Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Revista de Yoga NR 2

    Cargado por

    Ion Constantin
    55 vistas32 páginas
    yoga

    Título original

    Revista_de_Yoga_nr_2

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    yoga

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    55 vistas32 páginas

    Revista de Yoga NR 2

    Cargado por

    Ion Constantin
    yoga

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 32
    REVISTA DE YOGA VIVEKANANDA VIVEKANANDA ESTE CONSIDERAT PROPAGA- TORUL HINDUISMULUI IN OCCIDENT. A PROPA- GAT MESAJUL MAESTRULUI SAU, RAMAKRISH- NA, CONFERINDU-I Q VALOARE” UNIVERSALA $1 PERMITINDU-I SA RAMINA VIU IN MEMORIA LUMIL CONTEMPORANE. EL DA INVATATURII SALE, PENTRU A O FACE CIT MAT ACCESIBILA, O FORMULARE RATIONA- LISTA, APROPTIND-O DE STIINTA OCCIDENTALA. SCOPUL URMARIT RAMINE ACELASI: | UNIU- NEA CU DUMNEZEU PRIN INTERMEDIUL TRINI- CILOR YOGA, DAR MAI ALES GRATIE DEVOTI- UNII PASIONATE, BH AK TI. BHAKTI Primi pasi Filozofii care au seris despre Bhakti au definit-o ca © dragoste extrema pentru Dumnezeu. Pentru ce omul ar trebui si-l adore pe Dumnezeu? Este 0 problema de clarificat. si eft timp nu am Inteles-o vom fi inca- Pabili s& abordam acest subiect, Exista doud idealuri de viata cul totul diferite unul de’celdlalt. Un om, nu im- porta din ce fara, care are o religie oarecare, stie cd este totodata un corp si un spirit, dar este 0 enorma diferenta in ce priveste scopurile vietit umane. In Oc- cident in general, se di in primul rind important as- pectului material’ al omului, In India, filozofii care au seris despre Bhakti au subliniat mai’ mult partea spi- rituala a omulut; se-pare c&-este-aici o diferenta ti- pied Intre popoarele orientale si cele occidentale, A ceasta se poate vedea si in limbajul obignuit, In Anglia de pildd, ‘cind se vorbeste despre moarte, se spune ca un om ,si-a dat sufletul" ; in India insa, s@ spune ci un om "abandoneaz’ corpul sii Tdeea central este pentru OCCIDENTAL ci omul ‘este un corp gi posed un suflet, iar pentru ORIENTAL ce cmul este un suflet si posedd un corp. De aici rezulta problemele cele mai complicate. De- curge in mod natural c, cel care considera ci. omul este un corp si poseda un suflet va da toata impor tanta corpului. Daci Intrebiim pentru ce traieste omul, fil se ve raspunde c& pentru a se bucura de proprietati 51 bogati. Omul atunci nu poate visa altceva, chiar daca fi explici ; conceptia sa despre o viata viitoare este o continuare a acestei placeri, Este foarte amarit c& aceasta nu poate dura mereu aici si cd trebuie si plece, dar el crede cA intr-o forma sau alta va merge intr-un loc unde va gasi aceleagi Jucruri ; el va desco- peri din nou aceleasi placeri, aceleagi simfuri dezvol- tate si intirite, ‘Acest om doreste si adore pe Dumnezeu, pentru cd Dumnezeu este mijlocul pentru a-si atinge acest scop. ‘Tinta viefii sale este placerea simfuriolr sale. El ajun- ge si conceapa ci exist o fiinta care poate si-i a- corde un foarte lung timp pentru aceasta placere si de ‘aceea il _adord pe Dumnezeu. Ideea hindusa este con- frara si anume; nu mai este nimic dincolo de Dumne- zeu, placerile simfurilor sint un Iueru pe care il tr versim, ffrd speranta de a gdsi_alt lucra mai bun. In viafa noastr zilnicd, vedem ci, eu