IONESCU ION JANUS PETRE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTI, 1969 Instalatii electrice in constructii MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE ANUL IVCapitolul 1 INTRODUCERE Ca urmare a necesitatilor sporite de energie, izvorite din_nevoile mereu crescinde ale societatii moderne, energia ‘electrica a capatat 0 raspindire care li confer in stadiul actual al dezvoltarii societatii un. loc de frunte, Dezvoltarea si diversificarea rapidi a instalatiilor necesare produce- ri, transportului, distributici si utitizirii acestei forme de energie, are la baz avantajele sale deosebite, si anume : posibilitatea de a fi produs’ cu cheltuieli din ce in ce mai reduse, deci in conditii economice su- perioare, posibilitatea de a fi transportaté mai comod si cu_pierderi mici, la distante oricit de mari si in fine, posibilitatea de a fi usor si economic transformata in orice alte forme de energie, ca de exemplu : energie termica, mecanica, luminoasd, chimica cte Primele forme de utilizare si de producere a energiei electrice, au fost legate de curentul continuu, energia produsa fiind distribuité unor consumatori aflati la mici distanfe, in zona uzinei care producea energia. in anul 1890 s-a realizat prima instalatie de producerea si distri- butia energici electrice in curent alternativ, De atunci se realizeazi din ce in ce mai multe agemenea instalatii si o daté cu cresterea numarului centralclor electrice, creste si puterea lor instalata. Revolujia tehnicé impune necesitatea interconectirii centralelor elec- trice, in sisteme electroenergetice, capabile si transporte energia elec- tricd’ la distanfe mari si si acopere necesitatile mereu crescinde de energie ale unor consumatori tot mai importanti. In fara noastra, in anul 1944, puterea totalé instalatd in centrale electrice nu depisea 740 MW, din care efectiv erau folositi numai 600 MW. Aceastd putere era produsé de mici centrale, cu puteri sub 1000° kW ficcare ; cea mai mare dintre centralele electrice existente la inceputul anului 1945 era centrala de la Groziivesti, care avea o putere instalaid de 20 MW, Sprijinindu-se pe inviifitura marxist-leninista, potrivit careia elec- trihearea reprezinté © condifie hotiritoare pentru succesul constructiei socialiste, conducerea de partid si de stat, finind seama de slaba dez- voltare a energeticii din tara noastré, a inscris problema dezvoltarii ei inaintea celorlalte ramuri ale economiei nationale, ca o sarcind prin-ice in cldidirt 1 elaborat centralele ‘Coma- cipal a politicli sale eocictes. Booz Oe ee planuri de electrificare electrice de la Doicesti, Ov nesti, Hunedoara, Bicaz, Astilev. 3 Pind la sfirsitul primului plan de tura sistemului energetic national, inauz totalizind 23000 km de linii de transpor cu tensiuni de 110 kV. Le sfirgitul anului 1965, puterea instalata & trice interconectate in sistemul electroenergetic nasi si furniza economiei noastre nationale 17,7 miliarce In perioada 1960—1985 linile clecivice au 93000 km. Au fost electrificate 7000 sate; consumul de energie electric’ pe locuitor sian, indice sintetic in aprecierea rezultatelor tehnico-economice ale unei economii, ajungea la 925 kWh, Conform prevederilor planului actual, la sfirsitul anwlui 1975, pro- ductia anual de energie clectrici in fara noastri urmeaz’ si fie de 55—60 miliarde kWh. Din intreaga putere instalat&, o insemnata parte va fi distribuita din centralele clectrice de termoficare, care vor furniza in acelasi timp 40—45 milioane kcal energie termica. Consumul de energie clectrick va atinge 2850 kWh/an si locuitor. Pentru a se_asigura energia necesara electrificarii va fi instalat’ in perioada 1965—1975, 0 putere de 10000 MW, dintre care o prima parte de 4000 MW va intra in functiune pind la sfirsitul anului 1970. In anji .1970—1971, va fi pusé in functiune hidrocentrala de la Porfile de Fier, care va asigura pe partea romAneased, 0 putere insta lata. de 1000 MW si o productie anuald de energie de 5 miliarde kWh. Pe riurile interioare ale (arii — Lotru, Somes, Sebes, Olt, Cris, Siret — vor fi construite alte hidrocentrale, totalizind o putere insta~ lat& de 1800 MW. La sfirsitul anului 1975 in Republica Socialist’ Romania se va produce jn mai pufia de 12 zile, intreaga energie produsi in fara in amul 1928. Pentru transporiul acest sese 3500 MW ‘manual. energii pind in cele mai indepartate col- turi ale farii, in vederea ridicdrij economice a tuturor regiunilor sale, vor fi executate si date in exploatare 3000 km de Sinii cu tensiuni de 220,..400 KV si 30.000 km linii de 220.110 kV.Capitolul 2 PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIE! ELECTRICE 1. Forme de energie existente in natura ificate ip dowd mari categorii: ener- sul diferite forme, si energie intr-o forma iprimara Formele de energie pot fi clasi gie primara, care se giseste in natu; secundara, objinutaé print-un proces tehnic, d de enersic. Energia primara se gaseste in naturé sub urmiatoarele forme :ener- gia chimicd existent in combustibili (cdrbuni, gaze, titei), energia disponibild a apelor, energia hidraulicd — aga-zisul crbune alb —. energia termicd furnizata de Soare, energia disponibild a vintului si in ultima vreme energia rezultata din fisiunca atomului Din aceste forme de energie primara, prin diferite procese tehno- logice, se_obfine energia electricd care este o forma de energie se- cundara. In acest scop s-au creat centrale electrice corespunzatoare fiecirui gen de energie primara consumata: ccntrale termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice, eoliene (folosind energia vinturilor) ete. Dintre aceste genuri de centrale electrice, uncle aut utilizare (cum sint cele termoelectrice si hidroclectrice cu un caracter istoric, foarte putin aplicate (cum alicle cum sint centralele atomoclectrice au perspective mari de dez= voliare, Energia objinutd in aceste centrale este transformata cu ajutorul transformatoarelor clectrice in energie electricd cu parametri ce inles- nese transportul energiei la mari distanje, prin Hinii electrice de trans- port, in condifii-cconomice si cu randamenie ridicate. Usurinta de a se transporta energia electrica la mari dis a airas dupa sine posibili- tatea amplasarii centralelor electrice in locuri apropiate de surscle de energie primera, disponibile (mine de c&rbuni, resurse hidraulice ete.), 2. Centrale termoelectrice Centraiele termoelectrice folosesc ca sursi primara de energie: cir- buni ca putere calorific mic si medic, gazele combustibile, titeiul, moto- rina, benzina etc, Centralele termoclectrice de putere instalati mic&ie Instalatis electrice in eldidiri folosese combustibili eu putere calorific’. mare — motorind, benzin’, gaze. Ele au cosiuri de exploatare mai ridicate si de aceea nu au o largé Pispindire, Sint ins& folosite ca centrale de virf, functionind un numac redus de ore pe an si acoperind anumite virfuri accidentale de putere. Centralele termoelectrice de putere mare, constituie baza obtinerii de energie clectried in fara noastra; cle folosesc cirbunii de calitate inferioara, Costu lor de investitii pe unitatea de putere instalata nu este asa de mare ca cel al centralelor hidroelectrice, dar costul energici objinute in acest gen de cen- fe trale este mai mare decit cel ob- finut in centrale hidroelectrice. ‘Asemenea centrale au un. pro- ces telinologic care este aratat simplificat in figura 2.1. Com- bustibilul este ars in focarul ca~ zanelor Cz; in cazan, agentul motor, apa se transforma in abur éu temperaturi 1 prestunt Lj ridicate. Aburul este suprain- a calzit_ mai departe in supra incdlzitorul Sp, de unde cu en- Fig, 24, Schema de principiu a unei cen- falpia ridicaté é este trimis trale termoclectrice + prin conductele de transportat Gio Seatac wranaport a agemsutue mee abr Cz la turbine. Ajungind ee T——™—C SEEMS Pt_MGGateatoe do chore “ceesce; —lovind paletele acestora si im- q — condensator; Pe ~ pompa de conden: primind o miscare de rotatie SR Pg Doe ee ome? Rr arborelui turbinei ; acesta antre- neazi generatorul de curent, care inc=pe sa debiteze energie clectricé. Astfel are loc o dubla trans- formare de energie: energia termici a aburului este transformat’ in energie mecanicé de rotatie la arborele turbinei iar aceasta este trans- format apoi in energie electricd. Dupa ce a cedat cea mai mare parte cin energie, aburul iese din turbin& si trece in condensatorul Cy, unde Se réceste si se condenseazé, pentru a putea fi mai departe vehiculat, cu ajutorul pompelor P. si P, si readus la cazanul