Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
1. CONSIDERAŢII GENERALE
Mecanismul din figura 2.1.1 are în componenţa sa un mecanism cu camă de rotaţie 1 şi tachet
de rotaţie cu rolă 2 prin care se realizează antrenarea unui mecanism variator de turaţie cu bare ce
permite obţinerea la elementul 7 a unei mişcări oscilatorii şi transformarea acesteia, printr-un cuplaj
unisens, într-o mişcare periodică continuă a elementului 8.
Primul mecanism este format din cama 1, sub forma unui disc excentric, ce se roteşte în jurul
axei fixe care trece prin cupla de rotaţie din punctul O şi tachetul 2 ce pivotează în jurul axei fixe din
B, contactul dintre camă şi tachet realizându-se prin intermediul rolei 3 (cupla de contact din punctul
A) ce se roteşte liberă pe un ax solidar cu tachetul (cupla de rotaţie din punctul C).
1
1 3 2 4 5 6 7 8
G
C
F
A B
O H ω8
L
D, E
ω1 K
10 9
0
M
7 4
11 G 10 F
A
12 9
6 O
P E
H
T N B
R 8 5
D
3
M C
S 14
13 2
Fig. 2.1.2. Schema cinematică a mecanismului cu camă – levier şi tambur cu mişcare de rotaţie
intermitentă cu pauze.
2
Cama 1 se roteşte în jurul axei fixe din O şi prezintă două canale profilate la interior pe care
alunecă rolele 2, 3, şi 4 ale tacheţilor 5, 6, respectiv 7 ce oscilează în jurul axelor fixe ce trec prin
cuplele de rotaţie D, E şi F.
Elementul 14 este un tambur de alimentare ce se roteşte liber în jurul axei fixe din T, perioada
de rotire a tamburului corespunzând procesului de alimentare cu material.
La deplasarea tachetului 5 elementul de legătură 8 roteşte elementul 9 ce are axa de oscilaţie în
T. De elementul 9, prin cupla de rotaţie din R, este articulată pârghia 12 prevăzută cu sabotul de fixare
13 (articulat în punctul S).
Pârghia 12 se leagă prin intermediul cuplei din P de elementul 10, care prin articulaţia din H
este prinsă de tachetul 6. Al treilea tachet 7 are articulat în G sabotul de frânare 11.
Când cama 1 se roteşte tacheţii 5 şi 6 realizează mişcarea intermitentă a tamburului, iar tachetul
7 prin intermediul sabotului de frânare 11 realizează perioadele de pauză.
Mecanismul din figura 2.2.1 este folosit pentru determinarea produsului sin α×cos β, unde α
este unghiul de rotire al camei 1, iar βunghiul de rotire al camei 10.
Mecanismul are în componenţa sa două mecanisme cu camă de rotaţie şi tachet de translaţie cu
rolă 1, 2 şi 3 respectiv 10, 9 şi 8, camele fiind circulare.
Tacheţii 2 şi 9 sunt în legătură cu elementul 5 prin intermediul elementelor 4 şi 7 care sunt
alcătuite dintr-o cuplă de translaţie şi una de rotaţie.
La elementul 5 este legat prin intermediul cuplei de rotaţie din F elementul de execuţie 6,
element care realizează o mişcare de translaţie proporţională cu produsul sin α×cos β.
G' 6 G"
B1 B2
4 5 9
F
7
2
D2 , E2
D1 , E1
3 8
A1 C1 A2 C2
1 O1 O2 10
Fig. 2.2.1. Schema cinematică a unui mecanism diferenţial cu camă pentru realizarea produsului
sin α×cos β.
3
1) şi cu s7 şi s8 deplasările elementelor 7 respectiv 8, există următoarea relaţie de legătură între cele
trei mărimi:
k − F ( ϕ1 )
s 7 = s8 ×
F ( ϕ1 )
unde k este o constantă constructivă ce reprezintă distanţa dintre cele două axe de translaţie ale
elementelor 7 şi 8.
G' 7 G"
F
D, E
5 6
4
K
B
H, I
8 2
3
J' J" C
A
O 1
Fig. 2.2.2. Schema cinematică a unui mecanism diferenţial cu camă pentru determinarea produsului a
două funcţii dintre care una complexă.
Mecanismul din figura 2.3.1 este folosit la aparatele de proiecţie din cinematografie pentru
antrenarea peliculei de film şi are în componenţa sa un mecanism cu camă de rotaţie şi tachet cu
mişcare plan paralelă.
Tachetul este lama elastică 2 (nituită pe suportul 3) care prin intermediul vârfului V transportă
filmul astfel: la o rotaţie completă a camei 1 în jurul axei fixe O, datorită bielei 4 (articulată în punctul
B pe cama 1 şi în C pe suportul 3) suportul 3 are o mişcare de translaţie în lungul axei D'− D" , iar
lama elastică 2 realizează pătrunderea vârfului V în orificiul filmului, avansarea acestuia şi revenirea în
poziţia iniţială.
B
1 4
O
2
5 V
A C
3
D' D"
4
Fig. 2.3.1. Schema cinematică a unui mecanism cu camă şi element elastic.
1
V
2
O
3
E F
4
C D
7
5
A B
6
Mecanismul din figura 2.4.1 este folosit în schemele cinematice a preselor orizontale şi are în
componenţa sa un mecanism cu camă de rotaţie şi tachet de rotaţie cu rolă alături de diada RRT
formată din elementele 4 şi 5.
