Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
BUCURESTI 2010
CUPRINS
▪ pe functii:
-functia de productie
-functia de desfacere
-functia administrativa
P/0
ICa> IQf 127,43 > 125,43
1/0
ICa>IQf 121,78>120,49
P/0
IQf=125,43% IQex=129,04%
Managementul a estimat pentru exercitiul financiar curent pierderi financiare
relative generate de disfunctionalitati in organizarea activitatii si respectiv
disfunctionalitati in activitatea de aprovizionare.
-6-
1/0
IQf=120,49% IQex=123,57%
P/0
IVA=113,28% IQex=123,57%
1/0
IVA=114,21% IQex=123,57%
Interpretare:
Cifra de afaceri a crescut de la un an la altul,astfel in N-2 fata de N-3 cu 447 um,
in N-1 fata de N-2 cu 1673 um, iar in anul N fata de N-1cu 2581, pe total in N-3 fata de N
cu 4701. Printre factorii care au influentat aceasta crestere se numara in primul rand
eforturile promotionale desfasurate de intreprindere, cresterea cererii in raport cu oferta,
cresterea calitatii produselor, plecarea de pe piata a unui competitor,etc. Managementului
firmei i se recomanda mentinerea politicilor actuale de pret si de produs, acestea fiind
benefice pentru intreprindere. In urma analizei se constata faptul ca afacerea se
incadreaza in tipul cresterii puternice.
-8-
G0=0,25775 H0=0,1998
G1=0,563 H1=0,4147
-10-
9.Exemplificati analiza factoriala a cifrei de afaceri utilizand situatiile de lucru atasate
intitulate ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI.
ΔCA=Ca1-Ca0
ΔQ+ΔP=ΔCA
Ip=1,13
Ip= q1 p1 / q1 p 0
1,13=16535/ q1p 0
q1p 0 =14633
ΔCA=Ca1-Ca0=16535-13290=3425
ΔQ=14633-13290=1343
ΔP=16535-14633=1902
Interpretare:
Cifra de afaceri a crescut cu 3245 u.m in anul N fata de N-1. In acest sens , ΔQ a
determinta o crestere a CA cu 1343 u.m. si ΔP a determinta o crestere a CA cu 1902 u.m..
Cauzele care au determinat modificarea acestor factori sunt cresterea cererii in raport cu
oferta, cresterea eforturilor promotionale desfasurate de catre intreprindere, cresterea
calitatii produselor, plecarea de pe piata a unui competitor, cresterea inflatiei a determinat
cresterea preturilor si scaderea cantitatii vandute. Managementului firmei i se recomanda
mentinerea politicilor actuale de pret si de produs, acestea fiind benefice pentru
performantele firmei.
-12-
NR INDICATORI SIMBOL SI N-1 N
CRT RELATIE
DE CALCUL
1 Productivitatea W=Qf/Ns 114,56 135,34
muncii(u.m.)
2 Gradul de inzestrare G=F/Ns 19,29 30,77
tehnica(u.m.)