C.; se inchide astfel cir- cuitul termic al centralei termoelectrice. Apa de racire este adusé cu 0 pompa la condensatorul C,, fie dintr-un riu sau lac — in circuit des~ chis — fie dintr-un circuit inchis prevazut cu turnurile necesare pentru racirea ci. Apa de ricire de ia aceste centrale poate fi utilizati pentru furni- zarea de energie termica (termoficare) consumatorilor industriali sau lo~ cuintelor si cladirilor social-culturale. Energia electrics se obfine la centralele termoelectrice cu anumite pierderi, Randamentul ceniralei depinde de randamentele clementelor componente ale intregului ansamblu al instalatiel, Astfel randamentul cazanului, al conductelor de abur, al turbinelor, al grupului turbo-ge-Producerea, transportul si distribufia energiei electrice 7 nerator, al transformatorului, al circuitului termic, se cumuleaza si al- suiese un randament general, de circa 350/ Pentru obfinerea energiei electrice la un randament cit mai ridicat, cu pierderi cit mai mici de energie, trebuie s se acjioneze in vederea imbunatatirii randamentelor partiale si in special a ran- oa damentului_ circuitului ter- roe ara mic; cu valoarea sa de sub yee 50%/, acesta face si scada be mult randamentul general al centralei termoelectrice. a Termocentrala de la Craiova, construité in ani socialismului are ca parame- tri inifiali: presiunea la in- tvarea in turbinaé 185 ata si temperatura 535°C, find e- chipata cu cazane de 1020 t abur/ora si cu turbine de 315 MW. Tot in anii sociatismu- Jui, au fost construite gi alte termocentrale foarte mari cum sint cele de la Borzesti, Ludus, Ovidiu, Singeorgiu e de P&dure, Doicesti si acum — eyp} e aC) in urma Bucuresti Sud si Deva. Pentru ridicarea tem- peraturii si presiunii cu care = & 6 aburul lucreazi in turbine, oe & |& ino) 7 fBr8 a se ridica aceste valori la cazan, si prin urmare f& e fe Law a utiliza cazane scumpe, se utilizeaz& suprainedlzirea in- ; ; vee Rig. 22. Scheme de supraincdlzire intermediara termediard a aburului intre M8 2% Scheme de sipraincalzire intermediara cazan si turbine. Accasta s¢ a — os oreincatzire intermeaiard irectd; > — eu roe cme eae din jnciiiitor “ae amestee; ecu cielu. suprapus? utilizeazd dupa schemele din soil Nreincalsiir | C; ~eazan $3; = suptainetiaie figura 2.2. Avantajele utili- tér intermeatar ; T.— turbini; 77 — turbina inaintaga j ae ee eee int; © ~ senerator :Cq — condensaee! P— pompa f zBrii acestei_metode sint: 5, genimbater de edidura; im — rexervor inte cresterea randamentului ge- mediar; CIP — cazan de inalt& presiune, neral al centralei si posibili- tatea folosirii utilajului existent in centralele ce urmeazé a se moderniza, reconstrui si extinde, intr-o perioadi foarte scurta. Preincalzirea generativa a apei de alimentare, se face prin interme- diul unor preincalzitoare P, instalate in circuitul termic, intre conden- sator si cazan; ridicarea temperaturii apei se realizeaci cu ajutorulInstalafié electrice in clidire sui luat din mai multe prize intermediare ale turbinelor 1, 2, 3, nt de o constructie speciala (fig. 2.3). Cu ajutorul acestor ‘prein= vere, apa de alimentare a cazanului ajunge le o temperaturi de a9n*C, cucerea mixtA de energie electric si cdlduré este o alta metod& cresterea randamentului general al centralei. Centralele de ter~ moficare produe si furnizeaza consu- matorilor energie electrica si energie termicd. Energia electric’ este pro- dusé de generatoarele antrenate de turbine prevazute cu prize, iar ener. gia termica provine de la apa de ra cire a condensatoarelor, temperatura acesteia fiind ridicaté cu ajuterul aburului preluat de la prizele inter mediare ale turbinei. Atanci cind cererea de caldur& este micd, cen- trala electrica de termoficare (CET) functioneazé cu un numar redus de cazane si turbine si produce o canti- tate mai mici de energie electricd, neacoperind nevoile consumatorilor hema efreuitulut tenmic, eu TACPdati Ja ea. Centrala find ins& calzitoare pentru apa de'ali, interconectat& fntr-un sistem ener- mentare : getic, acesta furnizeaza energia elec- ; T—turbind ou prize tric neacoperit’ de centralé. Cind 5 G _~ generator: Cu — com: necesarul de caldura este mare i pompa de conden ; Pua pompe de con CET functioneaz’ la intreaga sa = pompa de alimentare a eaza- capacitate, surplusul de energie elec- Fen sue Spams tic& rezultat este debitat in siste- aoa mie. ipiermeuiare do mul energetic la care centrala este “ racordata. uresti_ functioneaza centralele electrice de termoficare : CET . CET Grozivesti, CET Grivita Rosie iar alte centrale in di- e ale tirii, rale hidroelectrice Jele hidroelectrice foloscse energia disponibilé — cineticd si ‘2 — a apelor in migcare, cum sint cursurile de apa si marcele. a se folosi aceasta energie, in scopul transformarii ci sed, se executa amenajarile hidraulice necesare ; acestea asigura astante de apa si presiuni corespunzdtoare ; aceste amenajéri foarte castisitoare,Producerea, transportul si distribujia energied electrice 9 Dup& o formuld aproximativa, puterea obtinuti la arborele — unei turbine hidraulice este data de relafia : P= 981 Q Hone unde : Fy este puterca data de turbina, in kW ; @ — debitul de ap& ce trece prin turbina, in m%/s; H — diferenja de nivel dintre cota apei in amonte de centrala ¢i axul turbinei, in m ; 41 — vandamentul turbinei. Dup& marimea cursului de api, amenajiirile hidraulice pot fi mai mari sau mai mici, existind in mod obignuit mai multe tipuri de cen- trale : cu baraj, cu derivatie si mixte. Perajele se exccuta din pimint, anrocamente sau beton armat si au rept scop crearea unui bazin, in care se acumuleazi apa necesard functionarii centralei, Un baraj, executat sub forma unui dig drept sau concav, inchide o vale, ancorindu-se puternic cu ambele eapete in ma~ lurile acesteia pentru a suporta presiunea apei. Bazinele sau Jacurile de acumulare se intind pe distanfe marj inun- dind porfiuni intinse de teren si necesitind in acest fel costuri mari de investitie, in vederea amenajarilor hidraulice, a reconstructiei asezi- rilor ce trebuie evacuate, sccaterii din cireuitele agricole a terenurilor ete. Toate acestea sint ins& compensate de avantajele pe care le au aceste amenajari si anume : — utilizarea energici hidraulice in scopul obfinerii energiei electrice cu un pret de cost scazut ; — inlesnirea circulajiei fluviale — navigatie si plutarit — pe por- fiunile de riuri regularizate si pe lacurile de acumulare create ; — amenajari cficiente pentru dezvoltarea faunei si florei in zon’; — crearea unor rezerve de apa rezultate din acumularea apelor de primavara, co pot fi folosite pentru irigare si alimentarea unor zone industriale sau a localitatilor si pentru imbunatatirea climei ; — posibilitatea de asanare a regiuniler altadatd inundabile si eli- minarea calamitatilor provocate de viiturile de primivara ; — amenajari turistice si crearea de zone de agrement. Amenajarile de baraje cu inaltime mica, pot crea lacuri cu com- pensare vilnicd, apa acumulata in cursul zilei, find folositd in cursul unei perioade scurte de functionare. Aceste centrale functioneazd numai in anumite ore de virf, cind necesarul de energie electricd este mare si nu poate fi acoperit economic de sistemul energetic la care sint Tacordate. In figura 2.4 se vad principalele amenajiri ale unci centrale hidro- electrice. Barajul 2 inchide valea, creind lacul de acumulare J, Apa este Girijat& prin canalul de aductiune 3, previzut vu gratare pentru a refine corpurile plutitoare — arbori, crengi etc. Aceste gritare sint amplasate la prizele de apa aflate Ja intrarea in canalul de aductiune.Instalafié electrice In eliidire zialt capt al canalului de aducjiune, la iesire, apa trece intr-un 2 echilibru 4, care are rolul de a permite linistirea apel, de a za ,loviturile de berbec‘* (fenomene hidraulice provocate de in : si deschiderea vanelor aflate pe canal) precum si de a distri =izcum ‘uniform apa in conductele fortate 5. Aceste conductc, ex Fig, 24. Amenajarea hidraulied cu baraj : a ~ plan ae situatie ; » — seciiune (pro 1 — 126 de Reumutare | 2 bate] de Hewon arma # — ca hal do aducfiune | 4'— castel de’ echitbra y= con ucts sovjate sy @'—" contrala“bldroeiecttied eu vurbine | 7 SNeanaiul’ de tga 8 turbinele. hidroelectriee cutate din ofel sau beton puternic armat, sint astfel calculate incit s& reiste si ele la loviturile de berbec. Panta acestor conducte, foarte mare, asigura 0 mare cddere de nivel astfel ci apa ajunsa in centrale 6, loveste cu putere in paletele turbinelor 8, ale cdror rotoare