D E, F
6 4 7 5 8
C
1 3 2 B
H, I
G
4 6 9 7 10
E
D
O
8
5
A
C
1 3 2 B F
În figurile 2.5.1 şi 2.5.2 sunt prezentate două mecanisme cu cursă variabilă. În ambele cazuri
mişcarea produsă de cama 1 (camă în mişcare de rotaţie în jurul punctului O) se transmite prin tachetul
oscilant cu rolă 2 şi biela 5 la elementul în mişcare de translaţie 6. Reglarea cursei se face cu o cuplă
şurub - piuliţă (H).
În figura 2.5.1 şurubul 7 are piuliţa fixată de elementul 2 şi acţionează culisorul 4 deplasându-l
în mişcare de translaţie spre dreapta sau spre stânga.
Se variază astfel distanţa d, distanţă ce influenţează cursa elementului 6.
d
3 2 4 7
B H
C
A D, E I
1 O
5
G 6
În figura 2.5.2 şurubul 7 are piuliţa fixată la baza mecanismului şi acţionează asupra articulaţiei
tachetului din B, modificând distanţa d.
Cupla de rotaţie din I s-a introdus pentru a transmite de la şurub la culisorul 4 numai mişcarea
de translaţie.
6
5 G 6
3 2
B F
C H
D,E
A
1 O I
4 7
Mecanismul din figura 2.6.1 are în componenţa sa două mecanisme cu came cilindrice spaţiale
1' , 1" , solidare la rotaţie (axa de rotaţie fiind O'O" ) şi doi tacheţi oscilanţi (tachetul 2 are
axa de oscilaţie în B, iar tachetul 6 în punctul G).
Contactul dintre tacheţi şi came este realizat prin rolele 3 şi 7 ce urmăresc canalele profilate
continue ale celor două came.
O"
C
1'
10 B A
2
E
D 1
ω
4
5 6 1"
G
I
F H
O'
6 5
7 8
F
D 9
E
M 4
B
C
1 O 2
A
Mecanismul motor din figura 2.7.1 are în componenţa sa cama 1 formată din doi lobi circulari
simetrici de-a lungul cărora alunecă rolele 3, 6, 9 şi 12 ale tacheţilor 2, 5, 8 respectiv 11 ce antrenează
patru pistoane poziţionate la 90 .
Cama 1 se roteşte în jurul axei fixe ce trece prin O, iar tacheţii au mişcare de translaţie impusă
de cuplele de translaţie din punctele B1 , B2 , B3 , B4 .
Legătura dintre rolele tacheţilor este realizată prin intermediul bielelor 4, 7, 10 respectiv 13 prin
intermediul cuplelor de rotaţie din punctele C1 , C2 , C3 , C4 .
Pentru ca mecanismul să funcţioneze cele patru biele trebuie să fie identice. Mecanismul este
folosit în construcţia motoarelor sau compresoarelor.
8
5
B2
7 6
C2 2, D2 4, E
A2
2
C3 3, D3 , EO C1 1, D1 , E
A3 A1
B3 3 B1
8 9 A4
13
1 0 C4 4, D4 , E
1
B4
12
11
Mecanismul de ştanţare din figura 2.8.1 are în componenţa sa un mecanism cu cama plană de
rotaţie 1 şi un tachet de rotaţie 2 cu rolă. De rola 3 a tachetului este legat elementul 4 prin cupla de
rotaţie din C, care transmite mişcarea primită de la cama 1 prin intermediul elementelor 5 şi 6 la cuţitul
mobil 7.
Elementul 9 are rolul unui clichet (opritor), care prin blocarea elementului 8 permite oscilarea
cuţitului 7 în jurul cuplei de rotaţie din H atunci când cama se roteşte în jurul axei fixe din O.
Legătura dintre elementele 8, 5, 6 şi 7 se realizează prin intermediul cuplelor de rotaţie din
punctele E, F respectiv G.
La o rotire completă a camei 1, cuţitul mobil 7 are o oscilaţie în jurul punctului H, realizând
ştanţarea materialului prin trecerea lui peste cuţitul fix 10.
J
1 8 I 9
O
K
2
B
A 10
C
E 4
F
D
5 3 6 7
9
Deblocarea elementului 8 se realizează atunci când cama este în repaus, prin rotirea
elementului 9 în jurul cuplei de rotaţie din K şi fixarea lui într-o altă poziţie decât cea din figură.
Un al doilea mecanism de acelaşi tip este redat în figura 2.8.2. Cama 1, ce prezintă un canal
profilat la interior, transmite mişcarea la tachetul 2 prin intermediul rolei 3 ce alunecă de-a lungul
canalului camei.
Tachetul 2, articulat în punctul B, este legat prin două cuple de rotaţie, în punctele D şi E, de
elementele 4 respectiv 5, care fac legătura cu două lame de cuţit mobile 6 şi 7 prin intermediul
articulaţiilor din punctele E şi H.
Cele două lamele sunt prinse între ele prin articulaţia fixă din G care le permite rotire uneia faţă
de cealaltă.
6
7
G
F 1 3
H
5 4
2 C
A
E B O
D
Prin rotirea camei 1 în jurul axei fixe ce trece prin O mişcarea se transmite la tachetul 2, prin
cupla de contact din punctul A, iar prin elementele 4 şi 5 mai departe la cele două cuţite 6 respectiv 7
ce realizează debitarea materialului.
Pentru ca mecanismul să funcţioneze trebuie respectată relaţia: EF = DH ; FG = GH .
10