— aa? fe S 20h 4EDITORIAL ‘Motto: "OF Dil, tntotdcauna noi mai gisim cate ceva care i ned © SCURTA ISTORIE A STIINTEI Aproximativ acum 100 dle ani, majaritatea europenilor sia nond-americaniloreducti,credeau ci deja oament de ateratcienil tcoreticieni si tehnologiaiansesers i infeleas’ complet natura lumii ice, sic erau pe cale dea span Drumul de la Ignoranta la Adevar Fizica clasica, formulata de Isaac Newton cu aproximativ 200 de ani tn urma, prea 8 explice pe depinflecate we dinamic Incepind cu cole atomic st moleculare,ajungand pn la ese pl tare sa galactic Sprtualitatea, magia st ereinta in Supranaturlincepuser’ sa fleatunet prt d rac fi it relieve star ae aster pein, bet mse nenfeles ale recut, care rebut resins de logha mental a oamenifor din ae ven. Se sustinea atunc idee c storia umanitii este oevoute grad, proresiv, de a iorank la adeva, del Ptr la um barbarsmul si superstiite care av determinat construe Stonchenge-uli sia pamidslor din Ep, la noua tehnologle care a ocr patina apanta motorlu cu abur sav a vaslor de 2b blindate Credinte in aparenta absurde Existau - aga se era - mule imate sisud-americ rotabile ale trecutuu, cum erau d seomplu,ctedinfole popoarlor primitive, precum indent now i aborigenitaustraien, oli, caresiaveaufecare samanil, magicini si vindecaton or, In acetal ena pvt si cultura ‘esfcali ‘a mareluiimperu chine, cu religle sale mistice "complet absurd ca buddhisml, sau terapile sae raditionale “idicole cum se consierav atunei fl acupunstura sau presopunct Astfel de "relicve” au fost in general gradat condammate la aisparie, att chinezi, ct s indent sau aborigentsrecunoscind curdnd eu fervoare superortateatehnologel sa eso” materialist occidentale, find determinati chart insists abandoneze o mare parte din "supestitile lor ancestrales inutile Marea dilema Cam prin anii 1940, aceasta inezedete excesivi manifesta snd ature, -a tanformat in scurt timp tn dezluze. Fa lui Newson, &u teva excep a “cizu” complet, Toate presupusele sale cerlitudii au disput ca prin farmec tn millcul unut talmes-balmes de argument si conf, Spatl tridimensional nf al geomettei Euldiene a lisa locul conceptului genial al lui Einstein de spati-timp priv continuum, conceptul li Newton despre miscatea absolut a fost rapid abandona in favo. reat + sale paradosur acum remarcim deja cla nivel particuleior subatomiceeperssza sparen “mina noroculu, Legile distribute stastice av neeput atualmente $3 {nfluenfeze madelul atomic int-n mod care a fost botezat de atune “Punmezeu jucind zarur Universul sfaramat ‘Universul simply s ordonat al terior mecaniciste ale lui Newton sa prabusit, Elsa dovedit a f tn cel mal bun caz, patil adevirat Privnd din acest punct, nici un fican say matematician repulat naa ma alirmat a daca o persons ar putea particule de materie din univers, aun respctiva persoan ar putea, cel putin terete, pe bazacalcullor, si prezia cu exact vi Accasti it bruclasuprafata, nua devenit, aa cum poate star fl imaginal uni, cauza unor neredibile furtunt interioare, care sine readues i constintatntebirife existent fundamentale. De fpt, dacd analiza situatia cu Inferesul doar al une! minora ns oricum, pentru care occidental, aceventcestl de evident ci din progresulfehnelogie nu vel ais er din fcc” cea fotdeauna ocreslere a fers uma. Cu siguranta, progresul tchnologic a eatin prevenirea micelurilor din 1914-1918, 1938-1 une «2 lea sutinut ba chiar puter 3 aservit de o stints si constinta pervert. “nti, De asemenea, el nu a prevent afundarea Rust 1a German! tm altars bar Din nou frumusetea intrebarilor Anum caren ie adevarat, doar o minora deocamd, dar fst una semnfiatva, au smi tehnolog moderna sar putea St tu bf rispunsri compe sus core Wa tote problemele viel. Ei -avintebat alu, aa cm ‘nent, adnate nu sunt mal mult dec nse simple supers dep fires. dacd na curva anaite ivan IN REALITATE, CINE SUNTEM NOI? REVISTA MISTERELORLa ora actuals este semnificatt el fzofile mistice ale Chine sawale Indie antice sunt considerate n cel din urma mult mal conforme ; ealitate decatempirsmul si materilisral ocidental. Dac sama care prelindeau i viiteas lumea spiitelor”eaucuadevarat nega ‘uanumite fortes ntti subile cae exitou, dest era complet ignorate de noit act, cei care av construt Stonehenge-ul saw alte structr ‘megalitice, sau piramidele, erau cu adevdrat poseson unor Invatturt ‘secrete si profunde, care daca ar putea fi registe acum ar eprezenta, fi ‘ndolal, sursa unei vertabile inspiral say, chiar mat mult deci tit, ‘near putea aducerispunsul la fundamental fimantiiinterioaret Nevoia dea gasi si alte raspunsuri care sa ne apropie si mai mult de Adevar Este oare posiil ca partizanttinerancenati a no tchnolog st se afl deja pe un drum est} Nu este care cu putinta ca acest amen Ss ait deja cu mult de la drumal ntlepcuni ‘Acum aproximativ 80 de ani, foarte putin’ oamen! spunea asemenea iris nd si mat putin e puneau in public. Totus. etd as sute de mide oament oso. cereettor. arts, thnoost et. ‘ar sunt forte yreocupat de acest inter sau deatele avn aceeasi "83, Mai mt deat att, un numir vimitor de mare dintre ei stn, ef a numeroase dove, suntem pe un drum ses. ‘Acestluers este foarte semnificativ. Ca consecngs st cesta levi tinen sau bitin, pasionati de studiul aspectelor Inerrelatonale cum ar fi mat ales Yoga si meditatia, atee marta st ‘edicina altematia orienala Ayurveda, fsofile mistcepolaizante ale Indie si Chine, varantle buddhist 5 hindus ale Tantrsmului si ‘eulmea -eei mai mult dnte acest trdiese acum in care mare ors al lumi eeaidetls. ‘Modul specific n care fosoia oriental a infuenat considrabl vest, In acest transfer de inelepcione si cunoastee vert, a ‘manifesta mai oles print-un procs de adapiare a tehnicilor orientale la necesita particulae ale Oxcidentul fn tustura Crema adeprat nu este singura care are defi si. din ce th ce mai numeros. Exit de asementpersoane sau ‘ruplri care siau “descopert” propria lor invttur secret, stutind tehnicle samanismului indinilor american filsofile mistce ale Aichimiei sale Magiei Albe, invari tanie ale vehilrlegende si mituri, sau, raportanduse la ‘arcanele hermetic’, cunoasterea ‘vansmis prin intermedia desenelor si smboluror misterioase pe care Te gisim in Asroioge sau Tarot Noi cercetai Inferesul si aderenta in continud crestere a filesoile mise spintuaealeEstulsi esl au manfesttsimultancuoaprofundare 4 cercetdilor tn domenipsihologet si purapsihologiel. cum ar f invesigarea cazurilo de elarveere, rememorarenexperentelo {multe line ele verfcabile) ale incaralor trecute, telepate,pshochinezi, -premonitesatele S-au intensificat de asemeni studile cu privie la puterile paranormale si cele referitoare la fenomenele miraculoase inexplicable. Aicivom abonda dou aspecte: 1) cercetiile din domeniut phic 2) ciuareaInvatturilor autentice, secrete, ale acelor ctr si trai care sunt exraordinarde depart in spi stim de ale noastre Ax fi desigur intelept i. descriem separat aceste dout teme ‘mentionate mai sus ce se refer’ ambele a “supranatural “un termen resistor, dar, cu tate acestea, foarte rsp ste tolodats Tecra pga 3) CUPRINS RELIGIE pag. 4 LUNA DRAGONULUI - straniile obiceiuri religioase din Singapore. EXPERIMENT pag. 8 O modalitate la indemana oricui de a intra in contact telepatic cu o civilizatie extra-terestra Revelatia Egiptului antic. STHINTA pag. 10 GENETICA - o cale pentru a salva umanitatea sau a o popula cu monstri? ENIGME pag. 14 Misterioase aparitit si disparitii de persoane. pag, 22 De ce si cum se mumificau oamenii de vi PARAPSIHOLOGIE pag. 17 Ce sunt de fapt banii? Energia subtila a pasiunii. pag. 18 Cum si ne imbogaitim ascultindu-ne intuitia Secretul marilor miliardari. ARTA DIVINATORIE pag. 24 Puterea si influenta subtild a talismanelor. pag. 26 Talismanele vegetale. pag. 27 Talismanele si cosmosul pag. 28 Talismanele religioase. PRET: 1200 LEI [REVISTA MISTERELORLUNA DRAGONULUL