" SHIVANANDA » Sufletul lubirii ae de x Supe eras s oy ue Pea ee rT) eae nyArhanghelul METATRON >, Sunt legat de izvorul bunatatii, al iubirii si al creativitatii. etatron este considerat drept ce! mai_ pamantesc PIB cinire arhangheli, deoarece el a fost mai intai un om intelept si virtuos pe care, apoi, Dumnezeu la Ivat ‘in Cer. Sufletul sau a fost toata viata plin de credinj, de iubire pentru oameni, si foarte atent la infelesurile faptelor, nutrind convingerea cd numal acela care invata permanent din cea ce se petrece in el si in afara lui este capabil si-si ajule cu adevarat semenii. Astfel, el a urmat de la sine calea ‘njelepciunii si a bunatajitinimi Misiunea sa cereasca: El consemneazé in Cartea Vieil toate faptele noastre, ca nimic din experienja umana sd nu se itoseasca, si ca marit indrumatori de oameni sa aiba unde sa caute invataturile care ne salveazé in timpuri tulburi. Misiunea sa teresira: Ne ajuta sd avem masura corecta in tot ceea ce facem, apardnd ca martor al actiunilor noastre. Gratie lui, noi constientizam puterea noastra de a iubi si sensul existentei noastre. in timpul vieti sale pamantesti, ca finta umand, Metatron a fost ‘cunoscut sub numele de Henoch si a fost al saptelea patriarh dupa Adam. Povestirie nil redau ca “plimbandu-se cu Dumnezeu",” dupa moarta sa find primit in Cer printre arnangheli. 'El a fost atat de bun, atat de bland, atat de ‘njelegator gi de Ingaduitor, Tneat a intruchipat, ja vremea sa, virluiichristice si divine, care au tras asupra sa harul Tatalui, Mal mult chiar, @l a stiut $8 asculte giasul inimi si a trait smert si abandonat total Vointei Supreme, asemeni tuturor marilor lluminati Serierile iudaice presupun ca el ar fi fost Schechina, ingerul care conduce copii rStAcit prin padure, si c& tot el a fost cel care |-a oprit pe Abraham din savarsirea jertfei, atunci cand Dumnezeu i-a cerut s& -L ofere pe fiul sau, Isaak, Metatron este iniainit sub diferite ipostaze: arhivar_al_ lui Dumnezeu, inger al legaturilor si rege al ingerlor. El sustine {otodata viata oamenilor, find o punte intre Dumnezeu si om. Este foarte bine sé-i cerem sfatul pentru fiecare actiune pe care ‘o.avem de facut, mai ales atunci cand stim c& ne lipseste simtul masuril, sau c@, find implicall emotional intro chestiune, nu datinem masura corecta @ rafiunli ori a actiunit noastre, Vor putea astfel sa obtinem echiliorul si disceramantul necesar in rice intreprindem, Rezultatul va fi Clartatea a ceea ce realizam, iar aceasta Intelepciune ne va conferi o mare siguranta, atat de ecesara atunci c&nd vrem sa ne angrendm cu succes in oricare dintre planuri (material, afectiv, spiritual etc.) Tot Metatron ne conduce catre starea de armonie in iubire, ca noi sa ducem o viata solara, sanatoasa, echilrata si calma. El este, astfel, martorul faptoior noastre bune. si al tuturor acelor acte ale vieli si ale ubirii pe care nimeni in afara lui nu nile cunoaste, De asemenea, ne ajuté or de céte ori trudim din greu ca sa depasim o situatie dificla, ca sa eliminam un obicel nociv sau 0 deperdenta. El. sus{ine elanul oricarei actiuni sine face sé- [ simjim alaturi in efortuile noastre. Aspectul sau creator tocmai de aceea este coplesitor, caci nu este vorba despre o creativitate de tip artistic sau filosofic. ci despre una foarte Speciald: de tip cantitatiy in planul cunoasterii umane. Nimeni altul in afara lul nu a stocat evenimente, fapte si intamplari in memoria Universulul (care este, de fapt, Memoria Divina) asa. cum a facut el, asifel incat, ori de cate ofi ne este greu, prin fugaciune si grin cedina. noi 88 primim ds acolo siarea sulleteesca sau idea care sa ne salveze. ii vom ruga pe arhanghelul Metatron sa ne conduca si sa ne sustina in orice mament al viol, ca ©& avem intotdeauna masura corecta a faptelor si a sentimentalor noastre. Tot astfel, i putem ruga, in timpul mecitatilor, s& ne Indice cand “destul e destul", dar si cand trebule s4 mai facem ceva peniru nol ingine sau pentru celal ase pun sau, avd fa eles cue td fare spate rep ple perso panda, eben seg, Bate fE"gemne Indie oct ean fan eta ves i nko ie ce hal tue specu por mln nf pep, ca pentru rugiciune gi cu multa since ibe a wubire ene Toernnt Sts ote ce dt or eee Mie ipl aes, pepe Bune i'n aie, cc ate baer ange ph coaa pe cats © Seb alm ia Teles) ochi pris custome Images npruc Nu gle ne un deal, a i Sete Rmcera furnace an | Sind de! cnege beret eet vd cpr radat inteaga fing. Rost votodata i Heese for scrai “iub ea, care va atrage grata spective finge acgelice asupra Yous Pe malurd ce simu prezenga chin a ingerulu. purep 8 recep. Is urmitoarea_ etapa Trchidet din now oehi gh cing. cata) lear ras specie fot ranam SSrcreel de. va pe care dori 8 0 rerolap. Gina spol e8!suntes: dein momenta in are olf caen ex a are Borate Gi totul este aga cum a dori. bun’ 1 ta Bln de Fecaoxsing yumnezeu 1 ingeruul cu care ag) comunicat, send or Schl 9 trecengradat lake seve Fi ater a inipirapile care vor apiren ca uyrmare a. rugicimior voasve, a conaneturie ae"vags care por ede mute’ on eopumsirl & ‘tree pe fare les pu i ‘ack cmp. ce rat, conser) ch pri hr trp coer ee fe nota int-un ele pe care va webu 37.vep (s indemdna ‘ALE exorcusmplu eebuie rat clic sir ing fara acpi eae ce Gr pcopus, fn af acger est seop. putes # Sats wer de seum tainte un nou Trinulatpreten dvn, care va tereu ait Te'vol ane! cand Beth hema, Va rugim ne Seley rere care a aon, reuse Gpcatiple bucurle vossre. pert 4 putea 38 Geeih’ In" contruare pe ear nat The be are afi poreYo gallagazin Ilie, 2000 = Revista Yoga Magazin, creati gi coordonatl de profesorl yoga yi de medici natirgti din Romania, oferd cidtorilor AS. Teg] 'Sistemul Yoga, care tezeste i amplificd in find calitiifizice,psihice, mentale gi spirituale precum vitalitae, senzualitate, voina, charisma, \compasiune, elocvenfi,inteligenta, infelepciune. Articolele noastre vi prezintd modalitijiconetete de armonizare i de accelerate a evolutici lindividvale: Hatha Yous, vindecare naturist, masaj, presopunenurS, meditajie, psihologie transpersonals, spiritualitate orientall. si loceidental. = Singura revisti de specialitate din Roménia, Yoga Magazin jacurajeazd dialogul deschis cu toate seotile spirituale din gar si din strainatate, precum si cu cei care practic individual, Abordémn un speetru larg de opinii si dorim sine unin forfele penteu afirmarea — in laceast lume tulburat— a une viziuni a armonie sa unitii spiritual CUPRINS Povestea mea Am ales Am ales sa urmez calea sufletului 5 sa urmez Terapii alternative - calea O noua disciplina de fronticra - i Sofrologia 7 sufletului Cunoastere si autocunoastere ~ Fenomenul de rezonanti 9 Meditate - 4 i Meditati ra mortii 12 ‘Brancusi ee : Celebrit ‘sau zborul Brancusi sau zborul spre ctemitate 14 YOGA PENTRU AVANSATI - eternitate Ayurveda - Plantele si scxualitatea 17 j Tantra Yoga ~ Traditia misterioasa a Tantrei 20 bf Revelapii - Dumnezeu este dincolo de iluzie 2 ' Maestri spirituali - Shivananda ~ Sufletul ubirii 25 Din tainele practicilor stravechi - Mauna(II) 28 vais - | Siddha Siddhanta 30 | Asana - Supta Angushtasana 32 Ree pei ai | Kriya Yoga - z Kriya scarii de la Pamant la Cor 3. | Yoga in lume - izvor de lin. iste Arta, aceasta Yoga sovera 3 nn Varia ~ reer) Masajul erotic oriental 3 eee en ect Posta redacfiei 4 & Slsona Ce crezi, merita sa devii infinit? Vasul s-a lovit de aisberg si e gata si se scufunde, Sunt pasageri care inci isi numiri bancnotele, care inci plinuiesc cu mare pasiune tot felul de lucruri m&runte, care inc& igi vorbesc unii altora ftiri s& se asculte. Tu ce faci? Criza lumii actuale e semn ci avem nevoie de reformularea valorilor. Caci orice sfarsit vesteste un inceput. Era Varsitorului — pe care o anunfa toate stiinfele oculte — reprezint’ o realitate cu centrul in spirit. Esti pregatit? Mai mult decat un set de tehnici care invioreaz trupul, mintea i inima, YOGA dezvaluie fesitura secreti a lumii. Legaturile nevazute dintre lucruri, Misterul profund al viefii. YOGA aduce o viziune atotcuprinzitoare si trezeste, astfel, starea de libertate esenfiali a fiinfei. Radicina striveche a cuvantului yoga inseamné jug“ sav ,a uni“, a fuziona, ,a pune la unison‘: omul cu Universul Divin céruia fi aparfine. YOGA este diapazonul care ifi di tonul perfect. iti place si cAnti? Doar lectura tratatelor yoghine $i stocarea unor informafii de 24 de karate e prea pufin. Prea putin este si practica asidud a procedeelor invaijate dac& viaja noastri nu incepe s& reflecte chiar in gesturile si actiunile cotidiene stralucirea revelafiilor pe care le “Cec Oi [itileren Ce crezi, merit si devii infinit? TALON CONCURS 3 NUME ADRESA. PRENUME TELEFON Yoga Magazin vi invit si participati la acest concurs avand ca premiu un abonament valabil pentru o luni — care include 8 sedinfe de masaj si 4 sedinfe de relaxare impotriva stresului — oferit de Centrul de siniitate LIMAN 2000. Completati si decupati/xeroxafi talonul aliturat, apoi trimiteti-l pe adresa redacfiei: Editura Sophia, revista Yoga Magazin, str. Franklin nr.16, sector 1, Bucuresti, specificnd pe plic "CONCURS LIMAN 2000", pana la data de 15 august 2000. Cistigatorul va fi desemnat prin tragere la sorfi si va fi contactat telefonic! iE [deprimare, spunefi-va: .Apartin \Divinulul si nu pot esua”. |Tuiuror sugestiilor negative. ‘chiar dacd voi cddea, ma voi ridica iar”. Tururor impulsuritor de a renunja si de a servi alti ideal, mai marit, explicay-te: este singurul adevar ‘care. imi! poate implini sufletul; voi suporia toate incercdrile si toate [probele, pind voi ajunge 1a] capatul edltoriet divine Tata ce infeleg [fidelitate fat de Lumina si faya| ee Hacae ee ecuAuohindy) Y 0: gaMagazin EDITOR: S.C. EXTAZ S.R.L.~ EDITURA SOPHIA Str, Franklin, nr. 16, et. 11, ap.6, sectorl, BUCURESTI tel/fax: 01-314.77.08 ‘e-mail: sophia@dnt.ro DIRECTOR: prof. Yoga Claudiu Trandafir Director editor: Catalin latic Redactor sef: Rodica Pumiche Redactori: Oltea Mutulescu, ICodrin Nicolau, dr. Maritena Galea |Consultanfi de specialitate: prof. Yoga Dan Bozara Andrei Petrescu Procesare text & corecturi: Gabriela Mihalache Colaboratori: Elena Godeanu, ‘Veronica Godeanu, Gabriela Ambirus, ‘Nicu Papanoviei, Flori Hina Fotografit: Decebal Giurei ‘Tehnoredactare & design: Alexandru Benga, Vietor Sfirlea Difuzare-vanzAri: Ciprian Hrises, Emil Giulay, Nieu Ene Publicitate: Florin Hira [Secretariat Mirela Vingeler, Maria Tesoi»Am ales sa urmez calea sufletului® Ana Vinerean Pentru foarte mulfi oameni, un eveniment destul de comun, pasibil sa se petreaca oricui, poate parea, privit din interior, catastrofal, deoarece el devine grav prin intensitatea cu care este trait. In astfel de cazuri, energia care ne duce la 0 aparenté disperare sau pribusire devine, in realitate, energia care trezeste in noi aspiratia de a ne depisi limitele si de a trece, pentru totdeauna, dincolo de teritoriul suferingelor si al limitarilor prin suferinge. SS sn anul 1994, in urma unei boli suflet, dar micindndu-m& dupa aceea [ex suprapusi peste o si mai réu, marcati de ideca c& sarcin’, am suferit un soc. In pacatuisem ca nimeni altcineva pe starea in care ma aflam, am infeles cé, lume. undeva, am gresit fata de Dumnezeu, altfel nu mi s-ar fi petrecut ceva atat Daca avefi o credinfa_ de dureros. In acele momente |-am puternica, rugat pe Tatil Ceresc si ma ajute si Dumnezeu vi ajuta traiesc, ca pitinfii mei si nu sufere, gi e nici s& nu le fie rusine cu mine. sa urmafi ‘A urmat o perioadi in care am drumul cel bun depins de tranchilizante, de cafea si de figtri, si in care nimeni si nimic nu reusea si mi scoati din disperarea in care cizusem. Mergeam la bisericé impreun’ cu prietenii, uneori la ortodocsi, alteori_ la cultele neoprotestante (baptisti, penticostali), alinandu-mi pe moment durerea din Dupi aproape doi ani de la acel eveniment, am intélnit un birbat despre care nu stiam prea multe, gi despre care, ulterior, colegii lui au venit si-mi spun’, cu un aer cumva stnjenit, c& el se comporti cam ciudat, c& nu m&ndinc’ deloc came, ck este yoghin, $i multe altele de acelasi fel. Contrar asteptirilor lor fnsi, am simpit atunci un interes in plus fata de birbatul abia cunoscut, | situatie reciproct de altfel, c&ci si el mi-a impartasit_sentimentele. Nu am indriznit si-1 intreb nimic despre |) Yoga, dar lam’ admirat foarte mult, iar in cele din uma chiar m-am Iindragostit de el, ceea ce Nu cred ci am asteptat ceva de la acel om, cu atét mai mult cu cat eu cram din provincie, iar el locuia in capitald, dar am infeles foarte repede c& vreau si practic gi eu Yoga. Am inceput si mi interesez de cursul organizat de MISA (Migcarea de Integrare Spirituala in Absolut), dar toati lumea mi sfituia si nu ma due acolo, pentru ci este vorba despre un fel de sect, si pentru c& voi deveni si eu la fel de ciudata precum cursanfi Unii erau chiar foarte violenfi in incercarea lor de a m& convinge, gi mirturisesc 8, uneori, chiar reuseau sk mi sperie. Pe barbatul pe care il jubeam nu m-am incumetat si-1 intreb nimic, altfel m-as fi scutit de multe indoieli gi temeri gratuite. Afirm astizi ci, ori de cate ori este Vorba despre un cult religios sau despre 0 scoal spirituald, este bine si VA ducefi fir si intrebaji pe nimeni, pentra cil doar singuri veji afla adevirul, iat, dact aveti o credint& putemici, Dumnezeu vi va ajuta de fiecare dati st alegeti drumul cel bun, sau, mai corect spus, drumul care vi este necesar pentru nivelul de evolutie la care va aflafi in momentul alegeri De exemplu, in cazul meu, intrucat devenea tot mai presanti nevoia fnterioara de a gisi adevarata spi ritualitate si adevirurile fundamentale ale viefii care si mi scoati din mentalititi invechite, Dumnezeu mi-a scos in cale tot mai multe persoane care practicau Yoga. S-a petrecut, altfel spus, un fenomen de sincronicitate, datoriti ciruia am decis s& renunt la tot ce ma lega de oragul meu natal si si mA mut la Bucuresti, M-am inscris la curs, dar fnceputul a fost foarte greu, intrucit noul serviciu nu-mi lisa timp tocmai pentru ce mi interesa.Fara ajutor divin, transformarea mea nu ar fi fost posibila Acest fapt a fost inst 0 proba — infeleg eu astizi — care mi-a pus la incercare tiria alegerii gi aspirafia. Dup% dows luni» am gasit un serviciu mult mai bun, care mi-a permis si-mi rezolv absolut toate problemele ce apanuser’ datorité schimbarii de domiciliu, si care, de