se invirtese si antreneazd generatoarele de energie electric. In acest fel se trans- forma energia cinetic’ si potentiala a apei, in energie mecanici de rotatie si apoi in cnergie electricé. Dupa ce a cedat cea mai mare parte din energie, apa este evacuati in canalul de fuga 7, de unde trece in albia cursului de apa Centrala poate avea cladirea inglobaté in baraj, atunci cind pre- mca apei nu este prea mare, rezultind o centrala de importanta siProducerea, transportul si distribufia energiet electrice u putere nu prea mare; cladirea poate fi insi si separaté, amplasata in apropierea barajului, in cazul unor centrale de putere si impor- tanta mare. In corpul harajului sint practicate niste deversoare, care asiguré scurgerea mai departe a unui debit constant de ap’, necesar tuturor asezirilor din aval, cit si Ia irigare. La cédorea apei prin deversor se amenajeazi un disipator hidraulic, care amortizeazi caderea apei Ja picioarele barajului, impiedicind erodarea fundub In corpul barajului, la fundul sau, sint deschiceri cu vane, necesare spalarii_periodice a aluviumilor ce sc depun la picioarele barajului. Deschizind aceste vane, apa trece prin baraj si antreneazi cu putere aluviunile, evacuindu-le in aval, evitind in acest fel depunerea lor si colmatarea barajului. Purbincle hidraulice pot fi cu actiune si reactiune. Din prima cate- gorie fac parte turbincle Pelton si Banky, utilizate pentru centrale de puteri reduse. Din cea de-a doua categorie fac parte turbinele Kaplan si Francis; prima este utilizaté in contrale cu debite mari de apa dar cu c&deri mici, cea de-a doua are larg& utilizare atit in centrale -de puteri mici cit si in centrale de puicri mari, In fara noastra centralele hidroclectriee cele mai importante s-au construit in anii puterii populare : la Bicaz — hidrocentrala V. I. Lenin — la Arges, la Sadu si se aflé in lucru cea de la Lotru si cea de la Portile de Fier. 4, Centrale atomoelectrice Pentru obtinerea cnergiei clectrice, in centyalele atomice se foloseste energia existenté in structura interni a atomilor materialelor fisio- nabile, Prin u.termediul reactoarelor nucleare aceasta se transform’ in energie termicé, care se inmagazineazi intr-um agent motor, de exemply abur ; acesta se transport la turbine unde are loc transfor- marea clasica, de la centralele termoelectrice, iu energie mecanicd de rotatic $i apoi in energie electricd, De acvea, se poate considera o centrald atomoelectrica, ca o central termoelectrica, la care locul caza- nului — deci al generatorului de energie termicad — este Iuat de un reactor nuclear, care in fond are acelasi ro! Deoarece ins, acest generator in activitatea sa degaja radiaii_ peri- culoase pentru operatorii ce conduc gi supravegheazi procesele in ase- menea centrale, el a fost realizat intr-un mod special, pentru a se asi- gura protejarea organismeior vi Combustibilul folosit in reactoarele atomice in funcfiune, este unul din materiale fisionabile din familia uraniului si a plutoniului, cu izo- topii lor radioactivi.R Instalaiit electrice in cltidirt Ureniul, in starea sa naturald este un amesice de izotopi Ut, si U* in proportii diferite, poncerea predominanta avind-o U** (99,31/)). Cel mai important este inst izotopul U2 deoarece prin bombardarea sa cu neutroni se poate dezlintui o reactie de fisiume in lan}, cu declan- garea puternic& a cnergici atomice. Prin aceasta reactie in lant, numarul neutronilor care bombardcazi se mireste cu neutronii rezultati din reac- tie, fisiunea luind proportii din ce in co mai mari, energia degajata cres- cind la rindul ei vertigiios si Gind insofiti de radiatii «, § si 7. Energia termicd obfinut’ se fnmagazineazi in agentul motor, apa- abur si trece o daté cu acesta inspre turbine sau schimbatoare de caldur’, Cantitatea de energie termic& produsé in reactor este foarte mare ; astiel, dintr-un kilogram de {ine energie termica in cantitati de milioane de ori mai mari al unui kilogram de carbune, comtbustibil obignuit in centratcie termocievirice. © centrald atomoelectric’ cuprinde: sala reactoarelor atomoelectrice, sala turbinelor, sala schimbatoarclor de ciidura, stafia electricd si camera de comanda. Caracteristic centralcior nucleare este accea ca prin procesul de fisiuno, rezulté si un alt combustibil nuclear, plutoniu Pu™, care poate fi folosit in acceasi centrala sau in altele. Elementele principale ale reactorului nuclear sint daic in figura 2.5. Barele de uraniu 3, imbogatit cu un procent mai ridicat de izotopi U5, sint dispuse paralel, inglobate in moderaterul 5 care poate fi apa, apa grea, grafit etc, izolate impreuna intr-o ew inconjurata Ja exterior de un reflector 2, ce inchide zona activa, Inguntrul careia se desfagoa: reactia in Janf. Capsulind intregul proces de fisiune, eeranul de protectie biologied 1 protejeavi mediul inconjurator de o iradiere prea puternicd si periculoasa, Procesul de fisiune se regleazi cu ajutorul barelor de cadmiu sav bor 4, care au o mare putere de absorbtie a neutronilor ; barele acestea. pot fi introduse mai adine sau scoase mai in afara, pentru a regla astfel reacfia de fisiune nuclear in lent, din care rezult’ un numar din ce in co mai mare de neutroni, Rolul moderatorului este acela de a incetini viteza de deplasare a neutronilor, inlesnind prin aceasta acjitnea de bombardare a nucleclor. Moderatoarele uiilizate in reactoarele cu neutroni Jenti pot lipsi im cele cu neutroni rapizi. Reflectorul, care poate fi constituit din aceleasi materiale ca mode- ratorul, are rolul de a reflecta citre inteviorul zonei active neutronii care tind si asa in exterior, micsorind astfel picrderile de neutroni,Producerea, transporiul s¢ distributia enersi 13 Prin canalele practicate in reactor sf cave traverseazi zona central activa, trece agentul motor AM constituit din bioxid de carbon, apd, aer, ‘heliu, mereur sau azot; acest agent réceste reactorul absorbind energia 4 Pig, 25, Sectiune printr-un reactor nuclear : 1 SySeiR Se Prmtgee blolaset in beton, toma, ant 3 — efigtor ae Beat, apa Sau apa Gree? 3) — barele de uraniu imbowaqte ta Us a Bares de cadmsur sau bor penirw rogiatea Teucjel de fisiune’; 5 = mo- Geratoru? din grail, aah sat apa grea? AM! “'ogental t0tor (Dioxide carboa, ioe apa ete). ttermici rezultatdi din procesul de fisiune atomic, o inmagazineai si © transporté mai departe citre sala schimbatoarclor de cdldura, unde © cedeazii altui agent motor, Schemele termsice ale unor centrale nucieare sint de mai multe tipuri dupa natura agenjilor motori care circulé in reactor si dup’ numdrul lor,4 Insta elect ice in clddlivt 5. Froducerea energiei electric in alte feluri de centrale a. Centrale eoliene. Pentru obtinerea energiei mecanice de rotatie © astfel de central folose i or. care punind in migcare paletele unei elice de marime convenabilA antreneaz’ prin intermediul unei axe si al unor pinioane, un generator de energie electrica. Deoarece folosirea acestor centrale este condifionaté de frecventa, continuitatea, taria si constanta vinturilor, obtinerea energiei electrice cu acest gen de centrale este o solutie cu un caracter limitat, fara ras- pindire, b. Centrale cu motoare Diesel, Aceste centrale echipate cu_motoare cu ardere interna folosind drept combustibil pacura sau fijeiul brut, int centrale in care randamentele sint ridicate dar costul unui kilowatt- ord produs este ridicat. Pe ling& acest dezavantaj p&cura care este un combustibil superior, poate fi utilizaté in alte scopuri, cu rezultate eco- nomice mult superioare. Acest fel de centrale se utilizeazi ca centrale provizorii de santier sub forma grupurilor mobiJe sau pentru alimentarea obiectivelor indus- triale izolate precum gi ca centrale de rezerva sub forma unitatilor fixe ; ele au avantajul cd pot intra in functiune repede pentru a acoperi ia nevoie virfuri de consum; in acest scop sint conectate in sisteme energetice, dar actioneaz o duratd limitata. c. Centrale echipate cu turbine cu gaze, In figura 2.6 este data schema de principiu a unei centrale folosind gazele combustibile si functionind in circuit deschis, Motorul de pornire J pune in functiune agrega- tul compresor 2, care aspira aer din at- mosfera si il comprima trimitindu-l in camera de ardere 5, unde ard gazcle combustibile ; rezulta gaze de ardere cu iemperaturi foarte ridicate. Acestea 6, Schema de principiu s wnei sint conduse si se destind in turbina 3, centrale cu turbine cu gaze, functio- fjind apoi evacuate in atmosferd; cir- rine an GeUly deschis: ox, cuitul de Zunctionare este de tipul des- 4 — moior de pornire : fl 4 = bindad gore sa" genattior ad chis. ‘energie electrica | 5 ‘dere, © parte a lucrului mecanic produs de turbina se consum pentru antrena- rea compresorului, care in functionare curenté nu mai este antrenat de motorul de pornire ci de turbini. Centralele, functionind in circuit inchis, au in plus un recuperator de célduré pentru gazele care iegind din turbina intré in compres Pe aceasta parte a circuitului termic mai intervine si wn racitor, cu scopul de a asigura gazelor la intrarea in compresor, 0 anumita tem- peratura; in acest fel se imbunatdteste randamentul de funcfionare a acestuia.Producerea, transportul si distribufia energiei electrice 15 Principalcle avantaje ale turbinei cu gaze sint: instaletie simpla, ocupind un spatiu redus, randamente ridicate chiar la sarcini reduse, instalatie clastica urmarind cererea de energie. Nu are prea mare raspindire deoarece pretinde materiale speciale rezistente ja temperaturi ridicate pentru constructia paletelor turbi- nelor, in contact direct cu gazele de ardere la temperaturi ridicate. 