Está en la página 1de 24

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE


GESTIUNE

ANALIZA ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI


COMERCIALIZARE A INTREPRINDERII

DIAGNOSTICUL ACTIVITATII PRODUCTIVE


SI DE DISTRIBUTIE A FIRMEI

BUCURESTI 2010
CUPRINS

1. Calculul si analiza soldurilor intermediare de gestiune


2. Analiza corelatiilor de echilibru intre indicatorii valorici
3. Analiza cifrei de afaceri a intreprinderii

3.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri


3.2 Analiza structurii cifrei de afaceri
3.3 Analiza cifrei de afaceri prin metoda abaterilor
3.4 Analiza consecintelor modificarii cifrei de afaceri asupra principalelor
performante economico-financiare ale intreprinderii

4. Analiza valorii adaugate a intreprinderii

4.1 Calculul valorii adaugate prin metoda aditiva si analiza structurala a


indicatorului
4.2 Analiza valorii adaugate a intreprinderii prin metoda abaterilor
4.3 Consecintele modificarii valorii adaugate asupra principalelor
performante economico-financiare ale intreprinderii

5. Analiza productiei intreprinderii

5.1 Analiza structurii productiei fizice


5.2 Consecintele modificarii cantitatii productiei fizice asupra
principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii
5.3 Consecintele modificarii structurii productiei fizice asupra
principalelor performante economico-financire ale intreprinderii
5.4 Analiza calitatii productiei fizice
5.5 Consecintele modificarii calitatii productiei fizice asupra principalelor
performante economico-financiare ale intreprinderii
5.6 Analiza prin metoda abaterilor a productiei intreprinderii

6. Analiza marjei comerciale


-1-

Discutii privind contul de profit si pierdere

1. Ce reflecta informatiile din contul de profit si pierdere.

Contul de profit si pierdere prezinta fluxuri financiare potentiale angajate, adica


intrarile, iesirile si ceea ce ramane in intreprindere. Veniturile reprezinta fluxurile de
intrare, cheltuielile reprezinta fluxurile de iesire, iar cea ce ramae in intreprindere
reprezinta profitul sau pierderea.Veniturile sunt actele de imbogatire a intreprinderii, iar
cheltuilile reprezinta costurile suportate de intreprindere in cursul exercitiului.

2. Care sunt criteriile de structurare a contului de profit si pierdere.Mentionati elementele


componente dupa fiecare criteriu in parte.

▪ pe functii:
-functia de productie
-functia de desfacere
-functia administrativa

▪ dupa natura activitatii:


-fluxuri din exploatare: reprezinta activitatea de baza a întreprinderii
-fluxuri financiare: reprezinta cheltuielile angajate şi respectiv veniturile dobândite din
operaţiile financiare
- fluxuri extraordinare: apar din evenimente întâmplatoare în viaţa unei întreprinderi

3. Care ar trebui sa fie structura fluxurilor financiare potentiale la nivel de intreprindere


si de ce.

Ideal pentru o afacere este ca in structura veniturilor totale sa predomine


veniturile din exploatare, aceasta insemnand ca firma respecta principiul continuitatii
activitatii si respecta obiectivele de activitate pentru care a fost creata. In structura
veniturilor din exploatare trebuie sa predomine veniturile din vanzari ,aceasta insemnand
din punct de vedere concurential o pozitie consolidata a afacerii analizate dar si
probabilitatea mai mare de incasare efectiva a veniturilor. La nivelul rezultatului
exercitiului trebuie sa predomine rezultatul exploatarii acesta reflectand desfasurarea cu
maxima de eficienta a activitatii din exploatare respectiva in rezultatul din exploatare
trebuie sa predomine rezultatul aferent cifrei de afaceri ceea ce inseamna ca a crescut
probabilitatea realizarilor aferente profitului din exploatare.
-2-
I(mc+Qex)>Iva. 124% > 114%

In structura VA a scazut ponderea VA in totalul productiei, sau a crescut ponderea


consumurilor de la terti.

Iva > Irez.br.expl 114% > 104%

In structura VA scade ponderea rezultatului brut din exploatare si creste ponderea


cheltuielilor cu impozite si taxe si a cheltuielilor de personal.

Irez.br.expl > Irez.exploatarii 104% > 77%

In structura rezultatului brut din exploatare scade ponderea rezultatului exploatarii si


creste ponderea cheltuielilor cu amortizarea si a altor cheltuieli din exploatare.

Irez.exploatarii>Irez.curent 77% > 73%

In structura rezultatului exploatarii scade ponderea rezultatului curent si creste ponderea


cheltuielilor financiare.

Irez.curent<I rez.net al exercitiului 73% > 76%

In structura rezultatului brut al exercitiului scade ponderea cheltuielilor cu impozitul pe


profit/venit,si creste ponderea rezultatului net

2.Care sunt soldurile intermediare de gestiune.Cum se calculeaza.Ce semnificatie au.