elt mai putine sint placerile simfurilor, cu atit vidta omului este mai elevata, Privifi un eline care maninca ; niciodata omul nu méninea cu atita frenezie, Observati un pore care gruhaie de satisfactie inaintea troacei sale, acolo este fot cerul lui si daca s-ar apropia cel mai mare dintre arhangheli, poreul nu si-ar ridica ochii miicar. Toata existenta sa consté in a minca. Nici un om din lume hu ar putea minca in mod aseminator! Gindifi-va La finetea auzului sia vazului la animalele inferioare ; toate simfurile lor sint foarte dezvoltate, placerile lor senzuale sint extreme, ele sint nebune ‘dle piacere si satisfactie. De asemenea, cu cit omul este mai grosier cu atit el giseste plficéren In simfuri. Cind se maj rafineaza, tinta devine ratiunea si dragostea. Pentru a dao ima- gine: dae admitem c& 0 oarecare canlitate de puteri este daté omului pentru a fi repartizaté intre corp, i teligenta si spirit, si daca cea mai mare parte a a eestor puteri vor fi cheltuite intr-o directie, atunci vor ramine putine puteri de folosit in celelalte 2 direchit Rasele ignorante sau silbatice au capacitati senzuale cu mult mai puternice decit rasele civilizate. Este de altfel una din lectiile ce ni le preda istoria, Vectem deci c& daca singura noastra dorin{a este si bencficiem doar de simlurile noastre in orice clipa, ne degra: ping Ia starea de bruti, Omul nu stie ce face, cind isi propune ca scop doar si meargi acolo unde plice- rile simfurilor sale reprezinta totul ; el nu poate ajun- ge acolo decit coborindu-se pind la nivelul de bruta ‘Acesti oameni nu vor putea fi niciodata bhakta in sensul nobil al cuvintului ; ei nu vor finiciodata adeva- rati adoratori ai lui Dumnezeu. Si totusi acest ideal inferior, chiar daci este urmérit un timp, se va trans- forma putin clte putin, cdci fiecare om’ va descoperi cA exist& ceva mult superior pe care el nu-l cunoaste ined ; si atunci atagamentul de viata si de lucruri se vya stinge treptat, Cind eram copil, Ja scoala m-am ba- tut cu un bdiat de la nigte baloane ; cum el era mai puternic, mi Ie-a smuls din mina Imi amintese ceea ce am simtit. Acest baiat mi se plea cel mai rau din lume si indata ce m-ag fi facut mare, las fi pedep- sit. Nu exists pedeapsi destul de mare pentru el! Crescind impreuna gi evoluind, acum sintem excelenti prieteni. Lumea este pling de'copii pentru care min- carea, bautura gi toate aceste Iucruri bune este tot ceea ce exista. Viseazd la aceste pliceri si pentru ei viata viitoare este locul unde ele sint din abundenta. Ginditi-va la Pielea Rosie care crede c& viata sa viitoare se va scur- ge intr-un loc unde poate vina usor. INFINIT Fiecare dintre nol are o idee despre céruri, cam cum ar wrea si fie, dar cu timpul imbatrinind si descope- find Ieruri mai nobile, noi intelegem strafulgerarile mai elevate de dineolo. Dar si nu nesocotim orice idee despre vin{a viiloare mecrezind in nimic, aga cum se intimpid in zilele noastre — ar fi distructiv. Agnosticul care distrtige astfel orice Iucrut face o greseala ; bhakta Vere mai departe, Agnosticul nu vrea sa mearga in cer findea nu-l are, in tmp ce bhakta nu vrea si mearga in cer fiindca ‘considera idee aceasta o copilarie Geea’ ce cauta el este pe Dumnezeu, Ce tinta ar putea fi mai elevata decit Dumnezeu ? Dumnezeu — EL In- susiveste