6, Exploatarea diferitelor centrale in cadrul sistemului energetic In Republica Socialist’. Romania, toate centralele electrice au fost interconectate, creindu-se astfel un sistem energetic. La acest sistem sint de asemenea legate centrele de consum : orase, combinate si in- areprinderi industriale, unitati agricole si comerciale etc. In cadrul acestui sistem care cuprinde categorii diferite de centrale, se impune adoptarea unor masuri tehnico-organizatorice de exploatare, pentru ca realizindu-se__ indict tehnico-economict superiori, pretul de cost al energici pe kWh pro- dusa s& fie cit mai coborit, iar in- vestitia, folosita judicios, s& poata fi recuperaté fn‘ termen cit. mai seurt. Aceste misuri urmirese sé se ob{ind un pret de cost optim pentru energie, prin repartizarea judicioasé a puterii cerute centra- lelor, prin aplatisarea curbelor de sarcina, in scopul maririi numa- rului de ore de folosire a puterii ES Se ee maxime, printr-un rational plan de revizii si reparatii a utilajului de haz, intocmit astfel incit $4 se asigure’ in permanenti rezerva de putere necesara acoperirii ce- rintelor consumatorilor. In figu- ra 2.7 este data repartitia putertior intre centrale, intr-o zi de functio- nare = unui ‘sistem energetic, la 4 8 @ 1 2 tae Repartitia economicd optima» intre centralele interconectate in- tr-un sistem energetic : 1 — partea din sarcind preluats de centrotele hidceleetriee, sara Tae de acumulare y 2 — pal tea de sareina preiwati de cenirae de term. fHicare ; “S™— partes de. sarcina prelath dec Uale hidrocleetrlee, “eu lncuri "de acumulan 4° partea preluata. de centralsie sermocice: ‘ice, Fig. 2 puteril care Sint interconectate mai multe tipuri de centrale. Din diagrama rezulta c partea intii este preluataé de centralele hidroelectrice fara lacuri de acumulare, care trebuie si fun fioneze la puterea maxima pe toaté durata zilei pentru a nu se pierde ni mic din energia disponibila a cursurilor de apa respective. Partea a doua a sarcinij este preluata de centralele electrice de termoficare, a ciror pro- ductie de energie electricd este conditionaté de productia de energie48 Instalafié electrice in eldidiri termic’ ; prin urmare cantitatea de energie electric produsi trobuie con- sumata integral c&ci altfel se pierde. Partea a treia este preluati de cen- tralele hidroelectrice cu iacuri de acumulare, fiind sarcina cea mai mare, deoarece prejul de cost obtinut in aceste centrale este cel mai redus gi determina astfel, in cea mai mare misura, sciderea preyului de cost me- diu pe intregul ansamblu. Ultima parte este preluat de centralele termo- electrice mari si mici, acestea din urma functionind pe anumite perioade scurte si cu un numér corespunzator de agregate. © alt&é masura tehnico-organizatorica si anume aplatisarea curbelor de sarcina, se realizeazi prin urmirirea dezvolidrii si planificarea func- fionarii unor consumatori, in orele de gol de sarcina sau cu sarcind re- dus. In aceasia categorie intré in special consumatorii sezonieri : insta- latii de aspersiune si irigatii, exploatari locale de agregate pentru constructii ete, © misur& stimulatorie pentru abonati este tarifarea energiei elec- trice, cu anumite bonificatii, acordate celor care au un consum de ener- gie rajional. 7. Transportul si distribufia energiei electrice Energia electricA obfinut& in centralele clectrice trebule sf asigure “necesitajile energetice ale consumatorilor. Energia electrici trebuie transportata de la centralé pina la limita de proprietate a consuma- torilor. Consumatorii si producatorii de energie electricé sint legati intre ci, prin cdi conductoare de curent. La trecerea curentului prin conduc- toare, datorit& efectului termic, conductoarele se incdlzesc ; de-a lungul liniilor au loc pierderi de energie clectrica, care se transforma in energie termicd, imprastiatd in mediul inconjurator. Accasta energie picrduté webuie produsi in centralele respective, peste cea necesard consuma- torilor racordaji, Energia clectrica pierduta trebuic s& fie cit mai micd. Centralele de putere micd, avind un disponibil redus de energie, nu pot alimenta consumatori afiati la distante prea mari, tocnai pentru a se limita aceste pierderi. In aceste centrale, energia se objine la ten- siune joasi si de aceea, ea va fi distribuité consumatorilor aflati pe © razi de cel mult 1000 m prin lini de distribujie de joasA tensiune (fig. 2.8, a). Centrala electricé C# aflaté in centrul de consum, alimenteazi con- sumatorii C printr-o retea simpla de distributie radialé. In cazul unor consumatori concentrafi in anumite sectoare, se poate utiliza o schema, care cuprinde in distributia sa radials puncte de ali- mentare sectorizate, legate de centrala electricd prin linii principale, 4rd consumatori, numite fideri. Consumatorii sint alimentati prin. refele simple radiale din punctele de alimentare, aga cum arati schema rejclei de distributie in joasd tensiune cu puncte de alimentare din figura 2.8, b.AION AT we ANSEL oF ard voir — gra, ap fun grt erewaossuen op els ary | otmystay ap areeyeiodoo Peoisnaio, styoqaa top una wuraos =>! 3xen Pines eaane — ge sua} (S axzjuaury esaInstalatii electrice in cliidit Atunci cind consumatorii se gésese la distanje mai mari, schemele cu centrale electrice ce produc chergie electric’ de joasi tensiune nu mai satisfac necesitatile, pe de o parte din cauza pierderilor de ten- siune, care devin prea mari si [asi disponibilaé la consumatori o ten- siune maj mic& decit cca minim admisi si pe de altd parte din cauza pierderilor prin efect termic. In aceasta situatie, se utilizeaz’ o schem& in care centrala electricd produce energie electricd 1a tensiune inalta, de 6000 sau 10000 V (6—10 kV). Energia electricd este distribuita prin retele de fideri la posturile de transformare PY aflate fie in incinta consumatorilor (fabrici, institutii, blocuri mari de Iocuit), fie in centrul de greutate al consumatici unei zone (fig. 2.8, ¢). Transportul energici clectrice pe linii de inalté tensiune, prezinté. avantajul c& la aceeasi putere instalata, curentii de transport sint mai mici decit in cazul refelelor de joasé tensiune si de aceca sint necesare conductoare cu sectiuni mai mici, iar pierderile, la rindul lor, sint mai reduse. Posturile de transformare realizeazi transformarea energiei de la tensiunea de 6 sau 10 kV, cu care a fost produsi si distribuit& pe fideri, Ja tensiunea joasi a consumatorilor. In cazul cind centralele electrice sint amplasate in apropierea sur. selor de combustibili, energia, produsi tot sub tensiunea fnalli de 10 KV, este trecuta prin stafii ridic&toare de tensiune unde, cu ajutorul transformatoarelor, tensiunea este ridicata ; apoi energia este transpor- tat in condifii economice la foarte mari distante, cu pierderi_ minime In zonele de consum energia clectricd este supus’ unei coboriri de ten- siune in cascada, pind la nivelul tensiunii necesare a consumatorilor (fig. 2.8, a). Energia produsi fnir-o centralé hidroclectricd, in generatoare de 16 KV, este trecuti apoi pria stalia ridic&tcare SR, unde este ridicatt: Ja tensiunea de transport de 110 kV. De aici, prin linii de transport de foarte inaltA tensiune LT;, LT, energia electrica este dusi citre mai multe regiuni ale (aril. La capatul fiecdrei linli de transport, existé cite © Statie electricd coboritoare de tensiune SC de la 110 kV la 35 kV. De la aceste stati coboritoare, pornesc linii de distributie de