QAMIERT SJ BEI IN SINGAPORE Odata cu apropierea prime- lor zile ale luni februarie, in $ gapore, doua dintre com nitatile care formeaz’ marea si insolita metropola - adevarat mozaic de rase si religii - incep SA pregateascA cu aceeasi fer- voare 0 grandioasa sarbatoare inchinata zeilor Pentru aceste doud comuni- tati - chineza si indiana - februa- rie este, conform unei traditii stravechi, luna in care poate fi simtit cel mai usor c& viata teres- tra si viata spirituala se ingema neaza, ambele fiind accesibile tuturor. Este luna in care divinitatile coboara si binecuvanteze si sa s vorbeascd cu oamenii, transfe- randurle acestora, pentru o scur- ta perioada de timp, unele dintre putérile lor supranaturale. Aceasta perioada deosebiti este numita Luna Dragonului. Ceremonia chineza In templul chinezese, deve- nit acum neincapator, decorat cu stegulete triunghiulare viu co- lorate, unde betisoare parfuma- te raspandesc in aer un fum albastrui, se inghesuie 6 mare multime de oameni, in astepta- rea ceremoniei sacre. in aceasta prima zi din Luna Dragonu- Jui, slujtorii din templu, oameni cu © receptivitate foarte mare, vor evoca spiritele celeste, in- trand in legatura telepatica: cu ole, spre.a comunica apoi oame nilor mesajul acestora. Deodata, muzica tobelor, cimbalelor si a gongurilor anun: ta cé marele moment este aproape, intrerupand murmurul credinciosilor. Preotii intoneazd © invocatie sacra, in timp ce cinci persoane - patru barbati si o femeie, se aseaza in fata zeilor buddhisti sculptati in piatra: Unul dintre acesti mediumi are bustul gol, ceilalti patru sunt infésurafi int-un fel de tunici brodate, foarte subtiri. Brusc, primul oficiant al ceremoniei face un salt in fata multimii care, uimita, isi fine rasuflarea. Unul dintre muzidieni lanseaz@ un apel, ritmat de loviturile gongu- ui, Mediumul, cu ochii inchisi, se misca agitat, se invarteste, isi contorsioneaza bratele, picioa- rele si trunchiul. Calcdiele aces- tuia se incruciseaza lovind ritmic solul, picioarele starnesc praful, bratele si mainile sale par sa puncteze anumite accente ale muzicii. Incet, incet, mediumul intra i Ceilalti mediumi se apropie ca sé ating’. Dela corpul lui transa. este rece ca gheata. Ei se gré- besc atunci s8-1 imbrace intr-un, vesmant de matase in semnelesi culorile zeitatii care se afla acum in corpul acestuia. Apoi incepe infigerea acelor Fantastica anulare a durerii Fara sa manifeste nici cea mai mica urma de durere sau emotie, mediumul va suporta cam oduzina de ace lungi de otel care fi vor strabate cele doua brate. din loc in loc. Dupa aceas- ta, el apucd un steag care se presupune c& alunga spiritele rele si il pune deasupra capulut nui alt medium. In continuare, doi asistenti urea pe estrada, purtand cu ei 0 sabie lunga de aproape doi me- tri. In fata publicului mut de fas- cinatie strapung dintr-o parte intr-alta obrajii mediumului. Ca pul omului pare actionat de un resort. Cu miscari convulsive se lanseaza intr-un dans frenetic care il poarta prin multime. Oa: menii se dau la o parte din calea sa Al doilea medium va avea parte de un tratament diferit Pentrua dovedi credinciosilor c& este insensibil la durere si rani se va auto-flagela cu puternice lo vituri de bici. Apoi, servinduse de un pumnalisiva face o incizie adanca in limba Singele care va curge a-tun- ci, despre care se spune ca este al zeului cu care comunicd, va fi adunat de adoratori pe bucatele de hartie ce vor fi considerate veritabile talismane. Ei vor putea arde aceste hartii,folosind cenu sa pentru a alunga ghinionul si nesansa din viata lor. De aseme- © vor putea atarna in fata casei lor, sau 0 vor purta ca amuleta, Dupa aceasta vine momen: tul consultatiei. Mediumul se re trage intr-un ungher izolat al templului si oamenii vin sa-i cea- a sfatul in diverse probleme nea. care-iintereseaza: cum si scape de anumite boli, ce si urmareas- cin viata, sau cum sa reuseasca in dragoste, Zeitatea adorata le réspunde prin gura oficiantului. Dar ceremonia continua: ceilalti mediumi se vor supune la randul lor probelor cu ace si Abii, dupa ce corpul lor va filuat in stapanire de zeitati cu nume semnificative: "Protectorul saracilor ‘Zeul Mai- muta’, "Kuan Yin’ (zeitale bi nevoitoare), "Al Treilea Print", sau "Kuan Ti (zeu raz- boinic}. Procesiunea Dupa aceasta soseste mo- mentul procesiunii. Fara a se debarasa de acele si sAbiile In- fipte in corp, mediumii iau loc, intr un fel de fotolii cu brate, pe care le vor purta prin oras alti baieti cu uineri solizi, in sunete asurzitoare de gonguri si tobe Credinciosii merg plini de emotie in urma lor. Pe strada cartierului chine- zesc, femeile au strans lenjeria care de obicei atarna la uscat in dreptul ferestrelor. de teama sa nu aduca nenoroc mediumilor. Se spune ca anumite spirite rau- facatoare se pot ascunde in ves mintele umede. La fiecare rascruce Joasi, procesiunea se opreste si arde tamaie, pentru a alunga demonii ce plutesc nevazuti in aer pericur In sfarsit, dupa doud ore, mediumii anunta ca zeli sunt pe cale si-i pardseascd. Accle sunt scoase din carne, unul cate unul. Ranile sunt acoperite cu REVISTA MISTERELORLUNA DRAGONULUI hartie tamaiata, fetele lor sunt spalate cu apa sfintita. Cei patra barbati si femeia sunt scuturati de un ultim fior, apoi intredes chid ochii si privesc in jurul lor, aflandu-se evident la limita con- tactului cu realitatea. Spiritul dragonului, care a dinjat toata aceasta fascinanti. ceremonie. se poate intoarce in regatul sau ceresc. Ceremonia hindusa Undeva, foarte aproape, cartierul indian a pregatit, de asemenea, propria sa procesit- ne sacra, numita "Thai Pu- sum’, Credinciosii vor veni si-1 implore, cu rugile lor, pe zeul Subramaniam, Protectorul as- cetilor. Pentru a putea participa la "Thai Pusum’, tanarul An- drija Samy a realizat o serie de practici yoghine purificatoare si a dormit timp de doua sapta- mani pe pamént. La inceputul "intrarli in starea deosebits de constiinta’ avea dreptul si ma- nance cateva legume, insa, la scurt timp a preferat s& treacd la un post total. Andrija este fa: c vorizat de soarta: el va purta "Karadi", un adevarat esafodaj de fetisuri si amulete, avand 108 ace care-i vor strapunge piep- tul, limba si fruntea Insa cre- dinta sa este atat de mare incat nu va sim-ti nici o dure- re. Inc din copilarie, Andrija Samy era destinat si mearga la ‘Thai Pusum'. Pa-rintii sai f@- gaduisera acest lucru Zeului, in sen de recunostint& cd le insé natosise fiul dupa o boala grava. Fratele sau, al carui picior rupt se reface cu mare greutate, a facut legamant la randul sau, s poarte, intr-un an viitor, "Kara- di facut din lemn si umplut cu lapte de vaca sfanta. Soarele arzator isi trimite ra- zele nemiloase asupra procesit- nil. Pe corpul lui Andrija apar picaturi mari de sudoare. Brusc, tanarul mareste pasul si, ca si cum ar fi inundat de o energie foarte mare, incepe sa se invarta din ce in ce mai repede. Familia incearca sé-| opreascd, dar "Ka- radi cu lungile sale ace, ii impie~ dica s& se apropie. Tanarul se clatina si ingenuncheaza la sol. Parintii reusesc si-i maseze pi- cioarele. Credinciosii arunca | mai in aer pentru a impiedica venirea spiritelor malefice. An- drija este frecat pe frunte cu pudra sfintita. In jurul lui toti intoneaza cantece sfinte pentru Un alt barbat purtand de asemenea un "Karadi’ din lemn. se lanseaza intr-un dans freneti Laptele din "Karadi se raspan- deste pe pamént. In sfarsit, procesiunea ajun- ge in fata templului hindus. Bar- bati imbracati in alb si femei cu sari-uri multicolore se ingrarna- desc s8 intre in templu. Acele sunt scoase din corpul lui Andri- ja si ale tovarasilor sai. Ranile sunt acoprite cll pudra sfintita si cu lamai. Marea ceremonie de adorare se apropie de sfarsit Acum oamenii sunt fericiti, caci stiu c&-zeul Subramaniam isi va proteja credinciosii inca un an. Claudiu Trandafircest articol este dedicat lui Giordano