă; 2. ţesut conjunctiv;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. puţine fibre musculare netede;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. endoteliu.
28
9. Tunica medie a arterelor mici şi mijlocii: 18. Arterele pulmonare:
1. este cea mai subţire tunică; 1. se termină cu reţeaua capilară din jurul alveolelor
2. conţine multe fibre musculare netede; pulmonare;
3. conţine fibre colagene şi elastice; 2. iau naştere din ventriculul drept;
4. are puţine fibre elastice. 3. sunt câte una pentru fiecare pulmon;
4. la pulmonul stâng artera pulmonară se împarte în
10. Tunica internă a arterelor: trei ramuri lobare.
1. este alcătuită dintr-un rând de celule epiteliale
turtite; 19. Venele pulmonare:
2. celulele sunt aşezate pe o membrană bazală; 1. transportă sânge oxigenat;
3. se continuă cu endocardul ventricular; 2. sunt în număr de patru;
4. are fibre musculare. 3. se termină în atriul stâng;
4. primesc sqnge de la viscerele abdominale.
11. Calibrul vascular se caracterizează prin:
1. cel al arterelor scade de la inimă spre periferie; 20. Circulaţia mare:
2. cel al venelor scade de la periferie spre inimă; 1. începe în ventriculul stâng;
3. nu influenţează tensiunea arterială; 2. începe prin artera aortă;
4. este întotdeauna egal la artera şi vena 3. se mai numeşte circulaţie sistemică;
corespondentă. 4. are un traseu mai lung decât circulaţia pulmonară.
30
45. Sângele venos al membrului superior este 53. Vena portă se caracterizează prin:
colectat de: 1. face parte din marea circulaţie;
1. două sisteme venoase; 2. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe
2. un un sistem venos profund; nutritive;
3. un sistem venos superficial; 3. transportă spre ficat sânge încărcat cu substanţe
4. vena portă. rezultate în urma absorbţiei intestinale;
4. se varsă în vena cavă inferioară.
46. Venele superficiale se caracterizează prin:
a. se varsă în arterele profunde; 54. Sângele venos al ficatului:
b. la nivelul lor se fac injecţii intramusculare; 1. este transportat în vena cavă inferioară;
c. sunt situate sub tegument; 2. este transportat de la ficat prin venele hepatice;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 3. este adus la ficat de vena portă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 4. se varsă în vena portă.
32
20. Principalele proprietăţi ale capilarelor sunt: 28. Viteza de circulaţie a sângelui în cele două
a. permeabilitatea; vene cave este de:
b. motricitatea; a. 100 mm/s;
c. contractilitatea; b. 200 mm/s;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. 300 mm/s;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. 500 mm/s;
e. 250 mm/s.
21. Permeabilitatea reprezintă proprietatea
capilarelor de a permite transferul prin endoteliul 29. Cauza principală de întoarcere a sângelui la
lor a: inimă este:
a. apei; a. contracţia peretelui arterial;
b. substanţelor dizolvate; b. activitatea de pompă cardiacă;
c. organitelor celulare; c. aspiraţia ventriculară;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. aspiraţia atrială în timpul expiraţiei;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. contracţia capilarelor.
22. Permeabilitatea capilară se face prin: 30. Întoarcerea venoasă este asigurată de
a. filtrare; următorii factori, cu o EXCEPŢIE:
b. difuziune; a. aspiraţia toracică;
c. osmoză; b. presa abdominală;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. gravitaţia;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. impulsuri corticale;
e. pulsaţia arterelor.
23. Prin porii pereţilor capilari pot trece:
a. leucocitele; 31. Gravitaţia:
b. proteinele; a. favorizează curgerea sângelui din venele situate
c. organitele celulare; deasupra atriului drept;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. venele membrului inferior;
c. are efect negativ asupra întoarcerii sângelui din
24. Motricitatea capilară: vena cavă inferioară;
a. se datorează acţiunii musculaturii striate; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. simpaticului; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. sfincterelor postcapilare;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 32. Proprietăţile principale ale venelor sunt:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. a. distensibilitatea;
b. contractilitatea;
25. Venele: c. automatismul;
a. sunt vase prin care sângele se întoarce la inimă; d. toate răspunsurile sunt corecte;
b. toate venele transportă sânge oxigenat; e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
c. au un volum de trei ori mai mare decât volumul
arterial; 33. Distensibilitatea venoasă:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. este proprietatea de a-şi mări pasiv calibrul;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi c. b. distensia se face cu consum energetic;
c. energia necesară distensiei provine din ATP;
26. Presiunea sangvină în sistemul venos este d. toate răspunsurile sunt corecte;
de: e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c.