inalté ten- siune de 35 kV pind Ia alte statii S, in care se realizeaz’ o alti cobo- tire de tensiune de la 35 kV la tensiunea de 6 kV. Apoi, printr-o distributie de inalt tensiune de 6 kV se ajunge la posturile de trans formare PT, care aduc energia clectrica ta joasd tenstune. In toate cazurile aritate, in schemele radiale si arborescente din figura 2.8, energia electricd era furnizati consumatorului dintr-o singura directie. Atunci cind consumatorii sint de o importanta deosebita, alimentarea trebuie s& fie asiguraté continu; se execut’, in consecint&, linii deProducersa, transportul si distribsqia energiei electrice 19 alimentare de rezerva. In aceste cazuri, schemele radiale sau arbores- cente, nu mai satisfac si de aceea, se folosesc sisteme de distributie buclate, ale cévor contururi inchise permit o alimentare din doud sau mai multe directii. In cazul aparifiei unui defect pe wna din alimentari, in mod automat sau chiar manual, se poate comuta cu ajutorul dispo- aitivelor speciale, alimentarea pe alta linie. Marile centrale electrice alcétuind sistemul energetic national sint astfel legate intre ele prin Iinii de interconexiune, incit existA in_per- manenta posibilitatea de transfer de energie dintr-o parte in cealalta, cu scopul acoperirii unor nevoi accidentale. Aceste linii de transport si distributie pot fi acrienc sau subterane. Cele mai multe sint ac- riene, deoarece sint mai ieftine, au o racire mai bund si permit o den- sitate de curent (in amperi/mm*) mai mare, In centrele populate si locuri aglomerate ins’, se prefer linii subterane, atit din motive de securitate cit si din motive arhitecturale.Capitolul 3 CONSUMATORI SI SARCINI ELECTRICE leme de curent si tensitini nominale folosite Dup& felul curentului folosit, retelele electrice se impart in : retele de curent alternativ si refele de curent continu, In refelele de curent, alternaliv, conform STAS 930-56, tensiunile nominale intre faze, uniformizate in Republica Socialist Romania, pen~ tru frecvena de 50 Hz, sint : 380, 500, 3.000, 6 000, 10 000, 15000, 35 000, 110 000 si 220000. Pentru tractiune electrics si in alte scopuri speciale se pot folosi si refele existente care functioneaz cu alte tensiuni decit cele prevazute. In instalafiile miniere pentru extractia carbunelui_sint de asemenea permise si refele cu tensiunea nominalé de 127 V intre faze. In cazuri speciale in refele locale din sisteme energetice regionale existente, in vederea dezvoltarii acestora se admite si tensiunea de 1000 V intre faze, acolo unde ea exist. In locurile cu pericol de elec- trocutare, de exemplu jn subsoluri, ta luerari subterane sau in reci- piente metalice etc., este obligatorie folosirea unei tensiuni nepericu- Joase de 12 V, 24 V sau 36 V, cu atit mai mica, cu cit pericolul este mai mare. in {ara noastra existi inst si refele functionind si cu alte tensiuni intre faze, in afara celor aratate. Toate tensiunile nominale nestandar- dizate vor fi desfiintate pe masura ivirii posibilitatii, iar rejelele res- pective sint trecute la tensiuni standardizate. Asa de exemplu, in unele cartiere ale municipiului Bucuresti sint in functiune retele eu tensiunea norainala de 110 V intre faz si conductorul neutru, lar in alte parti ale tirii continuA s4 existe si tensiuni de 208, 315, 5000, 25.000 si 60.000 V intre faze. Retelele trifazate, cu tensiune sub 1000 V intre faze, se executs fie cu patru_conductoare — rejele de distribufie de joasé tensiune de 380/220 V — fie cu trei conductoare, avind tensiunea intre faze de 500 V sau mai mare. Refelele cu patru fire au trei conductoare de faz, al patrulea find conductorul neutru. Ele sint cele mai folosite, prezentind mari avantaje economice in exploatare si investitie. In aceast& situatie, motoarele electrice trifazate se racordeazi la cele trei conductoare de fazi, legindu-se deci intre faze la tensiunea de 380 V, iar lampile si alfi consumatori monofaza}i — motoare, resouri,Consumatori si sarcini electrice a frigidere etc. — se leagi intre conductoarele de fazi si conductorul neu- tru, deci la tensiunea 220 V. Refelele de curent continuu, utilizate mai rar, se folosese de obicei pentru deservirea unor procese clectrochimice, pentru actionari clec- trice care necesit4 mvtoare de curent continu, pentru incdrearea acu- mulatoarelor ete. In practicd curentu] continuu se obfine prin redresarea curentului alternativ cu ajutorul redresoarelor sau cu ajutorul grupurilor conver- tizoare, centralele electrice de curent continuu fiind tot mai rare. 2. Clasificarea receptoarelor vlectrice Orice aparat sau dispozitiv creat pentru a efectua un lucru mecanic sau o operatie, folosind energia electrica, pe care o transforma intr-o alté forma de energie, se numeste receptor de energie electricé. Aga de exemplu, unele receptoare transforma energia electricd in energie me- canica de rotatie, cum este cazul tuturor motoarelor electrice, altele in energie chimica, ca de exemplu : baile de clectrolizé, galvanizare, galva- noplastie ete. Altcle o transforma pur si simplu tot in energie electricd, insa cu alte caracteristici decit cea primita, Dupé felul curentului receptoarcle electrice pot fi : — Ge curent alternativ : lémpi, motoare, transformatoare ete. ; — de curent continuu : lampi, motoare clectrice de curent continu, bai electrolitice ete. Dupa felul tensiunii receptoarele electrice pot fi : — de inaltd tensiune — motoare cu tensiune de 5 kV pentru pu- teri mari ; — de joasa tensiune — majoritatea consumatorilor ; -— de ‘tensiune redus&: limpi pentru iluminat de siguranta, unelte si dispozitive speciale pentru lucrul in condifii cu pericol de ‘electro- cutare. DupA scopul in care sint utilizate receptoarele pot fi: —— receptoare pentru iluminat ; —— receptoare folosite in telecomunicatii : radio, telegraf, telefon etc. ; — receptoare folosite in transporturi ; -- receptoare generatoare de radia{ii cu lungimi diferite de unda : aparate electromedicale, de laivorator ete. ; — receptoare folosite in procedee termice — cuptoare termice ; — receptoare folosite in procedee electrochimice : bai de galvanizare sau_galvanopiastie, bai de electroliza, folosite la objinerea pe cale elec- trochimicé a clorului, hidrogenului, oxigenului ete. ; — motoare clectrice folosite la acfionarea diferitelor utilaje din in- dustrie, constructii, agriculturd ete,2 Instalafit electrice in elédirt 3. Clasificarea consumatorilor de energie electricé © locuinga, un atelier, 0 intreprindere, un teatru, o fabricd, un com- binat etc. este un consumator de energie electrica. Fiecare dintre acesti consumatori are o instalatie care cuprinde refelele sale interioare si, re- ceptoarele sale de energie electricda. In locuinte, energia clectricé este folosité pentru a satisface nevoile celor care ocup& locuinta. © intreprindere, 0 fabricé, un atelier, consuma energie clectricd, cx scopul de a realiza anumite produse, bunuri sociale care sint realizate pentru a satisface nevoile societalii. Acestea ocupé in economia najio- nal o pozitie mai important sau mai putin importanta, Exist astfel consumatori foarte importanti, a céror productie ocupi un loc de frunte in economia national a unei fari, conditionind Ja rindul lor productia unor unitati de mai mic& importanjé. Asa de exemplu, productia unui combinat siderurgic, cum este cel de la Hune doara, Roman sau Galati, care furnizeaz’ tuturor intreprinderilor me- talurgice prelucrétoare fagle, laminate, ofeluri etc., este un consumator de energie de cea mai mare importanta. Incetarea alimentarii cu ener; electric’. a unui asemenea consumator, nu numai cd impiedicd buna desfigurare a productici sale proprii, dar produce perturbatii si in ac~ tivitatea tuturor celorlalte intreprinderi prelucratoare. Economia natio- nal ar suferi o pierdere mai mare sau mai mic’, dup’ timpul de stag- nare a productiei acestai combinat, Dupa felul in care trebuie asiguraté continuitatea alimentarii cu energie electric’, consumatorii se impart in : consumatori de categoria I, de categoria a Il-a si de categoria a III-a. Consumatori de categoria I. In aceasta categorie intrd consumatorii cei mai importanti, pentru care intreruperea alimentarii cu energie elec- tried atrage dupa sine : dezorganizarea productiei proprii, perturbari in activitatea de productie a altor intreprinderi, sau chiar a centrelor mari Populate, defectiri grave ale echipamentului si utilajului industrial, pre~ cum si punerea in pericol a vielii personalului operator. Sint cuprinse in aceasta categorie : marile