data aceasta, nu m& mai impiedica deloc sa vin la curs. De felul meu nu sunt deloc tenace, consec-vent’, incre~ zitoare in forjele proprii sau, cum se spune, dintr-o bucata ‘Acum, privind in urma, infeleg ca, far ajutor divin, aceasta schimbare radical% din viafa mea nu ar fi fost posibila. O singura clipa de indoiala dac& ar fi aparut in sufletul meu, in aspirafia frenetica de a salta definitiv din mizeria de care ma isasem coplesiti, atunci ag fi pierdut totul. Dumnezeu este infinits Gratie ~ adica iertare, sprijin, ocrotire si iubire; dac& realizim ce anume se peterece cu noi, dack percepem c& lumea este intr-o dinamici permanent& in care fiece schimbare anunfi salturi de valoare la nivelul inimii noastre, atunci suntem salyafi. Descoperim ceea ce invayim la gcoald, la orele de roman’ sau de filosofie: cd omul este, deo- potriva, o flinja de lut si o fling divind. Depinde numai de noi care dintre aceste fiinfe ya lua amploare. Fiinfa de lut ne duce cilitre moartea incontestabili a inimii si ne separi definitiv de Lumind, in vreme ce fiinfa divina ‘ne duce la trezirea sufletului Toate acestea le-am infeles dupa ce am venit la curs. Mai corect spus, acum le pot pune in cuvinte, cici infelegerile existau si inainte, dar erau parcd adormite, sau amorfite, aga cum ne trezim uneori din somn: ne privim mana, stim ci ¢ a noastra, dar ea nu raspunde nici unei comenzi, cici ¢ amorfita. Am infeles c& nu am picatuit, am infeles ci greselile ne ‘mobilizeaza, si c8 cel mai mare rau este sa nu iubesti si si trdiesti fri credinf’. Yoga nu este o sect, c&ci ea nu ristilmiceste nici o invagatura; dimpotriva, sistemul filosofic pe care se sprijini este foarte apropiat de crestinism; de aceea siatrage atafia oameni. Si acesta este motivul care, odata constientizat, m-a ficut si aleg pentru totdeauna acest drum. Este o cale spirituala care, cel pufin pe mine, m-a limpezit, m- a inseninat si m-a transformat. $i doresc tuturor, indiferent daca in viaf’ au trecut prin mari reusite sau prin chinuitoare momente de cumpani, si aib’ o astfel de experienf’ spirituala salvatoare. © tagavat-Gita sau chiar ca EDecalogal biblic, ind, adeseori, 0 adevdraté scoala de conduité leivicd, intelectuald, morald, relajionald si es lod asupra invaaturilor ei, realica nu doar perenitatea adevarurilor k eral Ie zece cauze ale regretului Objiidnd un corp uman liber gi bine inzestrat, cea ce ele dificil, ar fo cauzi de regret si ne epuizim in (egeabs) aceasta vais, 2. Obfindnd acest corp uman pur, liber, bine inzestrat dificil de dobiindit, ar fi nt-adevar o cauza de regret ;murim ¢4 un om ignorant (nereligios sau nefericit oe In Univers, invadat de gril acest = Accasli Viaif umand in Kali ‘Yuga (epoca Jintunericului spiritual), fiind aya de scurtd si de inibitoae, ar fio ea24 de reptet duct ne-am petrece- lo unmrind scopuri gi cercetri lumesti, efemere. “4. Peopriul nostro sprit find natura esenfil8 absoluta, Inecreat, ari‘ cauza de regret sil lisim si se scufunde 1 mocisla iluziilor um jacstul spiritual (guru) flind ghidul care ne ‘pe calee spritualé (a practicit sistemnului Yoga), flocataldevogret dich pear separ dee nantode (prin starea de Samadhi). a profunda gi hotitile ferme eonstituind ‘are ‘conduce Ia emancipare. (prin Telepeios ‘descoperité in sine on Springs aes (gun), ar fo catt2A de regret sd 0 risipim, mai ed fel a pe 0 marfé doctrins suprema “a al experienjei milenare fun motiv de regret si resimjim i renagterea au foe la nesfirst ‘icluriatit de extraordinare, incit au fost parinfii nostri la un moment i find perioada de dezvoltare a ilitifilor de exprimare i a minjii ), ar fio cauza de regret sd ne-oirosimO noua disciplina de frontiera - Sofralogia dr. Gabriela Ambarus In deceniul sase al secolului XX, profesorul de neuropsihiatrie Alphonso Caycedo de la Universitatea din Barcelona a realizat un studiu practic asupra efectelor nebanuite ale hipnozei terapeutice. Calatoria sa in Orient a facut ca fiinta umand si misteriosul siu corp, ale cérui enigme Scapa in mare parte medicinei clasice, sd-i aparé de aceasté dati intr-o alté perspectiva, vasti si mult mai complexa. Astfel cd, in 1960, el a prezentat 0 noué stiinja de frontiera, SOFROLOGIA. fel, logic’ - a acestui sofrologie: tehnici de focalizare pe procedee de relaxare prin sugestie, eveniment a fost infiinjarea mentali de tip Raja Yoga, tehnici dinamic& sau medicamentoasd, la care unei scoli de sofrologie, care si aplice tibetane budiste gi tehnici Zen detrezire se adaug’ relaxarea progresiva a lui imediat programele medicale de a congtiinjei specifice gcolii Rinzai. Jacobson si trainingul autogen al_—_Iui recuperare psihicd a bolnavilor. Ea este Schultz, Toate acestea riman, totusi, constituita din medici special pregatiji Modalitafi inspirate abordiri parfiale, fragmentare, ale teoretic. si practic, 5i Sa ocupat. cu din filosofia si practica relaxirii -yoghine complete elaborarea unor mijloace fiziologice, Hatha Ye (havasana). psihologice si fizice apte s& provoace eee Bine stpinita si adaptati, sofrologia modificari benefice in fiinja umana, cu Sofrologia_conduce fiinfa ciitre poate fi aplicata in toate domeniile scopul de a ameliora si de a vindeca realizarea echilibrului launtric prin medicale, de la stomatologie si diverse tipuri de afectiuni. Medici ¢liminarea tensiunilor fizice si psihice, dermatologie, pani la cardiologie si scolii sofrologice au o dubli formatie: inlesneste o mai bun& cunoastere de traumatologic. Insi domeniul predilect occidentalé, cunoscind in profunzime sine si confer 0 viajé armonios raméne cel psihiatric, in special cel al anumite fenomene impropriu numite integrati in ritmul originar al Naturii tulburarilor nevrotice, anxioase gi “hipnotice”, si orientald, Caycedo Mame din care tofi ne extragem seva $i obsesivo-fobice. Sofronoterapia urma oferindu-le informafiile si stiinfa energia. In timp ce softologia este 0 reste modificarea atitudinii pasive gi practica dobandite in anii sederii sale in disciplina, sofronizarea sau procesul inactive a bolnavului fafa de boald $i India si in Japonia, In acea perioadt, el softonic reprezint 0 modalitate faa de obstacolele pe care le intamping, a fost inifiat de maestri Raja-yoghini capabilA si antreneze modificarea prin mentalizarea pozitiva pe care o din Himalaya, de lama tibetani si de nivelului de constiin(&, aga incdt putem realizeaza sistematic, trezind gi maestri Zen japonezi. S-au conturat, afirma c& starea soffonicd este 0 stare dinamizéind starea de optimism si de astfel, tei linii fundamentale care se side veghe relaxati. Sofronoterapia se _incredere in sine Us" ediati — si, intrun afld, de altfel, la baza scolii de bazeazi pe metode psihoterapeutice si(QUE Pacientul este implicat activ in vindecarea sa De asemenea, profesorul Caycedo a abordat 0 nomenclaturi nou’, independenté de orice filosofie sau compromis istoric, urmarind si inlature efectul de team’ si de semiparalizie emotional. ce apar atunci cfind pacientul afl ck va fi hipnotizat. Asupra hipnozei au planat si inet mai planeazi foarte multe suspiciuni ale oamenilor de stiinf, ale misticilor si ocultistilor, suspiciuni care nu determind nicidecum bolnavul si se incredinjeze unui asemenea procedet terapeutic. Din aceasti cauzi a fost preferat termenul de sofrologie in loc de hipnoza, i de stdri sofronice in loc de tari de hipnozd, termeni care sunt mai fideli realitatii $i mai semnificativi. Sofrologi precum Platonov si Abrezol Raymond consider’ ef, prin cuvant, pot fi influenfate unele functii neuropsihice, idee intalniva, de altfel, siin Yoga. In acest fel este posibil s& se modifice conexiuni mentale create anterior si si se distrugi vicioase cercuri patologice. Terpnos Logos este un termen introdus de Caycedo in softologie, pentru a diferentia procedeul stu de cel al sugestiei si pentru a explica realizarea procesului sofronic. Practic, subjectul se autoconvinge si accept rafional o idee pozitiva cu valoare terapeutic’, ceea ce este contrar fenomenului folosit in hipnoza, tehnici prin care el este pus intr-o posturi complet pasiva si receptiva. Medicul sofrolog si pacientul coopereazi asadar activ ca stirile de constiinga ale bolnavului si treactt in mod gradat de la nivelul patologic la cel obisnuit si, in final, la cel sofronic, Procesul de sofronizare cuprinde cinei etape: pregatirea, inducfia, aprofundarea, activarea fenomenelor infrasofronice, desofronizarea si dialooul Pregatirea presupune 0 izolare senzoriala relativ prin amortizarea zgomotelor, absenfa_iluminatului violent, ambianta calm& si pozitia relaxati, cu ochii inchigi. Inducfia implici utilizarea Terpnos Logos-ului care fixeazi atenfia pe recitalul medicului, ceea ce face ca ‘mentalul s& se concentreze din ce in ce mai intens asupra problemei de solufionat. Mintea devine din ce in ce mai receptiva la sugestiile pozitive gi capabilé si plonjeze in starea softonica. Aprofundarea presupune testra gerea cdmpului de constiint& la nivelul Corpului constientizat, avand intreaga musculaturi profund relaxata gi o stare de calm profund. ‘Activarea fenomenelor infrasofro- nice se realizeazi dup procedee precise, odati cu cresterea consi- derabila a sugestibilitatii subiectului. Desofronizarea si dialogul tepre- zint& o etapa extrem de important, care trebuie desfaigurati lent si atent, pentru a evita reactiile — uneori dezagreabile - precum angoasa, agitafia, tahicardia, frisoanele etc. Este absolut obligatoriu ca, in final, medicul si fie sigur c& pacientul a ajuns in starea de veghe. Inducerea procesului sofronic se poate realiza. prin mai multe modalitifi: asocieri libere, inducerea viselor, scrierea automat’, expresii picturale, jucarea unor roluri, tehnica de traumatizare, regresia_memorici, tehnica globului de cristal gi a oglinzii, inducerea conflictelor experimentale. Terapia conduce Ja dilatarea constiinfei Metoda fundamentala este, insd, relaxarea dinamicdé a lui Caycedo, care cuprinde tehnici psihofizice orientale minutios selectionate, printre care se numira Neti Kriya, Trataka $i Pranayama. Acestea se desfasoara in treitimpi sau grade, fiecare pe perioada unei luni de antrenament in grup. Fiecare’ exercitiu se executt zilnic sau de trei ori pe lund, sub \drumarea unui sofrolog. Primul grad confine tehnici traditionale de Raja Yoga. Al doilea se apropie de anumite tehnici budiste tibetane, iar al treilea cuprinde elemente inspirate din Zen-ul Japonez. Dupd parcurgerea.gradelor, pacientul igi elaboreazd o metodi proprie din tehnicile care ise potrivese cel mai bine, sipe care le va utiliza zilnic, minimum 20 de minute. Demn de remarcat este faptul cd, in urma procesului sofronic, nu apare amnezia specific’ hipnozei clasice; dimpotriva, subiectul este capabil si constientizeze fiecare transformare apAruti in cAmpul sku de constinté, din ce in ce mai dilatat Totodatiy. sofrologia _ofera pacientului o metodd proprie, pe care © stabileste impreuni cu medicul sofrolog si. pe care o aplict, obligatoriu, zilnic. Mai ‘mult decit _ sofrologia, antrenamentul yoghin individual ofera nenumérate posibilititi ca, in virtutea informaiilor teoretice dobandite si a practicii adecvate, si ne rezolvim singuri eventualele probleme de Sinftate, gi sii ajutim si pe alfii si acioneze la fel, firs a depinde de cineva sau de ceva. Acest lucru devine posibil datorit& anihilirii incfrcdturii karmice proprii prin practica si prin efortul personal pe calea Adevarului. Prin stridania sistematic3, prin regimul alimentar gi prin. controlul mentalului, el igi anuleaz’ gradat karma negativi, objinind, — treptat, _vindecarea definitiva, fir riscul ca boala si revini, Tatd de ce este esential ca, in procesul vindecdrii, fiinja si aibi 0 atitudine activa, \constructiva gi creatoare care, de cele mai multe ori, 0 ajutl si-si depigeascd suferinjele si si triasc&, plind de ‘infelepciune, in armonie cu legile Universului.©INOMENUL ZONANTA Aspecte fizice cu semnificafie esoterica (1) Una dintre legile fundamentale ale Universului fizic in care trdim este cea a rezonanfei. Mai mult decdt atdt, insd, ea este si una dintre legile fundamentale ale Creatiei Divine si motiveazd, pentru aspirantul la spiritualitate, cea mai mare parte a evolutiei sale. Grafie acestei legi, el realizeaza de ce anume se confrunté cu anumite experiente de viafa, de ce in jurul séu sunt anumite persoane si nu altele si de ce o schimbare radicala de atitudine sau de mentalitate atrage o transformare semnificativa pentru el a orice concept, cel de rezonanfa prezinté ‘mai multe niveluri de manifestare si de intelegere, de la cel mai grosier ~ cel fizic — si pani la cele mai inalt- spirituale, esoterice. Pentru a cunoaste si a infelege in profunzime acest fenomen tainic, il vom aborda din punctul de vedere al stiinfei — mai exact, al mecanicii fizice — si vom evidenia conexiunile ce se pot realiza = prin analogie - cu domeniul cunoasterii esoterice, oculte, autentice. in linii foarte generale, oricine aude cuvantul ,,rezonanji isi imagineazi doua sisteme vibratorii care oscileaz (vibreaz) cu aceeasi frecvenfa sau cu frecvenfe foarte apropiate, si intre care se realizeazi un transfer reciproc de energie si de informatie, sistemul cu energie (mult) mai mare impunandu-si frecventa. In viafa de toate zilele, acesta este cazul prietenilor sau al grupurilor umane - care se asociazi in virtutea unui univers interior asemin3tor sau a unui ideal comun, cei mai puternici exercitdnd un fel de fascinafie sau de atracfie fafi de cei mai slabi. Faptul este bine consemnat in gandirea popular’, sub forma proverbului Spune-mi cu cine te insoesti, ca sai spun cine esti. Nu in ultimul rand, grafic rezonanfei, ajung si fie impreund maestrul (,sistemul” cu energie mai mare) "si discipolul (,sistemul” cu energie mai mica), practica spiritual urmand si-i aduct pe améndoi Ia unison, si, in final, s& triasck amandoi, in ‘mod constient, starea de rezonanfai cu marile Sfere de Forfa din Univers. Vibrafia universal omniprezenti este suportul intregii manifestari Injelepjii au afirmat c& intreaga manifestare nu este altceva decit energie vibratorie. Materia este, de fapt, lumin& condensat, injelegind aici prin lumin’ ~ Energia Divina Primordial, nediferentiat, care yeoboara” (isi diminueazi freeventa, 18e condenseazi” - deci trece de la 0 forma de existent mai subtilé la una mai grosierd), realizind, astfel, Creatia (diferentierea), Daca, totusi, noi sesizam clare diferenfe intre obiectele i fenomenele pe care le experi-| mentim prin intermediul sim-| turilor, aceasta se datoreazal faptului cf, in cazul tuturor| acestor obiecte si fenomene| (toate fiind, in esentl, vibrafi) diferd, de ia caz Ia caz, doar caracteristicile acestei vibrafii universale si omniprezente. Toate cele menfionate pani acum demonstreazi clar cf, asa| ‘cum afirmi toate scrierile sacre ale omenirii, Divinitatea este prezenti in tot si in toate, fiecare! Iucra confindnd in el Scénteia| Divini de viati, indiferent_de| prof. Yoga Dan Bozaru manifestarea si infafigarea sa exterioar’. Stiinja a constatat si ea acelasi_lucru, accepténd in final existenfa arhetipurilor universale la nivelul tuturor regnurilor viefii (cum ar fi, de exemplu, arhetipul oului sau al seminjei). Savanjii si-au dat seama de unitatea a tot ceea ce existé, dovedind & totul € manifestarea unei Unice si Supreme energii atotcuprinzatoare. Totusi, cele mai inalte descoperiri stiinfifice actuale s-au oprit aici, Pird a preciza care este sursa gi natura esenfiald a acestei energii, Materia este dotata cu constiinta Acest Iucru nu trebuie si ne mire ‘ns prea mult, c&ci rAspunsul la astfel de intrebiri depiseste domentiul stiinfei, aga cum se prezint& ea la ora actual, gi asta pentru-ci — in toate demersurile lor ~ savanfii au ignorat (bau au fost determinafi sé ignore) un aspect esenfial: acela de constiint ‘Asemenea arhetipurilor, constiinfa existd si ea la toate nivelurile viefi, de la cel infinitezimal la cel macrocosmic.De altfel, doctrinele secrete ale Sivaismului din Casmir chiar afirma ci stotul este Constiinta” (caitanyam ima). C&utind o explicate stintifics a fenomenului biologic prin care ngile celule preiau aceleasi functii si se distribuie in aceeasi structura ca si cele vechi, Lyall Watson — cel care a descoperit, impreun’ cu J. Crick, molecula de ADN, motiv pentru care améndoi au primit.Premiul Nobel ~ afirma cd acceptarea de catre cercetitori stenfei unui cmp vital (generat de ‘Acest fapt dovedeste ci materia gandeste” permanent, ci ea este westratd. cu o anumits capacitate creatoare, fapt care si explicd evolutia ‘materiei in univers, pe absolut toate nivelurile de constiing’. Injeleptii, spre deosebire de savanti, cunose sursa si natura ultima a energiei rante omniprezente. in tradifia spiritual tantricd din Orient, ea este it Sakti sau contrapartea femini a principiului cosmic masculin Si (Pura Constiinta). Siva si Sakti — cele dou principii polare fundamentale — creeazi, prin fuziunea lor, inteaga manifestare, fiecare regasindu-se, in esenja, in orice lucru, fing sau fenomen, tot asa cum parinjii se regasesc in urmasii lor. Caracteristicile fizice ale vibratiilor au semnificatii esoterice Energiei vibrante i se pot descrie caracteristici de la cele mai grosiere la cele mai subtile. Referindu-ne doar la prima categorie (caracteri fizic), ne putem forma o imagine intuitiva — chiar daca limitata — asupra alcétuirii generale a intregii Manifestari. Din punct de vedere fizic, orice vibrafie ¢ caracterizata de urmatoarele marimi: —amplitudine, frecvent (periodicitate), faza. Manifestarea fiind, in esenti, doar energie vibratorie, ea se diferentiaza la infinit, in functie de caracteristicile vibratiel. Fiecare dintre cele trei marimi fizice care caracterizeaza o vibrafie are 0 conotafie esoteric’ importants, dup ‘cum urmeazi: © amplitudinea este legat’, proportional, de aspectele de intensitate, fort, putere, impetuozitate; marie, cantitate; in fizicd se cunoaste c& 0 vibrafie cu amplitudine mare tinde si influenteze fenomenele ce se desfaigoard pe o arie foarte extinsa; tot astfel, un maestru spiritual autentic are capacitatea de a _induce transforma benefice la nivel planetar, © frecventa are legatura nemijlocita cu itatea, rafinarea, sub- tilitatea, discemaman- cu cat frecventa unei vibrafii devine mai mare, cu atit entitatea pe care aceasta (vibra- fia) 0 defineste se rafineazi, dobiindind un nivel mai nalt de cconstiingss © faza este strins legatli de aspectele de ordine,._coerenitd, intre doud vibratii nu exista diferente de faz (defazaj), prin fuziunea lor (nterferenta) rezultd o noua vibratie, ale rei caracteristici fizice depagesc suma mirimilor ce descriu _vibratiile componente; este cazul tuturor situafiilor in care un grup de persoane actioneazi la unison intr-o activitate spirituala, rezultatul consténd in generarea unui imens camp de constiinta — cu efecte benefice asupra intregii planete; de _asemenea, capacitatea oamenilor de a fi in faza si dea actiona la unison fost de multe ori probaté, de-a lungul istoriei, in momente decisive pentru dezvoltarea fiectirui popor (revolutile, razboaiele de independenfa ete), cénd ei au intrat in rezonanti cu energiile cosmice ale ‘transforma, ale salturlor calitative. Fenomenul de rezonanta este fundamental in Yoga Din cele expuse pénd aici reiese clar cA, datorita faptului c& tot ce exista in manifestare este vibrate, rezonanya este un fenomen de © important covarsitoare, el permitand transferul energici de la sistemele vibratorii cosmice (cvasi-infinite) catre cele finite, ‘in cazul nostru —cele terestre. lata, deci, cc secretul evolutiei spirituale accelerate consti in utilizarea constienta a fenomenelor de rezonanta cu sferele infinite de energie beneficd din Univers. Un mod simplist de a privi tot ceea ce exist, dar util in a ne facilita Injelegerea, este sA considerdim c& orice obiect, orice entitate este un oscilator.fn aceasta situajie; tot ceea ce se petrece in noi si in afara noastra este rezultatul interactiunii continue dintre acesti oscilatori care vibreaz’ cu diferite frecvente, amplitudini si faze. De exemplu, de fiecare dati cind trim intens 0 dorinfi, noi devenim un oscilator, emitind anumite vibrafi, motiv pentru care atragem, prin rezonanfa, condifiile favorabile implinirii ei. De aceea chiar se si spune uneori, despre oameni care stiu si fructifice oportunitiile, c& au noroc”. In realitate, ins, ei sunt puternic focalizati pe ce ii preocupi si, de stiu si foloseasci in mod corect si eficient situafiile in care se afl’. La antipod sunt fiinfele cu géndire negativa, pesimiste, lipsite de incredere in fortele proprii; acestea vad in jurul lor doar necazurile, tristefea, neajunsurile, Ele ajung sa atraga — prin rezonanja = evenimente nefaste. Nu degeaba spune un proverb c& sourta este opera celor puternici si scuza celor slabi Vibratiile respect principiul polaritatii Din punct de vedere fi: sunt de dou’ tipuri © vibrajii care se propag’, numite unde, fenomenele corespunzitoare acestora purtand numele de fenomene ic, vibrafiile ondulatorii; acestora._ le este caracteristic faptul ci prin intermediul Jor se transmite energia dintr-un loc in altul, ele stind, astfel, la baza multor fenomene tainice din Univers, intre care putem menfiona telepatia; © Vvibratii care nu se propaga, numite oscilafii (vibrajii), fenomenele corespunzitoare lor purtind numele de fenomene oscilatorii (vibratorii) si find definite prin aceea ci posed’ 0 energie a lor proprie, intrinseca. Deci, ack privim _intreaga manifestare ca fiind energie vibratorie, atunci aceasta (energia) va fi de dou’ feluri @ energie dinamict, in miscare manifestatoare (legati de fenomenele ondulatorii); @ energie static’, _potentiala, concentrati (legatii de fenomenele oscilatorii, Se poate observa cu usuringa reflectarea — si la acest nivel — a principiului fundamental al_polaritayi (dualitajii) dinamice a manifestiri, exprimat de diagrama yin-yang (@): existé doui tipuri de vibrafii corespunziitoare celor doité aspecte ale migcarii (dinamic& si static&), si cfrora Te sunt asociate dou tipuri de energie = cinetica si, respectiv, potentiala, aceste aspecte fiind fntr-un permanent echilibru dinamic.© MAKTUB B Coelho Co Maestral spune: ,Dack 0 decizie trebuie luata, este mai bine si o ii i s& te ocupi apoi de consecinge. Nu pofi sti dinainte care vor fi acestea, Artele divinafiei s-au dezvoltat tocmai pentru 1 fi de folos oamenilor, nicidecum pentru a ghici’ viitorul, Ele’ confer sfaturi minunate, dar prea pufind profetie. In rugiciunea Tatdl nostra, se spune: Facé-se voia Ta. Agadar, cand ‘Dumnezeu ne aduce in situatia de a ne confrunta cu o problem’, tot El ne oferd si solutia. Dacd artele divinatiei ar fi fost capabile si ghiceascd viitorl, | fiecare profet ar fi fost instarit, | cisitorit gi fericit.” 2 Discipotul s-a apropiat de maestrul siu si i-a spus: ,.De ani si ani caut Tluminarea, Simt ci sunt foarte aproape de a o atinge. Vreau $4 stit, agadar, care este urmatorul pas.” Pe tine cine te intretine? Te: intreb deoarece eu nu am invajat inca simi port singur de grit, si am noroe cu parinfi, care ma ajuté si acum a spus maestrul Dar acesta este doar un aminunt, Priveste soarele direct, timp deo jumatate de minut” ~i-a cerut el $i iscipolul [-a ascultat. Cand jumatatea dde minut a trecut, maestruli-a eenut sa- i desctie cdmpul care i inconjura.,.Nu-| T pot vedea, soarele mi-a afectat| yederea” — a spus discipotul. ,Omul ‘care cauti doar lumina fn vreme ¢2-51 neglijeazi responsabilitijile nu va atinge niciodata Tuminarea. Iar él care isi fine ochii fix in lumina soarelui, in final va orbi” —i-a rispuns maestrul C2 Discipolul i-a spus maestralui »Mi-am petrecut cea mai mare parte a Zile gindindu-ma la lucruti la care tear} trebui si ma gindeso, dorind ceea ce n= ar trebui si dorese si ficind planur pe| care n-ar trebui si le fac,” Maestrul lea invitat sé se plimbe impremnd cu el prin pduricea din spatele casei, Pe drums: 4 oprit si i-a ardtat o floare, intrebandu- | daca ii stie numele. ,.Belladona = a rispuns discipolul ~ si ucide pe oricine méndncé frunzele." ,.Dar nu ucide pe rnimeni dintre cei care doar 6 privese sau o observa — a spus maestral, Tot la fel cum dorinjele negative mu te pot afecta absolut deloc daci nu te Tagil H sedus de ele.”MEDITATIE Meditatia asupra mortii Rodica Purniche Pentru emul contemporan, moartea ca eveniment existential reprezinta o tragedie suferinfe la nivel emotional, mergand chiar pand la dereglari ihice. Aceasta educaie deficitard pe care gsi provoacé mari psih ‘0 mostenim de doud milenii cel pugin a pus in umbré semnificatia spirituala a morfii, fenomen experimentat orice aspirant la Manifestare, Spiritul trece prin multe lumi si spatii ale devenirii, 1a sfargitul cAlatoriei sale cosmice el intrénd in Iumea material, sub forma unei fiinfe umane care posed tun corp fizic ce va fi, de-a lungul existenjei terestre, vehiculul necesar tuturor acfiunilor sale. De-a lungul acestei_metamorfoze de origine divin el traverseazi, practic, toate Elementele necesare intrupirii sale - intr-o expansiune a viejii de la planurile cele mai subtile pani la cele grosiere: Eterul (sau chintesenja) genereaz& Elementul ‘Aer; Aerul, la randul stu, genereazi Elementul Foc; acesta va da apoi nastere Elementului Ap&, care, in cele din urma, duce la aparifia Elementului Pamént. in clipa intoarcerii la sferele celeste, intreag’ aceasti expansiune reface — in sens invers insi ~ acest traseu, Elementele resorbindu-se unele in altele, iar Spiritul eliberdindu-se din strnsoarea Materiei pentru a reveni la spiritualitate inainte de a renaste in Lumea Diving, Fiintele umane ar trebui sé trateze nacest eveniment ca pe o simpla trecere dintr-o condifie existentiald in alta. Daca nu ar fi fost asa ceva, marile culturi nu ar fi dezvoltat ceremonialuri atdt de importante. Iatd, in aceste pagini, o posibila modalitate de a ingelege finalul fizice, terestre, precum si semnificatia magica a morfii simbolice. atunci cind ne apropiem de f, momentul morfi agadar, Elemental Ge Pamint, greu, tangibil si solid se resoarbe in Elementul Apa. Lipsiti de contactul fizic care ste insigi esenfa Elementului S{Pamint, ne cdutim refugiul i faptul ci mintea noastri inc’ Ey functioneazi. ‘Cand Apa se resoarbe in Foe gi y(circulatia corpului inceteazi, jerdem controlul asupra mini gi ne ciutim refugiul in emofii, ¢ gandindu-ne probabil la cineva pe care il iubim sau fl urdm. Focul se resoarbe in Aer si toate sentimentele BAY de cilduri, pasiune, entuziasm, de Fy’ crestere sau de bucurie a vietii inceteaz’, #9" oferindu-ne experienta expansiunii. Cand, in final, Aerul se resoarbe in Eter, pierdem ‘ultimul sentiment de legaturd cu lumea fizicl, Trebuie si urmim Lumina a randul siu, Eterul se resoarbe, in final, in nadi-ul central, Sushumna, Lumina interioara straluceste gi dualitatea fuzioneazA in intensitatea unicititii. Este aseminitor cu starea de a fi simultan absorbifi intr-un bazin care confine att apa clocotitt, cét si ap inghejatt, sau cu starea in care speranta eliberirii gi frica de nebunie coincid. Dact am practicat anterior meditafia si am trait starea de dhyana, atunci experienfa nu va fi nowa pentrs noi si vom putea patrunde in stiri de constiinf’ tot mai inalte, Dac am practicat dar nu am objinut rezultate concrete, vom fi capabili, totusi, s urm&m lumina, adica s& ne indlfim int un plan superior. Refineji ins& cB, fir practica meditafiei, experienfa este prea puternica pentru majoritatea oamenilor, ei intorcndu- se dup’ aceea la starea lor confuza, devenind din now inconstienfiUn ghid real pentru muribund si pentru cei din jur -a Iungul timpului s-au redactat multe lueriri care D= dovedit adevatate manuale pentru muribunzi, precum Cartea egipteand a morjlor sa Cartea tibetand a morfilor, ca mijloace de ajutorare in diferitele etape ale procesului' mori. De fapt, fiecare mare culturk gi civilizafie @ avut foarte bine pus la punct acest important ritual de trecere a Sufletului dint-o lume in alta, ceea ce ne indreptljeste si credem ci societiiletraditionale arhaice se raportau la evenimentul morfii ca la o mare sirbitoare, cchivalent& Eliberari spirituale ultime. ‘Astizi aceste cArji sunt un ghid real, att pentru muribund, cat si pentru persoanele din jurul lui, ajutindu-i in asa fel incat tofi s& aibi acces la o stare de constiintl superiors ‘Aldoux Huxley, de exemplu, a folost gio alti metoda. In timpul viefii a experimentat droguri psihedelice pentru a-si induce o stare superioari de constiinji pe care si 0 poati recunoaste gi utiliza in momentul morfi. Ascefii crestini dobandesc detasarea ractica meditatiei, ca modalitate ajutdtoare de finfelegere a Trecerii intr-o alt& lume, ar trebui si fie cat mai mult posibil