Está en la página 1de 10
SteMfulgerd cerul, si izbiti bubulijele ew'o eirpa sau cu oe “@veli Ia Indemind. Ta fel-cum cade steawa din cerurl vor Gidea si bubulitele de pe trupul vostru; dar trebuie si Avefi cea mai mare griji si nu loviti bubulifele ca mina Goal’, cici bubulijele vor treve peea, Tn afarti de aceasta, magia homeopatiod $i in general ‘magi simpatetic’ joae’ un mare rol in mésurile luate de vVindtoru sau peseorul primitiv pentru a-gl asigurn © hrand abundentd, Pe baza principiului ex similarul produce simi Jarul, el s1 prictenii sai indeplinese o sumedenie de luerutl Amitind deliberat rezultatul pe cave il urmarese ; gi, pe de alli parte, evitd cu scrupulozitate multe luerusi din cau el acestea au o asemiinare mai mult sau mai pufin fante- ist cu altole care ar fi intr-adevie: dezastruoase, ‘Teoria magici simpatetice nu este tradush nictieri mat sistematic in practics, pentru asigurarea rezervelor de hrand, sett in regiunife sixdeicioase ale Australiei Centrale. Aict ‘iburile int impinjite fn clanuri totemice, fiecare dintre ele avind sarcina de a-si multipliea totemul pentra binele comunitafii, cu ajutorul unor ceremonii magice. Majori- {atea totemurilor sint animale si plante comestibile gi rezul, tatul general care se presupune c& poate fi obfinut prin feeste ceremonii este aeela de a asigura tribul eu hreind gi ut toate cele de trebuinga. De multe ori ritunlurite constou in imitarea efectulul pe care oamenii dorese si-l producd ; {Gu alte cuvinte, magia lor este homeopatied sau imitativi, Mia populatia warramunga, cipetenia totemulul eneuhead alb inceared sit inmulfeasca cacadu-urile albe purtind 0 efigie a plsteié sl imitindu-i tipatul strident. La populatia Mavesus, op. et Ps a arunta, batbafil aper{inind totemulul larvel witehelty ine deplinese ceremonit pentru inmalfires larvet pe eare eel- lnlfi membri ai tribului © folosese ea hrand, Une dintre feremonit consti Intro pantomima reprezentind inseeta complet dezvoltatf iesind din crisalidi. Se face din ramuri © construcfie ingust& pentru a imila fnveligul de crisalid al larvei. In aceasta construetie effiva birbali care au Inia rept totem ged si cinta despre insecta in diferitele el sta di, Bi se tirise apot ghemulfi afard, eintind despre eum fese insecta din crisalidi, Se presupune ct aceasta acfiune inmulfeste numirul larvelor, De asemenea, pent: a ine ‘mulfi pisirile emu, un important articol de hrani, bérbaffi totemului emu deseneazt pe sol figura sacri a totemului Jor, in special al parlor din emu pe care le minfnel eu ‘e¢a mai mare plicere, gi anume griisimea si ouale. Barbatii ged si cinta fh jurul acestui desen. Dupa aceasta, effiva interprefi purtind pe cap pilirlt care intruchipeost gitul Jung si capul Ingust al emului, imita intatisarea pasdeil eind sti scrutind fara finti zarea in toate directiile. Indienii din Columbia Britanica tr8iese consumind din belsug pestele care abund& in lacuzile si rfurile lor. Dac cesta nu apare in sezonul obignuit si indienié sint bintulfi fe foamete, un vrijitor nootia va aledtui o imagine @ peg telui care inoatd si o va pune in api in direcfin din cane estele apare de obicei. Aceasti ceremonie, insotiti de o Fogiciune adresata pestelui care ar urma si vind, va avea ea efect sosirea imediatd a acestula, Insularit din stxime toarea Torres folosese figurine de dugong si de broascai fe foasii pentru ea prin farmece s& duct dugongit si broagtele festoase Ia picire. Populatia toradja din zona centralé a a arhipelagului Celebes erede ci lucrurile de acelasi fel se atrag unele pe celelalte prin spiritul sau eterul vital care siligluicste in ele. De aceea ei atirnA tn easele lor maxi- Tare de ciprioard si de pore silbatic, pentru ca spiritele care Insuflefese aceste oase si aducd viefuitourele de ace- Jayi fel in calea vindtorulul, In insula Nias, cind un. pore silbatic a cizut in capeana ce i-a fost pregitita, animalul este scos si frecat pe spate cu noui frunze cAzute, In ere= Ginfa ed acest procedeu va faceca de nous ori mai multi porei silbatici si cada in eapeani, 1a fel eum cele