3 Compozitia tehnologica fa=Fa/F 0,9144 0,9141
4 Randamentul utilajelor Φ=Qf/Fa 6,4936 4,8117
active
5 Gradul de valorificare al s=Ca/Qf 0,9667 0,9773
productiei
CA=Ns×Q/Ns ×CA/Q
1.CA=Ns×w×s 1.1Ns
1.2 w
1.3s
2.W=G×fa× Φ 2.1.G
2.2 fa
2.3 Φ
CA=Ns1×w0×s0
ΔCA=Ca1-Ca0=3245
ΔNs=(Ns1-Ns0) ×w0×s0=553,72
Δw=Ns1(w1-w0) ×s0=2511,003
ΔG=Ns1(G1-G0) ×fa0× Φ0×s0=8236,22
Δfa=Ns1×G1×(fa1-fa0) × Φ0×s0=-7,24
Δ Φ=Ns1×G1×fa1(Φ1- Φ0)s0=-5716,4
Δs=Ns1×w1(s1-s0)=179,3255
-13-
Interpretare:
Datorita cresterii numarului de salariati de la 120nla 125, CA a inregistra o
crestere in anul N fata de N-1 de 553,72 u.m. Productivitatea muncii a avut un impact
favorabil asupra CA, datorita modificarii elementelor ce determina productivitatea muncii
CA a inregistrat o crestere cu 2511,003 u.m(: impact favorabil care a modificat CA in
sensul cresterii cu 8.236 u.m a avut gradul de inzestrare tehnica, intreprinderea
achizitionand utilaje noi necesare desfasurarii procesului de productie; a scazut CA cu
7,24 u.m. din cauza compozitiei tehnice, iar din cauza randamentului utilajelor active cu
5.716,4 u.m. deoarece o parte din utilajele nou achizitionate nu au fost puse in functiune)
Un alt factor care a contribuit la cresterea cifrei de afaceri cu 179,3255 u.m. il reprezinta
cresterea gradului de valorificare al produselor,intreprinderea ocupand o pozitie destul de
bun ape piata. In urma analizei desfasurate,managementului i se recomanda urmarirea
fluctuatiei personalului si de asemenea determinarea aspectelor care conduc la scaderea
randamentului utilalelor active.
-14-
Pr=Ca×Pr/CA 1.CA
2.r
ΔCA=CA1r0-CA0r0=3245×3309/13290=807,95
ΔCA=(CA1-CA0) ×r0/AT1
Rec=Pr/AT=Ca×r/AT 1.AT
2.CA
3.r
ΔCA=[(16235-13290) ×3309/13290]/9351=0,084
ΔCA=Ca1-Ca0/F1×1000 1.F
2.CA
ΔCA=3245/3846×1000=843,73
Eficienta mijloacelor fixe a crescut cu 843,73 u.m. datorita cresterii CA cu 3245 u.m.
ΔCA=CA1-CA0×r0/Ns1=[3245×3309/13290]/125=6,46
ΔCA=A0/CA1×1000-A0.CA0×1000 1.CA
2.A
ΔCA=524/16235×-524/13290×1000=-7,18
Astfel:
– daca întreprinderea desfaşoara activitate productiva
VA = Qex – M
Qex= Qvd + Qsto+Qimo
Informaţii despre nivelul consumurilor intermediare (M) gasim atât în Cpp
cât şi în balanţa de verificare.
În cadrul consumurilor intermediare includem cheltuielile cu mp,
materiale, energie electrica, apa, protocol, salarii, publicitate, ch cu
deplasarea şi detaşarea, ch cu telecomunicaţii, comisioane bancare precum
şi alte servicii prestate de terţi.
– daca întreprinderea desfaşoara activitate comerciala
VA= Vvzmf – Cmf – M = MC – M
unde:
Vvzmf: venituri din vânzarea marfurilor
Cmf: costul marfurilor vândute
M : consumuri intermediare legate de activitatea de comerţ
– daca întreprinderea desfaşoara activitate mixta
b. METODA ADITIVA
Valoare Structura
Nr crt Indicatori Simbol
N-1 N N-1 N
1 Cheltuieli de personal Cpers 6522 7911 0,64 0.68
2 Amortizare capital tehnic Cam k teh 268 530 0.026 0.045
3 Cheltuieli cu dobanzi Cdob 2 11 0.00019 0.00094
4 Imozite, taxe, varsaminte ITVa 429 359 0.042 0.03
5 Dividende Div 0 0 0 0
6 Alte cheltuieli de natura VA CVA 2930 2782 0,28 0,23
7 Profit net al ex ramas in intrprindere Pr net 112 162 0,011 0,014
8 Valoarea adaugata VA 10151 11593 1 1
Cam
Rc= 100 . Dimensiunea Cam este data de politica de investiţii
VA
şi sistemul de amortizare folosit.
c. Rata de remunerare a statului
I ,T
RST 100 .