intreprinderi si combinatele — siderurgice (furnale, cuptoare), intreprinderile si combinatele chimice, instalatii mi- niere sau petroliere etc. Pentru acesti consumatori, se aleg asemenea scheme, care si prevada © dubla alimentare, de la doua surse diferite, cu posibilitati de comu- tare automata a alimentarii Consumatori de categoria a II-a. In aceasta categorie sint cuprinse uni t&i productive importante, pentru care intreruperea alimentarii cu energie elecirica atrage dupa sine stagnarea productiei dar nu se pe- ricliteazi nici viata personalului operator si nici starea echipamentului industrial.Consumatori sé sarcini electrice 23 categorie intra majoritatea fabricilor prelucratoare, de tesituri, confectii etc. sali de spectacole sau concerte, institufii sociale, de cultura, de invatamint ete. Alimentarea cu energie a acestor consumatori se realizeazé de la o singura sursa, fiind ins& previzuti o alimentare secundard fie printr-o legatura de rezerva facuté inaintea intrerupatorului general de pe ra- cordul de alimentare, fie printr-o sursé auxiliardé de energie, constituita dintr-o baterie de acumulatoare sau dintr-un grup electrogen, atunci cind aceasta solufie este economica. Consumatori de categoria a III-a. Aceasti categorie cuprinde consu- matori mai putin importanti, ia care intreruperea alimentarii nu produce importante de natura economica sau social, De asemenea alimentarii cu energie ciectricé nu pericliteazé viata oamenilor. In aceasta categorie intra intreprinderi mici, ateliere, locuinte, cluburi etc. 4, Determinarea puteri de consumatori stalate si cerute Instalatiile electrice ale consumatorilor cuprind un numar mai mic sau mai mare de receptoare, fiecare dintre acestea avind un rol bine determinat si ca atare o anumita putere nominal’, Aceastd putere no- minala st& scrisi pe plicuta indicatoare a respectivului receptor si este puterea utild (de ex, puterea dezvoltata la axul motorului). Totalitatea puteriior receptoarelor aledtuieste puterea instalaté a con- sumatorului, notat in general cu P;. Astfel, in cazul in care un consu- mator are un atelier, al cdrui iluminat este realizat prin 20 limpi fluo- rescente, avind fiecare cite 40 W, puterea instalaté pentru iluminat Py este: Py, = 20 - 40 = 800 W = 0,8 kW. Daca in acest atelier sint instalate trei strunguri cu putere instalata de 7 kW fiecare, dou’ freze cu putere instalaté de 3 kW fiecare, patru masini de gaurit, avind fiecare cite 5,5 kW si doua polizoare cu motoare de 1,5 kW fiecare, puterea instalaia a atelierului, pentru fora Pir este: Py —3-7T4$2-344-554+2-15—21 + 6 + 22 4 3— 52kW. Considerind acum atit iluminatul cit si forfa, puterea instalaté totalad in atelier este : Pi = Py t+ Py = 0,8 + 52 — 52,8 kW, La rindul s&iu, fiecare dintre receptoare are un anumit vandament, dupa marimea, puterea si tipul su, ceea ce duce la un randament mediu pe intregul grup de receptoare, 1. Pe de alta parte instalatia prin care sint racordate receptoarele, are gi ea un randament t, determinat de24 Instalafii electrice in eliidiri materialele din care este realizaté, de felul in care sint racite con- ductoarele, de starea si felul izolatiel, de distanta dintre conductoare etc. Daca se fine seama de aceste randamente gi de puterea instalata P; sursa trebuie s4 furnizeze o putere mai mare, dati de formula : Ppuntzata = 5 Intr-un proces tehnologic nu este probabil ca toate utilajele 5 toate receptoarele sa lucreze in acelasi timp. Se defineste un coeficient de simultaneitate, care caracterizeazA puterea ce functioneazé simul- tan. Acest coeficient de simultaneitate variaz, dup& natura procesului tehnologic, dup& felul atelicrului, dupa specificul ramurii industriale din care face parte atelierul, dupa inzestrarea tehnicd a acestuia, dupa natura produselor etc. Coeficientul de simultaneitate C, este subunitar si exprima procentul din puterea instalaté care functioneaza in acclasi timp ; se exprima prin relatia Pr Pi unde : P, este suma puterilor instalate care functioneazi simultan ; P, — puterea totala instalata Unele dintre motoare constituie 0 rezerva, care intra fn procesul teh- nologic la 0 avarie a motoarelor de baz, sau pe durata efectu&rii revi- viilor periodice sau reparatiilor capitale ale acestora, De exemplu, intr-o statie de pompare, sint montate pompe de rezerva care nu functioneaz& in mod obisnuit. Acesti coeficienti de simultaneitate variazA foarte mult si sint dati in tabele, in functie de ramura de productie, de genul atelierelor ete. Pe de alta parte, trebuie si se tind seama cé motoarele, chiar da sint in functiunc, pot s& nu fic incarcate la puterea lor nominala, co- respunz&toare mersului in plina sarcina. Asa, de exemplu, un_ strung pomit poate s4 mearga in gol, in perioadele in care strungarul face ve rificri dimensionale, repeta cursa de aschiere sau face alte operatii. Insusi efortul masini variaz, deci incarcarea motorului, dup’ natura materialului ce se aschiazi, dupa unghiul de atac al cutitului etc. De toate acestea se fine seama printr-un coeficient de incarcare C;, care exprima gradul de in: motorului : unde : P,, este puterea real P, — puterea nominala in functiune.Consuratori st sarcini electrice 25. Cu acesti doi coeficienti puterea Pe ceruté de consumator retelei pu- blice devine : Ps Pe Ohya Ts Ordonata altfel, aceeasi formula devine : CoC ae Coe aH Reportul se noteazi cu C, si se numeste coeficient de cerere. Cum coeficientii de simuitaneitate si de inearcare sint foarte greu de determinat, date find conditiile extrem de diferite necesare stabilirii unei aprecieri cit mai apropiate de realitate, din activitatea practic’ a fost mai usor si se determine valori globale pentru coeficientul de cerere.. Astfel, au fost intocmite, pe baze statistice si pentru valori medii, tabele cu coeficienti de cerere, care pot fi gasiti in literatura de specialitate. Metoda coeficientului de cerere este aplicabilé in intreprinderj ale c&ror sectii productive au un numir mare de motoare de putere re- Jativ redusa. Pentru intreprinderile in care motoarele au puteri mari, prin metoda coeficientului de cerere se obtin rezultate nu intotdeauna juste. In acest caz se utilizeaz 0 metoda bazata pe doi coeficienti stabilifi si ei statistic, In acest caz puterea ceruté de consumator se obtine cu relatia : Peed Pyte Ps unde : b sic sint coeficienti luati din tabela 3.1; P;, — puterea instalata totala ; Pi,— puterea instalaté intr-un numar k din motoarele cele mai mari din atelier sow intreprindere, Veloarea indicelui k este motoare. Asa cum rozult& gi din tabela 3.1, coeficientii b gi ¢ stabiliti statis- tic, pe baza experientelor practice, jin seama de felul atelierului sau intreprinderii, de felul si volumul productici, de tehnologia aplicati in productie, de seria produselor ete, De aici se vede c& valoarea coeficientului b scade o data cu sciide- rea volumului productiei si cu sciderea tehnicitatii procesului tehnologic. Acclasi lucre se poate spune si despre coeficientul c.a Instalafit electrice in clédiri Tabela 3.1 Valorile coeficientilor sic pentru diferite categorii de consumatori » aeeateul Atelier de’ prelucrare lal cald_@ metalelor, cu o pro-| ductie. de mare serie, pe| Oe | ee banda ispozitive de actio[—.____] nara eeaividuald a'tie-| Ateliere de pretucrare tal Jinlloraclte pentea|rece @ metalelor, cu PYO-) gig | 0,50 | 0,50 ‘prelucrarea metalelor |ductig de mare serie, pe} Ateliore de _preluerare Imetalelor cu productie de se-| 0,14 | 0,40 ) 0,50 rie micd si individuald ‘Ventitatoace, pompe, grupuri motor-generator, trans- | 9 g5 0,80 misil : u b;, 7 Mecanisme de transport continuu 0,40 040 | 0,75 Sali de cazane, ateliere de, Iceparatii si de montas, ate-| 0,06 0,20 | 0,50 liere mecanice Macarale (in_functie de_ putere) tate I Dy eee TMPOTIMC 18) tctiere de turndtorie 0,09 0,39 Laminoare 0,18 0.30 | 0,50 La stabilirea puterii Pj, , se aleg dintre toate motoarele instalate un ‘numar de 3—5 motoare, care avind cea mai mare putere proprie insta~ lala, constituie receptoarele individuale cu cel mai mare consum de ener- gie. Aceste receptoare solicité la pornire puteri si curenti mari, Exemplul de calcul 3.1. Un atelier industrial de prefabricarea instalatitlor are © sectie de lic&tuséirie dotaté cu patru polizoare cu motoare de 1,7 kW, 4 prese cu motoare de 45 kW, dowd grupuri de sudura cu putere instalata de 10° kW, patru aeroterme de 0,6'kW, doud masini de gurit cu motoare de 4,5 KW si alté dlgua cu motoare de 3 kW, Youd pompe cu motoare de 28 KW fiecaré, doud strun- guri