VIZAT Inspector scolar pentru limba si literatura romana, Prof. Mihaela-Dumitrita BAHMAN FISA DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA OPTIONALA An scolar 2020 — 2021 Instn de tavayamnt... POMCH GAM et tt CHER ope. Denumirea optionalului: cel Up sh IB. 2D) ‘Tipul: optional la nivelul unei oe nivelul unei arii curriculare/la nivelul mai af mation aril i curricutare Clasa: ae Or Duras PA tah fade. Numar de ore pe siptamdind Cadrul didactic: .... ae PURE Abilitatea pentru sustinerea cursului: Criterii indicatori de evaluare DA NU DA, cu recomandare I. Respectarea structurii standard X ‘Nota de prezentare Competente generale si specifice Activitaji de invajare (cel putin una pentru fiecare competenta specifica) ‘onginuturi ale Sugestii metodologice (strategii did: ‘modalitati de evaluare) IL. Existenta unei bibliografii IIT. Elemente de calitate Respectarea particularitigilor de varsta ale elevilor Concordanja cu etosul scolii, cu interesele elevilor si cu nevoile comunitatit { | | TV. Confinutul proiectului programei Oportunitatea optionalului Realismul in raport cu resursele disponibile Corelarea competentelor cu activititile de invajare Corelarea competentelor cu unitatile de continut Adecvarea modalitijilor de evaluare la demersul didactic propus RSPRPSS] PREG. xs] DIRECT OH, “ Prof.SCOALA GIMNAZIALA CHETROSU COMUNA GHERGHESTI PROGRAMA PENTRU CURSUL OPTIONAL »CULTIVAREA LIMBII ROMANE” ARIA CURRICULARA : LIMBA $1 COMUNICARE PROFESOR, CLASA a VI-a TOTOLICI ANCA DURATA : 1 AN NUMAR ORE/ SAPTAMANA : 1 ORAArgument Cursul propus ,, Cultivarea limbii” este un demers menit sa asigure intelegerea si aprofundarea cunostintelor de limba romana prevazute in programa scolara pentru clasa a VI-a, precum si pregatirea in vederea admiterii la liceu. Se va urmari si abordarea functionala si aplicativa a notiunilor propuse spre studiu, in calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. Conceptia gramaticala de ansamblu a cursului este moderna, atat in ceea ce priveste modul de abordare a notiunilor teoretice, cat mai ales in privinta exercitiilor, a testelor si a propunerilor de itemi pentru evaluare. Cele cateva exercitii traditionale de analiza gramaticala vor fi prezente doar pentru exersarea notiunilor teoretice, in locul lor propunand exercitii care il determina pe elev sa gandeasca sintetic si il familiarizeaza cu exigentele probelor nationale de evaluare pe care le va sustine. Rezolvarea unor exercitii atat de diverse ii poate ajuta pe elevi si in intelegerea cerintelor din testele pe care le vor da la celelate discipline scolare. Structura cursului- urmeaza indeaproape esalonarea materiei din programa scolara. Modificarile pe care le operam in ordonarea continuturilor vin in sprijinul intelegerii temeinice a unor cunostinte, Astfel, propunem studierea mai intai a adjectivului si apoi a numeralului. Consideram ca elevii nu pot intelege functia sintactica de atribut adjectival exprimat prin numeral, daca nu s-a studiat mai intai adjectivul. Textele literare care ilustreaza situatiile gramaticale fac parte din lecturile recomandate elevilor. Textele pentru evaluarile sumative sunt extrase din specii literare care se studiaza in clasa a VI-a, ele permitand si aplicatii de teorie literara. Consideram, mai apoi, ca redactarea compunerilor gramaticale propuse poate constitui un stimulent, prin aceea ca sensibilizeaza imaginatia elevilor sau ii determina sa apreciezeanumite situatii de viata. Lucrand in acest fel, consideram ca redactarea unei compuneri nu va mai fi vazuta drept o povara de unii dintre elevi, iar cei cu aptitudini creatoare au posibilitatea de a se pregati temeinic in vederea participarii cu succes la olimpiadele scolare. Conchidem exprimandu-ne increderea in utilitatea acestui optional care il va deprinde pe elev sa foloseasca optim cunostintele lingvistice, cunostinte care sa-i permita sa inteleaga si sa se faca inteles in/prin actele de comunicare performante Competente generale | Participarea la interactiuni verbale in diverse situatii de comunicare, prin receptarea si producerea textului oral 2 .Receptarea textului scris in diverse tipuri. 3.Redactarea textului scris in diverse tipuri 4.Utilizarea corecta, adecvata si eficienta a limbiiin procesul comunicarii orale si scrise. 5 .Exprimarea identitatii lingvistice si culturale proprii in context national si international Competente specifice 1.4 Participarea la interactiuni verbale simple cu mai multi interlocutori, avand in vedere cantitatea si relevanta informatiei transmise si primite . 3.3 Adecvarea textului scris la situatia si scopului de comunicare. 4.3 Valorificarea achizitiilor fonetice de baza, in realizarea propriei pronuntii si scrieri pentru evaluarea pronuntii prin raportare la norma, cu scopul corectarii erorilor in comunicare, 4.1Utilizarea structurilor sintactice si morfologice de baza ale limbii romane standard pentru intelegerea si exprimarea corecta si precisa a intentiilor comunicative. 