finia ‘suprema a omului; vedeti-L, bucura- ti-va de Bl, ‘Noi nu putem concepe nimic mai tnalt, edci Dumne- aeu este perfectiunea. Nol nut putem concepe 0 bucurie tai inalla declt dragostea, dar acest cuvint are dife- Tite semnificati, KL nuinseamna dragostea egoista care este obignuita in lume ; este un pacat si numesti ficeasta dragoste Dragostea posesiv’, egoistd pentru co- pit nostri si peniru sofia noastra nu este decit o dra- foste animallea ; dragostea traita in mod perfect fara fegoism este singura dragoste si este aceea de Dumne- yeu, Este foarte greu de alins. Noi trecem prin toate Aceste felur de dragoste diferite ; dragostea posesiva de copii, de tats, de mama, etc. Noi dezvoltam incet, facultatea noastra de a iubi, dar in majoritatea eazu- rilor nu tavatam nimic, ne ‘inlanfuim doar de 0 per- found, Citeodata omul iése din aceasté sclav in aceasta lume omul alearga mereu dupa 0 sot avere, glorie ; citeodata este lovit crunt si descopera ce esfe aceasta lume in realitate. Nimeni aici mu poate in mod real sa adore ceva mai important decit pe Dum rnezeu. In orice ll inconjoara, in orice fiintd omul des- Coperd ci orice dragoste egoists umana este goald. ‘Omul vorbeste despre dragoste dar nu stie ce este. Sofia, spune ca isi iubeste sojul si fl imbratiseazd, dar daca el moare, ea se gindeste intil 1a contul din ‘ban- cf sila ceea ce va face miine. Barbatul tsi iubeste sotia, dar daca ea se imbolniveste, isi pierde frumt.- selea, ori comite 0 greseala, el incetenza sa se intere- seze ‘de ca. Orice dragoste’ posesiva, egoista in care dorestifericirea ta gi nu a celuilall este ipocrita si seaca. Dragostea nu poate exista nici pentruun obiect Ii- mitat, nicl pentru un subiect limitat Ce dragoste eter- na né putem astepta sd gasim in Iumea aceasta daca fomul iubeste Un obiect care poate dispare in orice clips si daca caracterul siu se schimbi atit de nein- cetat ? Nu poate exista adevarata dragoste decit pentru Dumnezet | stunci pentru ce atitea felurl de dragoste ? Nu sint decit elape. Exista in spatele lor 0. putere care ne forteaza si avansam ; noi nu stim unde si cd ‘utam adevarata tint, dar aceasta dragoste ne impinge Inginte pentru descoperirea el. In nenumarate ocazii noi constatam cé am fost in- gelati. Noi stringem un lucru dar vedem ed acel Tuer ne aluunecd printre degete ‘Atunci apuciim alt Iucru Astfel fara incetare noi mergem pina ce in fine vine lumina ; venim la Dum. nezeu, 1 Unicul care iubeste, Dragostea Lui nu se Schimbai niciodata si Bl este totdeauna gata sine pri- measea, Cit timp unul dintre Dvs. ar suporta ca eu Si Tae rau ? Acel care, in spiritul sau, nu are nici mini nicl ura, nicl invidie, care nu-si piérde niciodata echi Tibrul, nu moare, nu 'renaste, nu este altul decit Dum- nezeu’ Dar drumul pind ia Dumnezeu este lung si grew $i putini oameni ajung 1a Bl. Noi ne zbatem ca niste Copii. Milioane de oameni fac din religie un comert. Dar daed cltiva oameni pe secol realizeaza aceasté dragos- te de Dumnezeu, toald tara este binecuvintata si siin- {ita Cind un Tid al Tui Dumnezeu apare, un popor in trog este binecuvintat. Este adevarat ci’ pe intreg pa- mintul nu sint multi intr-un secol, dar flecare ar tre- Dui sé lupte pentru a atinge aceasta dragoste de Dum- nereu, Cine stie? Dys. sau eu pulem fi