noul frunze au eizut din eopac. In insulele Saparoea, Haraoekoe si Noosa Laut din rasiritul Oceanului Indian, ¢ind se pre Biiteste SA pun in mare o capcand pentru peste, pescarul ‘cautd un pom ale cirui fructe au fost ciugulite foarte mult de plisiri. El tale o ramurd viguroasa gi isl face din ea rea- ‘emul principal al capcanei sale pentru peste deoarece erede ff, Ia fel cu pomul a momit pisirile Ia fructele lui, ra- ‘mura taiata din acel pom va momi pestii ir eapeand, urile vestice din Noua Guinee Britanicd folosese pentru a-l ajuta pe vindtor si strpungé eu sulita ‘dugongi sau broaste festoase. In golul din corpul sulifel in ‘care intra virful se pune un mie gindae care trdicste pe arborele de eocos. Se erede ef, procedind astfel, virful sulix fei se va infige repede in dugong su fn broasca testoast, Ja fel cum gindacul se infige imediat in piclea omului eind {1 infeapa. Cind un vinator eambodgian si-a pus capeanele si nua prins nimic, se dezbraca In pielea goala, plexcd ‘putin msl departe, apoi se indreapté in tihn& spre capean’ a $i cind n-ar rio, se lash si-cada in ea gi striga : Hel! ceri asta? Mie teama c& am fost prins*, Dupd avestea capeana va prinde fri Indolalé vinat, O pantomima de acelagi £61 a fost jucata, dupa cite Ish amintese chiar cei ce se mal afl Incd in viat’, in plr(ile muntoase ale Scotiel noastre, Reverendul James Macdonald, care triteste ast Ja Reay din Caitimess, ne spune c&, in copilarie, cind mergea sit pescuiasea priti apropiere de Loch Aline cu prie~ tenil s&i gi peytele nu magea mult vreme, obisnulau sil arunce, chipurile, pe unul dintre el peste bord si si-] tragd pot afara din api, ca gi eind acesta ar fi peste ; dup’ asta pistrévul sau siloch-ul, dup’ cum barea se afl pe ap dulce sau pe apa sirata, trebuia st muste, Inainte de a Intinde o cursé pentru jderi, un indian eatrier dosrme sin~ gur vreo zece nopti ling’ foe, cu un betigas agafat pe gite Masura luata pricinuieste bincinteles edderea bafului pier dic& al eapeanei pe grumazul jdcrulul. La populatia galela, care trlejie in partea de nord a mavii insule Halmahera, la yest de Nowa Guince, so respect un precept potrivit ciruia atunei cind iff Inearci pusea pentru a-merge la vine toare, trebuie s4 pul intotdeauna glonful In gur’ inainte de a-] introduce In pusca ; eli, ficind astfel, practic mi nine} vinatul care urmeazi si fie lovit de glont, aga ineit tinta nu mal poate Ti gresita orice 2-ar intimpla, Un malaez care a pus momeald fntr-o capeand pentru erocodili $i ayteapta rezultatul, fn timp ce isi manine& oblsnuitul stu camry, va ayea intotdeauna mult grijé si inceapA prin a, Inghiti succesty trei grimAjoare de orez ; ca urmare mo~ ala va alunoca mai usor in gitlejul ergeadilului, Malaeau va fi la fol de atent s& nu Seoata nici un oscior din eusry, pentru 8, dacd ar face o-astfel de gresealé, este limpede, a béitul cu virf ascutit, de care este prinsa pfezis momealay, 4 va icsi si el, iar erocodilul va selipa alegindu-se cu mo- meala. In aceste Imprejurari este agadar prudent ca Vink torul, inainte de a incepe si m&ninee, si punk pe altcineva, Bl scoati oasele din curry, altfel, va aven de ales in fiecaze Glipa intre Inghifirea veeunui os si plerderea crocodilulul, Aceasta ultima regula este un"exemplu all luerurilor pe ‘care vinitorul se abjine si le fact pentru ca acesten si nnu-i aduci nenoroe pe baza principiului e& similarul pro- duce similarul, Trebuie eA observim asadar cf sisterul magic simpatetice nu este aleatuit numai din precepte po- itive ; el cuprinde un numér foarte mare de precepte nega- tive, adicd de interdict. Acest sistem ne spune nu numai ce si facem, ci si ce trebufe si lisim nefacut. Preceptele Pozitive sint vraji ; cele negative sint. tabuuri, De fapt freaga doctrind a fabuului, sau in orice eaz o mare parte Gin ea, pare a fi numai o aplicare speclalA a magiei simpa- etice, cu cele dowk mari legi ale ci, legea similitudinil gi Jegea contactului, Desi, fri indoial’, aceste legi nu sint formulate in atitea cuvinte si nici miicar nu sint concepute abstract de citre primitiv, ucesta