4.4 Utilizarea depriderilor dobandite pentru monitorizarea corectitudinii comunicarii, prin raportare la norma.VALORI SI ATITUDINI Optionalul isi propune descoperirea valorii exprimarii corecte si .trezirea interesului elevilor pentru o exprimare aleasa,cosideradu- se vorbirea o adevarata arta. Se va urmari in acelasi timp formarea unei atitudini pozitive fata de comunicare si propriile abilitati de verificare prin incurajarea discutiilor libere in care profesorul va avea un rol de moderator. Profesorul va solicita elevilor autoevaluari, dar si evaluari ale colegilor pentru a satimula initiativa, atitudinea pozitiva fata de colegi si critica in comunicare. Elevii vor intelege faptul ca bagajul de informatii care este pus Ia dispozitia lor, ii va ajuta la structurarea unei comunicari clare, corecte si cat mai eficiente in vederea trezirii si sporirii interesului pentru exprimarea unei exprimari alese. Activitafi de invatare > discutii si dezbateri avand ca tema subiectele din lista de continuturi; studiul individual si pe grupe; consultarea bibliografiei; prezentari in Power Point a temelor proutilizarea tablei Smart in crearea de jocuri gramaticale; » analiza morfologica si sintactica a elementelor grupul verbal si nominal; > realizarea unor compuneri gramaticale libere sau pe otema data; vVVVv> prezentarea, pe grupe, in laboratorul de informatica a elementelor de morfosintaxa studiate-conceptie originala a elevilor; > dezlegarea de rebusuri, acrostihuri Pornind de la ilustrarea unor definitii gramaticale. > Continuturi 1 Cultivarea limbii romane -prezentarea optionalului si importanta acestuia, 2. Notiuni de fonetica: Specificul limbii romane in scriere Sunetele limbii romane Rolul accentului in comunicarea orala Screrea cuvintelor compuse Scrierea grupurilor de cuvinte Despartirea in silabe : exceptii de regula 3.Vocabularul limbii romane Cuvinte polisemantice Omonimele Sinonimele Campuri lexicale Familii lexicale Rolul cuvintelor in functie de context 4. Notiuni de morfologie Adjectivul/Adverbul - norme morfolegice Numeralul- norme morfologoce Substantivul — Pluralul substantivelor Verbul —norme morfologice; indicatii esentiale recapitulative /Evaluare Notiuni de sintaxa Acordul/dezacordul intre subiect si predicat Complemente circumstantiale/ necircumstantiale Punctuatie si ortografie:Rolul semnelor de punctuatie in comunicarea orala si scrisa Figuri de stil -Epitetul Comparatia Comunicarea orala: Elementele comunicarii Comunicarea dialogata /monologata-semnale verbale si nonverbale de initiere a unui dialog/ monolog. Sugestii metodologice a) Acest curs optional urmareste desfasurarea activitatii didactice orientate cu precadere spre descoperirea informatiilor.Se va opta pentru incurajarea elevilor in a participa activ in procesul de predare invatare . Optionalul urmareste aplicarea unui numar cat mai mare de metode didactice pentru a evita devalorizarea metodei prin repetitie. Se va face uz de o serie de metode actiy- participative cum ar fi: invatarea prin cooperare, discutii de tip piramida »tehnica —Ganditi/Lucrati in perechi/ Comunicati Secventele de lucru efectiv sunt intercalate cu secvente de discutare, comentare, sistematizare a continutului notional . Evaluarea Evaluarea reprezinta o parte integranta a predarii si invatarii. Se recomanda cu prioritate abordarea moderna a evaluarii ca activitate de invatare. In acest context,sunt adecvate metode precum:observarea sistematica a activitatii si comportamentului elevului, urmarind progresul personal ,autoevaluarea, realizarea unor proiecte care sa valorifice achizitiile copiilor si sa stimuleze in acelasi timp dezvoltarea de valori si atitudini in contexte adaptate varstei. Procesul de evaluare va pune accent pele de invatare si evaluare vor urmari dezvoltarea competenjelor, imbunatatirea tehnicilor de invatare si incurajarea performantelor personale ale elevilor.PLANIFICAREA ANUALA NUMAR | UNITATEA DE INVARARE | NR. ORE | SAPTAMANA | OBSERVATI! CURENT pred a ‘CULTIVAREA LIMBII 1 S1 {2 NOTIUNIDEFONETICA | 4 S2-S4 3 VOCABULARUL LIMBII 4 $5-S8 ROMANE 4 NOTIUNI DE 8 $9-S17 | MORFOLOGIE SI SINTAXA | 5 EVALUARE SEM.| 1 $18 6 | PUNCTUATIE SI 6 $19-S24 | ORTOGRAFIE Z FIGURI DE STIL 4 $25-S28 8 COMUNICARE 2 $29-530 | 9 RECAPITULARE/EVALUARE | 4 531-534Bibliografie Y Avram, Mioara, Gramatica pentru toti, Bucuresti, Humanitas, 1997; Brancusi, Grigore, Saramandu, Manuela, Gramatica limbii romane, Bucuresti, Credis, 2002; Y Coseriu, Eugen, Lectii de lingvistica generala, traducere de Eugenia Bojoga, Editura Arc, 2000; Y Diaconescu, loan, Probleme de sintaxa a limbii romane actuale. Constructie si analiza, Bucuresti, EDP, 1989; Y Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Bucuresti, Editura Academiei, 2005; Y Dictionar de stiinte ale limbii, Bucuresti, Nemira , 2001; Y Gramatica limbii romane, vol. |-II, Bucuresti, Editura Academiei, 2007; © Irimia, Dumitru, Gramatica limbii romane, lasi, Polirom, 1997; ¥ Pana Dindelegan, Gabriela, Teorie si analiza gramaticala, Coresi SRL, 1992: ¥ Pana Dindelegan, Gabriela, Sintaxa grupului verbal, Brasov, AULA, 1999; Y Zafiu, Rodica, Diversitate stilistica in romana actuala, Bucuresti, Editura Universitatii din Bucuresti