aproape s-0 realizam. ‘Si luptim ! Noi spunem ci 0 femele isi iu- beste barbatul, ea crede ed tot sufletul ii este absorbi fn el, dar un copil survine si jumatate din dragostea el daca nu mai mult, merge spre copil. Ba insdsi yi di seama ef nu mal are aceeasi dragoste pentru sot. Este Ja fel si cu barbatul. Noi vedem ea atunci cind obiec- tele unei iubiri_ mai intense apar, dragostea veche se sterge cu incetul, La scoala, copii ered efi unli dintre camarazii lor sint fiinje care'Je vor fi cele mai dragi pentru toatd viata, sau tatil Jor, sau mama lor ; apoi fubesc soful sau Sofia; vechile’ sentimente dispar a- nine cea puterni una mat mare survine apoi una si'mai mare si apoi in fine soarele, si atunci toate acele lumini palesc. Acest soare este Dumnozeu, Ste- Jele sint micile dragoste. Cind acest soare'se arté omului, acesta devine ne- bun de fericire, cea ce Emerson numeste ,un om beat de Dumnezeu", Omul este transfigurat in’ Dumnezeu, totul este cufundat in acest mare ocean de dragoste. Dragostea obignuita, egoisti este o simpla atracie a- nimalé. Lumea ne prezinta diferite stadii de dragoste. Noi trebuie in primul rind s& defristim terenul. Pe con= ceptia noastra despre viata se va clidi toaid teoria dragostei. Este brutal gi degradant sé gindesti ca aceas- ta Tume este finta si sfirsitul vielli. Orice om care pomeste in viata cu aceasta idee, degenereaza ; el nu se va mai ridica mai sus, nu va zati niciodaté acea lumina de dincolo, va ramine totdeauna selavul sim, turilor. Va lupta ‘pentru dolarul care fi va_proct! citeva’ prajituri. Mai bine si mori decit sa ‘traiesti astfel! Selavi_ ai acestei lumi, sclavi ai simfurilor, sa ne ridicim ! Existé ceva cu mult mai sus decit aceasta viata a simturilor Ginditi-vé Dvs. ed omul, Spitit In- finit, este nascut pentru a fi sclavul ochilot sai, nast- lui sau urechilor ‘sale. Exist in spatele acestora ui Spirit Infinit, Atotstiutor, care poate face orice gi spat ge toate barierele ; noi sintem acest Spirit, gi prin dra. goste, vom objine aceasta putere. Tati idealul ! Si nu-1 uitam | Natural, nu-l putem atinge intr-o zi. Noi ne putem imagina ci-1 avem, dar nu este decit un joc al imagi- natiei ; idealul este inea departe, foarte departe. Noi si ludm omul de unde se giseste si st-l ajue tam sd se ridice, Omul trateste in materialism; Dvs, si eu sintem maierialisti. Ca 'vorbim de Dumnezeu $1 de Spirit este bine, dar este 1a moda in societatea hoastra ; ca papagalii noi am invafat si 0 repetam. Aga ca trebulie sa _pornim de unde sintem, adica de Ja mas terialism gi sa acceptam ajutorul materiel s4 inaintam incet pind cind vom fi devenit cu adevarat spirituali, sa simfim ca sintem spirite, sé infelegem Spiritu sii descoperim c& aceasta lume pe care noi 0 numim, infinita, nu este decit forma exterioara si grosolana a unei lumi care este dincolo. Dar mai trebuie ceva in plus. Cititi in Rugaciunea de pe Munte. ,Cere si {i se va da, cauté si vei gisi, bate si {i se va deschide", Dificultatea este de a gti cine cauta si cine cere. Not spunem tofi ed il cunoastem pe Dumnezeu, Un oa- recare serie 0 carte pentru a reda existenta hui Dum- nezeu, si Un altul pentru a odovedi, Unul gindeste cd datoria ‘lui este sa marturiseascd despre Dumnezeu toata viata. Noi vedem ce dragoste puternicé au oamenii (care