Soldurile intermediare de gestiune:


-marja comerciala
-productia exercitiului
-valoarea adaugata
-rezultatul brut al exploatarii
-rezultatul exploatarii
-rezultatul curent
-rezultatul extraordinar
-rezultatul net al exercitiului.

Marja comerciala reprezinta diferenta dintre pretul de vanzare si costul de


achizitie; este specifica intreprinderilor comerciale, dar o intalnim si in cazul
intreprinderilor cu activitate mixta (industriala si comerciala). Activitatea comerciala
presupune cumpararea si revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuri
cumparate pentru a fi revandute. Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de
cumparare al acestora reprezinta marja comerciala. Costul de cumparare al marfurilor
vandute (revandute) include pretul de cumparare (pret fara TVA) majorat cu cheltuielile
accesorii de cumparare si corectat cu variatia stocurilor de marfuri.
-4-

Marja comerciala=Venituri din vanzare-Costul marfurilor vandute

Productia exercitiului este expresia valorica a intregii productii realizate de un agent


economic pe parcursul unui exercitiu financiar.

Productia exercitiului=productia vanduta+productia stocata+productia imobilizata

Valoarea adaugata reprezinta bogatia creata de un agent economic pe parcursul unui


exercitiu financiar.
Valoarea adaugata=productia exercitiului-consumuri de la terti

Rezultatul brut al exploatarii=valoarea adaugata+subventii pentru investitii-


impozite,taxe,varsaminte asimilate –cheltuieli de personal

Rezultatul exploatarii=rezultatul brut al exploatarii+venituri din provizioane +alte


venituri din exploatare-amortizari si provizioane-alte cheltuieli pentru exploatare.

Rezultatul curent=rezultatul exploatarii+venituri financiare-cheltuieli financiare

Rezultatul extraordinar=venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare

Rezultatul net al exercitiului=rezultat curent+rezultat extraordinar-impozit

3.Care sunt corelatiile intre soldurile intermediare de gestiune.

Imc+Qex<IQa<Irez.brut.expl<Irez.expl<Irez.curent<I brut al exerc.<I rez.net al exerc.


-5-
Nr Indicatori Sb. An An curent P/0 1/0 1/P
crt baza(0) % % %
Previzionat(P) Realizat(1)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Productia Qv 12956 16510 15778 127,43 121,78 95,56
vanduta
2 Productia Qf 13413 16825 16161 125,43 120,48 96,03
fabricata
3 Productia Qe 13096 16900 16183 129,04 123,57 95,75
exercitiului
4 Valoarea VA 10151 11500 11593 113,28 114,20 100,81
adaugata
Corelatii de echilibru intre indicatorii valorici

P/0
ICa> IQf 127,43 > 125,43

1/0
ICa>IQf 121,78>120,49

Se observa ca nivelul planificat pentru fiecare indicator in parte nu a fost


atins,corelatia de echilibru nu a fost afectata. Managementul a planificat pentru anul
curent o depasire a Qf cu 25,43%, respectiv o crestere a vanzarilor cu 27,43%.
Planificarea a fost facuta tinand cont de corelatia de echilibru specifica, ceea ce inseamna
ca managementul a vizat ca cea mai mare parte a Qf sa fie facturata clientilor.
Capacitatea de absortie a pietei si capacitatea de productie a intreprinderii nu au fost
corect apreciate, insa abaterile au fost aproximativ apropiate ceea ce a determinat ca
profitabilitatea firmei sa nu fie afectata.

P/0
IQf=125,43% IQex=129,04%
Managementul a estimat pentru exercitiul financiar curent pierderi financiare
relative generate de disfunctionalitati in organizarea activitatii si respectiv
disfunctionalitati in activitatea de aprovizionare.
-6-

1/0
IQf=120,49% IQex=123,57%

Nivelul planificat pentru Qf si Qex nu a fost atins. Estimarile managerului au fost


corecte din perspectiva cresterii stocului de productie imobilizata in Qex. Prin
urmare,problemele legate de organizarea fluxului tehnologic si de aprovizionare ritmica
au fost estimate corect de management.cStiind ca la aceste capitole inregistreaza
probleme, managementul ar trebui sa identifice salariatii care sa determine ca in exercitiul
financiar urmator situatia sa fie in favoarea intreprinderii.

P/0
IVA=113,28% IQex=123,57%

Managementul a estimat pentru anul curent o scadere a ponderii valorii adaugate


in Qex, respectiv o crestere a consumurilor de la terti, aceasta poate fi pusa pe seama
tendintei de crestere a preturilor pentru materii prime,materiale,combustibil,etc.

1/0
IVA=114,21% IQex=123,57%

Estimarile managementului au fost corecte din punctul de vedere al tendintei de


modificare, insa intre cei patru indicatori valorici,singurul previzionat aproape de
dimensiunea corecta a fost valorea adaugata. Aici se observa depasirea cu 0,81 in timp ce
Qv planul nu a fost indeplinit cu 4,44%, la Qf cu 3,95%, iar la Qex cu 4,25%.