a. 80 mm Hg;
b. 10 mm Hg; 34. Contractilitatea venoasă:
c. 40 mm Hg; a. se datoreşte musculaturii striate din peretele lor;
d. 60 mm Hg; b. asigură mobilizarea sângelui din rezerve;
e. 50 mm Hg. c. se face voluntar;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
27. Viteza de circulaţie a sângelui în venule este e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
de:
a. 0,5 m/s;
b. 0,1 mm/s;
c. 0,8 mm/s;
d. 0,9 mm/s;
e. 0,5 mm/s.
33
35. Activitatea cardiovasculară este reglată 43. Centri cardiovasculari primesc impulsuri de la
permanent: zone reflexogene situate în următoarele structuri,
a. nervos; cu o EXCEPŢIE:
b. umoral. a. atrii;
c. enzimatic; b. ventricule;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. hipotalamus;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. pereţii aortei;
e. pereţii pulmonarei.
36. Centrii cardiovasomotori sunt situaţi în:
a. formaţiunea reticulată bulbopontină; 44. Receptorii din zonele reflexogene sunt
b. talamus; reprezentaţi prin:
c. cortex; a. baroreceptori;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. chemoreceptori;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. corpusculi Golgi;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
37. Centrii cardiovasomotori sunt constituiţi din e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
următorii centri, cu o EXCEPŢIE:
a. presori; 45. Principalele zone reflexogene sunt:
b. depresori; a. sinocarotidiană;
c. hipotalamici; b. crosa aortei;
d. excitatori; c. venele pulmonare;
e. inhibitori. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
38. Centrii depresori determină:
a. hipertensiune; 46. Căile eferente spre efectorii cardiovasculari
b. scăderea debitului cardiac; sunt:
c. creşterea forţei de contracţie; a. simpatice;
d. vasoconstricţie; b. parasimpatice;
e. toate răspunsurile sunt corecte. c. voluntare;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
39. Nervii simpatici conţin: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. fibre vasoconstrictoare;
b. numai fibre vasodilatatoare; 47. Fibrele simpatice cardiovasculare:
c. fibre musculare netede; a. au originea în coarnele laterale ale măduvei
d. toate răspunsurile sunt corecte; toraco-lombare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. b. au ca mediator chimic noradrenalina;
c. sunt vasodilatatoare coronariene;
40. Activitatea centrilor cardiovasculari este d. toate răspunsurile sunt corecte;
controlată de: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. hipotalamus;
b. scoarţa cerebeloasă; 48. Fibrele parasimpatice cardiovasculare:
c. talamus; a. provin din nervul vag;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. au acţiune depresoare;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. mediatorul chimic este acetilcolina;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
41. Scoarţa cerebrală integrează activitatea e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
cardiovasculară cu:
a. diferite activităţi somatice (emoţii) 49. Reglarea umorală:
b. diferite activităţi psihice (activităţi intelectuale); a. prelungeşte efectele reglăii nervoase;
c. digestia; b. întăreşte efectele reglăii nervoase;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. este de importanţă secundară;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
42. Centri cardiovasculari primesc impulsuri prin
nervii: 50. Factorii umorali acţionează la nivel:
a. vag; a. central;
b. glosofaringian; b. periferic;
c. pneumogastric; c. cardiac;
d. toate răspunsurile sunt corecte; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
34
4. este dirijată voluntar.
COMPLEMENT MULTIPLU
9. Contractilitatea se caracterizează prin:
1. Sângele se deplasează: 1. constă în modificarea voluntară a calibrului;
1.în circuit închis; 2. este caracteristică arterelor mici;
2. dinspre inimă spre ţesuturi; 3. este mai puternică în vasele mari;
3. dinspre inimă spre plămâni 4. este caracteristică arteriolelor.
4. dinspre plămâni spre inimă.
10. Arterele mici se caracterizează prin:
2. Arterele sunt vasele prin care sângele circulă: 1. au musculatură netedă în tunica lor medie;
1. de la inimă spre periferie; 2. se continuă cu venulele;
2. încărcat cu oxigen; 3. au o presiune arterială mai mare;
3. de la inimă spre plămâni; 4. sunt considerate ecluze de irigaţie;
4. în ambele sensuri.