Bruno, ars pe rug in 17 februarie 1600, la Roma, in Piata Campo Dei, pentru ca a indraznit sa spuna: "Exista o infinitate de sori, cu planete invartindu-se in jurul acestora, tot la fel cum cele planete ale noastre se invart in jurul Soarelui... Fiinte vii tr in aceste lumi".MENT Pentru a furnt mati, de data aceasta chiar mai inedite gi cu mult mai di- recte, celor care ne-au seris c rand cAt mai multe informatii despre existenta atit de con- troversata a extra-terestrilor, yi vom prezenta 0 modalitate de a intra in contact telepatic cu o astfel de civilizatie bene- fica si evoluata spiritual. Mo- dalitatea a fost revela Fgiptul antic, perioada in care 2 noi se pare ci existan chiar comunic intre initiatii pé méinteni si extraten De alifel, nenumaratii cer- cetat fenomenului OZ! oameni de stiintd sau simpli pasionati, mm au putut si ma observe multitudinea mart riilor neobisnuite, de-a Tungul intreg omenirii, ce pot fi foarte ugor catalogate drept intalniri cu prezente istorii a flinte venite din spat Nu ne propunem aici si discutam despre aceste posi bile dovezi ale vizitarii Terrei vilizatii mult mai adeva din Univers, ci despre 0 modalita te practic comunicare cu ele, asa cum a fost ca revelata de o grupare initiaticd a Egiptului antic. avansate sosite de tate de © posibi acum mai multe milenii Este vorba de desenul ce st articol. Guy Ta- a "Cronica Iu insotest rade, in milor paralele” ne povesteste agra " timp de mul- istoricnl neobignuitei di me: eaa"dorn te sccole in arhivele secrete ale faraonilor gi a fost pentra prima data adusé la cunostinta lumii moderne la inceputul s colultsi nostru, odata cu desco- peririle mai importante din Egipt. inainte de reintoarcerea acasa, pe planeta lor aflata in cat de alt sistem solar fasct nanta poate fi o asemenea ci ie - fiinte inteligente ‘1 Lisat o “amintire” magi- . tin fel de reprezentare sim a Iumii lor. Ea ar putea permite celor ce aspirii sa-i cu: noasea, sd traiasca o experien: ta unica: intuirea dimen- siunilor unui alt gen de consti- inta decat cea umané Ce reprezinta acest desen? El este o "sti-generis" YAN- TRA de contact, asen YANTRA -elor traditici orienta- le, hinduse si buddhiste. Ce oastfel de YANTRA? Este um desen geometric, in general Anatoare estul de simplu, care privit intr-o stare de concentrare faciliteaz: rezonanta, sau ci atura tele mentala adecvata, trarea alte cuvinte in le tica, cto entitate din planw subtile, cu o lume paralela sau cu un tip specific de energie din Univers (cum ar fide exem plu foculu Ce facut? Nimic mai simplu! Reproduceti dese- nul, respectind proportiile, pe ocoali mare de hartie. Daca va este dificil, puteti de rgia Soarelui, ete.), weti de 2 apel, a chiar modelul expns in revis tele din-spre nord al unei mere luminoase si acrisite, tfel incat si-l puteti privi stind agezat comod, cu coloa- a vertebrala dreapta. ‘Treb ca axul privirii sa treaca prin centrul desenului, Fixati c ntrul desenulu concentrandu-va in acelasi timp asupra intregii imagini, 0 anumita perioada de timp (mi- nim 15 mintite, zilnic). Starea interioard trebuie sii fie desti sa girelaxati, iar mintea elibe rata de alte preocupari Urmariti, ffira scepticism, si aveti o stare de receptivitate $i chiar dorinta, dea intra in coi tact telepatic cucivilizatia care a lasat acest desen ca modal tate de comunicare. Dupa ope rioada de timp de Jui, raspun- ai in timpul rea de vis, Sat, sersare zilnicd a procede sul poate surv sommultt, in ste di ce sunt remarcabile, timp ce realizati acest re. Veti putea atunci inzestrarile dv telepati- chiar in od de concentr: pune intre gini din alte Inmi si veti afla informatii extraordinare des- pre o inteligent& cosmica ce a multe milenii Asteptém cu mult interes rezultatele experientelor dvs. Cristian HANU Doriti si comuniecati telepatic cu o civilizatie extraterestra? REVISTA MISTERELOR:Unguresanu é e a e ¥ t g A UN COPIL MIRACOL Nasterea primelor fi- infe umane concepute in eprubeta a insemnat pentru omenire incepu- tul unei noi ere. Gratie ingineriei genetice, totul devine posibil: putem aduce ametiorari sub- stantiale fiintelor vii, dar putem crea si monstri. latacne deci in plina era a biologiei, cu toate De fa imentarea mi croscopului, odata eu progresele inregistrate de chimie, oamenii de stiinta au reusit sa cu- noasca tot mai in detaliu structura celulei, pre- cum si structura si com- povitia nucleului POVESTEA CROMOZOMULUI Legile ereditatii, leg genetice fundamentale, aul fost descoperite pe avantajele si dezavanta- jele pe care acest fapt le implica. Vara anului 1978: 0 tanara englezoaica de 30 de ani, doamna Brown, aduce pe lume primut ei copil. Pana aici nimic deosebit; un fapt banal, in aparenta. Dar nasterea, la 25 iulie 1978, a Louisei Brown a constituit un adevarat eveniment istoric: veni- rea pe lume a primului "copil miracot” conceput in laborator. Acesta este momentul care mar cheaza de fapt inceputul genetic cale empirica de un ca _ lugar al ordinului Saint - Thomas, Gregor Mendel, in anul 1855. Experien- fele care au stat la baza formularii acestor legi au fost incrucisarile rea- lizate intre mazarea cu bobul neted si mazarea cu bobul zbareit. Dar, in acea epoca, nime dat atentie constatarilor lui Mendel Atrebuil sit treaca 45 de ani pentru cain 1900 S4 fie dovedit rolul cro- mozomilor in transmisia caracterelor ereditare. Cromozomii sunt fila- mente minuscule aflate in interiorul celutetor hoastre care contin ge~ hele - veritabili purtitori ai ereditati. in toate ce. lulele, cromozomii sunt in numar par (46 fa om). Exceplie tac celulele se- Xuale - ovulul si sperma- tozoidul - care nu au decat_un singur cromo- zom. in azul fecundarii, atat celula: masculina, at si cea feminina con- tribuie in mod egal la for- marea _ patri lui ereditar al celulei care se naste. Aceasté rein- noire constanta explica marea diversitate a ma- teriei vii si permite evo- lutia biologica. Abia in anul 1944 profesorul Oswald Avery, savant american fa insti- tutul Rockefeller din New York, descopera adeva ratul purtator al mesaju- lui ereditar: acidul dezoxiribonucleic A.D. - substanta chimi- ca alcatuita din zaha- ruri, fosfati si elemente diverse, care are forma tunei spirale duble, rasu- cite. in spirala de A.D.N. 0 secventa de mai mute perechi de elemente for meaza o gena. Fiecare gena poartd o informatie specitica: culoarea ochi- (or, culoarea parului pre~ cum si informatta necesara sintezei_unei proteine indispensabile Viet De aiciinainte, cu toa- te ca erau departe de a Cunoaste toate mecanis- REVISTA MISTERELORENIGMA? COINGIDENTA? MIST NUMELE FATIDIC fn Franja, in anul 1872, un a numea Claude Velbone I-a omorat pe Baronul Rodeneire de T ‘milia sa a fost Jcutremuratd de tragicul sfarsit al unui om atat Jde bun. Uimi at ER? asin ce se zone. insi nu s-a oprit aici. Cu 2 eveniment, tatil acis de un alt Claude Valbone. Cei doi criminali, desi purtau acelasi Inume, nu aveaui nici o leg: funul cu celiilalt ide ani inaintea baronului a fost si e estui ui uri de rudenie mele subtile ale vietii, timp; dar sunt cifre care biologii au considerat cane dau de gandit a infeles cum sa “fabri- poi, genetica a ope- ce" viata. In 1972, Her- rat asupra_plantelor: bert Boyer si Stanley pentru a te face mai re« Cohen au descoperit fe- _zistente, sau pentru ale Jul in care pot fidecupa- grabi inmultirea. Anu- te fragmente de A.D.N. miti geneticieni auinven- pentru ale atasa intr-un tat microorganisme noi. alt foc, sau pentru ale Si atunci s-a pus 0 grava inlocui. problema juridica: cum sa "brevetezi" inventa- DOMESTICIREA __ rea unor asemenea bao- BACTERILOR __ terii? = A urmat randul ani- Hiecare luna aduce malelor si a fiintelor progrese imense tumane; sau nascut spe- acest domeniu. Mai intai ante stin aceeasi masu- ‘au fost “domesticite" a temeri. Intro prima bacteriile in laborator; £474, geneticienii au gre- era vorba de a descope- ri, cultiva, ametiora si conserva microbii util omului pentru. a putea fabrica hormont, antibio- tice, hrana, energie. 