Sunt vizibile disfunctionalitati in aceasra intreprindere incepand cu activitatea de


aprovizionare pana la cea de desfacere.

5.Definiti cifra de afaceri.

Cifra de afaceri este un indicator economic de rezultate care reflecta ansamblul


veniturilor din vanzari.

6.Care sunt conceptele operationale in practica economica.

-cifra de afaceri totala,bruta sau neta


-cifra de afaceri medie:venitul din vanzarea unui produs
-cifra de afaceri marginala:venitul din vanzarea ultimei unitati de produs
-cifra de afaceri critica :venituri din vanzari care acopera cheltuielile.
-7-
7.Exemplificati analiza dinamicii cifrei de afaceri utilizand anexa ANALIZA
DINAMICII CIFREI DE AFACERI. Mentionati tipul de evolutie in care se incadreaza
afacerea analizata si stabiliti competentele impuse.

ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

NR INDICATORI N-3 N-2 N-1 N I/R


CRT
1 Cifra de 9.355 11.165 13.290 16.535 -
afaceri(u.m.)

2 Indicele de pret(%) 113 115 110 105 -

3 Cifra de afaceri 11834 12281 13954 16535 -


comp.(u.m.)
inflatare
4 Indice(ritm)-cu - 103,77 117,91 139,72 -
baza fixa

5 Indice(ritm)-cu - 103,77 113,62 118,49 -


baza in lant

Interpretare:
Cifra de afaceri a crescut de la un an la altul,astfel in N-2 fata de N-3 cu 447 um,
in N-1 fata de N-2 cu 1673 um, iar in anul N fata de N-1cu 2581, pe total in N-3 fata de N
cu 4701. Printre factorii care au influentat aceasta crestere se numara in primul rand
eforturile promotionale desfasurate de intreprindere, cresterea cererii in raport cu oferta,
cresterea calitatii produselor, plecarea de pe piata a unui competitor,etc. Managementului
firmei i se recomanda mentinerea politicilor actuale de pret si de produs, acestea fiind
benefice pentru intreprindere. In urma analizei se constata faptul ca afacerea se
incadreaza in tipul cresterii puternice.
-8-

8.Exemplificati analiza structurii cifrei de afaceri utilizand anexele SITUATIA


VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSE SI ANALIZA STRUCTURII
VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSE.

SITUATIA VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSE


NR Denumire produs,client Valoarea vanzarilor pe
CRT sau activitate produs,client,activitate
N-1 N
1 Produs A 4141 4624
2 Produs B 2766 3686
3 Produs C 2070 2523
4 Produs D 911 1201

5 Produs E 960 1321


6 Produs F 568 581

7 Produs G 1540 1842

Total vanzari 12956 15778


-9-

ANALIZA STRUCTURII VANZARILOR PE GRUPE DE PRODUSE

NR Denumire Valoarea vanzarilor pe Ponderea vanzarilor


CRT produs,client sau produs,client,activitate pe categorie
activitate N-1 N structurala in total
vanzari
N-1 N
1 Produs A 4141 4624 0,3196 0,293
2 Produs B 2766 3686 0,21349 0,2336
3 Produs C 2070 2523 0,159 0,1599
4 Produs D 911 1201 0.070 0,0761

5 Produs E 960 1321 0.074 0,083


6 Produs F 568 581 0,043 0,036

7 Produs G 1540 1842 0,1188 0,1167

Total 12956 15778 100 100


vanzari

G0=0,25775 H0=0,1998
G1=0,563 H1=0,4147

Structura vanzarilor agentului economic studiat tinde sa se concentreze catre un


produs sau un grup de produse restrans ceea ce determina ca riscul afacerii sa fie mare.
Din acest punct de vedere managementul trebuie sa urmareasca pentru perioada imediat
urmatoare stimularea vanzarilor din categoriile de produse care inca nu detin o pondere
semnificativa.Aceasta va determina diminuarea riscului afacerii si mentinerea unui nivel
de rentabilitate acceptabil.

-10-
9.Exemplificati analiza factoriala a cifrei de afaceri utilizand situatiile de lucru atasate
intitulate ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI.

ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI


Model I
NR INDICATORI N-1 N ABATERE
CRT CA0 CA1 ABSOLUTA
SAU
RELATIVA
1 Cifra de afaceri(u.m.) 13290 16535

2 Indicele de pret 1,13

Model: tip determinist


Dezvoltare factoriala si calcule:

CA=  qipi 1.q


2.p

ΔCA=Ca1-Ca0

1. ΔQ=  qi1 pi 0   qi 0 pi 0  CAr  Ca 0


2. ΔP=  qi1 pi1   qi1 pi0  CA1  CAr

ΔQ+ΔP=ΔCA

Ip=1,13

Ip=  q1 p1 /  q1 p 0

1,13=16535/  q1p 0
 q1p 0 =14633
ΔCA=Ca1-Ca0=16535-13290=3425

ΔQ=14633-13290=1343

ΔP=16535-14633=1902

Interpretare:

Cifra de afaceri a crescut cu 3245 u.m in anul N fata de N-1. In acest sens , ΔQ a
determinta o crestere a CA cu 1343 u.m. si ΔP a determinta o crestere a CA cu 1902 u.m..
Cauzele care au determinat modificarea acestor factori sunt cresterea cererii in raport cu
oferta, cresterea eforturilor promotionale desfasurate de catre intreprindere, cresterea
calitatii produselor, plecarea de pe piata a unui competitor, cresterea inflatiei a determinat
cresterea preturilor si scaderea cantitatii vandute. Managementului firmei i se recomanda
mentinerea politicilor actuale de pret si de produs, acestea fiind benefice pentru
performantele firmei.

ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI


MODEL II

NR INDICATORI SIMBOL N-1 N


CRT
1 Cifra de afaceri(u.m.) CA 13290 16535
2 Productia marfa fabricata(u.m.) Qf 13747 16918

3 Valoarea medie a mijloacelor F 2315 3846


fixe(u.m.)
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe Fa 2117 3516
active(u.m.)
5 Numar de salariati Ns 120 125

-12-
NR INDICATORI SIMBOL SI N-1 N
CRT RELATIE
DE CALCUL
1 Productivitatea W=Qf/Ns 114,56 135,34
muncii(u.m.)
2 Gradul de inzestrare G=F/Ns 19,29 30,77
tehnica(u.m.)
3 Compozitia tehnologica fa=Fa/F 0,9144 0,9141
4 Randamentul utilajelor Φ=Qf/Fa 6,4936 4,8117
active
5 Gradul de valorificare al s=Ca/Qf 0,9667 0,9773
productiei

Model: tip determinist

Dezvoltare factoriala si calcule:

CA=Ns×Q/Ns ×CA/Q

1.CA=Ns×w×s 1.1Ns
1.2 w
1.3s
2.W=G×fa× Φ 2.1.G
2.2 fa
2.3 Φ

CA=Ns1×w0×s0
ΔCA=Ca1-Ca0=3245
ΔNs=(Ns1-Ns0) ×w0×s0=553,72
Δw=Ns1(w1-w0) ×s0=2511,003
ΔG=Ns1(G1-G0) ×fa0× Φ0×s0=8236,22
Δfa=Ns1×G1×(fa1-fa0) × Φ0×s0=-7,24
Δ Φ=Ns1×G1×fa1(Φ1- Φ0)s0=-5716,4
Δs=Ns1×w1(s1-s0)=179,3255
-13-
Interpretare:
Datorita cresterii numarului de salariati de la 120nla 125, CA a inregistra o
crestere in anul N fata de N-1 de 553,72 u.m. Productivitatea muncii a avut un impact
favorabil asupra CA, datorita modificarii elementelor ce determina productivitatea muncii
CA a inregistrat o crestere cu 2511,003 u.m(: impact favorabil care a modificat CA in
sensul cresterii cu 8.236 u.m a avut gradul de inzestrare tehnica, intreprinderea
achizitionand utilaje noi necesare desfasurarii procesului de productie; a scazut CA cu
7,24 u.m. din cauza compozitiei tehnice, iar din cauza randamentului utilajelor active cu
5.716,4 u.m. deoarece o parte din utilajele nou achizitionate nu au fost puse in functiune)
Un alt factor care a contribuit la cresterea cifrei de afaceri cu 179,3255 u.m. il reprezinta
cresterea gradului de valorificare al produselor,intreprinderea ocupand o pozitie destul de
bun ape piata. In urma analizei desfasurate,managementului i se recomanda urmarirea
fluctuatiei personalului si de asemenea determinarea aspectelor care conduc la scaderea
randamentului utilalelor active.

10.Exemplificati analiza consecintelor modificarii cifrei de afaceri asupra principalelor


performante economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru
atasata,intitulata ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII CIFREI DE AFACERI
ASUPRA PRINCIPALELOR PERFORMANTE ECONOMICO-FINANCIARE.

ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII CIFREI DE AFACERI


ASUPRA PRINCIPALELOR PERFORMANTE ECONOMICO-
FINANCIARE

Nr Indicatori simbol N-1 N


Crt
1 Cifra de afaceri(u.m.) CA 13290 16235
2 Profitul brut al exercitiului (u.m.) Pb 3309 2411
3 Activele din exploatare(u.m.) Ae 7261 9351
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe(u.m.) F 2315 3846
5 Numar de salariati Ns 120 125
6 Valoarea stocurilor(u.m.) S 563 434
7 Valoarea capitalurilor proprii(u.m.) k 6073 8289
8 Cheltuielile cu amortizarea utilajelor(u.m.) A 524 1187

-14-

-influenta modificarii CA asupra profitului


ΔCA=(Ca1-Ca0) ×r0

Pr=Ca×Pr/CA 1.CA
2.r

ΔCA=CA1r0-CA0r0=3245×3309/13290=807,95

Profitul a crescut cu 807,95 u.m. datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra ratei rentabilitatii activelor

ΔCA=(CA1-CA0) ×r0/AT1

Rec=Pr/AT=Ca×r/AT 1.AT
2.CA
3.r

ΔCA=[(16235-13290) ×3309/13290]/9351=0,084

Rentabilitatea economica a crescut in proportie de 0,084 % datorita cresterii CA cu 3245


u.m.