erede totusl implicit ef le stipinese mersul naturii cu desavirgire independent de voinja umand. El crede cf duc va actiona intr-un anume fel, vor urma in mod inevitabil anumaite consecinfe In bara Uunela sau a celeilalte dintre aceste legi ; si dae i se pare 4 urmarile unui act vor fi neplicute ori primejdioase, va Aavea in mod firese grija sii mu acfioneze astfol ineft si i Te atrogé impotriva. Cu alte cuvinte, se va abjine de a face coca ce presupune in mod eronat ci Lar vitama, potrivit nofiunilor sale gresite de cau si efect ; pe scurt primitival ‘8e supune pe sine insusf unui tabu. Asadar tabuul este 0 aplicare nogativa a magiei practic. Magia pozitiva sau vide jitoria spune : ,fhtreprinde accasta actiune pentru ea ie tare si cutare iueru si se intimple. Magia negativa sax tabuul spune : Nu indeplini aceste acfiuni, ea nu cumva ‘cutare sau cutare Iucru si se fntimple“. Seopul magiet pozie tive sau vrijitorie! este si producs un eveniment dori, scopul magiel negative sau tabuulul este si evite un evenie ment nedorit. Dar se presupune e& ambele consecinfe, atit cea dotitd elt 5i.cea nedoritd, sint provocate potrivit logl- {or similitudinii si contactulud, La fel eum eonseeinja dorita ‘nu este adusi la indeplinire tn mod real prin observarea tunel coremonii magice, nici consecinta care inspaiminta nu. rezultd in mod real din violarea unui tabu, Daed raul pro= supus ar rezulta in mod real din fnedlearea unui tabu, tax buuil nar mat fi tabu, ct prevept de moral sau de bum sim, Nu un tabu trebule s& spun : ,nu-fi viet mina in foc", aceasta este o regulé a bunului sim, deoarece actius nea interzisd atrage dupa sine un ru real, nti unul imagi- nar, Pe scurt, preceptele negative pe care le numim tabu. int tot atit de fara ost si de zadarnice ca si preceptele po- zitive pe care le numim vrijitorie, Amindoua sint numai Jaturi opuse sau poli ai unei mari si dezastruoase erori, 0 conceptic gresitd a asociafiei de idei. Vrajitoria este. poll Pozitiv, iar tabuul polul negativ al acestet erori, Dac& dam. numele general de magie intregulul sistem gresit, teoretie cit si celui practic, atunci tabu poate fi definit, ‘ea fiind partea negativa a magiei practice. Acest Iucra poate fi reprerentat sub forma unui tabel dupa cum ur} moat al r mneie = " ‘Teoretica Practic ea pseudo-stiin{d) (Magic ca _pseudo-arta) Magle positiva Magie negativs sau sau vrajitorie tabu |, Am facut aceste observatit despre tabu si despre rapor- - turile sale cu magia pentru ci voi da citeva exemple de " tabuuri respeetate de vindtori, de pescari si de alfii sf do- © ese s& art ci ele cad sub incidenta magiet simpatetice, find decit aplicatii particulare ale acestel teorti generale, tel; 1a eschimosi se interzice baicfilor si se joace de-a ul pisiell, cel altfel, mai tirziu degetele li se vor tn- ant © aplicare a legit similitudintl, care sta la baza. magiel copatice : aya cum degetele copilului se fncurell in wri cind se joaci de-a leaginul pisicil, tot spa se vor “fneurca in funia harponului ¢ind el va deveni birbat gi va ina belene. La hufulli din muntit Carpati, sofia unui vini- tor nu ya toarce cind sojul ei este plecat Ia vinitoare, ebici ‘Mnatul s-ar invieti gi s-ar risuci ca un fus, tar vindtorul "near reusi sé-] Joveascé, $i aici tabuul deriv in mod clar ‘din legea similitudinil. In cele mai multe parti din vechea “ali, femeilor le erainterzis prin lege si toare& tn timp » umblau pe drumurile principale sau si-si poarte fusefe recoltele. Ideea era probabil aceea ci risuelrea fusulal ar face si se rasuccascé tulpinile griulul, impiedicindu-le si creased drept. La populafia aino din Sahalin, o femeie in= sircinald nu trebuie si foared, nici si impleteased fringhll fn ultimele doua luni inaintea nasterii, deoarece se entde cf, procedind astfel, intestinele copilului s-ar incurea Ia fel cum se incurcé 0 afi. Pentru un motiv asemanator, in Bilaspore, un district din India, cind se ine sfatul condi ‘e&torilor unui sat, nici unul dintre cei prezen{i nu trebuie 4 rasuceascd un fus ; clcl, potrivit eredinfel, dae un ase~ ‘menca