0 singura bacterie, avand diametrut de un micron, poate sa se reproduca atat de repede, incat sa atinga in 48 de ore m globului terestru, Este 0 siluatie ipotetica, binein- Ieles, pentru c& bacteria near putea sa supra- vietuiasca atat de mult REVISTA MISTERELOR fat pe bacterit selectio- nate, substante utile omului. Bacteriile lucrau astiel in interesul nostru. Dupa cativa ani rezul- rial Sa apara: insulina, un hor- mon secretat de hipota- Jamus, ovalbumina, hormon de crestere, 0 substanta folosita cu efi- cacitate impotriva. car cerului, toate au fost produse in acest mod - de catre bacterii "do- mesticite" . PUTEMFI iMBUNATATITI PRIN Un nou pas inainte a fost facut pe data de 10 julie 1980 fa spitalul Ha- dassah in lerusalim pentru prima data in lume un om de stiinté a realizat transformari ge- netice in cazul unei fiinte umane. Doctorul Martin Eline a grefat in maduva ‘osoasa a unei tinere ge~ seatl. 0 dati in plus, 0 realizare importanta a Irecut neobservata. Pen- tru cd dupa nasterea “copilului_minune" aceasta este una dintre interventiile revolutiona- re asupra omului. Acum, putem spune a, din punct de vedere biologic, aproape totul este posibil. Sa modifict patrimoniul ereditar al unui individ, sau s cre- ezi speci noi. Ins ma- rea majoritate a spe- ciilor noi obtinute pe cale artificialé au fost distruse imediat ce au fost create, cercetatorii analizindue doar (cel putin asa se spune!). Sa precizim a asemenea experiente au fost reall: zale, aga cum s-a susti- nut, numai pe soareci. CUM SA NE FACEM Q. DUBLURA in domeniul genetic umane este posibila atat m " unor copiiENIGMA? GOL DUELISTUL Henri Tragne, din Marsilia, Franta, a lupat tn cinci duels, tre anii 1861 si 1878. in primele patra ductus adversasii Sii aus murit inainte. ca micar un singur glont i fiffst tras; in cazul celui de al cincelea; insusi Hens Tragne a murit, dar $i de data aceasta inainte ca schimbul de impusciinuri si se fi produ. © posibila explicatie oculta. Se vorbeste adesea) despre magicientt cu puteri foarte mart, ce sunt capabil iar sé-si omoare dusmansi, Henri Trague putea fit ‘asemenea om. In cazul in care omu! impotriva ciéruig se indreaplei *blesteul”este meat pruernic, din vedere ocull, deccit magicianul, se produce asa-neumite exact in felu! in care dorea sé-si loowasce adversarul in laborator, cat sio teh nastere partenoger nica dificila, dar fara ris- 6a. Aici, bineinteles ca curi majore, care savantii bigoti au intrat permite ca propriui copil in actiune; ei au gasit sa fie adus pe lume deo astfel si o explicatic alta femeie. Aceasta teh-rationala pentru naste- nied a fost pusa ta punct rea lui Isus Hristos si aplicata in cazul ma- De ta autoreproduce- miferelor mari (bovine, re se trece direct la clo- deexemplu) sicu putina naj: producerea de indrazneala este valabilaindivizi identici, Pentru a si in cazul oamenilor. —simplifica la maxim ex- Dar problemele morale plicatia acestui proce- care apar in acest caz dew, vom spune a sunt deosebit de serioa- _principiul este folosit de se. foli_gradinarii_amatori Tolusi, astazi se prac- pentru a reproduce u tica insamantarea artifi- le plante (de exemp! cial apelandu-se 1a muscatele) plecind dela *donatori” de spermato- un butas, zoizi sau ovule, in cazul ——Geneticienii sunt de cand unul dintre soti acord: numai_aspectul este steril, $i iat acum — moral se opune acestui © alirmatie paradoxala: mod asexuat de reprodu: lichidul seminal nu pare cere a omului, David a fi indispensabil, Fe- Rorvik. un siarist ameri- meia se poate reproduce — can pasionat de biologi singuma prin partenoge- a publica recent o carte heza (din grecescul par heno Virgina). whui miliardar american AnuMit autort atirma — care obtinnt prin clone Chiar ca. in mod spon- re un individ identic cu tan, 0 data la doud mi- el, care traia undeva, pe lioane de nasteriexisia aceasta planeta. Satie care relateaza storia rr are 0 istorie adevarata? Autorul afirma ca da. Lu- mea stiintifica a fost mai sceptica, dar pubticul larg este deosebit de in- teresat de situatiile pe care le-ar genera acesti “eloni in viata de zi eu 71. Unit pseudofilosofi au considerat deja ca aces- ta poate fi modul de a realiza egalitatea intre oameni. Cu asemenea metode riscante, rama- he totusi de vazut daca egalilatea s-ar putea rea- liza la nivelul perfectiunii umane, sau dimpotriva. Am ajuns asttel fa pro- blema fundamentala a tuturor transform genetice: eugenia, {a ameliorarii rasei uma- ne. Exista 0 eugenie pozitiva capabila sa creeze 0 rasd umana compusa din indivizi ex: ceptionali? Discutile se poarta desigur pe margi- nea criteriilor de selectie a acestor indivizi, Pe de alta parte, eugenia nega- tiva vizeaza eliminarea unor anomalii cromoro- miale considerate nefas- te pentru umanitate. $i aici criteriile de seléctie Sunt discutabile; se stie, de exemplu, ca unele anomalii_ ale comporta- mentelor sanguine pro- teieaza o treime din populatia lumii impotri- va malariei, in timp ce in regiunile temperate ace leasi anomalii_ produc boli grave. Toate aceste dezba- teri fac sa para minore problemele legate de ale- gerea sexului copilulu, alegere pentru care exis: ta tehnici considerate acum sigure. Dar relan- seaza discutia asupra ‘onservarii" genclor REVISTA MISTERELORumane. Dintr-o aseme- nea banea de gene fieca- re ar putea si aleaga particularitatile fizice ale viitorului copil. Daca aveste banci exista deja pentru bacili si bact de cenuarexista aseme- hea banci si pentru oa- meni, giau pus unii intrebarea. Deocamdata Se poate vorbi numai despre banci de sperma, unde lichidul seminal poate fi conservat in eventualitatea unor acci- dente. Se pune totusi si o alta intrebare: daca in est domenitt totul pare posibil, vom vedea into Zisimonstri conceputt in laborator? Raspuns: ei exista deja. St existenta tor ofc ra imaginatiei un 4 mai fertil deca n eal de arta consacrata aces: lui subiect, cea culminat cu celebrul film "Jurasic Park”, DIN NOU SUVERAN E MISTERUL Siin genetica, la fel ca si in cazul altor domenii stiinfifice, ne afl acum in plina taza de expansitine, de descope- riri uimitoare ce ne dau iluzia atotcunoasterii, omnipotentei si iminci bilitatii noastre. intelep: ciunea si multiplete tectit pe care team avut de in- \atat pana acum ne in: deamna sa fim mai prudenti. Incontestabit REVISTA MISTERELOR misterul fiinlel noastre nu stain le, sin poate fi descitrat doar prin studiul geneticil. De acooa, de fiecare data cand am actionat igno- rand principiul hologra- fic, modificand 0 parte dar uitand armonia in- Iregului, am avut de ste ferit, Din punct de vedere ocull, aceste experiente genetice au fost privite cu foarte multa suspiciu: ne. Biserica la randul ei a considerat unele expe- riente de modificare a siructurit genetice uma: ne drept pacate impotri- va Sfantului Duh, mai mari decat cel dea ucide und Chiar si ta nivel doc- 1. De ce oare? Irinar este necesar sane amintim cat de pericu- Joasa este ideea aceasta a rasei perfecte, a nu {ui nou" - acel om-magi nd, puternic si neindura- tor, fipsit de credinta in Dumnezeu, dar sigur pe J. Ideea aceasta @ exaltat fanatismul lui Hitler si tot ea a inspirat unele discursuri ale lui Ceausescu, precum si experimentele cu garzile de protectie ale dictato- rului, formate din copit luati le prin orfelinate si pregatiti special, indoc- trinati spre a4 urma or beste. Tot astfel poate proceda orice alt tiran care are ta indemana aceste teorii Dincolo de valoarea incontestabila a acestor descoperiti, exista aici, poate mai mult decat i alle domenii, perivolul ned aplicari fara discer- hamant, a unei stiinte fara constiinta. Rabelais spunea, pe buna drepta- le: "Stiinta fara consti: este ruina sufletului." Siaici, fata sireversut medaliel ne fac sane gandim ta desope energie’ atomice cu apt catiile sale