-influenta modificarii CA asupra eficientei mijloacelor fixe

ΔCA=Ca1-Ca0/F1×1000 1.F
2.CA

ΔCA=3245/3846×1000=843,73

Eficienta mijloacelor fixe a crescut cu 843,73 u.m. datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra eficientei muncii

ΔCA=CA1-CA0×r0/Ns1=[3245×3309/13290]/125=6,46

Eficienta muncii a crescut cu 6,46 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra vitezei de rotatie a stocurilor

ΔCA=S0/CA1 ×T-S0/CA0×T 1.CA


2.S
ΔCA=563/16235×360-563/13290×360=-2,77
-15-
Viteza de rotatie a stocurilor a scazut cu 2,77 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.
-influenta modificarii CA asupra ratei rentabilitatii financiare

ΔCA = (CA1-CA0) × r0/k1

Rfin = Pr/k = CA×r/k 1.k


2.CA
3.r

ΔCA = [3245 × 3309 / 13290] / 8289 = 0,097

Rentabilitatea financiara a crescut cu 0,097 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

-influenta modificarii CA asupra ratei cheltuielilor cu amortizarea:

ΔCA=A0/CA1×1000-A0.CA0×1000 1.CA
2.A

ΔCA=524/16235×-524/13290×1000=-7,18

Rata cheltuielilor cu amortizarea a scazut cu 7,18 datorita cresterii CA cu 3245 u.m.

11.Definiti valoarea adaugata.

Valoarea adaugata reprezinta bogatia creata de un agent economic pe parcursul unui


exercitiu financiar.

12.Care este mecanismul de formare al valorii adaugate?


a. METODA SINTETICA

VA se determina pornind de la volumul total de activitate desfaşurata de


întreprindere din care se înlatura consumurile provenite de la terţi:

Astfel:
– daca întreprinderea desfaşoara activitate productiva

VA = Qex – M
Qex= Qvd + Qsto+Qimo
Informaţii despre nivelul consumurilor intermediare (M) gasim atât în Cpp
cât şi în balanţa de verificare.
În cadrul consumurilor intermediare includem cheltuielile cu mp,
materiale, energie electrica, apa, protocol, salarii, publicitate, ch cu
deplasarea şi detaşarea, ch cu telecomunicaţii, comisioane bancare precum
şi alte servicii prestate de terţi.
– daca întreprinderea desfaşoara activitate comerciala
VA= Vvzmf – Cmf – M  = MC – M 
unde:
Vvzmf: venituri din vânzarea marfurilor
Cmf: costul marfurilor vândute
M  : consumuri intermediare legate de activitatea de comerţ
– daca întreprinderea desfaşoara activitate mixta

VA= (Qex + MC) – (M + M  )

b. METODA ADITIVA

Presupune determinarea VA prin însumarea elementelor componente. În general metoda


aditiva este utilizata pentru analiza structurala a VA:
*
VA = Cp + Cam + Cdob + CI,T + Rexpl
unde:
Cp, am, dob, I,T, : cheltuieli cu personalul..., amortizarea,.... dobânzile,....
impozitele şi taxele (fara TVA; CAS, CASS,
şomaj – sunt incluse la cheltuielile cu personalul)
*
Rexpl : rezultat din exploatare corectat cu: – alte venituri din exploatare
+ despăgubiri, donaţii (ch)
+ ch cu provizioane pt riscuri
– ch cu dobânzile

1. Analizati structura valorii adaugate utilizand situatia de lucru intitulata ANALIZA


STRUCTURA VALORII ADAUGATE.

Valoare Structura
Nr crt Indicatori Simbol
N-1 N N-1 N
1 Cheltuieli de personal Cpers 6522 7911 0,64 0.68
2 Amortizare capital tehnic Cam k teh 268 530 0.026 0.045
3 Cheltuieli cu dobanzi Cdob 2 11 0.00019 0.00094
4 Imozite, taxe, varsaminte ITVa 429 359 0.042 0.03
5 Dividende Div 0 0 0 0
6 Alte cheltuieli de natura VA CVA 2930 2782 0,28 0,23
7 Profit net al ex ramas in intrprindere Pr net 112 162 0,011 0,014
8 Valoarea adaugata VA 10151 11593 1 1

Pentru analiza dinamica şi structurala se folosesc indici.