11. Factorul principal al curgerii sângelui prin
3. Proprietăţile specifice arterelor sunt: artere este:
1. conductibilitatea nervoasă; 1. contracţia cordului;
2. elasticitatea; 2. gravitaţia;
3. automatismul; 3. prezenţa valvulelor;
4. contractilitatea; 4. activitatea mecanică a inimii;
37
3. Sistemul limfatic se caracterizează prin: 11. Dintre grupele ganglionare fac parte
a. face parte din sistemul circulator; următoarele, cu o EXCEPŢIE:
b. este format din artere, vene, capilare; a. cervical;
c. începe în ventriculul stâng; b. axilar;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. palmar;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. inghinal;
e. mediastinal.
4. Capilarele sistemul limfatic:
a. au o formă de deget de mănuşă; 12. Ganglionii limfatici au următoarele roluri, cu o
b. au pereţii subţiri; EXCEPŢIE:
c. prezintă valvule; a. produc limfocite;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. produc monocite;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. produc hematii;
d. de apărare;
5. Vasele limfatice se caracterizează prin: e. fagocitoză.
a. au o structură asemănătoare arterelor;
b. se formează prin confluarea capilarelor limfatice; 13. Trunchiurile limfatice mari se caracterizează
c. sunt prevăzute la exterior cu valvule semilunare; prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte; a. sunt în număr de două;
e. sunt corecte numai răspunsurile b şi c. b. sunt reprezentate prin canalul toracic;
c. sunt reprezentate prin ductul limfatic drept;
6. Funcţia vaselor limfatice este: d. toate răspunsurile sunt corecte;
a. de a asigura întoarcerea apei din lichidul interstiţial e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
în sânge;
b de a asigura întoarcerea proteinelor din lichidul 14. Trunchiurile limfatice mari se caracterizează
interstiţial în sânge prin:
c. intervin în hemostază; a. adună limfa din tot corpul;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. drenează limfa în circulaţia venoasă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. încep în ventriculul drept;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
7. Circulaţia limfei: e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
a. este lentă;
b. se desfăşoară datorită aspiraţiei toracice; 15. Splina se caracterizează prin:
c. se desfăşoară datorită contracţiei musculaturii a. este un organ abdominal;
scheletice; b. este un organ nepereche;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. are formă ovoidă;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
8. Dintre organele limfoide fac parte următoarele,
cu o EXCEPŢIE: 16. Rolurile splinei sunt:
a. timusul; a. produce limfocite;
b. epifiza; b. distruge hematiile tinere;
c. ganglionii limfatici; c. intervine în metabolismul calciului;
d. splina; d. toate răspunsurile sunt corecte;
e. amigdalele. e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
9. Ganglionii limfatici se caracterizează prin: 17. Splina poate depozita o cantitate de sânge
a. sunt situaţi pe traiectul vaselor limfatice; egală cu:
b. prin ei trece în mod obligatoriu limfa; a. 2-3 kg;
c. sunt asemănători ganglionilor nervoşi: b. 0,300 kg;
d. toate răspunsurile sunt corecte; c. 400-500 g;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. d. 800-900 g;
e. 0,5-0,6 kg.
10. Ganglionii limfatici se caracterizează prin:
a. sunt ovalari; 18. Splina trimite sânge în circulaţie în caz de
b. pot fi reniformi; nevoie:
c. la interior prezintă o medulară; a. hemoragii;
d. toate răspunsurile sunt corecte; b. efort fizic;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. c. hipertensiune;
d. toate răspunsurile sunt corecte;
38
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
COMPLEMENT SIMPLU
19. Loja splenică se caracterizează prin:
a. este cuprinsă între colonul ascendent şi diafragmă; 1. Sistemul limfatic se caracterizează prin
b. este situată la stânga lojei hepatice; următoarele:
c. are raport cu timusul; 1. prin el circulă sânge venos;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 2. limfa face parte din mediul intern al organismului;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 3. în final limfa se varsă în circulaţia arterială;
4. în final limfa se varsă în circulaţia mare.