utife sau monstruoase. Intr-adevar, trebuie si ne amintim ea finfa umana are totusi_ un echilibru foarte fragt. $i a calea in picioare un mister pentru simptul fapt ca bai priceput 0 mica parte, poate fio ‘rea grava eroare Marele savant Louis de Broglie, intuind ase menea pericole spunea: Este prematur sa re- docem procesele vitale la concepliile insuticient dezvoltate ale fizicii si chimiei secotului 20." .S-a estimat ca numai in Statele Unite, in cursul unui singur an, (1994) au fost raportate disparitiile a aproximativ zece milioane (!) de persoane. in general 95% dintre acestia se reintore, mai devreme sau mai tarziu, acasa, in decurs cdteva zile eiméni; dar ramdne acel tulburator procent de 5%, cu alte cuvinte 500,000 de persoane, care sunt disparuti pentru totdeauna. Adolescentii constituie o clasi important’ a acestor "disparuti" Dintre adul{ii disparuti, un procentaj ridicat il reprezinta acum femeile, Dacd un studiu consacrat urmaririlor si reperarii acestorpersoane arita, in 1960. au disparut de 300 de ori mai multi soti decat sotii, in 1990 statisticile indicau o tendinta i versa. deoarece in perioada actuala, niult mai multe sotii parasit domiciliu! conjug: Nu este uyor si dispari fira nici o urmé, dar adesea indiferenta oamenilor, lipsa lor de comunicareiin special afectiva, fac ca aceasti intémplare sf para banala. in articolu! care urmeazi, pe care ne propunem sa il continuim si in urmatoarele numere ale revistei, vom relata istoriile mai multor persoane care parut. Circumstantele care invaluie aceste disparitii sunt bizare si uneori ridicole, iar modurile in care ei dispar ird nici o urma tren, din avion sau in timp ce traversau strada ori un edimp - sunt inexplicabile din Referitor la cei care de fapy "fag d ig de acasi", motivele posibile sunt matoarele: dorinta de a existent’: monotoni, seapa sau de responsabilititi: nedorite atractia irezistibild a aventurii sau a bogatiei, 0 carier’ compromis pe care spera s& o refac: uri altundeva, intrigi politice, leg dubic ingrijorarea de "a sti prea mult” Pe scurt, exista si astfel de se cu criminali si disparitii, fra urme, legate de asumarea unei noi identitati,intr-o incereare de refacere a viet. Dar ined si povestile celor disparuti in stranii decat neeunoscut, desi e drept, mai rare Sunt cazurile de persoane care au aparut de nicdieri sia caror identitate va rimane pentru totdeauna un mister. Despre uni n putea presupune ca sunt amneziei, pierduti de mult timp: altii pot fi "copii salbatici” erescuti in paduri, de animale. Cu toate acestea rman’ inci’ multe cazuri care nu satisfae nici o explicatie rezonabila Ideea disparitiet unei persoane, sau a aparitiei nu are trecut, sfideaza civilizatia moderna, in care jecare persoand guros identificata prin acte na in cel al mortii POVESTIRI MAI VECHI Pitagora Circumstantele — mortii marelni initiat Pitaggra nu sunt foarte bine clarificate. Unii dintre discipolii sa stinut cd ultima ara a fost vazut mergand printr-o plantatie de mazire ~ pe atunci mazirea era considerata o planta seer - de unde pur si simplu a disparut. Dupi aceea, nimeni nu {La mai intalnit vreadata. In Manila secolului al XVElea Un dublu mister, combinand © stranie disparitie cu 0 sim UNA DINTRE C BANA! CONDITH. AUZIT DEE SVETL MAL CELEBRE. MAL UUAITOARE ENIGIAE A TUTUROR THMPURILOR ESTE APARITIA SAU DISPARITIA UNOR FIINTE, EVENIMENTE ATI DUPA APA, M DN CAMP, PUR St SIMPLU OMEN AU DISPARUT! NIN SAUCIUC YA ?: REZINTA CAI (GAND PE STRADA CUTE IM CELE MAT SAU TRAVERSAND UL, NICIODATA NU A MAL A DINTRE CAZURILE REVISTA MISTERELORstranie aparitie, a avut loc pe data de 24 octombrie 1593, cand un soldat din Manila a fost observat de catre girzile palatului din Mexico-City. Deoarece uniforma lui era diferita, el a fost imediat reperat si condus la interogatoriu Soldatul, uimit el insusi de ipostaza in care se afla, pe pamdnt strin, arelatat ci fusese instruit in acea diminea(a si plece din Manila, pentru a raporta faptul ci guvernatorul Filipinelor fusese ucis noaptea trecutd, Autoritatile, ineredule, !-au trimis 1a inchi- soare. Dar, dupa doud luni, vestile ajunse din New Mexico au confirmat povestirea: guvern torul fusese intradevar ucis in Manila, cu o noapte inainte ca soldatul si fie prins in Mexico, Pari si se poati explica strania intimplare, soldatului i s-a permis si se reintoared in Filipine. ( din lucrarea lui Colin Wilson, si mistere”) Colonia Roanoke Istoria Americii coloniale este obsedatt de disparitia coloniei Roanoke, fondata in 1587 si formata din mai mult de 100 de englezi, barbati si femei. Stabiliti pe insula de coast Virginia (acum Carolina de Nord). ei intentionau REVISTA MISTERELOR Incredibila poveste « soldanubui disparut din fata palatului din Mexico City pentrua apare in Manila, a fost sanctionata cu inchisoare, a dovedit ca de fapt era perfect <4 devina fermieri si s-si pliteasea proviziile pe care le primeau de acasd vanzfind, "sassafras", produs medicinal de import foarte pretuit in Anglia acelor vremuti Guvernatorul coloniei, John White, a plecat pe mare pand in Anglia pentru a aduce proviziile necesare colonistilor la intrarea in iarna. Intors de un acolo, dupa mai putin de cateva luni (totul se intampla in 1591), White a descoperit cu stupoare ci intreaga colonic disparuse, inclusiv fata si nepoata sa, Virginia Dare, primul copil alb nascut in America. Pe zidurile cladirilor abandonate era gravat un singur cuvant: Croatan, numele unei insule invecinate, stpanite de un trib indian. Timpul urit a impiedicat cercetirile si astfel White a fost nevoit si se reintoared in Anglia. Singurul indiciu ce ar putea sugera o explicatie referitoare la. colonia pierduti a venit abia un secol mai tirziu, cind noii colonisti au marturisit tilnit indieni blonzi cu ochii verzi. (din Reader's Digest, "Folclor ame- rican si legende) au Enigma omului mascat din timpul domniei Regelui Soare in iulie 1669, agenti ai re; Ludovie al XIV-lea al Frantei, au capturat un birbat in apropierea portului Dunkirk si secret Ia inchisoare, cu urma- toarele instructiuni incredibile trebuiau respectate insa intocmai "Este extrem de important acestui om s@ nu-i fie permis si spund nimanui ceea ce stie... Trebuie si aveti grija de el, in legiturd cu necesititile sale, dar nu trebuie si ascultati niciodata, sub pedeapsa cu moartea, ceca ce ar putea el si vi povesteascd. Trebuie sa-l amenintati cu moartea daca va deschide gura in prezen{a cuiva in legatura cu orice subiect in afara de trebuintele sale zilnice.” Timp de 34 de ani (!),el.a fost transferat de lao inchisoare pand ce a murit, in Bastilia, in anul 1703. El a purtat intotdeaunia o facut din voal negru, Se spune cd doar o singurd dati a serijelit un mesaj pe o farfurie de argint pe care a aruneat-o pe fereastra. Pescarului care a gasit-o a permis si mai trdiascd doar flindcd nu stia sa citeasca! Deci tot cea ce se cun te cu privire la prizonier este cd era periculos ca fata sa-i fie recunoscuti, ci era prea valoros ca fie ucis, dar si mai periculos sa fie pus in libertate, iar ceea ce stia el era atit de exploziv incat chiar siun simplu pescar ar fi putut zgudui Franta cu acea extra- ordinara informatie, Cea mai binecunaseuti fat din Franta era, bineinteles, cea a O ilustratie a "Omului cu mased de fier” dinor-un roman de epoed a lui Alexandre Dumas,fegelui insust Marele Voltaire, a fost inchis siel, in tinerete, la Bastilia, in anul diseuta cu gardienn care il Acolo a avut sansa de a jiserd pe barbatul: mascat Interesat in discreditarea monathici, flosoful a conelu 7ionat ea acel prizoneir secret era feat mare al re Ludovic al XIV-tea, de clitre avesta, pentru a prevent ate de rivalitatea la le mai elui inchis. chiar problemele le tron in E801, dupa Revolutia Franceza, s-a7vonit ed prizonierul era Ludovic al XIV-lea insusi, fratele sau detronat de catre earniin nelegitm, in inchisoare el s-a csitorit (Iucru