*
VA = Cp + Cam + Cdob + CI,T + Rexpl
Ratele de structura
a. Rata de remunerare a personalului angajat
Cp
Rp= 100 . Cu cât rata e mai mare cu atât întreprinderea
VA
remunereaza mai bine angajaţii sai.
b. Rata de remunerare a capitalului

Cam
Rc= 100 . Dimensiunea Cam este data de politica de investiţii
VA
şi sistemul de amortizare folosit.
c. Rata de remunerare a statului

I ,T
RST   100 .
VA

d. Rata de remunerare a sistemului bancar

C
RSB  dob  100 . Dimensiunea este marcata de politica de
VA
finanţare a societaţii, de dobânda aferenta
creditelor contractate, etc.
e. Rata de remunerare a întreprinderii

*
Rexpl
RÎ  100 .
VA

2. Cum se calculeaza si ce semnificatie are rata de integrare pe verticala.


Calculati acest indicator la intreprinderea analizata si stabiliti situatia in
care aceasta se regaseste.

Putem calcula rata de integrare pe verticala dupa formula :


VA
RVA  * 100 (reprezinta plusul de valoare adaugat produselor de
CA, Qex
firma).Rata de integritate pe verticala ne arata cu cat contribuie la venitul national al tarii
societatea .

VA N 1 10151
RVA N 1  * 100  * 100  76
CAN 1 13290

VA N 11593
RVA N  * 100  * 100  70,11
CAN 16535
VA N 1 10151
RVA N 1  *100  *100  77,51
Qex N 1 13096
VA N 11593
RVA N  *100  * 100  71,63
Qex N 16183

3. Exemplificati analiza factoriala a valorii adaugate utilizand situatiile de lucru


atasate intitulate ANALIZA FACTORIALA A VALORII ADAUGATE

Situatie de lucru nr 1:

Nr Valori
Indicatori Simbol
crt N-1 N
1 Valoarea adaugata VA 10151 11593
2 Productia exercitiului Qex 13096 16183
3 Valoarea consumurilor terti M 2975 4744
4 Nr de salariati Ns 120 125
Nr mediu de ore lucrate de 1
6 Nh 7,2 7,4
salariat intr-o zi
Nr mediu de ore lucrate de 1
7 Nz 220 224
salariat intr-un an

Situatie de lucru nr 2:

Nr Simbol si relatie Valori


Indicatori
crt de calcul N-1 N
1
Valoarea adaugata la un leu
VA 
 gi *VA 0,775 0,716
productia exercitiului 100
2 Timpul de lucru om-ore T=Ns*Nh*Nz 190080 207200
Timpul de lucru in ore pe un T
3 salariat la nivelul t  Nz * Nh 1584 1657,6
Ns
exercitiului financiar
Productivitatea medie Qex
4 Wh  0,068 0,078
orara(um) T
Valoarea adaugata la 1 leu
6 productia exercitiului
r
VA 
 gi 1 * VA 0
- 0,710
recalculata 100

Etapa 1
∆VA = VA1 – VA0 = 11593–10151 = 1442 u.m (valoarea adaugata creste cu 1442 um)

Etapa 2
VA=Qex* VA ;
Qex=T*Wh;
T=Ns*t
Etapa 3

VA 1. Qex 1.1. T 1.1.1. Ns


2,1 gi 1.1.2 t

1.2.2.2 i

2.
∆VA = VA1 – VA0VA
= 11593–10151 = 1442 u.m

1. Δ Qe= Qex1* VA 0 - Qex0* VA 0 = VA 0 *(Qex1 -Qex0)= 0,77*(16 183–13 096)= 2 392,4


um 1.1 ∆T = T1* Wh0 * VA 0 – T0*  Wh0 * VA 0 = (207 200 – 190
080)*0,77 *0,068 = 902,22 u.m.
1.1.1 ΔNs = Ns1*th0* Wh0 * VA 0 - Ns0*th0* Wh0 * VA 0
=1584*0,068*0,77*(125-120) = 417,38 um
1.1.2 Δth = Ns1* *th1* Wh0 * VA 0 - Ns1*th0* Wh0 * VA 0
=125*0,068*0,77*(1657,6-1584)=484,84 um
1.2 ∆Wh = T1* Wh1 * VA 0 – T1* Wh0 * VA 0 = 207 200*(0,078 – 0,068 )98* 0.77
= 1 605,8 u.m.
2. Δ VA = Qex1* ( VA1 - VA 0 )= 16 183*(0,71-0,77)=-954,797 um