perfectionata, prin raportarea la un guru, la Sinele Suprem sau direct la Dumnezeu. In tradifia budistd tibetan, meditajia asupra morfii este recomandati oricirui inceptitor pe calea spiritual’. Se spune ch ca este mai eficientt chiar gi decat meditatia de comuniune cu zeii, Practicantul nu trebuie si uite ci va muri si cd va experimenta procesul morfii, cand corpul isi pierde caldura, iar respirafia devine dificila. in final, trupul nu mai este decit un cadavru care induce teams si pe care cei vii il indeparteazi, Contemplarea’ unui cadavru constituie 6 metoda de a objine infelegerea detasirii (vairagya) si a puterii de digeriminare (viveka), iar, in final, a morfii insisi . In traditia crestin’, contemplarea morfi reprezint& o parte din practica multor igrupuri mistice. Ascejii crestini isi experimenteazi moartea prin meditajii, pornind de. la viziunea vieyii ca Etem Prezent, Sfaintul Ignatius de Loyola, de exemplu, a recomandat aceasta in cartea sa Exerci spirituale. Suntem inundafi de dragoste maginafi-va c& trupul dumneavoastra este mort, rigid, Jest El nu va mai aparfine. VA aflafi intr-o singuratate absolut, experimentafi-o, deci, fir refineri.. Putefi plange, pute striga sau puteti si faceti orice dorifi. Cand afi ‘obosit, oprifi-vi si ascultati. Va aflafi la propria inmorméntare si toati familia dumneavoastri, prietenii si cunoscufii sunt prezenji. Aceasta poate fi ultima dumneavoastri ocazie de a spune ceea ce vrefi si spunefi, aga ci lisafi deoparte toate inhibitiile si toate ecranele protectoare, si spuneji exact ceea ce simfifi. Nu mai conteazi ack iubifi, dact uriji sau dac& ati gresit; acum conteazi numai sé spuneji celor prezenfi cea ce avefi pe suflet gi in d Privigi-va apoi corpul si gandifi-va ce v-ar plicea si facefi daca afi avea o a doua sansi de a trai. VA puteti dori si ZX) Arhetipul Pitta este reprezentat de femeia pasionala,, focoas’, curajoas’, ‘care trdieste intens orice clipa si care | face dragoste din priviri, Tubiréa ei |ardenti inflicreazi imediat inima ‘oricirui birbat. Este foarte receptivi la stimuli vizuali si la frumusejea fizica. fi place jocul amoros care ‘mimeaza o lupta si igi supune iubitul la nenumarate probe pentru a-i testa |puterea. Face dragoste intr-un ritm intens, cdruia fi rezist’ doar un biirbat plin de vigoare. Are o mare putere de transformare a propriei safe fiinje, precum si a ‘mediului, un control foarte bun asupra corpului stu fizic, metamorfozindu-se la dorinté. Dovedeste o vointi puternic’, inteligenf& si un ascutit spirit de observatie. Define arta de a incita si de a trezi interesul sexului opus. ‘Va prezentim in continuare céteva plante care induc rezonanja cu arhetipul feminin Pitta, si care favorizeazi procesul de transmutare a potentialului sexual Busuiocul cerbilor — este guvernat de Venus. El trezeste curajul de a te confrunta cu propriile instincte gi elimin’ astfel frica de sexualitate. Este indicat femeilor care igi refuuzi libertatea de a trii plenar bucuria dragostei si care, din punct de vedere fizic, se confrunta cu boli ale aparatului reproducitor (de exemplu, amenoree sau crampe menstruale induse de frig). Cuisoarele — guvemate de Soare, incilzesc inima si trezesc pasiunea. Sunt indicate femeilor caracterizate de riceald afectiva si de teama de a manifesta iubirea, si care, {in consecinfa, se confrunt’ cu afectiuni localizate la nivelul toracelui, datorate in general frigului (de exemplu, afectiuni respiratori). Ele inkatura ingrijorarea si purificd mintea prin focul iubirii. Femeia care le foloseste isi sporeste capacitatea de a atrage interesul fiinfelor de sex opus Salvia — este 0 plant profund purificatoare gi este recomandati femeilor care se tem de propria lor putere creatoare sau cu un subconstient in care s-au sedimentat gi fn care stagneaz multe emofii negative. ‘Scorfisoara — este o plant solari care incilzeste corpul, in special regiunea toracelui, stomacul si circulajia. Induce 0 anumita stare de iubire inflicdrati si dinamism afectiv; trezegte totodatd dorinja de a proteja si dea imbrafisa cu calduré (din punct de vedere auric) fiinfa iubiti. Este indicaté femeilor care, pe un fond de fricd sau de anxietate, dezvolti fenomene de _insuficient& circulatorie (extremitayi rec, vinefii), anorexie (lipsa poftei de méncare), ricealA.Arhetipul feminin Kapha confer profunzime itate afectiva Arhetipul Kapha este reprezentat de femeia, cu forme pline, debordand de vitalitate, cu 0 privire bland’ si alunecoasi. Ea trieste usor stiri de orgasm gustativ gi poate innebuni de plicere la un parfum bine ales. fi place s& adulmece — corpul iubitului. Sentimentele ei ating profunzimi de nebanuit, amintind de adancimile linistite ale oceanului Pentru a simfi aceasta, ea are insi nevoie de timp, birbatul care doreste sho cucereasc’ trebuind si dovedeasca perseverenfi si constant {in atitudinea tui, Induce cu ugurinja iubitului ei 0 stare de pace si de implinire afectiv’. Are un calm imperturbabil, este ribdatoare si compasiva, ‘si dovedeste un real sprijin pentru partener, atunci cénd el trece prin momente dificile. Este cea ‘ai fidel& iubita. Plantele prezentate mai jos trezese anumite calitifi ale arhetipului feminin Kapha gi au capacitatea de a amplifica si de a tonifia potenialul sexual. Lemnul dulce ~ este recunoscut pentru efectul siu puternic vitalizant, fiind foarte recomandat femeilor cu constitute mai firava, care dorese se implineasci din punct de vedere corporal. Aceasti plant’ induce sentimentul impicirii cu sine si al plenitudinii interioare, care reprezint’, de fapt, cheia impliniri fizice. Nalba — este 0 plant guvernati de Venus si are un remarcabil efect de regenerare psihic& si fizic&. Induce o stare de blandeje si de liniste interioar’, fiind indicat, din acest motiy, femeilor aspre, excesiv de dure sau de agresive. Osul iepurelui ~ este o planta tonicK aseminitoare ca efecte cu lemnul dulce, foarte utili femeilor slabite, epuizate din punct de vedere fizic si psihic din cauza tensiunilor interioare. Aduce 0 pacificare a conflictelor care scindeazi fiinja, creand o stare de unitate launtricd. Pentru a vi trezi anumite aspecte specifice unui arhetip, trebuie si va alegefi una sau mai multe plante pe care si le folositi_sub forma de pulbere, minimum 7 luni de zile, astfel: 1g de 4 ori pe zi, menfinut sublingual timp de 20 minute si apoi inghisit eu putind apa. ‘Nu in ultimul rand, este bine sk vedefi in care arhetip va. incadraji. ca manifestare afectiva si comportamentala, pentru a sti ce calititi trebuie si dinamizati si ce defecte sau excese trebuie si climinati. Folosirea plantelor reprezinté, la ‘un anumit nivel, 0 cale de evolutie spirituala, cici, prin intermediul lor, intrim in rezonanfi cu armonia Naturii, devenind noi insine mai armoniosi. © prin practica Yoga |2. Originea ultima a migedrit, 3. Prima aparitie a viet |preconceputi a naturi constiinges, in general. liberului arbitru. Enigme fundamentale ale Universului pe care stiinfa nu le-a putut niciodat explica, dar care pot fi intuite si infelese Kiuntrie 1. Natura ultima a materiei si a fortel sau energie, l4. Finalitatea destul de clar si de evident IS. Aparisia primordialdé a simplei senzatii si a 16. Ratiunea si gandirea, impreund cu originea liimbajului care este intim legat de acestea. 7. Problema complexa si aparent misterioasd a’ Esenfa cunoasterii divine| consti fn integrarea simultani fin constiinfa aspirantului a lurmitoarelor patru afirmafi: 1. Lucrurile sunt asa cum sunt. |2. Lucrurile sunt asa cum Inu sunt, 3. Lucrurile sunt si aga cum sunt si asa cum nu sunt, 4. Lucrurile nu sunt nici asa cum sunt, nici asa cum imu sunt PRECIZARI ] | laarticolul Vindecarea herpesului din Yoga Magazin nr.17 | Medicina traditionala multi- milenara Ayurveda recomanda, in terapiile pe baz de plante, ca rémediile sa fie administrate sub forma de macerat sau pulbere cel mai adesea.| Maceratul se obtine lisand plantele uscate si bine maruntite ‘in apa rece (preferabil de izvor) timp de 6-12 ore, Pulberea de planti uscati se administreaz’ sublingual, fiind tinuta astfel 20 de minute, dup’ care este ‘inghifité cu putin’ apa. Pentru o mai bund infelegere, revenim asupra articolului din numarul 17 al revistei__noastre, reformulénd cdteva’ indicatii, din perspectiva ayurvedic& gi yoghina. Macerat anti-stres Folositi 4-6 linguri de | amestec din plantele macinate fin, la | litru de apa rece. Se fin in apa la 20°C timp de 6 ore, apoi se strecoara maceratul. Se consumé zilnic, timp de cateva siptimani, dar gi ori de cate ori Va simtiti stresat. Fitoterapie | Lasnicior (Solanum dulcamara) -| extern: comprese cu macerat 60g/ Pelin (Artemisia absinthium) — vin | diuretic din 125 g pelin pulbere| ‘macinata fin, macerata 5 ore in vin alb, apoi strecurata (2 lingurite pe zi) Sapunariti_sau_ciulin rosu’ (Saponaria officinalis) ~ intern: macerat de frunze (5 ore) 30g/1, 4 pahare/zi ~ extern: cataplasme cu frunze roaspete strivite sau comprese | cu macerat de frunze (5 ore), 100 g/ | Talpa ursului_(Acantus mollis) | bai cu macerat, 5 ore in spi | 1a 20°C.‘Metode practice de dezvoltare a personalitigil s1 a constiinget Traditia misterioasaé a Tantrei prof. Yoga Dan Bozaru In Occident, tantrismul are un impact extrem de diferit de la om la om. Fiingele evoluate intuiesc, insd, in aceasta invajaturd existenja unei reale cai de salvare spiritual a omului, iar _ fiingele obisnuite il recepteazd ca pe o colecfie de practici sexuale menite a revigora instinctul deja vidguit al Vestului poluat, stresat si imoral. Rubrica pe care o inaugurim astézi se vrea o revelare a valorii inestimabile a Tantr A aparut acum aproximatiy 7000 de ani in primele secole ale erei crestine a inceput s& se manifeste gi si se dezvolte pe teritoriul Indiei de ast&zi o migcare spiritual’ caracteristic’ ce se deosebeste foarte mult de curentele spirituale precedente. Ea se asociaz&, pe de o parte, anumitor credinje $i practici magice populare, iar, pe de alti parte, celor mai inalte si esoterice invatituri si revelafii inifiatice. Cunoscuti sub numele de tantrism, migcarea reprezint& sinteza principalelor curente si orienta spirituale hinduse, nuanjele sale impundnd-o cu _precidere timpurilor noastre. Desi orientalisti de renume plaseazi originile tantrismului cAtre secolul al Vil-lea d. Ch, marturii gi tradipii orale ne determina si credem ch aceste origini sunt, de fapt, mult mai vechi. Unul dintre argumente este acesta: un astfel de curent spiritual, avind o extindere gi o viziune asupra intregii Creafii cu totul extraordinar, nu se putea concretiza gi dezvolta cu 0 asemenea rapiditate nici chiar in.mai multe secole. Marele ganditor hindus Sri Prabhat Rainjar Sakar (cunoscut sub numele stu spiritual de Sri Anandamurti) precizeaz’, in urma studiilor efectuate, ci Tantra este o stiinf& spirituald foarte veche, apiruti in India acum aproximativ 7000 de ani. Este fesiitura Universului Cuvantul tantrism deriva din cuvantul sanscrit tantra, care are un sens primordial de ,sistem” si, mai vechi inci, de ,Jesituré”, ,urzeala”. Tantra provine de la ridicina tan-, care inseamn’, la modul foarte general, .a intinde”, ..a continua”, 2 multiplica”. Mircea Eliade alege dintre multiplele sensuri ale cuvantului tantra pe cel de ,succesiune, desfisurare, proces continu”. Astfel, {ntt-o prima traducere liber’, tantra ar insemna ,ceea ce extinde cunoa- sterea”, cea ce poate duce la extinderea constiinfei individuale spre sferele superioare ale Macro cosmosului”, infelegdnd prin aceasti ultima formulare Creajia infinita. Alte interpretiri ale cuvntului tantra mai sunt menfionate ca ,,trup, corp” (deoarece sistemul tantric insist asupra practicilor ce angreneazi corpul); ,,intindere” (deoarece ampli- fick facultatile de perceptie subtila); ofringhie” (pentru c& legitura intre tantric gi zeitatea adorat’ devine foarte stréns&); harp’ (exprimnd muzica si frumusefea sistemului ca’ atare); nocultare” (deoarece atat doctrinele, cit si procedeele sale riman foarte secrete). Cel mai cunoscut sens al cuvéntului tantra, inst, este acela de ,rAzboi de uurzealA”, sugerénd existenta a doua ‘principii cosmice, masculin. $i feminin, care, interactionand perma- ‘ent, genereazi si resorb fra incetare intreaga Creafic. A fost primita prin revelatie divina Scricrile tantrice nu au fost concepute efectiv de cineva anume, ci perecpute prin viziune de cAtre mari infelepti, avatari ai Divinului, si apoi revelate omenirii. Fiecare dintre aceste scrieri este caracteristic& unei anume epoci sau unei anumite diviziuni ciclice a omenirii. Bibliografia tantrick este extrem de bogat’; existi sute de serieri numite tantra, majoritatea in limba sanscritA si tibetan’, apartinand atat influenfei hinduse, ct $i celei budiste. De obicei, tantra-ele se prezintA ca un dialog intre SIVA si consoarta lui, SAKTI, care este PARVATI. Aceste texte sunt impartite in doud mari categorii sau clase:Metode practice de dezvoltare a personalititii si a constiingei aoe) de discipol, iar cel care rispunde este SIVA, in calitate de invajitor spiritual i {i apartin -Nigama-e, atunci cand SAKTI, la randul ei, este cea care explicd si ofer’ ‘invapatura ceruté (de exemplu: Nigama sunt _expuse ‘invigiturile generale, precum si modul jin care trebuie urmate practicile prezentate. In ansamblu, tantra-ele se ‘ocupa de aproape toate subiectele care pot preocupa fiinja umand De _asemenca, tantra-ele_oferd ‘multe elemente si instructiuni vind multiplele moduri de vinajie, folosind astfel stiinga altor ramuri, cum ar astrologia, fiziologia subtila.a infei_umane (accentuand asupra plexurilor nervoase, chakra-cle, din structura subtila a omului), disciplina spiritual, tehnici de control al respiratiei (prescrise in special in Hatha Yoga sa Yoga fizica), arta ,,alchimiei interioare” (a transmutiri_ si sublimarii diferitelor energ din corp). Multe dintre texte se Yjocupa aproape in mod exclusiv de erotica mistic’, ele constituind adevarate tratate de sexologie pentru care, de altfel, Tantra Yoga a si devenit foarte cunoscut dar, din pacate, eronat interpretati de cea ‘mai mare parte a Occidentului. E o cale de salvare spirituala prin iubire ‘Tantrismul a patruns inifial in India sub forma oralA. Spre secolul al XIV-lea .Ch. au fost menfionate primele scrieri precum Guhya-Samaja Tantra si Hevajra Tantra. Din altele ins’, s-au plistrat numai fragmente. Acesta