obisnuit in cea vreme), sia devenit tatal unui baiat care a fost dus in Corsica. unde, creseand, a devenit bunicul lui Napoleon Bonaparte. Aceasti versiune, care a servit ca leg turd intre imparatul revolutionar al Frantet si-vech monarhie, nu a fost niciodata luati in serios de tire istorie Cea mai faimoasa abordare a povestii provine de la Alexandre Dumas, care in celebrul sau roman. ‘Omul cu masea de fier" (1848. inspirat din relatarea lui Voltaire. a facut din prizonier fratele nan al regelui si a sehimbat materialul mastii, [storicii au dezmintit insa si aceasta yersiune Alta interpretare i considera pe prizonier adevaratul tata al lui Ludovic al XTV-lea. De altfel, nasterea acestuia a fost priviti ca un miracol la vremea respectiva. Mama lui presupusul sau tata, Ludovic al Ana de Austria NIL ant si nu au avut copii se punea acut problema unui mostenitor la tron. tar Ludovic al Nl-lea era bolnay este posibil sii se fi Accasta a e Ludovic al au fost despartity mult Devareee si aproape impotent recurs la un alt “tata putea explica de XVi-lea ba tinut pe acesta intr-o inchisoare, asigurandu-i tot comfortul, in loc si-l omoare fapta ce ar fi adus asupra re picatul de patricia, Multi cercetatori au ineercat sidezle, cerul, in ultimit 300 de ani, dar nici 0 versiun nua fost pana acum confirmata, aya ca oamenii vor continua sa povesteasea despre prizonierul care a iesit din istorie sia intrat in legenda, in anu! 1669. (din cartile ui Tighe Hopkins, "Omul ew masea de fier" si Hugh Rose Williamson, "Enigme ale isto Salbaticul Peter 1724, a in apropierea orasului La 27 iulie fost capturat man Hameln, un baiat care avea sa fie numit mai tarziu Salbaticul Peter. El prea si in jur de vorbeascdi, méinea doar | ani. Nu putea si me Si iarba si sugea sucul din lujerii ineri ai pomilor; la inceput el a aruncat painea ce i se oferea Povestea baiatului salbatie s-a FAspiindit cu rapiditate, iar in februarie 1726, r je George Hal al Angliei (care era si re; Hanovre:) a trimis dupa el, Astle! Salbaticul Peter a devenit la scurt timp favoritul eurtii sia invatat sa-Lidentifice pe binefeatorul sau ctrnumele de Ki Seho si pe Regina Caroline cu numele de Qui Ca: de altel, el nu a invatat niciodat ‘ulat. vorbeasea art Un cereetator si naturalist ai tarziu german a examinat toate documentele veehi eferitoare la Salbaticul Peter si a conebis ea el trebuie si fi trait printre oameni pana cu putin timp, inainte de a fi capturat, deoarece punts o cirpa in jurul gatulu st unele parti ale corpului sau nu cerau bronzi nd faptul ar fi purtat pantaloni. Dar aceste _ suger coneluzii nu sunt prea funda- mentate. Cazul Iwi Peter a influentat puternice parerile cum poate fi contemporane despre civilizat un om, Filosoful francez. 1.1. Rousseau I-a considerat pe Salbaticul Peter drept un model de "om natural”, pur, iar Lordul Monboddo din Scotia istoria sa o scurta cronica a progresului naturii umane, de fa un stadiu apropiat de animal, pana la primul stadiul de viata abstracta”, (din Rog Sattuck, "Experimente Interzise” si Edward Dudley "Omul salbatic din interior") . "Consider APARITHRLUN Ae at 3 REVISTA MISTERFLORClandin TRANDAFIR (CE SUNT BANII? Bani reprezinta o energie paso nal aviind ca suport si vehicul pietre le si metalele, hanenotele. titlurite de valoare, ete. Aveastd energie nu este deloc abstract. et foarte reali: cw tioneaza asupra psiiculut umn intro asemulnitoare stim entelor. excitantelor, sau drogurilor (in funetie de car si de natura bani- lor) © reactie poate fi ititd de exem- plu pe fata onnutui care “atinge® banti (seimpregneaaicu magnetismul spe- sei energii prin intermediul nilor) la ghiscul unci banci, Ox if bowati eare rimin fara bani pot avea reactii Ia fel de terifiante si ab: suri ea si drogatit lsat "pe uscat" patie sau violenta. Originea 2 fluid pasional este complexa. INFLUENTA BANILOR DE sestui ees forta sa. Contrar afir- nafiet care spune ca ‘pani n-au mins", aces- tia pot fi clas in funetie de natura lor. Un imtelept nu aceepla once fel de bani, Din punet de vedere eroteric. forta banilor nu este de natura spi ritual, deceit dacd valoa rea lor se cchivaleaza cu anumite pietre pretioase (smaraldul, de exemplu), Ba: ul este clasifi- cat deoeultisica fiind ori demo: niiag. ori satanie, KORKAMT pine Accasta se bazeazi pe raporturt le complexe dintre psihicul uman st forta pasionala vehiculata de bani Animalele (care, spre deosebire de amen. nu au atat de acut dezvoltata constinta individualitati egotice) nu sunt afectate de aceasta energie. Prin- cipala caracteristicd a banilor este brifiwarea, mai ales de cind moneda a alificata drept “argint (bant nti"); aceasta denumire a plas anti sub semnul Juni, care favori- nstabilitatea. Aurul. dimpotr va. find influentat de favorizeaza stabilitatea monedet si BANUL DEMONIAC Banul demoniae, banul natural, este in legatura cu subconstientul st instinctele noastre, favorizindu-le la fel cum ingrisimintele favor eresterea plantelor. El se prezint sub forma sa banal de produs al muncii, fie sub Formi de aur. argint si pictre pretioase, reprezentand_ be. gatiile demoauu’ subteran, produse- Te “muncii™ sale si ale obscure: aalchimii po care & pus-o in aplicare Impreund cu terarhiite planctare sub influxul stu, ereaza fie- (aceste e pictrele pretioase specifice vezi aniicolul TALISMANELE $I COS- MOSUL), Acesti bani actioneaza ca «| demonilor, ins doa smaterialitiu ‘mati pulin eapabila Si imiteze aspr ratile fiintet eatre elevare si spirituae lizare, Blatrage spre eataltzatorul sit (care este forta sa cauzalay produsele muneii altora, transformand astfel oamenii pe 9 perioada de timp (cu voia lor, dest ircbune specificat cd ci Sunt cel mar adesea mconstiente de mecanismele subtile) in selavischimbul banilor, omul pierde o parte din vitalitatea sa (tributul datorat Iu mii demoniace), ceea ce-i diminuca. 24 puterea de a se bucura $i il face vulnerabil in fata bolilor fizice sau psihice. Istoria ne arata c& un mare numir de familii bogate au fost devastate de epidemii sau tragedit asimilate cu veritabile blesteme In plus, banul obisnuit vehicu- lind pasiunile adeseori josnice ale multimit, lasi omul care if manipu- leaza prada unei ma subtile. in alta ordine de id: oferite in aceasta stare de spirit sub. juga femeia, chiar daca acest lneru nu este evident fa prima vedere. Princi piul universal al actiunii si reactiunii he invaf cd nu exist tranzactie in sens unic: cel care oferd ira a primi ceva palpabil, fizic, cumpard totus printr-o osmozi sublild, fie vitalitate fie supunere nul ampirizeaza in toatd regu: la, platind astfel pentru vital bandité, Banu! primit “4 aruned fire nevazute, ce se transforms inte-o capeand. Pentru a te libera, trebuie si dai ceva in schimb! Sub forma a mai dinamici, banul demoniac este de natura erotica: ¢ urmareste trevirea dorintelor. la tedorintele isi au in mod fundament. ne erotica. in traditia yoghina dorintele isi au sursa in SVADHIS. TANA CHAKRA, centrul de fortd al energitlor erotice, aflat in plan subtil in roma ¢ ale. in limba ercacd, Eros este numele zeului do- Fintei. Exista in industria publicitatit care este in ultima instanta o forma modern meni foarte abill care stiu si capteze dorintele multimii, mai ales dorintele intime, inconstiente, de nerealizat, atrdgind spre ei banii naivilor, of¢ dcexemplu, descintece, medicamen- te-miracal, etc, Fascinati, amatorii platese si nu se plang Se intémpli-ca falsul medicament si aiba eficacitate o perioada scurta de timp, nu prin virtutile sale (pe care mt le are), ci datorita legit universale a pensarii: victimele transt de magie fascinatorie - oa le lor impure asupra escrocilor vampirizindu-i relepatic in Romania, in perioada de di- Primului Razboi Mondial, un ustor de talismane, putred de bo gat (de altfel, aceasta expresie din folcloreste foarte sernificativa si de monstreazi cd inca de foarte mult timp bunul sim{ al