VA
C
RSB dob 100 . Dimensiunea este marcata de politica de
VA
finanţare a societaţii, de dobânda aferenta
creditelor contractate, etc.
e. Rata de remunerare a întreprinderii
*
Rexpl
RÎ 100 .
VA
VA N 1 10151
RVA N 1 * 100 * 100 76
CAN 1 13290
VA N 11593
RVA N * 100 * 100 70,11
CAN 16535
VA N 1 10151
RVA N 1 *100 *100 77,51
Qex N 1 13096
VA N 11593
RVA N *100 * 100 71,63
Qex N 16183
Situatie de lucru nr 1:
Nr Valori
Indicatori Simbol
crt N-1 N
1 Valoarea adaugata VA 10151 11593
2 Productia exercitiului Qex 13096 16183
3 Valoarea consumurilor terti M 2975 4744
4 Nr de salariati Ns 120 125
Nr mediu de ore lucrate de 1
6 Nh 7,2 7,4
salariat intr-o zi
Nr mediu de ore lucrate de 1
7 Nz 220 224
salariat intr-un an
Situatie de lucru nr 2:
Etapa 1
∆VA = VA1 – VA0 = 11593–10151 = 1442 u.m (valoarea adaugata creste cu 1442 um)
Etapa 2
VA=Qex* VA ;
Qex=T*Wh;
T=Ns*t
Etapa 3
1.2.2.2 i
2.
∆VA = VA1 – VA0VA
= 11593–10151 = 1442 u.m
2.2 Δ VA i = Qex1 * ( gi 1 * VA 1
-
gi1 * VA 0
)= Qex1* ( VA1 - r VA )=97,098
100 100
um
Interpretare:
Se observa cresterea valorii adaugate la nivelul intreprinderii pe parcursul anului
financiar analizat cu 1442 u.m..
Factorii principali care au influentat evolutia valorii adaugate sunt:
- productia exercitiului care prin cresterea ei de la 13 096 u.m. in anul N – 1 la
16 183 u.m. in anul N a determinat un plus de valoare adaugata de 2 392,4
u.m.
- valoarea adaugata la un leu productia exercitiului a inregistrat o scadere de la
0.77 in anul N – 1 la 0.71 in anul N, determinand un minus de valoare a
intreprinderii de 954,797 u.m.
Din analiza VA se constata o creştere a acesteia cu 1442, respectiv 87,75%. Evidenţiind
evoluţia VA în paralel cu cea înregistrata de producţia exerciţiului se constata o majorare
a gradului de valorificare a resurselor materiale achiziţionate de la terţi, situaţie apreciata
ca fiind favorabila asupra starii de performanţa a întreprinderii. Aprofundând analiza la
nivelul factorilor direcţi de influenţa se constata ca plusul de valoare s-a datorat atât
majorarii volumului de activitate cât şi eficientizarii activitaţii desfaşurate. Politica de
majorare a numarului de salariaţi susţinuta de o productivitate în creştere a avut la baza
rezervele existente pe linia optimizarii gradului de înzestrare tehnica. Creşterea valorii
medii adaugate la 1 leu producţia exerciţiului exprima eficacitatea procesului de
producţie, viabilitatea deciziilor privind politicile comerciale. astfel se evidenţiaza pe de o
parte influenţa favorabila a modificarii structurii producţiei exerciţiului în sesnsul
creşterii ponderii produselor cu o valoare medie adaugata la 1 leu producţia exerciţiului
superioara mediei existente la nivel de întreprindere în perioada precedenta.
Principalele masuri ce se impun în sensul creşterii calorii constau în:
– îmbunataţirea utilizarii timpului de lucru
– creşterea productivitaţii muncii
– creşterea gradului de valorificare a m.p. şi materialelor
– îmbunataţirea calitaţii produselor
– creşterea gradului de înzestrare tehnica.
12. Exemplificati analiza consecintelor modificarii valorii adaugate asupra principalelor performante
economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru atasata, intitulata
VA1 VA0
4. influenta VA asupra eficientei activelor din exploatare: ∆VA = 1000 =
Aex1
154,2 u.m.