2.1 Δ gi= Qex1 * (  gi 1 * VA 0


-
gi0 * VA 0
)= Qex1* ( r VA - VA 0 )=-1051,89 um
100 100

2.2 Δ VA i = Qex1 * (  gi 1 * VA 1
-
gi1 * VA 0
)= Qex1* ( VA1 - r VA )=97,098
100 100
um
Interpretare:
Se observa cresterea valorii adaugate la nivelul intreprinderii pe parcursul anului
financiar analizat cu 1442 u.m..
Factorii principali care au influentat evolutia valorii adaugate sunt:
- productia exercitiului care prin cresterea ei de la 13 096 u.m. in anul N – 1 la
16 183 u.m. in anul N a determinat un plus de valoare adaugata de 2 392,4
u.m.
- valoarea adaugata la un leu productia exercitiului a inregistrat o scadere de la
0.77 in anul N – 1 la 0.71 in anul N, determinand un minus de valoare a
intreprinderii de 954,797 u.m.
Din analiza VA se constata o creştere a acesteia cu 1442, respectiv 87,75%. Evidenţiind
evoluţia VA în paralel cu cea înregistrata de producţia exerciţiului se constata o majorare
a gradului de valorificare a resurselor materiale achiziţionate de la terţi, situaţie apreciata
ca fiind favorabila asupra starii de performanţa a întreprinderii. Aprofundând analiza la
nivelul factorilor direcţi de influenţa se constata ca plusul de valoare s-a datorat atât
majorarii volumului de activitate cât şi eficientizarii activitaţii desfaşurate. Politica de
majorare a numarului de salariaţi susţinuta de o productivitate în creştere a avut la baza
rezervele existente pe linia optimizarii gradului de înzestrare tehnica. Creşterea valorii
medii adaugate la 1 leu producţia exerciţiului exprima eficacitatea procesului de
producţie, viabilitatea deciziilor privind politicile comerciale. astfel se evidenţiaza pe de o
parte influenţa favorabila a modificarii structurii producţiei exerciţiului în sesnsul
creşterii ponderii produselor cu o valoare medie adaugata la 1 leu producţia exerciţiului
superioara mediei existente la nivel de întreprindere în perioada precedenta.
Principalele masuri ce se impun în sensul creşterii calorii constau în:
– îmbunataţirea utilizarii timpului de lucru
– creşterea productivitaţii muncii
– creşterea gradului de valorificare a m.p. şi materialelor
– îmbunataţirea calitaţii produselor
– creşterea gradului de înzestrare tehnica.

12. Exemplificati analiza consecintelor modificarii valorii adaugate asupra principalelor performante
economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru atasata, intitulata

ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII VALORII ADAUGATE ASUPRA PRINCIPALELOR


PERFORMANTE ECONOMICO-FINANCIARE.

Nr crt Indicatori Simbol N-1 N


1 Valoarea adaugata VA 10151 11593
2 Profitul brut al exercitiului Pr brut 3309 2411
3 Activele din exploatare At 7261 9351
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe F 2315 3846
5 Numar de salariati Ns 120 125
6 Valoarea capitalurilor proprii K 6073 8289

1. influenta VA asupra profitului: ∆VA = (VA1 – VA0)*r0 = 1442* 3309/13290 =


1442*0,24=346,08 u.m.
Influenta valorii adaugate asupra profitului a determinat o crestere a acestuia de la
anul N-1 la anul N cu 346,08 u.m
(VA1  VA 0 )  r0
2. influenta VA asupra ratei rentabilitatii activelor: ∆VA =
AT1
= 1442 * 0,24/9351 = 0,037 u.m.
Influenta valorii adaugate asupra ratei rentabilitatii activelor a determinat o crestere
a acestora de la anul N-1 la anul N cu 0,037 u.m.
(VA1  VA 0 )  r0
3. influenta VA asupra ratei rentabilitatii capitalului: ∆VA =
K1
= 1442*0,24/8289 = 0,041 u.m.
Influenta valorii adaugate asupra ratei rentabilitatii capitalului a determinat o
crestere a acesteia de la anul N-1 la anul N cu 0,041 u.m

VA1  VA0
4. influenta VA asupra eficientei activelor din exploatare: ∆VA =  1000 =
Aex1
154,2 u.m.
Influenta valorii adaugate asupra eficientei activelor din exploatare a determinat o
crestere a acestora de la anul N-1 la anul N cu 154,2 u.m la 1000 lei valoarea
adaugata.

VA1  VA0
5. influenta VA asupra eficientei mijloacelor fixe: ∆VA = *1000 = 374,93
F1
u.m.
Influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe a determinat o crestere
a acestora de la anul N-1 la anul N cu 374,93 u.m la 1000 lei valoarea adaugata.

VA1  VA0
6. influenta VA asupra eficientei muncii : ∆VA =  r0 = 2,76 u.m.
Ns1
Influenta valorii adaugate asupra eficientei muncii a determinat o crestere a
acesteia de la anul N-1 la anul N cu 2,76 u.m.

1. Analiza productiei intreprinderii

13. Care sunt conceptele operationale in analiza productiei.Definiti fiecare concept.

- Producţia exerciţiului - Qex (Qv+Spf+N+Qimob) → expresia valorica a întregului volum de activitate


realizat de întreprindere pe parcursul unui exerciţiu financiar.
- Producţia marfa fabricata - Qf (Qv + Spf) → expresia valorica a produselor ajunse la stadiul final de
fabricaţie.
- Producţie neterminata – Qnet. → expresia valorica a materiei prime lansate în fabricaţie şi ajunsa într-un
anumit stadiu de prelucrare.
- Producţie fizica - Q fizica (q) → ansamblul valorilor de întrebuinţare rezultate din activitatea industrial
productiva, care pot fi puse în circuitul economic.