este cazul lui Rudrayamala Tantra, poate cel mai complex tratat in ceea ce priveste sistemul tantric; un altul ar fi Kularnava Tantra, iar altul Mahanirvana Tantra. Numirul precis al scrierilor tantrice existente in zilele noastre nu este cunoscut cu precizie, in listele care menfioneazi textele hinduse gasim cfind 64 de tantra-e, cand 84, cind 108. Apoi mai exist8 sute si poate chiar mii de alte tantra-e apirute ulterior celor originale, cat si diferite comentarii si aprecieri ale acestora, unele numrind doar céteva pagini. Dac vom mai include si anumite texte ale canonului taoist si tibetan, mare parte din el find de natura tantric’, numarul scrierilor existent creste vertiginos. Oricum ins, conteazi mai putin, din punct de vedere statistic, cantitatea acestor scrieri. Cea ce conteazA este faptul cf ele au supraviepuit timpurilor, si c& au ajuns pani ta noi, tntrun ‘moment. in care omenirea chiar are nevoie de 0 metodi eficienti de transformare interioara si de salvare spiritual. Am putea spune c&, intr-un cuvint, importanfa scrierilor tantrice consté in aceea ci ele reprezis adevirate manuale ale _ practicii spirituale, deoarece este cunoscut faptul c, in prezent, problema care se pune este cum sé realizim la modul igilor, indiferent innobilarea fiintei umane prin sexualitatea sacralizata Filosofia tantrica include toate nivelurile Universului si da © extrema important astrologiei, biologiei, parapsihologici, saa, ae ees ieee sexualitifi De fapt, experienja ‘sexuala, ‘considerats unificarea Eternalui masculin cu Etermul feminin, are un loc important in tehnicile gi procedurile tantrice care sunt cel mai adesea profund erotice. Tantra este o disciplind complex, 0 metoda exact’ si o profunda analiza bazata pe practicai, este 0 sting’ despre difentele aspecte ale Supremei Constiinfe si ale céilor de a o realiza BazA a acestor tehnici, sexualitatea este supust une discipline rguroas,deoarce s sic cd secretul viefii eteme consta in controlul enegici sexual. ingelegerea aitudini,tntrice fa de sexuaitate cere 0 minte deschist go orientare cite sacru a iniregii existent Ci care se menfin inchistagi itr-o mentalitate puritand care considera sexul in Dec eerie eR ae complet sansa unei evolufii extrem de rapide. Pentru a asimila invafaturile tantra-ci trebuie sd infelegem analogiile dintre fina umana si Univers. Din aceasti perpectiva sacra, scxualitatea luce la o scart mult redusd un permanent i. beac proces cosmic care manifests intregul Univers din Absolutul Divin ‘Transcendent. In accasti nou’ viziune, dispare pentru ca cl, practic, nu exista, find inlocuit cu fericirea ‘extactic’ si cu iubirea plenard. Actul sexual devine fuziune amoroasa profunda, spiritualizantt si forma unei discipline meditative. Nu exist, asadar, in’ tantra, nici obscenitate si nici ponografie, ci numai simbolism si frumusefe rafinatS. Imaginea unui barbat si a unei femei intr- © fuziune amoroasi nu este consideralé impur. Dimpotriva, a este imaginea unui adevérat ritual cosmic. Bérbatul care | adori femeia are o atitudine complet diferits de cea a unci | persoane obisnuite care realizeazA un act sexual. Femeia este | {ransfiguratintr-un simbol viu, find manifestarea pe Pémént a Mamei Divine a Universului (Parasakti). Transfigurat si ella randul siu, barbatul reprezintA intruparea Principiului tem masculin (Siva). Beatitudinea sexualé ridicati la nivelul transcendent al unei experienfe psihice extraordinare, cu caracter spiritual, reflect atunci fericirea inefabild de naturd cosmic subtilé, cunoscuta ‘in Yoga drept Ananda (beatitudinea cosmica).REVELATUL Dumnezeu este dineolo de iluzie Totul in jurul nostru este consecinja @ ceea ce suntem. In stadiul ultim nu mai suntem diferiti de Dumnezeu; suntem totul, ceea ce inseamnd ca suntem si in film, si in afara filmutui si filmul insusi. In constiinja unificaté nu mai o diferentie la poalele muntelui, apa Jae ra pur si limpede ca un. cristal, iar poteca atdt de Intortocheatt, inedt nu puteam privi frumusejea riului din teama de a nu ‘rece pe lngi semnul nostru — 0 us pe o parte a stincii, Aceasta ni se spusese si chutim, Dar care stinc& oare? Gangele igi intinde cheile pe o distanya de o sutd de mile de la izvorul siu din Himalaya, iar stinci se afl peste tot Cred c& am gisit!” — a. strigat cineva din spate. Ultima cotiturd a potecii ne adusese aproape de marginea canionului. Privind cu atenjie, oricine putea infui. existenja unei clrirui inguste conducind eatre o sl in stinc&. Ne-am tras la marginea potecii urmand tofi cinci cériruia pentru a-I gisi pe cel care avea cheia. Ni se spusese s& cluttim un sfant, tun ascet batrdn care triise mul}i ani in acel loc. Se afla acolo 0 barack ripinat’, dar nici urm& de sfint in interiorul ei, ci doar un célugir ténar care ne-a spus politicos ci maestrul stu nu este gi nu va fi disponibil pentra cdteva ore. Apoi am vazut ci usa de la pestera sfiintd era atét de roasd, incat cidea din balamale iar lacttul c&zuse de la sine. Am impins-o si ea s-a deschis scérfaind; induntra se afla un tunel. Ne-am strecurat unul dupa altal prin intuneric; tunelul devenea din ce fn ce mai jos si mai strémt, ca.un puf de min’. Am mers cam 0 suti de yarzi fnainte de a ajunge intr-o inc&pere in care s4 putem sta din now in picioare. Nu aveam lumini cu noi; doar o razi subfire a soarelui mai penetra inc& din Tumea exterioaré. Imediat ce am patruns invaceasté inc&pere, tandrul cilugir a impus ticere. Absolutul se reveleaza cand orice altceva este uitat Mii de ani acesta fusese un loc de meditatie, incepand cu legendarele timpuri in care infeleptul Vasishtha se oprise aici. Vasishtha a fost cel care I- 2 inifiat pe prinjul Rama in tainele meditafiei, sarcina dificila avind in vedere ci Rama era un zeu, $i iat-ne acum nu doar intr-un loc sacru, ci in cel mai sfint dintre cele sfinte, Mari spirite ale Indiei au vrut si trezeasc& in mine mai mult decit uimire, si am avut parte de multe inifieri mistice fr8 a simfi ins& nimic. In aceasti pester ins’, simjeam c& Jumea nu mai exist pentru mine. Cu ‘mare greutate mi-am putut aminti poteca intortocheati de deasupra Gangelui, dar citeva minute mai trziu, agezat pe podeaua rece, cu ochii finchisi, toatl eilitoria era uitatd Acesta este un loc potrivit pentru a-L cunoaste pe Dumnezeul ultim, care se reveleazi cand orice altceva este uitat, Fiecare om este legat de lume prin mii de fire invizibile ale activitayi mentale: timp, loc, identitate si toate experienjele trecute. In intunericul pesterii, am inceput si ma detasez de toate acestea. Puteam merge pand intr- acolo incat sa uit de mine? sTotul in jurul vostru este un fragment — ‘spunea un maestru discipolilor sai, Mintea _voastra acumuleaza aceste fragmente clip’ de clips. Cand credefi c& stifi ceva, va referiti doar la o particied din trecut. Poate o astfel de minte si cunoascd vreodata intregul? Este evident c& nu.“ Era ca si cum lumea nu ar mai fi avut limite Dumnezeul ultim cuprinde_totul Pentru a-L cunoaste, trebuie si ai o minte adecvat’. Intr-o zi, in timpul ‘unei plimbiri, filosoful Jean Jacques Rousseau a fost aruncat cu bruschete de pe cal gi a lesinat; cAnd gi-a revenit, se afla intr-o stare ciudata.Era ca si cum lumea nu ar mai fi avut limite si c& el era o picdturi de constiing& plutind in acest vast ocean. ‘Acest sentiment oceanic - metafori utilizata si de Freud — era impersonal; Rousseau se simfea fuziondnd cu totul —cu pimintul, cu cerul, cu tot ceea ce exista in jurul sau, Traia extazul gi se simfea liber in aceasti stare, care a ‘recut repede dar care, totusi, I-a impresionat atat de mult, incat a rimas marcat pentru tot restul viefii. {in pestera lui Vasishtha, oamenii au trait acelasi sentiment vreme de milenii, iar acum il trdiam si eu. Aceasta nu implica nici 0 acfiune constient din partea mea, Era. mai mult ca o amnezie, Mintea omului este ca un dispozitiv automat de trezire fntr-un hotel, care nu inceteazi niciodati si-gi transmit’ mesajele. Mintea mea este lini de mii de fragmente ale memoriei _avand legatur’ cu cine sunt eu. Unele sunt despre familia sau despre serviciul meu, altele despre masina sau despre casa mea, despre biletele de avion, bagaje, rezervorul de benzin’ pe jumatate gol — intreaga tapiserie a vietii care, cumva, nut se leaga intr-un fntreg coerent. Prelucrand aceste _informafii, mintea mea m& asigura in mod constant c& sunt real, c& exist. De ce am nevoie de aceasti siguranji? ‘Nimeni nu-si pune aceast’ intrebare cat vreme este prins in suvoiul nestavilit al viefii in care ne aruncim, acceptindu-i astfel realitatea. Dar trimiteti_ pe oricine in pestera lui Vasishtha, si aceste fragmente ale identitigii isi vor incetini ritmul. Memoria igi inceteaz& strafulgeritrile, pentru a ajunge la ce? La nimic. La un vid li activitate. La Dumnezeu. it de orice Scara spiritual trebuie urcat& treapta cu treapta ALL gisi pe Dumnezeul Ultim, Suprem intr-o incipere goala — iat’ experienja penta care ficatorii de miracole {gi sacrific’ intreaga lor putere, in locul celui mai inalt extaz, se obfine vidul, Dumnezeu este atat de intangibil, incat El nu poate fi definit prin nici o calitate. Nu poate fi caracterizat prin nimic. In stravechea traditie indiana, acest aspect al spiritului este definit doar prin negatie. Dar nu o negatie nofionala, ci o numire prin negatie parent’ a Etemului, a Unicului. Aici_Dumnezeu _ este neniscut, nemuritor, neschimbator, nemigcat, nemanifestat, incomen- surabil, invizibil, intangibil, infinit. Acest aspect al Divinitafii nu poate fi conceput nici micar ca lumin’. De aceea, pentru mulfi vestici, El este aseminat cu moartea. Dar ,fird viata” nu face parte dintre atributele aparent- negative care fl descriu, Vacuitatea confine potenfialul intregii vieti si al tuturor experienfelor. Singurul atribut pozitiv prin care acest ultim aspect al Divinitatii poate fi caracterizat este fiinjarea sau pura existenf’. Nu are nici © importanla cat de imensi. devine aceasti vacuitate, ea exi ajuns pentru a da nastere intregului Univers. Misterul stadiului ultim este c& vacuitatea poate masca infinitatea. Dac& am percepe aceasta etapa de la inceput, realitatea unui asemenea Dumnezeu nu ar fi posibila pentru noi, fiindca nu am avea nivelul necesar de infelegere a realitajii Lui. Scara spirituali. trebuie urcat& treapti cu treapt. Acum, ednd am ajuns suficient de sus pentru o privire de ansamblu, seara nu ne mai trebuie, Nici ea, nici alt sprijin, si nici macar mintea. Ca stadiul ultim si existe cu adevarat in noi, este necesar un Fispuns corespunzitor din partea ereierului. In mod subiectiv, noi stim c& existi oameni care au trait experienfa unitifii, in care observatorul devine cel observat. Au existat cazuri de autisti care trliau un sentiment att de complet de amalgamare cu lumea, incat era necesar s& ating copacii pentru a se asigura ck ei exist’; poetul Wordsworth, de exemplu, 2 avut aceastli experienfi in copilirie. El se referea la clipe ale timpului”, la jmomente din timp” in care 0 senzafie Supranaturala I-a fiicut si se simt& suspendatin imortalitate - adici el inca exista, dar altfel decat ca fiint& aflati in timp gi spatiu. in unitate inceteaza toate diferentierile Cercetitorii au studiat cazurile de epilepsie, afectiune in care pacientii resimt sentimente nefitesti de pierdere a identitijii, dar deloc luate in considerajie atunci cand vorbim despre revelarea lui Dumnezeu sau despre rdspunsul sacru, aga cum il numesc eu. Undele _ cerebrale modificate gi starile subiective nu mai afecteazi capacitatea minjii de a fnfelege si de a cuprinde Intregul. fn mod obiectiv, aceste stiri tree dincolo de miracol prin faptul c& persoana nu face nimic pentru a modifica realitatea; ea doar o priveste. Sub aceast’ privire, legile naturii se ‘modificd mai profund decat in cazul miracolelor. Sa va dau un exemplu: recent, o cercetaitoare in domeniul fenomenelor para-normale, pe mume Marilyn Schlitz, a dorit s& afle daci exist fenomenul celei de-a doua vederi. Ea a numit experimentul —_,observatie camuflata”, urmirind s& constate cafi dintre subiectii experimentului se fintorceau pentru a vedea cine fi priveste, si i-a observat dintr-o alta camer, prin intermediul unei camere video. Astfel, fiecare persoana devenea cumva constient& ci este privitd, chiar daca acest privitor nu era fizic prezent in aceeasi inc&pere. Pentru a nu se baza pe presupuneri subiective, ea a utilizat un dispozitiv aseminator detectorului de minciuni, care miisura chiar i cele mai slabe schimbari in reacfia pielii la curentul electric, Experimentul a fost un succes — ‘mai mult de dowd treimi dintre subiecti au prezentat modificari in conducti- bilitatea pielii atunci cand erau observati de la o anumiti distangi. Marilyn Schlitz si-a facut cunoscute rezultatele, afland cu surprindere c&, in acelasi timp, un alt cercetator procedase si el identic, dar firs a objine nimic. El folosise exact aceeasi metoda, fir insd ca vreun subiect si prezinte fenomenul vederii duble.a Can Practic, nimeni nu ficuse nici o diferent’ intre a fi privit si a nu fi privit. Marilyn Schlitz a fost dez- amigitd, dar indeajuns de increzatoare pentru 4-1 invita pe celilalt cercetator in laboratorul ei. Cei doi au repetat experimentul, alegand subiecfii in ultimul moment, pentru a se asigura c& nu va fi nimic in neregula. Ea a objinut, din nou, aceleasi rezultate, dar, cand: si-a consultat colegul, el nu a obfinut nimic. Acesta a fost un moment extraordinar. Cum era posibil ca doi oameni si faci exact acelasi experiment, ins& cu rezultate atat de diferite? Singurul rispuns viabil, dup Marilyn Schlitz, trebuia si se afle in cercetitorul insusi Rezultatul depindea de cine esti, Din cate stiu eu, acesta este cel mai_bun /anevoie pee in cu limitativ, all Sana ae /reflecta. ae nfei_ ca rezultat la care s-a ajuns in a verifica dac& observatorul si observatia pot deveni o unitate, Aceasti fuziune se afla in inima raspunsului sacru, deoarece in unitate inceteazi toate diferentierile, toate separitile. Totul in jurul nostru este rezultatul a ceea ce suntem Existé argumente privitoare la realitatea acestui rAspuns, unele pro, altele contra. Cele contra se centreazi in jurul ,,sindromului timiditii”, in care fenomenele strani refuzi si fie fotografiate. Totul — de la fantome si pana la fenomenele OZN — este atestat de oameni care trec fri nici o problemi de detectorul de minciuni si, totusi, cind se pune problema fotografierii acestor fenomene, nimeni nu teuseste. Argumentele pozitive provin de la experimente de genul celor _clasice, _executate la Departamentul de inginerie Princeton fin anii °70, in care subiectilor li se cerea 8% priveasca fix un dispozitiv care indica, la intmplare, cnd 0, cand 1, cunoscut sub numele de ,,generator de numere aleatorii”. Sarcina lor era aveea de a-gi folosi mintea, pentru a determina dispozitivul si indice mai mult 1 decat 0, sau invers. Nimeni nu a atins acest dispozitiv si nimeni nu i- a schimbat programul. Rezultatele au fost surprinzitoare. Folosind nimic altceva decat atentia puternic focalizat’, cei mai multi au putut influenja in’ mod semnificativ rezultatul. In loc s& afiseze un numir egal de 0 si de 1, dispozitivul a fost influenfat, in fiecare caz, cu mai mult de 5%, Motivul pentru cate expe- rimentul cercetitoarei Marilyn Schlitz este atit de important este acela ci ca a dorit o probit intimplitoare (care si nu o implice), pentru a fi imparfiala, si a objinut aceste rezultate, ce depindeau de persoana care conduicea testul, Rispunsul sacru este, asadar, ultimul pas ficut in aceasti directie: mu mai existi separafie intr observator, obiectul observat si actul observafiei in stadiul ultim nu mai esti diferit de Dumnezeu; esti totul, adica si in film, gi in afara lui dar si filmul insusi, In constiinja unificaté nu mai exist& nici o diferentiere. Noi nu-L mai creim pe Dumnezeu in imaginajia noastra, nici macar ca palida imagine a unei aparifi sfinte. Suntem una cu El. Elena Godeanu »ARTA* DE A TE SIMTI RAU SI SINGUR 1 Facefi o 2. VE simfiti vinoyat si susceptibil de 0) [pedeapsa pentru ca. 43, Nu vorbifi ew nimeni despre asta 4, Nu clutafi s-0 reparayi fo nici un fl, 5. Vi consumafi Haunt 6: Incepeti si fiji edt mai des singur sau din ce in ce mal izolat.. 