oamenilor simipli a Ricut si fie iustrata starea psihic lor bogati care cel mai adesea din sufletese fe a vietii alergnd dupa doctori Pentru sofia sa, aflatd in stare depre putut oferi {ui insusi vreun talisman, sau medica. ment-miracol Sub forma sa cca mai static’, banul demoniac este banul macabru, al cadayrelor, fiind transferat prin mosteniri. Chiar stin acest caz, banal inkantuic. Mostenitorul se impreg- ‘neaza cu psihicul "scumpului dispa- rut’, riscnd sd-i mogteneasea viciile Banu demoniac este deci in ace- Jasi timp hrana (fiind indispensabil vietti) si ingrasamant, fiind elaborat printr-un fel de digestie psihied. Ba- nul descompune tot ceea ce atinge (c biol exceptia cazurilor in care este investit in seopurt caritabile (ingrisimintcle puse in pamant roditor isi pierd miro. sul) Analogia merge chiar mai de- parte: investit in plan social, banul ajutd la coneretizarca mai rapida a proiectelor. Inst demonii se plicti- sese, la fel ca si oamenii prea bogati: banul su ofera placerea, omorind in si produsele digestie schimb fericirea. Fericirea este dena turd celesti si nu poate fi cumpar: cu bani, De aceea se spune c BANUL SATANIC Banul satanic, banul parazitis mului, este banul speculatiilor (insa nu sial jocului de noroe, care este de natura demoniaca). Este yorba deb nul impalpabil, al Bursei, febril pana la isteric, flagel mondial care a dez chilibrat economia si ameninta echi- librul ecologic, impingand 1a exploatarea irationald a solului, fa distrugerca naturii, la comiterea eri- melor si declangarea rizboaielor. Este vorba de ublicitati, alt lagel, care vampirizeaza si orbeste multimile prin intermediul iluziilor Actiunile din impulsul banului sata- nic sunt cele mai periculoase, ele pu: a materialism intre d distruge prin sufocare cu ga ummnitate. in lume exist organizatii ezoterice in= lernationale aflate sub semnul satani cului, care sustin un astfel de © opun marii inte: spirituale jereti pe care o ia lupta dintre for- tele Luminii si intunericului BANUL VENUSIAN Banul venusian este identifica simbolic cu femeia erotica. Fluc~ ‘want, foarte fluid, eapricios, nesupt- REVISTA MISTERELORnandu-se previziunilor, acesta se ‘pune banului satanie prin faptul ca vehiculeazi magnetismul uman si chiar o oarecare forta vital. Venus atrage poftele si dorintele néimplini te, admiratia, cu toate energitle pasio- nale legate de acestea si care reprezinti, in esenta, banul venusian. Aflat sub semnal aurului si al soarelui, el aduce bucurie, seninatate Si sentimentul sigurantet, Aflat sub semnul argintului sial hunti el va adu- ¢, ea si marea (un alt simbol al sau). fluxul si refluxul pasiunilor contrare (iubire si ura), schimbatoare, tranzi. torii. Aflat sub semnul bijuterilor, el yaaduce misterul Eternului Feminin, secretul viet in India, Lakshmi este in acelasi 1 crotismului si a banilor ate, in lumea noastrd moderna banul venusian este prea adesea tralizat de banul satanic Daca omul obignuit considera ca le banenot sau bucati de metal gptul stie foarte bine ca toate acestea nu reprezinta decat un supbrt fizic, Initiatul stie cA forta pasionala Jegatt de aceste suporturi poate fizm: plificata sau anihilatd, fara a finece sari 0 operatiune financiara. Un cee a cinai-"contraparte subtila” va fi “arsi" nu va mai valora aproape mi: ‘mic; proprietarul stu il va pierde ca din intimplare sau nu va obtine in schimbul lui decat valori iluzorii Prin centrul subtil de fora al pasiunii (SVADHISTANA CHAKRA) inifiatul poate aetiona asupra banilor jnmnltindule valoarea (pentru bani eentisieni) sau anuléndu-i (pentru ba hii demoniaci sau satanic) fn final, coneretizarea acestor énergii subtile se face atunci cind banii sunt investiti intr-un scop cu adevirat benefic sau spiritual. Ur initiat inst. stie chiar dinainte ca prin pre siunea psihicl pe care acei bani 0 exercit’ asupra proprictarului, daca acesta are cu adeviirat intentii curate sau daca actiunile sale nu sunt decat masea unci cupiditati exacerbate fie astfel investiti Adina Secara PARAPSIHOLOGIE SECRETUL MILIARDARILOR AMERICANI Secretul faimosilor ai do- Jarilor, veritabili nababi_americani, rezida se pare intr-un gen de manifes. tare a anor puteri paranormale pe care acestia le folosese adeseori in mod inconstient Suceesul anumitor conduc’tori politici s-arputea baza, de avemenca, pe o intuit Maine, parapsibologia ar putea Jeosebitt servi chiar la “testarea’ inzestrarilor psi” ale celor ce conduc destinele ‘umanititi Aceasta este tulburitoarea ipote- zavansatiide dr. Douglas Dean, cer- cetator in parapsihologic la Insttutul de Inginerie Newark, in New Jersey in urma numeroaselor studi de acest gen, realizate in ultirmul deceniu, tn special in Statele Unite. Va prezentim in continuare 2 teva din concluziile sale CE INSEAMNA SA AT FLER Dupi ce au investit mai mult de dou milioane de‘dolart intr-un pro- gram de dezvoltare cu durata de doi ani, specialistii firmei Electric Hy- dracon Company din Altoona, Penn= sylvania (SUA) matritele destinate de metal aveau in structura fisuri gra ve. Imediat dupa ce lucra terminate, ci si-au dt seama c& ma~ prevazute sa lucreze 24 de ore din 24, nu ar mult deo saptimana. Avizul specia- listilor firme trebuia reficuta folosindu-se de un ‘material mai dur. Presedi descoperit ca 2 realizeze plici jie au fost tritele siutilaje rezistat mai fost umanim: lucrarea tele com- paniei a hotarit si le urmeze sfatul Vie ‘opus, El si-a ascultatintuitia reficind totul, dar folosindu-se de un material ppresedintele Richard Haupt s-a5 , | CUM SA DEVENIM ‘mai putin dur. Rezultatul: un succes fra procedent: cheltuielile au sciizut de dou ori si jumiitate, iar timpul de functionare a matritelor a crescut de sase ori Se pune aceasti intuitic tr care ghidcazi adesea i patroni sidireetori de intreprin- area: oare ce este deri, Biedndu-i si actioneze npoiri- va logicii obiynuite, sau chiar a expertilor? Marea majoritate a oame- nilor de afscori refuzi si admit | tura dintre genul acesta de intuitie si pereeptiile extrasenzoriale studiate de parapsihologic. Pentru ci, este vor- ba de un "fler" particular, un al s lea simt, sau pur sisimplu un "mieos" al afacerilor. Este de fapt acelasi tu ru spus cu alte cuvinte: Pentru doctoral Douglas Dean, ‘care a studiat aceste fenomeng, menii de afaceri folosesc acest tip de intuitie in permaner straluciti dintre ei fac acca Si-si pund micar intrebari despre un asemenea f jomen, In fieca acumuleazai un bet tru cd sunt, intr-adevar, inzestrati cu tur simt deosebit in ac Rezultatele studiului ficut de Dean iu enorm pen: domeni.” sunt uimitoare. William C. Durant, fondatorul binecunoscutei firme Ge- nneral Motors, reprezinta un caz tipic Unul dintre piali a ficut urmatoarea dectaratie: fu se ghi in deciziile sale, dupa un fel de selipiri ale in- colaboratorii sti apro- tuitiei, Niciodata nu eauta sa hotardrile sale prin metode sti COMOARA DIN HOTEL Charles Kemmons Wilson, fon= dator si presedinteal liniei de hoteluri "Holiday Inn" povestea despre moda- litatea de alegere a amplasirii hotelu- rilor sale: "Triiesc aceasta experientit ea si cum as merge si caut o comoara si de cele mai multe ori chiar 0 roi tr Adesea cl studiazi edte un de pectiv MOS CRACTUN SI LICITATHLE Conrad Hilton, concurentul di rectal lui Wilson, directorul retelei de tiv. pentru ci ‘place cum miroase" locul res- pur si simply, hoteluri "Hilton", se serveste, de ase- St ia 0 hotarare important patrueei si-a sfituit prietenul, Du can Harris, patronul unei mari socie- tati de asigurari, si cumper Waldorf Astor pirat un mare numar de astfel de actiuni pe eare eriza financiard te a, de intuitia sa eind este eazul Prin a actiuni si el insusi a cur adusese la un pret derizonu, Ziarele Ccpocit au seris eA “este pentru prima da ‘and un patron crede in Mos Cri- ciun!”