nu aspira la divin) pentru obiectele simturilor, pentru bani, hainele lor, sotiile lor, copili, prietenii,’ propri- etatile lor Ce iméns atagament au pentru toate aceste lucruri! Astfel inteleptul spune in rugdciunea pe care v-am citat-o: ,Vreau sd nu am aceastd sete, acest atasament intens decit pentru Tine! Aceasta dragos te cind este oferita 1ui Dumnezeu se numeste Bhakti, Bhakti nu este distrugatoare, ea ne invatd ca nici una din facultifile pe care le avem nu ne-a fost data in Van si ed prin ele trece drumul natural care duce Ia libertate (eliberare), Bhakti nu ucide tendinfele noas- tre, ea nu merge impotriva naturii noastre, ci fi di, dimpotriva, © directie inalta gi puternicd, Poarte na: tural, noi jubim obiectele sim{urilor noastre ; nu putem face ‘altfel, cu cit le iubim mai mult cu allt ele sint mai adevarate pentru noi! In general, noi nu vedem nimic real in Iucrurile superioare, dar efnd un om a perceput ceva real dincolo de simfuri, dineolo de uni- Versul simfurilor el poate continua si aiba un puternic atasament, dar acesta trebuie transferat la tun obiect dincolo de simfuri, adied la Dumnezeu, Cind acceasi dragoste care cra mai inainte data obicctelor simi rilor, este data lui Dumnezeu ea se_numeste Bhaki »Bhakti-Yoga" este mai mare decit Raja-Yoga pentrt ea aceasta din urmii are ca ratiune de q fi, cdutarea unui fel, in timp ce Bhakti-Yoga este ea instisi pro- INFINIT 3 iui siu fruct, propriul siti mijioc, propriul su fel Reeaste esie tema’ pe care” injeleptit nogiri au tratat-o ‘intotdeduna. Tn afaré. de seriitorii nostri specializafi asupra lui Bhakti (astfel_ cum este Shandilya sau Narada) mari comentatori aj lui Vyasa Satras, evident partizani ai edii cunoagterit Gnawa) au ‘de asemenes cileva Wucruri elocvente de spus asupra Dragostel. Fintre cunoagtere (inana) si Dragoste (bhakti) nu este realmente atita dilerenta pe elt se crede citeodata. Yom vedea mai tirziu cf ele termina prin converg 14 si se intfinesc in acelagi punct, Este la fel si cu Raja-Yoga care, aiunci cind este folosité ca mijioc de ‘@ atinge eliberarea i nu ca instrument pentru a pi- Cali oamenii prea increzators (gq cttm fac de multe ori sarlatani gi fécdtori de minuni), ne conduce de aseme- hea spre'acelasi fel. Cel mai mare dezavantaj al Bhakti-Yogai este ca tn formele mai putin evoluate, ‘ea degenereazi intr-un hidos fanatism. ‘Bandele de fanatici in hinduism, islamism, cresti- nism, au fost tntotdeauna recrutaté aproape exclusiv dintre adoratorit care sint ined pe planurile inferioare ale ui Bhakti. Aceasté exclusivitate de atasament (nishtha) la un singur obiect iubit gi fara de care nici © adevaraté dragoste nu se poate dezvolta, conduce de asemeni foarie des la a condamna tot ceea ce nu este acest obiect. Toate spiritele slabe gi putin dezvol- tate, in toate religiile gi in toate tarile, nu au dectt un singur fel de a iubi propritl lor ideal gi anume prin ur pe toate celelalie, Aceasta ne explick pentru ce acelasi om care este atit de devotat, de alagat pro- priului su ideal de Dumnezeu, aift de devotot pro- priului séu ideal religios, devine un fanatic dezlantuit indati ce vede sau aude orice altceva legat de un alt ideal. Acest mod de q iubi este asemanator instinctului clinelui care protejeazé proprietatea stépinului eau im- potriva