cu motoare de 7 KW ficcare. Atclierul are 0 productie de serie’ mic& de ar- Ucole tebnice necesare santierelor. Faciorwl de putere de calcul este cos p = 0.98 Cum dispozitivele de actionare a masinilor unelie sint individuale, aleticrul se incadreaza intre ateliere de prelucrare @ metalelor cu productie de serie mick ai individuala ; din tabela 3.1 rezulia valorile: b = 0,14 si e = 0,4.Consumaiori si sarcini electrice 27 Se aleg, pentru determinarea puterii Piq, 4 motoare cu puterea cea mai mare. Acestea sint: 2 grupuri de sudurd de 10 kW si 2 strunguri a 7 kW. Cu acestea puterea ceruta va fi: Pas 2-10) + 2-7) = 34 KW bs Pic Py = (O14 - 81,8) + 0.4» 34) = 25,1 KW Dae 5. Determinarea consumului de energie Consumul de energie in ateliere si uzine, pe functionare, se determina pe baza consumului speci Cu ajutorul acestui indice, se poate aprecia masura in care instalatiile sint exploatate economic, putindu-se analiza acest lucru, comparativ cu alte uni\a{i similare. Reducerea consumului specific atrage dupa sine economii importante in exploatare, determining o importanté economie ja pretul de cost. In acelasi timp o parte din energia electricé poate fi folosita pentru producerea unor bunuri suplimentare. Energia consumat& pentru a produce un volum oarecare de bunuri X! este exprimata matematic printr-o formulé simplificata : W-=a+ dX; anumitA perioadd de ste energia consumata ; a si b — constante pentru unitatea respectiva ; X — cantitatea de bunuri produse. Acceasi expresie mai poate fi scrisd si astfel : Wy este raportul dintre energia consumata si valoarea productiei obtinut’ cu aceasti energie, adicA energia consumatd pe unitatea de produs — deci consumul specific de energie. Pentru ca acest consum specific si fie cit mai mic, exist din punet de vedere matematic, mai multe posibilitati : — productia objinuté X trebuie s4 fie cit mai mare, in care caz, consumul specific de energie Wo va fi cit mai mic (X este la mumitorul primului termen, ay vi constanta a trebuie stante a termenului b ; — constanta b trebuie si fie cit mai mica. Constanta a este o parte @ consumului de energie, a sectiei sau uni- tfii respective, independenta de volumul de produse obfinut. Ea tn- sumeaz& consumul de cnergie Ja mers in go} al utilajelor 1g, consu- i fie cit mai mic& im cazul pastrarii con-28 Instalafit electrice in cladiri mul de energie pentru regimuri nestationare, W, (incalziri ale captu- selii cuptorului clectrie dup o perioadd de nefunctionare, energia ne- cesar accelerarii maselor in miscare rotativ’, ca universale de strung etc.) si consumurile serviciilor auxiliare MW, (iluminat, incilzit, ventila~ ie ete). Dect : a=W, +W, + Wy. Reducind 1a minimum mersul in gol, organizind rational productia, fluxurile tehnologice, aprovizionarea etc, se poate acfiona pentru sca- derea termenului a. Valoarea constantei b este dependenta de volumul de produse ce trebuie obfinut, fiind proportionalé cu energia ce se consuma pentru obtinerea acestora. Acest termen se poate micsora, prin alegerea unor regimuri tehnologice rafionale, cu randamente ridicate, prin economia materialelor si a lucrarilor cu mare consum de energie. Volumul productiei X constituie principalul element care determina sciderea masiva a consunmului specific de energie Wo. Cu cit volumul productiei X este mai mare, cu atit se micsoreazi consumul specific. Acest lucru reiese din insisi formula matematicé a acestuia : Wo~ + In consecin{i, luind toate m&surile de a mari volumul productiei, pastrind constanté energia consumata sau chiar micgorind-o, consumul specific se micsoreaza, Consumul de energie se mai poate calcula si pe baza consumului specific, coneretizat in indici de consum specific aproximativi; acesti indici sint dati in literatura de specialitate pe specific de industrie. In tabela 3.2 sint dati indicii de consum specific pentru anumite produse. Pabela 3.2 Indici de consum specific de energie Industrie Skat | Industria ce ea a t _ { j f Filaturi de bumbac | 45 || vopitorie de fonts Tes de_bumber) 3 i} veche 0,05— 0,80 Fabricarea matasii |" Etenal inait electric 200— 2.25 artificiale | Fabricarea — ofelului Fabricarea hirtiei || special de seule 11 — 18 Macinarea griulut 7 | Topirea aramei 02 — 035 Ghiaté artificiala 1 Topires bronzu 0.3 — on Piclarie | Topirea plumbului 02 = 035 Cherestea (ge m’} Febricarea carbiduhi | 0 —i0 Fabricarea aluminiului | 90Conswmatori sé sareini electrice 29 Cunoscindu-se consumul specific Wy {lust din tabele) si productia X in unitajile caractoristice ramurii industviale respective, se poate aprecia cantitatea de energie consumata cu formula : W—X- Wy. Exemplul de caleul 3.2. Intr-un atelier mecanic exist dou masini de gaurit cu motoare de 22 KW, trei sirunguri cu motoare de cite 55 kW fiecare si tre: prese cu motoare de cite 7 kW. Iluminarea ateliernfui se realizeazé prin 10 24mpi electrice de 300 W fiecare. S$ se calewleze puterea cerutd de accst ateliér, tintn- du-s¢ seama’ de coeficientul de cereve Ja instalatia de fori Cer, care esie egal cu 0,6 iar la lumina Cu cu 09, Puterea instalatd in insialatia de forta est 22) 4 B35) + B.D: 43 + 165 + ot = 449 KW. Py Py @- Tinind seama de C,f, puterea ceruta pentru for\& va ft Pope Cep> Pig 208 + 419 = 2514 RW, Puterca instalata pentru iluminat este: Pu = 10-03 = 3 KW. Puterea cerulé pentru ituminat, finind scama de Ca, Pa=Ca+ Py = 09.3 = 2.7 RW, Puterea totald cecutd pe atelier pentra fort si luming es! Peg a= Pep + Pet = 25,14 + 2,7 = 27,84 KW. Avest atelier tated in categoria atelierclor de pretucrare a metalelor eu pro- ducfie de serie mica gi individuald, cu dispozitive de aclionare individvalé a ma- sinilor, Deci, dacé so caiculéars puterca necesaraé pe baza coeficientilor, atunci t b Old sic OF Pip +G- B-D = 419 WW. Considerind cele mai mari moloase cele de 7 KW si 55 KW si Iutnd dintre cesta iri motoare de 7 kW si doud moioare de 5.5 kW se obtine Pi 2-38) +]. 1) = 92 kW. In aceasid situatie : Py + Pip +e» Pig O44 + 419) + © - 99) Popa 0 + 128 = 18,8 KW, Rezulta_eci ca, in prima situatie, unde metoda de calcul a folosit coeficientul de cerere Cy = 0.6, a rezultat o pulere ceruta de 25,14 kW, pe cind in cea de a doua situatie, puterea revultata a fost de 188 KW, mai mica decit in prima situatic, Aceasta se explicl prin fapiul c& acest cocficient de cerere de 06 este prea mare: valoares de 0,4 este mai apropiatd de realitate, deoarece numarul mo- Yoarelor find mic, simultaneitatea probabili fn functionare este mai mica.30 Instalafié electrice in clédirs 6. Tarifarea energici clectrice Intreaga cantitate de energie elecivic’ livrat’ consumatorilor este inregistratd la punctul de alimentare al fiecdruia, cu ajutorul contoa- relor electrice. Evidenta cantitatilor de energie electricd este necesara, taints de toate, pentru decontarea costurilor energiei, intre intreprinderea de ex- ploatare a retelelor publice, care furnizeazd energia electricd si consu~ matorul care foloseste energia inregistrata. Evidenta cuprinde atit energia activi cit si energia reactiva, care pentru tarifare este tot atit de important ca si prima, indcosebi pentru aplicarea_penalizarilor (majorarilor) sau a bonificatiilor. Majorarile sau bonificatiile se acorda in functie de factorul de putere ce se realizeara in instalafia consumatorilor. Majorarea se aplicd pentru un factor de putere mai mic decit cel fixat de intreprinderea furnizoare de energie si de normativele in vigoare, care este cos g — 0.75, iar bonificatia, pentru realizarea unui factor de putere mai mare decit acesta. Pentru o grupa de consumatori, evidenta energiei livrate are si o alta semnificatie. Intreprinderea furnizoare livreazi energia pe baza. unor planuri de producfie aprobate. Evidenta energiei electrice trebuie s& asigure posibilitatea unui control asupra respectarii conditiilor fixate de intreprinderea furnizoare. Evidenta, care are ca scop determinarea cantitatii de energie li- vrata consumatorilor, pe baza clirela se face decontarea costurilor, se numeste eviden{é de calcul. Locul de instalare a contoarelor destinate masurdrilor se fixeazi de cAtve intreprinderea furnizoare in conformitate cu .,Prescriptiile pentru proiectarea si executarea coloanclor de alimentare cu energie electrica a Ddlocurilor de locuinte* si cu Normativul 1.7—68 privind instalatiile electrice (de utilizare) pind la 1000 V, in constructiile civile gi indus- triale. Pentru imbunatatirea factorului de putere, cu scopul de a evita pe- nalizarile, se folosesc masuri tehnico-organizatorice, precum si