. Dupa putin timp. s-a constatat 8 Mos Cratctun a semanat aetiuni cu 22.000 de dolari si le-a eules cu erilor hoteliere in istoria ala 500.000. Alta intuitiea lui Conrad Hilton: in timpul rizboiului a ficut o oferta tevens, care era rezerva cricane. Aceasta a renuntat la putin timp dup aceea Ia hotel licitate publica Cumparatorié inte 4 propuna un pret si sa intr-un plic sigilat, ofertele find se- crete, Se alegea cel mai mare dintre preturi, Rirg st se mai treacit lao de cumparare a Hotelulut licitatie propriu-zisi. Trebuia astfel a pretul si fie suficient de mare pen- tra invinge pe ceilalti protendenti dar nu foarte mare pentru a nu iesi in pierdere. Conrad Hilton s-a gandit la 160,000 de dolari, dar, prada tunet inspiratii de ultim moment se indi si serise 180,000 de dolari Ela cistigat afaccrea, penultimul pret find de 179.800 dedolari. Acesti 200 de dolari diferent, Hilton doua milioane beneficiu! o cir au adus tui RAFULGERARI PENTRU ALASKA in 1969 un apel asemanitor a fost Micut pentru vinzarea unor tere- in Alaska. Grupul Hoss-Getty s-a interesat de ntea da Ici limita de trimitere a ofertei, prese- uri petrolifere Amat afacere, Cu un week-end le acesteia, Leon Hess s-a decis: joane de dolari. El a iwat vénzarea la 0 diferenta de doar 200,000 dolari de urmatorul? EL a’explicat fenomenul astfel: "A fost ‘eaun fel de strafufeerare brusea’ bruse: CUTREMURUL SI BURSA Vom vedea mai dej de astfol de intuit “lovituri la bur rte exemple asa numitete La inceputul seco-BOGAT! PESTE Zi ! Livermoore, un maltimi- fionar din Walls a pentru a alerga la Stock Ex- change unde si-t vandut toate actiu- nile Retelei de cai fe Pacific a considerat tari, un distrus Tutus, J treet, sia Intrerupt te Union Toata lume. nebun, Cateva zile m mare cutremur de pamant orasul San Francisco si sute de kilo: metri de cale ferati apartinand tut Union Pacific au fost efectiv spulbe- rate. Actiunile acesteia au sedzut v ti astfel un sfert de milion de dolari, Jess Livermore si-a salva DINAMICI / OCEANICI? as Dean, sicusivu rangi cA si pentru du asemenea de exemple ar elasament al oamenilor de a mai inzestrati cu facultati parapsiho- k Unele dintre testele pe haza ci rora el clasificat oamenii de afaceri studiati au fost inspirate direct din studii parapsihologice. De exemplu, persoanele interogate trebuiau si spu ava timpul: ci pe un Tucru care se deplaseaza rapid (de genul unei cascade). ca pe un ‘ocean imobil. sau ca pe un om bitin, Cei care au considerat timpal ca find ceva care se deplascaza rapid aut fost numiti "dinamiei”, Ce ccohsiderat asemanator unui ocean ne miseat au fost denumiti “oceaniei” Cet putin. care ca fiind un om in varsti_ au fost denu H’considerat impul mitt din aceasta cana "umanisti": © sunt neutri Coneluzisle sunt urn laltd in toate testele pa si mai cu seamd in ceea ee priveste “yhicirea” numerelor extrase aleator REVISTA MISTERELOR (jocuri de hazard - gen LOO). in 1967 au fost testati patruzeci desefi ai unor mari intreprinderi. Inca codata dinaicii i-au "baltut” pe occa | insi rezultatul a fost stupefiant strat ben clorii care au inr importante in ultimii ani au avut note extrem de mari la testele ce ti- neau de premonitie. Verificiri ulte rioare cu esantioane de subiecti patroni de intreprinderi mici au de- monstrat €3 cxistd o corelatie strinst tre prosperitatea firmelor si trarile paranormale ale eclor care le condue RSULETII PANDA Altfol cum s-ar putea explica ur- mitorul fapt absolut senzational: in 1971 patronul unei fabrict de jucdrii aavut ideca nebuneasea de a introdu- ce in intreprinderea sa linii de fabri- catica ursuletilorpanda din plus. Ni chiar cl nu-si putea explica de ce pusese in aplicare ideea, dar o urma ew ineredere, Anul urmator, presciintele Ni xona efvetuat primul voray al unut s de stat american in China comunist de unde sa intors cu dot panda pr miti cadou de la guvernul lui Mao, Faptul acesta a declansat 0 adevaryta SUA. Profitul fabricantului de jue fost fabulos. Este greude interpr aceasta premonitic ca find un joe al intamplarii, sau un banal ‘met Parapsihologia, st nt@ aflati abia la ineeput de drum, nu sia spus ultimul cuvant. V-am prezentat astfel doar citeva aspecte interesante legate de misterul prezent chiar si in lumea orbitoare a afacerilor, unde norocul si face omul cu ... intuit lui! Fara indoiali ea rezuttatul aces- tor studii ne da de gandit, Exista deci si ostiinta care trage concluzii, sinte~ tizeaza fapte si situatii ce le credeam doar rodul unor banale "Intimpltri® Ce amavea de ficut daca dorim si noi reusita? in aceasta situatic cercetato- ri sunt de acord: increderea in sine, optimismal, o imagine clara si forma a scopului urmarit si in plus acel "ceva" misterios, acea legiituri si ins- piratie din lumile nevizute pe care doar veritabila ere ntaiin Dumnezcu este, aduedindu-ne in plus si fe- ricirea (despre care stim ed inseammnd mat mult decdt succesul, - atMUMIFICATI DE VII Itimul dintre ci, Bukkai, s-aingropat de viu, in 1903. Ela incheiat © lunga lista de asceti Yama- bushi care, incepand poate din secolul IX, s-au sacrificat in speranta de a ajuta ome- nirea, mumificandu-se de vii. Pana astazi au fost exhu- mate treisprezece mumii ase- zate in postura de meditatie. in aceasta postu- ra sau deshidratat treptat, dupa exemplul lui Kobo Daishi (774-835), fondatorul buddhismului japonez ezo- teric, secta Shingon. Bogat impodobite, ramasitele lor paméantesti sunt expuse in temple. Yamabushi, “cei ce dorm in munti", practic si astazi exercitii impresionante, fie 2. B' a $i alta, pentru o durata foarte scurta de timp, ajunge foarte clara si dominanta. De aceca, este foarte bine ca experientele si fie realizate la ore la care emisia locala este de 0 mai mica intensitate, pentru a putea

También podría gustarte

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5819)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  De Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1136)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (353)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• The Art of War: A New Translation

  

  De Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3045)
• Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20551)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20105)
• The Handmaid's Tale

  

  De Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (13281)
• To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  

  De Everand

  To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23017)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20479)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  De Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (10971)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  De Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (5779)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (3313)
• And Then There Were None

  

  De Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (9006)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (25285)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3321)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2487)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (7879)
• Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  

  De Everand

  Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23121)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (24589)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2559)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2508)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12956)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2499)
• Good Omens

  

  De Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (12072)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (2572)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (6699)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  De Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12556)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9975)