intrusilor ; numai cf instinctul clinelui este mai bun decit ratiunea omului, caci niciodata clinele nu-si ia stupinul drept un inamic, indiferent in ce eostum sar prezenta stapinul in fata lui. Mai mult, chiar fa- ‘aticul pierde orice facultate de a judeca. Consideratiile ‘sale personale sint, in cazul siu, de un interes aitt de absorbant incit el nu mai poate judeca daca cea ce se.spune este just sau fals ; singuirul lucru pe care el rea si-l stie in mod special este cine a vorbit. Ace~ lagi om care este blind, bun, cinstit i afectos pentru cel care impart, aceeasi_ parere cu el, nu va ezita si comits cel mai josnie rau impotriva persoanelor stra ine de grupa religioasi careia fi apartine. Dar acest pericol nu exist’ decit in etapa lui Bhakti numiti pre- Paratorie (gauni). Cind Bhakti q crescut, cind ea a ‘recut la acea ireapta care se numeste suprema (pura) nu mai este nici o teama de vreuna din aceste hidoase manifestiri de fanatism ; sufletul care este plin de a- east forma superioara'de Bhakti este prea aproape de Dutnezeul Dragostei pentru a contribui si raspin- deased ura. Nu ne este dat fiecdruia dlintre noi in aceas- t8 vial si ne construim in mod armonios caracterul si totusi, noi stim cA tipul cel mai nobil este acela in Care aceste trei clemenie : Cunoastere-Dragoste-Yoga (stapinirea naturii inferioare) sint_armonios integrate. Pentru a zbura, 0 pasire are nevoie de trei lucruri cele dowd aripi si coada ca o clrma pentru directie. Jnana (cunoasterea) este una din aripi, Bhakti dra- gostea) este a dota si Yoga este cea care’ mantine echi- Hprul, Pentru cei care mi se pot darui in mod armo- nnios si simultan acestor trei forme de adoratie si care, pentru aceasta calizi, jau Bhakti ca singur drum, tre! ule mereti si-si aminteasca, e& tehnicile si ceremoniile = desi absolut necesare pentru sufletul care vrea si ‘avanseze — nui au alta valoare decit si ne conduct 1a acea stare in care noi simtim cea mai intensti dra goste pentru Dumnezeu. Exist o mici divergenta de opinii intre invatafii Cunoasterii si cei ai Dragostei, desi si unii gi alfii recunosc’ puterea Jui Bhakti. Par: tizanii Iui Jnana considera Bhakti ca'un instrument de eliberare in timp ce adeptii lui Bhakti o considerd ca fiind tn acelasi timp instrumentul si felul de atins. Dupa parerea mea, aceasta distinctie nu. corespunde tunel mari diferente. In fapt, Bhakti, ctnd este intre- 1 VEDANTA SATRAS IV 11. reffe: ‘meditatia esupra fnvafaturi buinfala ea instrument, énsearind realmente o torrid inferioara dé adoratie. Cit despre farma mai evoluata, eq devine mai Urziul inseparablla de forma inferioard a vealizari Fiecare din noi pare si insiste mai mult pe metoda sade adoratie, si Utd cf, ou dragoste perfects, adeva- rata -cunoagtere se reveletzi faré ca noi s-o cautam si ch adovarata dragoste este inseparabild de cunoaste- Tea perfecta. Pastrind aceste notiun! pregente In spi- Tit, si Inceredm sf injelegem eeen ce’ marii comenta- tori Yedantiel att de spls asupra acestui sublect. Bxpli- ind sutra avrittisarkralupadashat |, Bhagavar Shan- karachariya serie aceasta : ,Se spune : El este devotat regelui" — BL este devotst invagatoruiui (guru)", a ceasta se spine dospre accla care isi urmeaza inva torul 51 Ml ascultd, §1 care se consacté acestel ascultari ca singur