7. Ramaneji in pat edt de-mult si visa coplesit de pesimism la lucruile sat ia stiri miounate pe care. simfifi cd nu le pute obtine.: 8. Vé consumati_ pint la. epuizare fora ek pea ok me ms ori ‘V8 simtip ep0i vitguit, debusolat si fra ost. 10, Pastrafi adesea accasté dramatic& stare interioara eat mai vie, dar vi purtat fls, fas de ceilali, crednducle impresia e& vi siti foarte bine. ‘: Tncepeti sf fiti din ce in ce mai nein- crezftori ince dia jurul dumneavoastrs. 12, Incet-incet, apar tot mai des montente ncéptinare hat dior deter lence 6 al merge la intlnir eu prieteni Vi subminajiy ‘prin critic, tendentios riuticioase ty superior imbatat de orgoliu, elutap st facest tou singur V4 bucurai cu sadisn cind reuyifi shi facet pe ceilaljis8 vA caute,uneor inutit “nd cineva vi ofer fn mod dezinteresat va} off vefuzafi cu agresivitate, 3. Dacé un prieten vi fntreaba ce mai facef simi fest yi tL mini cu impextinen 14, Ciind cineva se supari pe dumneavoasti 16. Vi page de aga-zisa rautate a oame-| ‘VA simpfi respins sau tgnorat cand} i sfatur, plin de superioritate si pune nf uneori chiar ou 0 satisfactie| riuticiosst, greselile pe care le face. 17, Remarcafi, oarecum uimit, ef incepeti si aveti react parancice pentru c& oamenit nu {v8 agrecazi gi, dack vi Se intimplé ceva ri simp ch acestaestotun atac detiberat al Lor I fadcess dumneavoasir. ‘AK. Simfiji Ch niciodaid aceasta ou’ se ictimpia din cauza dumneavoost. 19. oe lish mutt face nimie pent Sia eS oc soc mrocla 2. Sif cl dumneavoasid suntfisingur se conffunts cu 0 wilt de mare nefercie, ‘Nota: Daci, ajungind cumya in acest punct, putefi rade, totusi, de jdumneavoastra, Snseamn e& sunteti pe Jaramul cel bun, 31 ci, prin urmare, 0 ftransformare in bine inci mal este ca ting ss»A practicat medicina zece ani. La treizeci si cinci de ani i-au murit sofia si un copil. Atunci a lasat totul si a pornit pe jos, dormind pe marginea drumurilor, cersind din poartd in poartd, din Singapore in Himalaya. A fost bolnay doi ani de reumatism si de malarie, dar s-a vindecat prin practicile yoga. Acum e Sericit, caci pentru el nu mai exista nici durere, nici moarte, nici despdrjire, pentru cd dualismul este aparent si pentru ca singura realitate este Brahman-Atman, sufletul, unul si acelasi in om ca gi in Univers.” (Mircea Eliade) eS A fost intotdeauna primul Joi, 8 septembrie 1887, in primele ore ale dimineti, cfnd steaua Bharani se afla ia ascendent, s-a niscut un baiat in satul Pattamadai de pe malul réului Tamraparani, din sudul Indiei, Sri Vendu lyer, administrator financiar gi un mare Siva Bhakta (devot al lui Siva) gi Srimati Parvati Ammal, o femeie foarte credincioasé, erau fericifiip&rinti ai acestui ‘copil (al treilea si ultimul), pe care lau numit Kuppuswamy. a ‘Biiatul, inteligent si neastamparat, a dovedit inci din primii ani semne ale orientirii lui catre tyaga (renunfarea). Tubea oamenii i manifesta compasiune fata de cei siraci. ‘Adesea lua prijiturile si dulciurile din cas& pentru a le impart prietenilor, cdinilor, pisicilor sau vrabiilor, f8r3 ca el si le ating micar. De asemenea, obignuia s& aducd flori pentru ritualul Sive-Puja al tatdlui stu, La scoala superioari din Ettayapuram unde a studiat, Kuppuswamy a fost intotdeauna cel dintai si a céstigat in ficcare an premii. Avea 0 voce foarte plicutd si o memorie excepfionald. A inv&fat la colegiu! din Tiruchirapalli, unde a participat intotdeauna la conferinte si la piese de teatru. Studtile superioare le-a fécut la Scoala Medical’ din Tanjore, angrendnd o vointt si o stradanie iesite din comun, Vacanjele i le-a petrecut nu acasi, ci Ia spital, unde obfinuse permisiunea de a intra oricéind la sala de opera A fost intotdeauna primul la toate examenele si a avut Cunostinfe mai multe chiar si decdt medicii cei mai respectafi,fiind capabil s& rispunda, din chiar primul an de studenfie, la intrebiri pentru care studenfii anilor terminal nu detineau nici macar informagii sumare. Dupa terminarea studiilor a practicat medicina Ia Tiruchi, perioad’ in care a editat un cotidian medical pe care, de multe ori, I-a distribuit gratuit si pentru care nu a cerut nim&nui nici o contributie financi A avut darul vindecirii : Curand dup’ moartea tatilui su i-a venit chemarea ca medic in Malaczia, aga c& a pirisit India in 1913; ,Din fericire pentru mine — relateaz el - domaul Robins chiar avea nevoie atunci de un asistent care si lucreze Ia acel spital. M-a intrebat daca sunt in stare s& conduc singur un spital $i i-am raspuns dintr-o risuflare ci nu unul, ci trei spitale pot duce in spate odati.”” ‘Amabil, simpatic, plin de umor, infelept si cu darul vorbirii, doctorul Kuppuswamy a tratat si a rezolvat cu succes cazuri considerate incurabile. Indiferent din ce Jocalitate erau pacientiis&i,tofi afirmau acelasi lucru: c& el primise de la Dumnezeu harul miraculos al vindec&rii, la care s-a adiugat bléndefea, charisma si 0 personalitate impresionant. Cénd avea situafii grave, veghea si noaptea, iar in cazul siracilor, nu numai ci nu le intorcea spatele, dar de multe ori le d8dea bani penta méncare sau ca $8-gi achite taxele de spitalizare, Inima sa a fost la fel de pura precum zapezile Himalayei. Spiritul stu de sacrificiu si de Tenunjare I-au fécut si fie indragit de toatd lumea. Oamenii |-au numit cu drag , Sufletul Iubirii Desi era foarte ocupat la spital, Kuppuswamy s-a ingrijt mereu de sadiu-$i, de sannyasin- si de cergctori. Odati, un sadhu i-a dato carte, Jiva Brahma Aikyam de Sri Swamy Satchidananda, care i-a trezit interesul spiritual pana atunci latent in fiinfa sa. Acesta a fost inceputul; lui i-a urmat studiul Iucririlor, lui ‘Swamy Rama Tirtha, Swamy Vivekananda si Sankara, al cArfilor precum Imitatio » Christi, Biblia $i al literaturii Societatii Teosofice. A fost foarte consecvent in practica zilnich a asanclor i a rugiciunii, iar aprofundarea textelor sacre precum Bhagavad-Gita, Mahabharata, Ramayana a facul-0 cu 0 mare pasiune. Uneori interpreta, transfigurat, cantece devotionale. A practicat diferite forme de yoga, printre care si tehnicile secrete de Svara Yoga.a A renascut spiritual prin renuntare Dupa o activitate intens’, doctoral Kuppuswamy, a renunfat — asemenea prinfului Siddartha — la lume si, in 1923, a pardsit Malaezia, pornind spre India, Sufletul sau se purificase prin serviciul dezinteresat, profund altruist, fn slujba oamenilor, precum si. prin practici spirituale. $i-a inceput pelerinajul la Madras. La Benares a avut viziunea (darshan) lui Visvanath. A vizitat marii maestri si templele. Momentul semnificativ pentru evolutia sa spiritual’ este legat de data de de 8 mai 1924, cnd a ajuns la Rishikesh, unde a fost initiat de cftre Swamy Vivekananda in ordinul sannyas-ilor, primind numele de Swamy Sivananda Saraswati. Swamy Vishnudevanandaji Maharaj, conduct torul ashramului din Sri Kailas, a oficiat ceremoniile Viraja Homa, iar Swamy Sivananda a rimas’ la Swargashram pentru sadhana. Medita 12 ore zilnic ‘Swamy Sivananda a trait pentru a servi umanitatea. L-a apirat de ploaie si de vint 0 colibé mica si darspanati, parisiti de toatS lumea si plind de scorpioni. Acolo a finut tapas-uri reel acolo a ascultat ticerea si a Uneori postea zile intregi. [si Ficeao rezervae pine in cas, siasta cra tot, pentru o séptiméng, alaturi de apa Gangelui. In diminetile friguroase de iamna statea in apa rece ca gheafa a fluviului sacru si isi incepea Japa, iesind de acolo numai dup& ce apirea soarele. Petrecea zilnic mai mult de 12 ore in meditatie. Cu tot tapasul stu ins, Swamyji nu $i-a negiijat serviciul fata’ de bolnavi. Vizita colibele sadhu-silor, avand la el medicamente, ii ajuta si le spala_picioarele. Binecuvanta méncarea in numele lor hrinea cu méinile lui cand ei se imfeau rau. Le aducea ap& din Gange si le ficea curat fn colibe. A vindecat holera si cazurile de varicela. Atunci céind era necesar, ti veghea pe bolnavi {ntreaga noapte, sau ii cra cu spinarea la spital. Cul bani pe care i-a economisit a infiinfat un dispensar de caritate la Lakshmanjula, in 1927. A cAlétorit in intreaga Indie si a vizitat locuri importante de pelerinaj din sud, inclusiv Rameswaram. A ajuns la ashramul lui Sri Aurobindo si ra cunoscut pe Suddhananda Bharati Maharishi, La ashramul Ramana, el a avut viziunea (darshan) |i Sri Ramana Maharishi, chiar fn ziua nasterii acestuia, A céintat Bhajanas si a dansat pand la extaz.cu bhakta-sii din Ramana. Apoi a plecat intr-o c&l&torie la Kailas-Manasrovar si la Badri ‘Swamiji a avut intotdeauna cu el hartie si condei, pentru a-si nota revelatiile si modalitajile de lucru folositoare in practica spiritual, care au devenit in foarte scurt timp adevarate invajatur A practicat toate tipurile de Yoga si a studiat scripturile. Dupa ani de intens& si neintrerupta sadhana, el s-a bucurat de binecuvantarea stirii de Nirvikalpa Samadhi, ajungnd, astfel, Ja capatul calatoriei sale spirituale. A trezit sufletele oamenilor Dupa pelerinaj s-a intors la Rishikesh, iar in anul 1936 a pus bazele Societafii Viata Divina, pe malurile sfantului fluviu Gange. Societatea este astizi centrul si sediul unei organizafii internationale, cu un mare numér de filiale atat in fara cat si in afara, avand ca principal obiectiv rispandirea cunoasterii spirituale serviciul dezinteresat oferit umanitafii. Distribuirea gratuit. a scrierilor spirituale i-a atras lui Sivananda un val constant de discipoli. Aparitia revistei lunare Viafa Divina a inceput in septembrie 1938, in chiar ziua de nagtere a lui Sivananda. Lumea se afla in pragul celui de-al doilea razboi mondial si, pentru a emite un influx benefic de pace in intreaga lume, pentru a ajuta orientarea pozitiva a iii grav afectate a lumii, el a initiat Akhana Mahamantra Kirtan, adic& rostirea continua a incantatiei sfinte: Hare Rama Hare Rama/ Rama Rama Hare Hare/ Hare Krishna Hare Krishna/ Krishna Krishna Hare Hare. Emiterea a inceput pe 3 decembrie 1943, in tei etape zilnice, pana la 31 decembrie 1943. intrucét simfea nevoia sa ajute oamenii cu preparate ayurvedice objinute din plantele de pe Himalaya, a infiinjat, in 1945, Farmacia ayurvedica Sivananda care a avut un impact foarte mare asupra populatiei, ‘ajungénd in timp record s4 nu mai fac fata cererilor sale. Micul dispensar al Jui Swami Sivananda s-a dezvoltat lent sia devenit un spital permanent. Spitalul Sivanada pentru afectiuni oculare s-a deschis in decembrie 1957, avand zece paturi si extinzdndu-se apoi la treizeci Swami Sivananda a infiintat Federatia Tuturor Religiilor Lumii pe 28 decembrie 1945 gi a intemeiat Federafia Sadhu-silor din intreaga lume pe 12 februarie 1947. Academia Vedanta-Yoga a luat nastere in 1948 pentru a conferi tuturor sadhaka (aspiranfi) rezidenfi_un antrenament spiritual sistematic, si, de asemenea, pentru a fi de folos cautatorilor spirituali aflafi in vizita.EET Swami Sivananda a intreprins o calatorie spirituala in 1950 prin {ntreaga Indie si in Ceylon, pentru a- face cunoscut mesajul divin, El a trezit sufletele oamenilor fata de o nous via, cu adevarat divina. Efectul a fost coplesitor. De atunci a venit neincetat spre ashram un suvoi de cAutatori spirituali si de nenumarate scrisori de i tari, care fi cereau 0 mai mare rispandire a invaféturii sale. In septembrie 1951 s-a infiinfat Liga Egitoriala, ca modalitate puternica de transmitere in intreaga lume a invapéturilor spirituale sia scrierilor Maestrului, discipolii simfind inclusiv vananda, in 1958, care, printre alte lucruri, a hotirat ca opera lui s& fie tradus’’ si publicata sistematic in toate dialectele Indiei, perfectind in 1959 cate un comitet regional pentru fiecare dintre ele. ‘Swami Sivananda si-a rispandit mesajul divin despre altruism, meditatie si comuniune cu Divinul c&tre toate partile lumii, pris aproximativ 300 de _carfi, Periodice si prin scrisori. Discipolit sti devotafi apartin tuturor_religiilor, cultelor si sectelor lumii, Yoga lui — semnificativ intitulata Yoga sintezelor confer’ o dezvoltare armonioas& prin practica lui Karma Yoga (Yoga actiunii dezinteresate), Jnana Yoga (Yoga minfii_ sau a cunoasterii spirituale) gi Bhakti Yoga (Yoga inimii, a iubini frenetice de Dumnezeu). Pe 14 iulie 1963, marele suflet Swami Sivananda ‘a intrat in Mahasamadhi in coliba sa de pe malul Gangelui, la Sivanandanagar. INVATATURILE LUI SIVANANDA (1) Despre Guru Guru este Dumnezeu Insusi manifestindu-se in form’ umana pentru a-] ghida pe cel care aspira catre destivarsirea spirituala. Grafia Divina ia forma guru-lui. A-l vedea pe guru