anumite mijloace, cum sint condensatoarele statice. Notind cu W, indicatia contorului de energie activi pe o durata anumita, de exemplu, o lund, si cu W,, indicatia contorului de energie reactivé in acelasi interval de timp, factorul mediu de putere pe in- tervalul de timp ales este : cos Majoririle sau bonificajiile se aplicé costului energiei pe perioade méasurata.Capitolul 4 ALIMENTAREA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE LA CONSUMATOR Transportul energiei electrice la distantd se face la tensiuni cu atit mai mari, cu cit distanta si puterea transportata este mai mare. Alimentarea consumatorilor cu energie electric la tensiuni foarte inalte, nu este practic posibilé. In consecinta, apare necesitatea coboririi tensiunii, cu una sau mai multe trepte, coborire ce se realizeaz3 cu ajutorul transformatoarelor, montate in stafii sau posturi de transfor- mare. In afara transformatoarelor sau altor echipamente electrice pentru: transformarea energiei, in posturile de transformare exist si instalatii de distributie, de comanda si instalatii auxiliare. Alimentarea sigura si continu cu energie clectrici depinde de ale gerea corecti a unei scheme potrivite pentru alimentarea consumato- Tului, de numarul si de amplasarea posturilor de transformare, de schema lor de comutare, de alegerea metodelor si a cchipamentului de protectie a elementelor postului ete Schemele de distributie si alimentare se aleg in functie de impor- tanta consumatorilor. De exemplu, pentru consumatorii din prima cate- gorie, este necesar a se alege acele scheme, care pentru asigurarea unei alimentari continue, au prevazute circuite de rezerva, folosindu-se, de asemenea, si scheme speciale cu conectarea automata a rezervei. Dupa sursa de energie la care se racordeaz consumatorii existé doua mari categorii de alimentare : alimentarea de la o centrala clectrica proprie, care poate furniza energie numai consumatorului respectiv sau poate fi si interconectata intr-un sistem energetic ; — alimentarea din refelele publice de dist treprinderi speciale. Intreprinderile se alimenteazi dintr-o centrala proprie numai atunci cind nu exist& posibilitatea racordarii la un sistem energetic, sau atunci cind procesul sau tehnologic necesita mari cantitiifi de abur industrial. In acest caz este mai economic si deci justificat, si se construiasci o central clectric& proprie de termoficare, racordata la sistemul energetic. ‘ibutie, exploatate de in-Instalatit electrice in eltidirt Tn general, interconectarea centralei proprii intr-un sistem enorget are avantaje foarte mari, permitind 0 exploatare mai rational’ a aces- teia, in conditii marite de sigurant& si de continuitatea alimentarii cu energie ciectrica a consumatorului. Cea mai generala ins& dintre solutii este aceea a alimentarii consv- matorilor din retelele publice, numérul acelor care au centrale proprii fiind mult mai mic. In ceca ce priveste distributia interioar’ la consumator, alegerea so- lutiei trebuie s& find seama de repartijia teritorial’ a receptoarelor si legat de aceasta de densitatea sarcinii. De obicei, se poate alege solutia cu o disiributic interioari de joasa tensiune, atunci cind intinderea suprafetei ocupata de consumator si deci de receptoare nu oste prea mare (de exemplu 1...3 km?) si la densitati de sarcina, ce nu depasese 300 KVA pe 1 km’, Cind densitatea sarcinii distribuite depiseste aceasta valoare si in acelasi timp consumatorul ocup’ 0 suprafa{A mai mare, atunci distributia cu curent de joasi tensiune nu mai este satisfacatoare. Pierderile de ener- gie (si de tensiune) crescind prea mult, 0 data cu acestea croste si con ssumu! de metal pentru conductoare, care trebuie si aib& sectiuni mai mari pentru ca pierderile de tensiune (deci de energie) si fie mici. In aceasta situajie este recomandabild alegerea unei distributii cu curent de inalt& tensiune (6 ; 10 sau chiar 15 kV). Alegerea tensiunii in rejcaua ce distributie interioar’ mai depinde de procesul tehnologic, de marimea puterii motoarelor si implicit de ten- siunea acestora. Astfel in normativul 1.7—68 se prevede ca pentru puteri peste 200 kW se folosese motoare de fnalta tensiune. In figurile ce urmeaz& sint date scheme @ E de alimentare cuprinzind solutiile eu cen- tral proprie sau cu alimentare din sisteme energetice. ae Consumatorul care nu ocupa o suprafata Fig. 41 Consumator racordat mare si nu este de categoria I si a Il-a, se Ja centrala electried proprie alimenteazA dintr-o central proprie, legata de joasa tensiune. la refeaua sa de distributie de joasi ten- - siune (fig. 4.1). Contrala electric ‘este echi- pata cu mai multe generatoare cu tensiuni de 0,5 kV, unele dintre aces- ‘tea functionind, altele find in rezerva, in revizie sau reparatie capitala. Aceasta solutie, astizi, cind in tara noastra exist un sistem energetic foarte dezvoltat, este utilizaté din ce in ce mai rar si numai pentru alimenterca unor consumatori izolati, imposibil de racordat in sistemul energetic; alimentarca aceasta este o solufie temporar’, cu o duratd limitati In figura 4.2 este aratata schema de alimentare a unui consumator de Ja o central electricl proprio, echipata cu generatoare de inalt tensiune de 6..10 KV, avind statie de transformare proprie SDP, in care se rea- lizeazi o coborire a tensiunii de la 6.10 kV, la 0,4/0,23 kV, tensiuneaAlimentarea refelelor electrice de joasil tenstune la consumatori 33 retelei de distributic la care este racordata statia central de distributic In central tabloul general este prevazut cu dowd sectiuni 1, legate intre ele cu o cupla 2, fiecare sectiune primind cite un racord de alimentare. Statia poate functiona cu un racord de alimentare, celilalt fiind in re- zerva ; toate receptoarele celeilalte sectii sint alimentate din sectia al ce 6-10 Ky ‘ Ga7ae = 96/g23Ke ® son ©® Fig. 42. Consumator alimentat de la o centrala electric’ proprie cu generatoare de inalta tensiune, prin doud racor- duri de alimentare si sistem propriu de’ pare sectionat ca cupla eutomat in stalia proprie si la tabloul general : motoare ‘clecttice + SDP — static de dlsiribune prope; CE 1 — tntrerupator 2 = cupiay ae c&rui racord este in functie. tn cazul scurtcircuitului pe un racord, se comut& alimentarea pe celalalt. in cazul scurtcireuitului pe sectie, este intrerupté numai functionarea sectiei de bare defecte. Centrala poate debita energie electric si altor consumatori sau si sistemului energetic. Schema reprezinta o sigurant& sporita in alimentarea fati de cea de la Figura 4.1. In figura 4.3 se arata alimentarea unui consumator racordat la doud centrale proprii de inalta tensiune ; fiecare central {1 alimenteaza prin cite 0 linie in joasa tensiune. Siguranta si continuitatea alimentarii este mai mare. In figura 4.4, @ se arati o schema de alimentare a unui consumator, dintr-un sistem energetic existent. Alimentarea se face printr-o linie 3, previvuld cu intrerupatoarele 2 si 4 atit in statia sistemului, cit si in postul de transformare de la consumator 5. In cea de a doua varianta (fig. 4.4, b) s-a inlocuit intrerupatorul 4 din postul de transformare 5 cu un separator de sarcind 6, deoarece in cazul defectarilor, atit ale fiderului de alimentare 3 cit si ale echipamentului postului, declanseaz’ intrerup&torul 2 al statici sistemului, asigurindu-se in orice caz limitarea avariei ; in acest fel se face $i o economie in in- vestitie, intrerupatorul find mult mai scump decit un separator de sarcind. In figura 4.5 statia de distributie a consumatorului SDC este legati la sistemul energetic prin doi fideri F,, F, dintre care unul de rezerva ; acesta poate asigura asifel o conlinuitate sporité a alimentarii fata de schema cu un fider. utilizaté la consumatoril de micd important. a6Instalatit electrice in elédiri tea Ek (/08ak Fig. 43. Consumator racordat la dou’ centrale clectrice proprii de inalta tensiune : CEA $i CBB — centrale electrice de, g/10 cv en trans formator dela G10 kV Ia 04/023 kV. Fig. 44. Schema de alimentare dintr-un sistem encrgetic, Pentru consumatori de mic& impor- ‘tank: 4 — variante eu tptrecupitoare ; > — varlanta ou se- Derator de sareina S''=bapele sttieltegonale Fer airerupator auions Ao lai ae ai maprare (elder) de 8 KY ister BS mostit’ de stansformare al-consumatort= fu @ vjod kv 6'™ separator de Sareinic 5 $06.7 610K) D8 -O2iKe Fig, 4.5. Consumator important, racordat prin doud li- nii de alimentare de 6..10 kV, din sistemul energetic : SDC — safle de disteibutie 1a consumator ; 1 — cupid; ‘Ry = fdeni “de. allmemare. Py