Influenta valorii adaugate asupra eficientei activelor din exploatare a determinat o
crestere a acestora de la anul N-1 la anul N cu 154,2 u.m la 1000 lei valoarea
adaugata.
VA1 VA0
5. influenta VA asupra eficientei mijloacelor fixe: ∆VA = *1000 = 374,93
F1
u.m.
Influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe a determinat o crestere
a acestora de la anul N-1 la anul N cu 374,93 u.m la 1000 lei valoarea adaugata.
VA1 VA0
6. influenta VA asupra eficientei muncii : ∆VA = r0 = 2,76 u.m.
Ns1
Influenta valorii adaugate asupra eficientei muncii a determinat o crestere a
acesteia de la anul N-1 la anul N cu 2,76 u.m.
14. Analizati gradul de indeplinire a productiei ca structura si pe sortiment utilizand situatia intitulata
ANALIZA GRADULUI DE INDEPLINIRE A PRODUCTIEI CA STRUCTURA SI PE SORTIMENT.
Valoarea productiei (∑ q * p)
Sortiment
planificat realizat
Grupa A 2800 2850
Grupa B 3850 4000
Grupa C 4950 4850
Grupa D 4150 4078
Total intreprindere 15750 15778
Situatie intreprindere:
Ks
q min p0
15578
0,98 1
q 0 p0 15750
Program indeplinit si chiar depasit la nivel de intreprindere dar exista doua sortimente C si D la
care nu s-a indeplinit planul de fabricatie.
Ks 1
qp 1 0,012 0,9 1
q p 0 0
Programul pe sortimente a fost realizat in proportii diferite. La nivel de intreprindere avem situatia
K s 1(100)
K a 1(100)
Iq 100
La nivel de intreprindere, productia a fost indeplinita si chiar depasita datorita compensarii
nerealizarilor de la sortimentele C si D cu realizarile de la sortimentele A si B.
Desi, pe ansamblu, productia este indeplinita, consideram insa ca celelalte performante (profitul
sau ratele de rentabilitate specifice) pot fi afectate datorita nerespectarii structurii proprietate.
De aceea, disfinctionalitatile care au generat abaterile de la nivelul planificat pot fi legate de
modalitatea de planificare sau sunt legate de modalitatea de realizare a activitatii productive
In ceea ce priveste planificarea, in conditiile in care nu este in calcul in studiul de piata real, se recomanda
elaborarea unei proceduri pentru efectuarea unui astfel de studiu care sa stea la baza planificarii pentru
exercitiul urmator.
Legat de modalitatea de organizare a activitatii de productie trebuie urmarite elementele:
ritmicitatea aprovizionarii de la furnizor, numarul de intreruperi generate de raparatiile capitale sau curente
ale utilajelor, abaterile de la norma orala pe unitatea de produs, sesizare la nivelul divizarii locului de
munca, etc. Pentru fiecare dintre elementele enumerate ulterior, se elaboreaza planuri de masuri distinct.
15. Exemplificati analiza consecintelor modificarii volumului fizic al productiei fizice asupra
principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru atasata,
intitulata ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII VOLUMULUI FIZIC AL PRODUCTIEI
ASUPRA PRINCIPALELOR PERFOEMANTE ECONOMICO-FINANCIARE.
a) Cifra de afaceri:
CA= ∑ q * p
Imp =
q p 1 1
=
CA1
=> CAr
q 1 p1 16535
= 1,13 = 14633
q p
=
1 0
CAr Imp
Modificarea volumului fizic al productiei a determinat cresterea cifrei de afaceri cu 1343 um, efect
favorabil din punct de vedere economic.
b) Cheltuieli fixe:
Cf 0 Cf 0
ΔqCA = 100 100 = -1,66
qv1 p0 qv 0 p0
Modificarea volumului fizic al productiei determina reducerea cheltuielilor la 100
de lei vanzarile ci 1,66 lei. Influenta este favorabila economic.