inseamnd a-L vedea pe Dumnezeu. Guru este into continus uniune cu Divinitatea. El induce devotiunea fata de Dumnezeu in tofi oamenii. Prezenja sa purifica totul, Guru indeparteaza toate necazurile, toate influentele si toate obstacolele. Ei ffi arat& adevirata cale divina si ifi inlitur’ valul ignoranjei, Te ‘face nemuritor si divin. [ti transmut& natura inferioara, iti ofert capacitatea de a cunoaste si te salveazi din valurile samsara-ei (ciclul nasterilor si al mortilor succesive). Nu il considera doar om. Daca vezi in el doar un om, esti un ignorant. Venereazi-1 pe guru-i tau si incliné-te la picioarele lui cu respect si plin de adoratie. Toate marile spirite isi_ au invafitorii lor. Tofi infelepti, sfinfi, profesorii, marii oameni $i avatarurile au avut propriul lor guru, Svetaketu a invajat natura Adevarului de la Uddalaka, Maitreya de la Yajnavalkya, Bhrigu de la Varuna, Narada de la Sanatkumara, Nachiketas de la Yama, Indra de la Prajapati; alfi s-au dus cu umilinga spre cei intelepti, au respectat cu rigoare Brahmacharya, au practicat cu seriozitate disciplina spirituala si au invatat Brahma-Vidya (Sti i Dumnezeu) de la ei. Krishna s-a aflat la picioarele guru-lui sau Sandeepani; Rama |-a avut drept guru pe Vasishtha, car a acordat upadesha (sfatul. spiritual). Marele lisus I-a cutat pe loan pentru a primi de la el botezul in apele Jordanului. Inclusiv Deva- it eee celeste) il-au pe Brihaspati in calitate de guru. Chiat si cele mai inalte dlivinititi sunt la picioarele guru-lui lor Dakshinamurti. Un neofit trebuie s& aiba mai inti un guru personal. El trebuie si aibi mintea puri. El trebuie sa nu se identifice cu propriul corp fizic. Numai aga poate si-I aib’, apoi, pe Dumnezeu guru. ‘Dac iti afli pacea in prezenta unui mahatma (suflet mare, fin realizata), daca esti inspirat de cuvintele lui, dacd el este capabil si-fi alunge indoieli daci el este liber_de manie si de doringa, daca este altruist, iubitor si lipsit de ego, atunci il poti alege pe cesta drept guru. Cel care este una cu tine in sadhana, cel care nu-ji perturb’ credinfa dar care te ajuti sa pleci de la ceea ce esti, cel in a c&irui prezenta te simi transformat spiritual — acela este gure] thu. Odat’ ce fi-ai ales un guru, urmeazi-I. Dumnezeu te va indruma prin el. Atéta vreme cét va dura Lumea, vor exista guru-si si Vedele care si indrume sufletele pe calea realizarii Sinelui. Fie ca fiecare om si-si urmeze clea in conformitate cu aspiratia sa, cu temperamentul su, cu infelegerea sa! Realizarea nu poate si-{i vind ca miracol oferit de guru-| tiu! Buddha, Isus, Rama Tirtha au facut tofi sadhana. Krishna i-a cerut lui Arjuna s& dezvolte vairagya (detasarea si Tenunfarea) gi abhyasa (practica). El nu i-a spus: »Ifi voi conferi acum mati (eliberarea)”. De aceea, abandoneaz idea gresita c& guru-l tau iti va darui Samadhi" si mutt. Depune efor, urificd-te, mediteaza si infelege. Despre discipol Un _adevarat discipol_urmeaza natura divin a maestrului sau spiritual. Discipolul nu trebuie si se preocupe de acfiunile unui guru ca fiinf& umand, Pentru el, guru este guru chiar $i atunci find actioneaza in mod greu de infeles. Aminteste-fi infotdeauna c& natura unui sfint este de nepatruns pentru un om obignuit! Nu-l judeca! Nu-i céntiri natura divin cu’ m&sura ignoranfei tale! Nu critica actiunile guru-lui tau, cici ele sunt ficute in conformitate cu © viziune universalé, inacesibila ie! engieiairs Sacpeadik: 208.DORNDINTTT prof. Yoga Gregorian Bivolaru Cn en ae MAUNA Pee ate ea red ae a apropie de el? Cuvintele incrucisate ne ajuth Tom aye TL Pr oee aa ane PL ager TOLL Dre eae Rd aan rr ene stim cum ar trebui sii fie cel mai bine folosita Perm ean Daca vom practica, yom dobandi pace profunda si forfa spiritual Oamenii foarte ocupati cu activitsi ce necesiti mult efort de comunicare trebuie si practice Mauna cel putin 0 or zilnic. Dacé ei pot dowd ore pe zi, cu atit mai bine. Sambata si duminica putem practica Mauna 6 ore sau toata ziua, Oricum oamenii ne vor deranja mai pufin atunci. Aga cum se obign faptul cl unii se duc cu regularitate la spectacol, vor incepe s& se obignuiasc si cu faptul cf noi practicdm Mauna la anumite ore. Treptat, prietenii si ‘membrii familie’ noastre nu ne vor mai face necazuri $i nu ne vor mai distrage dack fi vom anunja dinainte asupra intenfiei noastre. Este foarte bine si ‘iilinieareceest® pevabiditde MMeune ts Inceput pentru rugiciune, apoi, pe misuri ce vom avansa in practica spiritual’, pentru Laya Yoga sau pentru meditajie. Dact vrem si practicim Mauna la modul profund, va trebui si fim suficient de preocupati cu meditafii sau cu practica spiritualé in general. fntr-o asemenea perioadi nu ne va fi deloc folositor si ne amestecim printre oameni cu preocupairi exclusiv materialiste. Trebuie, de asemenea, s& nu parisim pentru foarte mult timp locul practicii spirituale. Procedind astfel, energia subtili a vorbirii va fi sublimat& si utilizati intr-un mod elevat. Numai atunci ne vom putea bucura cu adevatrat de seninitate, de pace profunda, de calm si de o mare putere spiritual, In timpul perioadei de Mauna nu trebuie si citim deloc ziare. Cititul sindelen tet ecokcine ableiaslict-in - un izvor de liniste si de energie (Il) televizor) va aduce in constiingd, pe ling& informafiile noi, 51 reactivarea unor impresii latente ale anumitor ginduri din mintea subconstient& (samskara-uri), si astfel, pacea minfii noastre va fi perturbati. Chiar dack traim in pacea si in seninatatea finutului Himalaya, dar continum, in acelagi timp, si citim ziarele, mintea noastri_ va fi, de fapt, tot in societate. Procedind in acest mod, nu vom obfine mari beneficii prin practica lui Mauna, iar meditafia spiritualé va fi serios perturbati. Pentru a infelege mai corect acest context, merith si Teflectim adne 1a _confinutul versetelor (sutra) 62-64 din Bhagavad-Gita, cap Ui: ,,Atunci cand cineva se gandeste intens la anumite obiecte sau fiinfe, stabileste, implicit, si o legituri cu ele. Din aceasta se naste dorinja si ea, la rindul ci, hrineste supararea sau bucuria. Atunci ccind apare supirarea, dup ea vin, la rnd: zipiceala, mintea tulburata, abandonarea modului infelept de vial si pierderea constiinfei de Sine”. Marele infelept si eliberat_ Sri Balayogi (in traducere copilul- ‘yoghin), in momentul de riscruce al ‘existenfei sale terestre (intrarea in zecile de ani de extaz divin neintrerupt, samadhi, la data de 27 martie 1949), a entinfat unul dintre aforismele sale celebre: ,,Se poate medita asupra _Atotputernicului Dumnezeu $i in timp ce ifi indeplinesti indatoririle zilnice, inclusiv cele ale ‘unui imparat, dar atunci cum mai pofi atinge perfecta stabilitate mental&? Agitatia nu va displrea niciodata complet. Din cand in cénd, fiinja va trebui si fact fap unor suferinfe, care vor pirea fird sfargit. Ea nu va fi pe deplin inundati de gratia infinit’ a lui Dumnezen decat prin transcenderea complet a acestor grij in timpul perioadei de Mauna este necesar si scriem cat mai pufine bilefele si si facem cat mai pufine gesturi sau acjiuni prin care si unmirim si ne exprimm gindurile citre cei care sunt in apropierea noastri, Chiar si résul este bine s& fie stipanitCand. orientarea constienta a fiinfei incepe si fie in mod preponderent dirijat’ catre Sine (Atman), Mauna va veni si ea de la Sine, in mod natural, euforica. Atunci cfind ajungi s& traiesti in Adevar, Mauna vine in totalitate de la Sine (Atman). Atunci yom fi in pacea absoluté a lui Dumnezeu si vom trai din plin starea de indumnezeire. Vorbiti putin si ascultati mult! ‘Trebuie s8 urmarim s& fim 0 flings ‘umand care practicd Mauna numai din nevoie si din convingere launtricd, si ‘nu pentru cd este o tehnica Yoga noua, care se afl acum la moda. Prin Mauna urmarim s& devenim oameni care isi masoari cu injelepeiune cuvintele. Mauna ne ajutd s8 invayém sf evitim cu usurings discutiile Iungi, inutile, aprinse, pasionale, si in general toate discufiile care nu sunt neaparat necesare sau care se arata a fi, inci de la inceput, sterile, zadarnice. Mauna ne permite s& ne indepartam cu usurinfd de societatea celor care, lipsiti de discernamént, se pierd mai mereu in astfel de dezbateri. In felul acesta ne vom putea da seama cat de practica este ea pentru noi. In fazele superioare de practica ‘Mauna ne va fi permis s& urméirim cu atentie fiecare cuvant. Aceasta poate deveni in mod gradat o inalta disciplind mentala. Astfel, vom avea reprezint o mare forfa de care fiecare trebuie sA devin& constient. Mauna ne va invaja s& utilizim cu o mare atentie CUVINTELE, ne va ajuta si ne controlim vorbirea sine va oferi posibilitatea de a nu lasa limba si vorbeasca fri fru. Cine a practicat suficient de mult si asa cum trebuie Mauna, isi controleaza cuvintele inainte ca ele s& treacd de buzele sale, Acela vorbeste pufin si asculta mult. preponderent a cuvintelor erudite, complicate, Provoacd o preocupare exhaustiva si deseori sterilé pentru limbaj. O astfel de vorbire este foarte obositoare. Folosind cuvinte cat mai simple si ‘intens simfite, ne conservim astfel energia. Este minunat si ne conservim energia ca si-L iubim cat ‘mai mult pe Dumnezeu sieste esengial s& consacram din ce in ce mai mult timp pentru o viata interioara, de meditatie, de introspectie si de contemplare Sinelui nostru Suprem (Atman), Este foarte important s4 ne urificm mintea si s8 meditam. Prin Mauna noi descoperim =VOCEA TAINICA A TACERII si ne dam astfel seama ca in, Sinele su Suprem (Aman), fiecare dintre noi este una cu. Dumnezeu. Practicénd corect Mauna ne calmim mintea, ne linistim géndurile imprastiate si ne sublimam cu usurinf& emofiile pasagere. Mauna ne ajuta sine scufundim ii profunzimile tainice ale inimii noastre si si ne bucuram din plin de Linistea ei oceanic&. Misterioasé si euforica este aceasta Liniste. Prin ea se intré in Tacere. Fiecare. om care aspira sa-L cunoasct intt-adevar pe Dumnezeu- Tatil, trebuie s& cunoascd aceasta Tacere. Bl este atunci Tacerea insési si, in felul acesta, el devine un Maha Mauni, realizandu-L. pe Dumnezeu- Tatil, ACUM $I AICI. © SIVANANDA - Continuare din pagina 27 Guru va oferi sfaturi spirituale numai acelor aspirant insetati de eliberare, care respect indicatiile Sastra-elor, celor care isi controleaza pasiunile, celor care j-au_calmat mintea, dobéndind astfel Virtuti precum compasiunea, iubirea universala, calmul, umilinta, puterea de a | indura, rabdarea. Inijierea in misterul lui Sufletul Iubirii Brahman (Dumnezeu) va 1_primi numai cind mintea discipotului devine liber& de doringe si va atinge Jnana (Cunoasterea Suprema). Numai_discipotul care tsi asculet guru-l isi poate controla ego-ul. Adevarata supunere faji de guru nu creeaz nici dubii si nici intrebari. Un discipol slab, fanatic, igi asculta guru-] de fick. Adevaratul discipol isi ascults guru-! cu dragoste sinceré, in. numele iubitii pe care i-0 poarta. asupra ccelor pe care ii simte umili $i plini de ‘redinja. Credinta este incredere in guru si in Dumnezeu. Credinta este convingerea fermi in adevarul transmis de invafitor, irk si fie ceruti nici o alta dovada, Discipotul care are credints Fath de gun su nu cauté argumente, nu doreste motivatii sterile. El doar i se supune, i se supune gi iardsi i se supune, urméndu-{ pe calea catre Dumnezeu. Guru-l isi invafi discipolii prin ‘exemplu personal. Conduita 1ui zilnick este un ideal viu pentru discipolul care ste st vada si si infeleags semnificatia fiecdrui gest. Viaja guru-lui este o moral vie pentru discipolul sincer. Prin constant’ comuniune sufleteasca, | Aiscipolul primeste in fiinta lui virtufile guru-lui su. El se modeleazA Studiazi Chandogya Upanishad! Vei descoperi cA Indra'a rimas cu Prajapati timp de 101 ani, servindu-l din toatt inima, | Exist® patru tipuri de discipoli. Cel mai bun — discipol _reactioneaza instantaneu, chiar gi de la distant, fata de revelatile guru-lui. A doua clad de discipoli este asemenca camforului. O atingere ji trezeste sufletul, iar bundtatea aprinde focul spiritualitii’ in el..A treia clas’ de discipoli este asemenea| ticiunelui. Guru-l trebuie s8-i pund a, fncercare prin durere, pentru a le trezi sufletul. A patra clasi de discipoli este asemenea tulpinii de bananier. Nici un fort nu i se dovedeste de folos. © (Va urma) |S7MIna Siddha Siddhanta SCOLILE SIVAITE Codrin Nicolau Siddha Siddhanta, sau Sivaismul Goraksanatha, se considerd in general a ff apérut in linia primelor ordine ascetice ale Indici. fnjeleptul Goraksanatha a fost un discipol al lui Matsyendranatha, sfantul patron al Nepalului, revendicat deopotrivé atat de anumite scoli esoterice budiste, cat si de cétre Goraksanatha a triit, se pare, prin secolul al X-lea si a scris in limba hindi. Istoricii fac conexiune intre linia lui Goraksanatha $i cea Pasupata (descrisé deja intr-unul dintre serialele anterioare: Divinul sub forma lui Siva este privit aici ca Pastor al tuturor fiinjelor) sia succesorilor mai tarzii, ca si cu Siddha-Y oga (yoga pertectiumi) $i cu tradifile agama-ice (scripturale, cu specific Sivait). Adepfii liniei spirituale a lui Goraksanatha cred cd Matsyendranatha ar fi invafat adevaturile secrete Sivaice direct de la Siva Insusi (sub forma lui Adinatha) si apoi, Ja randul séu, lear fi transmis identic Jui Goraksanatha. Scoala a sistematizat si a dezvoltat practica Hatha Yoga intr-un grad remarcabil, astfel incat in zilele noastre se poate spune, fard a exagera, cd aproape tot ce se stie despre Hatha Yoga provine din aceasta linie spiritual. oraksanatha, guru proeminent gi autor al lucririi Siddhanta Paddhati (Consideratit asupra doctrine’ adeptilor), a fost un-om de 0 teribil Tora spiritual, cu un deosebit sim} practic gi cu un mare discemimfnt. Ca om. care a renunfat la viaja Tumeasc, tinerejea sa este necunoscutf, presupunfindu-sc, {insd, c& s-a ndscut in provincia hindus’ Punjab. Dupa ce a studiat timp de doisprezece ani in gcoala faimosului siu guru, Matsyendranatha, Goraksanatha stipinea extrem de bine’ secretele invititurii Natha. Strabitind Nordul Indiei ‘Assam la Casmir, el L-a venerat pe Siva in temple, ‘rind stiri profunde de extaz. mistic gi retrezindu-si astfel multe dine puterileparanorale specifce ‘unm ‘sept sivait. Ss amadhi ~ constiinja unit&fii dintre Sinele individual gi cel Universal Creind douiisprezece ordine monastice cu temple si ministiri in partea de nord a Indiei, Goraksanatha