20. Vascularizaţia splinei este asigurată de:
a. artera splenică, ram al aortei abdominale; 2. Sistemul limfatic se caracterizează prin:
b. vena splenică, care se varsă în vena cavă 1. este diferit de sistemul circulator sangvin;
inferioară; 2. capilarele sale se anastomozează cu capilarele
c. vena splenică, care participă la formarea venei venoase;
porte; 3. este adaptat la funcţia de drenaj a ţesuturilor;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. pereţii vaselor limfatice sunt mai groşi decât pereţii
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. vaselor sangvine;
21. Despre mărimea splinei se poate afirma: 3. Sistemul limfatic se caracterizează prin:
a. este variabilă; 1. face parte din sistemul circulator;
b. creşte în boli infecţioase; 2. este format din capilare;
c. este asemănătoare ficatului; 3. se termină în sistemul venos;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 4. este format din vase limfatice mari.
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b.
4. Capilarele sistemul limfatic:
22. Funcţiile splinei sunt următoarele, cu o 1. au o formă de deget de mănuşă;
EXCEPŢIE: 2. au pereţii subţiri;
a. de apărare; 3. prezintă valvule;
b. rezervă de calciu; 4. au un calibru de 2-3 mm.
c. hematopoieză;
d. hemoliză; 5. Vasele limfatice se caracterizează prin:
e. rezervă de sânge. 1. au o structură asemănătoare arterelor;
2. se formează prin confluarea capilarelor limfatice;
23. Splina produce hemoliza: 3. au fibre musculare netede;
a. hematiilor; 4. sunt prevăzute la interior cu valvule semilunare.
b. trombocitelor;
c. anticorpilor; 6. Funcţia vaselor limfatice este:
d. toate răspunsurile sunt corecte; 1. intervin în hemostază;
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 2. de a asigura întoarcerea apei din lichidul interstiţial
în sânge;
24. Splina produce: 3. înlocui sângele pierdut;
a. monocite; 4. de a asigura întoarcerea proteinelor din lichidul
b. limfocite; interstiţial în sânge.
c. hematii, înainte de naştere;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 7. Circulaţia limfei:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 1. este lentă;
2. se desfăşoară datorită aspiraţiei toracice;
25. Splina se caracterizează prin: 3. se desfăşoară datorită contracţiei musculaturii
a. produce scindarea hemoglobinei; scheletice;
b. are importanţă vitală; 4. este tributată aortei.
c. are o cavitate în care se colectează sângele;
d. toate răspunsurile sunt corecte; 8. Dintre organele limfoide fac parte următoarele:
e. sunt corecte numai răspunsurile a şi b. 1. timusul;
2. ganglionii limfatici;
3. splina;
4. amigdalele.
39
9. Ganglionii limfatici se caracterizează prin: 18. Vascularizaţia splinei este asigurată de:
1. sunt situaţi pe traiectul vaselor limfatice; 1. artera splenică, ram al trunchiului celiac;
2. sunt asemănători ganglionilor nervoşi: 2. vena splenică, care se varsă în vena cavă
3. prin ei trece în mod obligatoriu limfa; inferioară;
4. pot forma plexuri. 3. vena splenică, care participă la formarea venei
porte;
10. Ganglionii limfatici se caracterizează prin: 4. artera mazenterică superioară.
1. sunt ovalari;
2. la interior prezintă o medulară; 19. Despre mărimea splinei se poate afirma:
3. la exterior prezintă corticala; 1. este asemănătoare ficatului;
4. pot fi reniformi; 2. este variabilă;
3. este cel mai mare viscer abdominal;
11. Dintre grupele ganglionare fac parte 4. creşte în boli infecţioase;
următoarele:
1. cervical; 20. Funcţiile splinei sunt următoarele:
2. axilar; 1. de apărare;
3. inghinal; 2. hematopoieză;
4. mediastinal. 3. hemoliză;
4. rezervă de sânge.
12. Ganglionii limfatici au următoarele roluri:
1. produc limfocite; 21. Splina produce hemoliza:
2. produc monocite; 1. anticorpilor;
3. de apărare; 2. hematiilor;
4. fagocitoză. 3. limfocitelor;
4. trombocitelor;
13. Trunchiurile limfatice mari se caracterizează
prin: 22. Splina produce:
1. sunt în număr de două; 1. monocite;
2. sunt reprezentate prin canalul toracic; 2. limfocite;
3. sunt reprezentate prin ductul limfatic drept; 3. hematii, înainte de naştere;
4. se varsă în aorta toracică. 4. trombocite.
40