fel. Se spline de asemenea : ,Pemeia iubitoa- re mediteaza asupra soyului sat iubit, “aici de asemeni se vorbeste de un fel de amintire fierbinte 9i continua." Dupa Shankarachariya aceasta este devotiunea, ,Me- ditatia de asemeni esto 0 amintize constanta (a”obi- ectului asupra caruia se Tace meditafia) revarsindu-se ca un fir neintrerupt de ulei care curge dintrun vas fn altul. Cind am ajuns Ja acest fel dle amintire (de Dumnezeu) toate lanturile se sfdrima, Astfel se. vor~ beste in Scrieri eind este priviti aminiirea constant ca un mijloe de eliberare. Aceasta amintire de altfel are aceeasi forma ca viziunea, cai are acceagi semniz fieatie ca’ pasajul urmator : yCind-cel care este de. parte si aproape a fost vazut,"Ianfurile inimii se stare mA, orice indoiala se topeste gi orice efect al lie nlor dispare." Cel care este aproape poate fi vazut doar de Cel care este departe si iu se poate avea decit o amin: lire, Totusi Sctierile ne spun ca noi trebule x8 vedem, be Cel care este aproape, la fel ca si pe Cel care este departe, invalindu-ne prin aceasta ea acest gen de amintire are tot atita valoare ca gi vederea, Acdns 1a amintne © dats e fa aceenst valoare ca Vizlunea... Adoralia ‘esTQo" amintire constants, cum Se. poate’ veden din texdby eseniials ale Serlerion Faptul de a cunoaste, te acelasi luera eu 0 adoratie mereu respeciata, a fost deseris ca o amin. tire continua... Asifel memoria care s-a ridlicat pind la inallimea a ceva care echivaleaza cu 0 pecceptie directa, este indicala in Shruti ca um mijioe de ell- berare.’ Acest Atman nu poate fi atins prin diverse stiinfe, nici prin inteleet, nici prin studiul lui Vedas, Oricine este dorit, de acest Atman este atins, lui, acest Atman Se arata." Aicl, dupi ce sa spus ci numai faptul de a amin, gindi si medita nu este mijlocul de a atinge acest Atman, textul alauga: Ace! care doreste acest Atman, prin el (Dorinja) acest Atman este atins". Acest Atman poate fi atins mu mai dacd este in mod intens lubit si edutat. Oricine va iubi intens pe Atman va deveni favoritul Atma- nului. Astfel, pentru ca iubitul s poata atinge pe Atman, Dumnezeu El insusi i vine in ajutor. Caci Dumnezeu a spus: Cit despre coi care imi sint in mod constant atasafi gi care Ma adora cu dragoste, Eu dau voinfei lor directia prin care ci vin la Mine.” De ‘asemeni este spus ci eel pentru care aceasta amintire — care are accensi forma ca si perceptia directa -— este foarte iubit, acela este dorit de At manul Suprem, prin el (prin aceasti iubire) Atranul Suprem este atins. Aceasti amintire continua’ este exprimata prin cuvintal lui Bhakti, ,Bste ceea ce spline Bhagavan Ramanuja th comentariul siu_asu- pra sutreiathata bralunajijnasa, In comentaritil sau asupra unei sulre a lui Patanjali, unde prin adora- rea Stépinului, Suprem, Bhoja’ spune: ,Pranidhana este acel fel de Bhakti in care, fra s4 ‘caufi rezul- tate ca bucuria simturilor, ete.’ toate faptele, gindu- rile sint dedicate acestui’ Stipin al Stapinilor*. Bhagavan Vyasa, comentind aceeasi sutra defineste de asemeni pranidhana ca forma de Bhakti prin care bunatatea Domnului Suprem atinge yoghinul si il binecuvinteaza, indeplinindu-i dorintele". Dupa Shandilya Bhakti este o intensi dragoste pentru Dumnezeu", Cea mal buna definifie totusi este aceea EULUI este