si-a izat gcoala gi, efectiv, a creat centre putemice de Sivaism care nu s-au lasat influenjate de orientirile ‘musulmane. Matsyendranatha stabilise, deja, aceasta scoala {in Nepal, unde pénd gi in ziua de azi el este zeificat ca sfint pai gee Pear ys camel em: jor heater ha OU. (EG yoga lui Goraksanatha reprezinti o dezvoltare din linia ‘timpurie Pasupata gi din ordinele ascetice inrudite, deoarece exist multe similitudini in practica si in filosofie. Pentru societate, siddhe-yoghinii lui Goraksanatha erau barbafi ai renunfirii, tulburitori gi memorabili, imbricati in robe de culoarea gofranului, cu pirul negru lisat in plete, cu frunfile indlbite cu cenug sfintl, cu cercei mari circulari, cu mirgele de rudrakea si cu un fluier din com purtat la gt, semnificdnd vibrajia, primordial’, AUM, Musulmanii ii ‘numeau pe adepfii Goraksanatha kauphati, insemnénd ,.cci rupte™, referindu-se la ritul-practicat de adeptii i spirituale} care consta in despicarea cartlajului urechii pentru a inséra, céteodati, corcei grei i imensi. Cisiva musulmani chiar s-au asotiat cu acesti kauphet, unit capi ai cAtorva ministiri Goraksanatha fiind cunoscufi la ‘vremea respectivi sub titulatura musulmand de ,,pSrinfi sacri“, aceasta aritind cu prisosinj& respectul cu care erau ‘ratafi chiar de ciitre gameni aparjindind altei relgii Acesti, Natha percepeau universul interior si exterior rept corpul cosmic al tui Siva (mahasakara pinda), ca 0 continua inflorire a Lui in calitate de Sakti (energie), intr-o infinitate de suflete individuale, lumi gi forje. Pimant gi viaja, slabiciuni umane si divinitate umand, sunt toate manifestiri ale lui Siva, Astfel, acesti oameni au exprimat exaltarea spiritual int-o umand gi fericiti devojiune in ditices te treatin siteTotusi,, focalizarea lor zilnic& era asupra practicii spirituale interioare gi asupra lui Kundalini Yoga. induntrul lor, ei realizau Parasamvid, suprema stare transcendent a lui Siva. Goraksanatha, in lucrarea Viveka Martanda, prezinté viziunea sa proprie asupra stiri de samadhi Samadhi este numele acelei stiri de constiinjé in care ‘existd perfecta realizare a unitifii intre Sinele individual si cel Universal si 0 total disolujie a oricdror procese mentale, Aga cum o perfect unire fntre sare si apa este obfinuta prin procesul contopiti, tot astfel, cnd mintea sau constiinja fenomenalé este uniti in mod absolut, sau identificat, cu. Sinele prin procesul celei mai adnci focaliziri, aceasta este numitd starea de samadhi (Cand ‘individualitatea Sinelui se contopeste in mod absolut in unitatea transcendenté, prin sine luminoasé, a Spiritului Absolut (Siva), iar constiinja fenomenalé este, de asemenea, dizolvati in Constiinfa Eternd, Infinité si ‘Transcendenté, atunci se realizeazA starea de samarasattva (unitatea esenfiald a tuturor existenfelor), primind numele de samadhi" Atingind samarasattva (sau samarasa), yoghinul rimane continu constient de unitatea ‘transcendent a lui Dumnezeu, chiar triind in lumea material obisnuiti. Aceasta este suprema realizare a sistemului siu. $coala lui Goraksanatha este importanta si pentru conceptul siu de kayasiddhi, extrema longevitate fizick si chiar atingerea nemuririi. Intr-adevar, multi consideri c4 Goraksanatha insusi si o mare parte dintre urmasii si spirituali ar tri si astizi, continuandu-si opera in locuri ascunse, Metodele precise necesare pentru transcenderea morfii nu sunt delimitate exact in textele lor, dar sunt transmise pe cale directa, de la guru la discipol. coala este reprezentativa pentru zona Nepalului Aspiranfii pe aceastd cale sunt numii, simplu, yoghini, iar accentul este plasat pe renunfarea la lume, chiar si pentru cei care au o familie, De-a lungul timpului si chiar astizi, cea mai adinci filosofie a fost eclipsata de o focalizare dominanta pe Kundalini Yoga. Valorile si atitudinile i-au finut pe practicanti departe de societate. Aceasti grupare ‘mai este cunoscutd gi sub numele de Nastha, Gorak Pantha sau Siddha Yogi Sampradaya. Alte nume includ Adinatha Sampradaya,, Nathamatha si Siddhamarga. Cuvantul Printre scrierile centrale ale acestei traditii, putem mentiona Hatha infeleptului Syatmarima, Gerapce Sebi ‘Siva Samhita si Jéi@namyta, care sunt atribuite lui Gorakganatha sau continuatorilor s&i, printre alte in jur de 40 de opere spirituale, majoritatea avand ca subiect Hatha Yoga. gorakh sau goraksa inseamni vicar, bivolar*. Numele Teologia Siddha Siddhanta imbratigeazi ambele Gorkha s-a pistrat ca un sinonim pentru “locuitor al aspecte ale lui Siva: transcendent si imanent. Creatia si Nepalului”, in vreme ce Gurkha reprezinti numele unui resorbfia finald a sufletelor individuale sia Cosmosului in faimos trib rizboinic al acestei fari.e Siva sunt descrise ca ,,bule care apar si se reintorc in apa’. Siddha Siddhanta accept experienta advaite (monist, non-duali) a yoghinilor avansali, ffir si nege ins& experienjele combinate ale unicitafii $i dualititii in zonele obignuite ale constingei. De-a lungul secolelor a apirut, de ‘asemenea, si o mare comunitate familistl, care a emulat idealurile renungarii. As is probabil 750000 de aderenti ai Siddha Sidghanta, care sunt adesea priviti ca sakta, sau tantrici advaita. De fapt, ei prezinti © paleté largd de preocupari si nivele, de la magicieni de strada si imblanzitori de serpi, pana la cetifeni realizati din punct de vedere material sau la sadhu-si (invapatori) avansafi. Scoala s-a raspandit in toatd India, dar este mult mai_puternici in nord si in Nepal. (Va urma)Supta Din punct »culcat”, iar angushta se traduce prin ,,degetul mare de la Picior”; asana inseamnd ,,postura”. Prin urmare, aceasta de vedere etimologic, supta inseamna tehnicd a fost denumiti de cdtre yoghini ,postura apucarii Angushtasana prof. Yoga Claudiu Trandafir Tehnica de execus @ Pornim find culcasi pe spate, cu brafele de- corpului. @ inainte de a practica postura propriu-zisd, realizim. céteva respirafii profunde si lente. @ Timp de aproximativ 1 minut ne interiorizim si constientiziim corpul culcat la sol. @ Apoi lisim si se restabileasci respirafia normal’, de Voie, pe care o vom urmari cu mult atentie, ca si cum am observa, pentru prima dati, fascinafi, miracolul suflului viefi. PRIMA ETAPA @ Inspirim profund si indoim piciorul sting, dup’ care, expirand, apucim energic cu mina stanga degetul mare al piciorului stang. ADOUA ETAPA © Inspirim si intindem pigiorul drept, care fusese indoit, findnd in continuare cu mana dreapti degetul mare de la picior. POSTURA DINAMICA @ in faza final8, ridic&m usor gi piciorul drept si mana dreapti care va fi dati pe spate (la cel mult 20 de centimetri de la sol) si intindem, astfel, corpul in ‘intregime. © Muschii piciorului gi ai bragului drept vor fi intinsi la maximum, degetele piciorului drept fiind gi ele intinse. © Concomitent tragem cat putem de energie de degetul ‘mare, ca si intindem muschii posteriori ai piciorului sting. @ in tot acest timp respirtim profund, contractand usor centura abdominal’ la sfirgitul expirafiei pentru a evacua astfel din pliméni tot aerul ce se poate elimina find in aceast& pozifie. @ Este, de asemenea, esenfial s8 ridicim capul cat mai sus posibil de la sol, pentru a presa barbia pe stern. Muschii gatului sunt contractati, ceea ce inseamni c& realizim totodat’ Jalandara Bandha (,contractia rejelei” sau, altfel spus, contracfia musculaturii gétului) in pozitie culcata. @ La inceput, pistriim aceasti posturi timp de 10 pan la 20 de respirafii (care, datoriti. contractiilor pe care aceastA asana le implic&, vor fi, totusi, destul de rapide, astfel incdt timpul total de executie s& nu depigeasci mai ‘mult de un minut), apoi expirim lent gi revenim gradat la pozijia de plecare. lungul degetului mare de la picior, pornind din pozitie orizontalé”. Este o asana dinamicé si se executé sincronizind miscarile inifiale cu suflul respirator. A Pornim din pozitia culcat pe spate si realiziim, mai intdi, priza de’ constiinta asupra lui fizic. Este Yoarte important sd objinem in aceasta fazi 0 percepyie (cat mai clara, in special a zonelor de contact cu solul. Respirdm calm. f Apuciim degetul mare de la strngem in jurul lui degetele mdinii ca un inel! Antindem piciorul si, printr-o tractiune energicé a degetului mare, intindem —musculatura \posterioard a gambei ridicate. @ Ne relaxim la sol un interval de timp aproximativ egal cu durata mentinerii posturii @ Dups aceea executim asana pe partea opus, apucind cu ména dreapti degetul mare de la piciorul rept. CONCENTRAREA © Constientizim.starea de energizare si revitalizare resimfitd global in zona trunchiului, atét la nivelul pieptului, unde se afla fn plan subtil Anahata Chakra, c&t sila baza coloanei vertebrale, zon’ care este in legatura cu centrul energetic subtil Muladhara Chakra.my Erori care ar putea si apard in timpul execufiei in timpul realizirii acestei posturi pot surveni uurmatoarele erori: — si ridicdm piciorul care riméne mereu intins si brajul corespuntitor prea sus deasupra solului (la mai mult de 20 de centimetri); — si nu incordam muschii picioarelor si ai braelor; — si indoim piciorul al carui deget mare il jinem cu mana; — si nu realizdim presarea barbiei pe stern; = s& blocim suflul, riméndnd in retentie pe plin mult ‘mai mult decat este necesar. CONTRAINDICATIH ‘Nu existi nici o contraindicatie pentru realizarea aceastei asana. ‘LOCUL IN SERIA DE ASANA-E Supta Angushtasana este inegrati printre exercitiile pregititoare, de incilzire. Prin urmare, ea se executi jnaintea seriei de asana-e, si chiar inainte de tehnica yoghini de dinamizare global numit’ Salutul Soarelui ‘EFECTE BENEFICE Efectele principale ale acestei asana-e se resi ales la nivelul sistemului circulator gi in zona inimi @ Muschii picioarelor si ai brajelor trebuie si fie contractaji la maximum, ca si comprime astfe! venele profuunde si s% imping& in acest mod sangele venos spre inim&, Curgerea masiva a singelui venos spre cord este favorizaté de contractia centurii abdominale si de accelerarea respirafiei, care, de altfel, se produce chiar prin aceasta contractie. @ Asa cum indicim in tehnica de executie, barbia se lipeste de stem, ceea ce permite realizarea impecabila a lui Jalandara Bandha (contractia musculaturii gitului), cu toate efectele benefice pe care aceasta contracfie le are asupra reglirii tensiunii sanguine, prin acfiunea ei asupra sinusurilor carotidiene. Aceasté. asana tonifick profund inima si ajuta considerabil la prevenirea infarctului cardiac. Contractia musculara intensi din timpul exercifiului induce, la sfarsitul acestuia, o stare reflex’ de relaxare (este cunoscut faptul c& 0 modalitate eficienti de relaxare a grupelor musculare consti in contractarea lor prealabill ct ‘mai puternic posibil), Omul contemporan sufers, in general, deo atonie musculars care se datoreaz tocmai insuficienfei contraotiilor musculare pe care el le realize it mai cat gi cea taoist considera ci ceafa este 0 regiune deosebit de important’ a corpului.De obicei, atunci cdnd lucrim asezafi 1a mas sau la birou, fine cel mai adesea capul aplecat asupra lucrului spre care ne indreptim atenfia. fn consecinja, muschii cefei sunt permanent incordati. In aceasta asana, desi gatul este flexat tot in fai, din punct de vedere muscular obfinem efectul contrar: muschii cefei sunt puternic contractafi, cea ce fi fortific’ si apoi fi destinde reflex. O mare parte dintre’oameni prezint& contracturi permanente ale musculaturii cefei - cauze importante ale migrenelor sau, in orice caz, ale unei slabe irigdri sanguine a capului si, in consecingS, a creierului. Acest exercifiu elimind incordarea in céteve secunde si favorizeazi asfel revenirea la un tonus normal al musculaturii cefei. EFECTE SPECIFICE Tradifia milenaré yoghin pune un accent deosebit pe studiul circulatiei energiilor in fiinfa umani. Dintre aceste energii (vayu-uri), apana vayu are un rol deosebit, ea find energia care asiguri climinirile produsilor reziduali_ ai corpului. Cémpul de acjiune al-acesteia este situat, mai cu seami, de la ombilic in jos, pénd la degetele de la picioare. Fiziologia subtila yoghind mentioneaz’, de asemenea, c& rnadi-uri (trasee energetice) foarte importante se termini la degetul mare de Ja picior. in mod similar, in acupunctur’, ‘meridianul ficat si meridianul splind au ca punct de plecare tot degetul mare de la picior, Angushtasana este un excelent exercifiu yoghin pentru echilibrarea lui prana vayu (energia ascensionalA) si lui apana vayu (energia descendent). Ori, sinitatea corpului si in general starea de armonie a fiinjei noastre, depinde de echilibrul perfect al acestor dou’ sufluri vitale. Prin urmare, Angushiasana oferi toate efectele benefice ale lui Jalandara Bandha si ale respiratiei yoghine cu centura abdominali controlatd. EFECTE ASUPRA COLOANEI VERTEBRALE Zona lombara este lipiti de sol si, prin urmare, indreptatf, ceea ce este excelent pentru a rectifica o curburd lombara accentuati, dar nepatologicd. Sunt multe persoane care suferd de dureri de spate, acestea fiind consecinfe ale unei atitudini corporate gregite la serviciu menite si accentueze curbura lombari a coloanei vertebrale pani la limite nepremise. Supta Angushtasana ajuti la normalizarea situafiei, Ea alin, uneori instantaneu, durerile care apar in aceasta regiune, mai ales la sfarsitul zilei. De aceea, acest exercifiu igi are locul inaintea asana-lor statice propriu-zise, deci inainte de seria obisnuita de asana-e.8 in activitifile curente. Asana-e precum Angushtasana adue muschilor acel minimum de activitate indispensabila pentru pistrarea forfei lor normale de contractie. Aceast asana determin’ o intoarcere masiva a singelui venos spre inim’, nu numai din picioare si din brafe, ci si din viscerele abdominale pe care le decongestioneaza, reducind, astfel, staza sanguind defavorabila funcfionirii corecte a organelor abdominale. Efectul de decongestionare a viscerelor abdominale este sporit prin comprimarea exersata de coapsi asupra peretelui abdominal, alternativ pe stinga si pe dreapta. Revenind la acfiunea posturii asupra muschilor, mentiontim c& atat tradijia yoghind, muschii In postura finald tofi ‘sunt Intindem degetele i incordém muschit bragelor. Respirdm profund, fortand chiar expiratia la maximum. Evitdm sd ridicdim piciorul si brajul dat pe spate prea sus (la maxim 20 de centimetri). ‘contractafi ioarelor