14. Analizati gradul de indeplinire a productiei ca structura si pe sortiment utilizand situatia intitulata
ANALIZA GRADULUI DE INDEPLINIRE A PRODUCTIEI CA STRUCTURA SI PE SORTIMENT.

SC X SA prezinta urmatoarea situatie

Valoarea productiei (∑ q * p)
Sortiment
planificat realizat
Grupa A 2800 2850
Grupa B 3850 4000
Grupa C 4950 4850
Grupa D 4150 4078
Total intreprindere 15750 15778

Situatia de lucru coeficient mediu de sortiment:

Valoarea productiei (∑ q * p) qp


Sortiment
planificat realizat
Grupa A 2800 2850 2800
Grupa B 3850 4000 3850
Grupa C 4950 4850 4850
Grupa D 4150 4078 4078
Total intreprindere 15750 15778 15578

Situatie de lucru coeficient mediu de structuri sau asortiment:

Valoarea productiei (∑ q * p) Structura productiei g '


Sortiment
planificat realizat planificat realizat
Grupa A 2800 2850 17,77 18,06 -
Grupa B 3850 4000 24,44 25,35 -
Grupa C 4950 4850 31,42 30,74 -0,69
Grupa D 4150 4078 26,36 25,85 -0,51
Total intreprindere 15750 15778 100 100 1,2

Situatie intreprindere:

Ks 
q min p0

15578
 0,98  1
q 0 p0 15750
Program indeplinit si chiar depasit la nivel de intreprindere dar exista doua sortimente C si D la
care nu s-a indeplinit planul de fabricatie.

Ks  1 
 qp  1  0,012  0,9  1
q p 0 0

Programul pe sortimente a fost realizat in proportii diferite. La nivel de intreprindere avem situatia
 K s  1(100)

 K a  1(100)
 Iq  100

La nivel de intreprindere, productia a fost indeplinita si chiar depasita datorita compensarii
nerealizarilor de la sortimentele C si D cu realizarile de la sortimentele A si B.
Desi, pe ansamblu, productia este indeplinita, consideram insa ca celelalte performante (profitul
sau ratele de rentabilitate specifice) pot fi afectate datorita nerespectarii structurii proprietate.
De aceea, disfinctionalitatile care au generat abaterile de la nivelul planificat pot fi legate de
modalitatea de planificare sau sunt legate de modalitatea de realizare a activitatii productive
In ceea ce priveste planificarea, in conditiile in care nu este in calcul in studiul de piata real, se recomanda
elaborarea unei proceduri pentru efectuarea unui astfel de studiu care sa stea la baza planificarii pentru
exercitiul urmator.
Legat de modalitatea de organizare a activitatii de productie trebuie urmarite elementele:
ritmicitatea aprovizionarii de la furnizor, numarul de intreruperi generate de raparatiile capitale sau curente
ale utilajelor, abaterile de la norma orala pe unitatea de produs, sesizare la nivelul divizarii locului de
munca, etc. Pentru fiecare dintre elementele enumerate ulterior, se elaboreaza planuri de masuri distinct.
15. Exemplificati analiza consecintelor modificarii volumului fizic al productiei fizice asupra
principalelor performante economico-financiare ale intreprinderii utilizand situatia de lucru atasata,
intitulata ANALIZA CONSECINTELOR MODIFICARII VOLUMULUI FIZIC AL PRODUCTIEI
ASUPRA PRINCIPALELOR PERFOEMANTE ECONOMICO-FINANCIARE.

Nr crt Indicatori Simbol N-1 N


1 Cifra de afaceri (um) CA 13290 16535
2 Profitul brut al exercitiului (um) Pb 3309 2411
3 Activele din exploatare (um) At 7261 9351
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe (um) Mf 2315 3846
5 Numarul de salariati Ns 120 125
6 Cheltuielile fixe (um) Cf 2412 4080
7 Valoarea capitalurilor proprii (um) K 6073 8289
8 Indicele preturilor (%) Ip 1,13

a) Cifra de afaceri:

CA= ∑ q * p

Δ CA = CA1 – CA0 = 16535-13290= 3245

ΔqCA = ∑q1p0 - ∑q0p0 = CAr – CA0 = 14633- 13290=1343

Imp =
q p 1 1
=
CA1
=> CAr
q 1 p1 16535
= 1,13 = 14633
q p
=
1 0
CAr Imp

Modificarea volumului fizic al productiei a determinat cresterea cifrei de afaceri cu 1343 um, efect
favorabil din punct de vedere economic.

b) Cheltuieli fixe:

Cf 0 Cf 0
ΔqCA =  100   100 = -1,66
 qv1 p0  qv 0 p0
Modificarea volumului fizic al productiei determina reducerea cheltuielilor la 100
de lei vanzarile ci 1,66 lei. Influenta este favorabila economic.

También podría gustarte