aecesard, INFINIT dat& de regele devotatilor lui Bhakti, Prahlada wAceasté dragoste fara sfirsit pe care ignorantul 0 re pentru obiectele simfurilor, f-o ca prin medi- tajia ta asupra mea aceasta capacitate imensi de dragoste pe care o ai (pentru Mine) sé nu dispard din inima ta * Dragostea pentru cine? Pentru Stapinul Ishvara. Dragostea pentru orice creaturd, oricit mare ar fi ea, nu poate fi Bhakti, Comentind euvintul anurakti intrebuintat de Shan- diya, comentatorul Svapvashvara spune cf el in- seamnd dup (anu) atasament (rakti)", Atasamentul este cel ‘care vine dupa nasterea naturii si a gloriei la Dumnezeu, altfel orice atagament orb pentru ori- cine, de exemplu cel pe care il avem pentru sotie sau copii, Va fi Bhakti, Noi vedem deci clar ci Bhakti fe 0 stiecesiune de eforturi mentale pentru a atinge ealizarca religioasd, e ea incepe printr-o adoralie obisnuitd si se termina in suprema intensitate a dra- gostei pentru Ishvara, (Va_vrma) amin YOGA CRESTINA Prin intermediul PARINTELUI DECHANET ne vor jumea cres- stinentele $1 tind, care descoperind YOGA se imbogdteste spiritual datoritd moda- tele Utdfilor sale ined necumoseute in cuvintul vd Occident ‘din cavza ignorantel sau, crestine a prejudecitilor. : Ca preot, dupd ce am inceput st practio. sisiomatic YOGA. ‘mi s-n berut adesea sa delimitez YOGA in raport eu invdtdiura cresting. De altfel, marturisese ed aceasta a fost $i grija mea principald aproape ime= levt at Tibetulul care srumen t oT0 CARE AT PRIMIT-UN TRIP FRU MOS. PLIN DE ENERGIE. ST MI- NUNAT. ATIT DE BUN SI_ATIT DE DIFICIL DE_ORTINUT NU-TI IMPRASTIA PROSTESTR | SUFLF. TUL, NU-TT RISIPY_NICIODATA IN MOD 'INUTIL FORTA CREA~ TOARE St VIATA* Apoi am infeles, sau mai bine zis am quut revelatia'la fel ca si Macs: tril mei crestini in Stiinte Spirituate, gsemeni Budistului, cf acest trup de fapt ne este dat pentru a SERV! ceoa "co in NOL ESTE. SPIRIT (NOUS) si am realizat astfel cd a- ceasta sa facut mai ales pentru ‘a ne permite a8 ne tndeplinim men! rea noastré fundamentald care este SPIRIT (NOUS). El nu este decit un Sune NOU Eh atest oe altfel spus, 0 manifestare tranzito- ee enero dr crete ale acta eee ae ee ee ca a-l depasi, de a face din el un foar- fapt ceea ce ma invati pe mine in Bae cea te Merce mala, nu este necestr sa-mi fie fri- lara anlcenes olin aa Jormam, s0-1 transfigurdm, sl im- bibam' ew bucurie, de spirit si, tna- inte de toate, cet mai des stl um- plem de dragoste. Afirmam aceasta pentru a sublinia ed telul ascezel, ai acestei morale fundamentale ade* sea atit. de gresit inteleasit astizi, asimileazd disciplina exo partial sau chiar totald moarte lduntrict oF, chiar mai rau, cu 0 refulare con: find, in timp'ce ea este sm, in timp, ce ea ar trebui si fie pentru orice crestin qutentic, elevare, trans= matare, sublimare, depdsire, tran. igurare, viata paradisiacd. Eu mdr- Wihere’ ci tm tnfoles needa fon te devreme,Totusi, .interdictitle", TABU-URILE si méstite cu care au fost si. sint inconjurate morala st asce2a traditional a mediilor eres tine cdrora si eu te apartineam, ne- gau aceasta vodtindw-mi sau chiar neginduemi intr-o anumita misuri Fealitatea pe care pur si simrlu ox © intuiam. In aceasta directic, ne mine YOGA mea ajutat imens cict mica deschis mult ochii facind

    También podría gustarte