lucra sar intimpla, discutia, la fel ea fusul, sat {nvirti intr-un cere si nu s-ar mai inchela niciodata. In unele insule din rasaritul Oceanului Indian o persoand eare vine Ja locuinfa unui vinitor trebuie si intre direct fn casi ; mu are,vole s zAboveased in fata us, cdici dacd ar face asa gi intoreindu-se apol din drum in loe s ead in cursi, Pentru lun motiv similar la populatia toradja din reglunea Celebes. nnimeni nu trebuie si stea sau sii ziboveasca pe seara une ‘ease in care se afla o femoie insircinata, pentru c& 0 aseme= nea inlirzicre ar amina nasterea copilului ; iar in diferite Arfi ale Sumatrei in astfel de imprejuriiri se interzice fe ‘mei insigi si stca la usa ori pe treapta de sus a seri easel sub pedeapsa de a avea 0, nastere grea ea urmare a im= prudenfei cf do a nu fi respectat o misurd de prevedere > atit de clementaré. Malaezii pleeafi ip cdutares camforu= Jui manined brand uscata si au geijd s& nu-gi piseze sarea fin, Ei procedeazi in acest fel deoarece ‘éamforul $6: pro “zinti sub forma de mici gréunfe depositate in crapaturile “trunchiului arborelui de camfor, Malaczulul i se pare evie vinlatul s-ar opri in acelagl fel in fafa eapeanei vindtorululy ‘dent c4, dacé in timp ce caut enfor ar minca sare pisatt ‘fin, comforul se va gisi in griunte mici ; in schimb, dacé minino& sare cu hobul mare gl griumtecle de camfor vor fi ‘mari, CAutitorii de camfor din Borneo folosese teaca tare ‘ea piclen a petiolulut de Ia frumza de pslmier penang drept forfuric pentru mineare, gi in cursul intregit expeditti mu spalii niciodata farfuria, de team’ ca mt eumva camforul ‘il se dizolve gi sA dispar din crépaturile copaculul, Dup’ it se pare ci cred cf a-si spilla farfuriile ar invernna si indeparteze cristalele de camfor din arborii in care sint fnerustate, Produsul pri pari din Lacs, 0 provincie & Slamului, este Incul. Acesta este 0 gum risl- ‘oasi climinaté de o insect rosie pe ramurile tinere ale arborilor, pe care micile viejuitoare trebuie puse cu mina, ‘Tofi cei care lucreaA la stringerea gumel se fexese sh se spele si mai ales si-gi curefe capul, de teami ca nu cumva Indepirtind parazitii din par <4 indeparteze gi cclclalte insecte de pe ramuri, Un indian din tribul Picioarelor Ne- Bre, care a pus 0 capeanit pentru vulturi st asteaptt nu va ‘minca in nici un caz boabe de micies ; deoarece, dupa cum sustine el, daca ar proceda astfel si un vultur s-ar ageza din zbor ling eapeand, boabele de macies din pro- priul shu stomae lar face pe vultur s& aib& mincdrimt gi rezultatul ar fi c8, in loc s& inghitii momeala, vulturul ar sta nemigeat si gi-ar ciugull penele. Potrivit acestet idel, vinitorul de vulturi se fereste si foloseasca o sulé etd fst supravegheszA capcana, deoarece, cu sigurant’, daetl sar agiria cu sula, vulturii I-ar zgiria si el. Acceasi consecinta decastruoasi ar urma gi dacd nevestele gi copili si ar folost ‘east o sul in timp ce él este plecat dupa vulturt j aga tnett | mal de parte birbsi Jo este interzis mimuiren uneltci in ubsenfa sa, de fried si ‘nul expuna unui pericol fizie. Printre tabuurile respeciate de primitivi nici unele poa ‘te mu sint mai numeroase 1 mai importante decit prohibi- {iile de a consuma anumite alimente si multe dintre aceste prohibifii deriv evident din legea similitudinii fiind, prin lurmare, exemple de magic negativi. La fel cum minine’ multe animale sau plante pentru a obtine anumite calitifi dorite eu care erede ci acestea sint inzestrate, primitivul vit si manince multe alte animale su plante de team’ ‘ea nu cumwa si dobindeased anumite-insusiri nedorite eu care presupune cf sint infectate acestea. Mincindu-le pe eele intl cl practied magia pozitiva ; abtinindu-se de la eale din rma el practic’ magia negativa, Vom intilni mai tiriu mite cxemple de magic pozitiva ; vreau si dau aici citeva, exemple de magie negativa sau de tabu, Astfel in Mada- gascar li se interzice soldatilor si minince unele dlimente de texma ca mu cumnva, pe baza principiulus magiei homeo ppatice, si fle atingi de anumite proprietati periculoase sat nedorite pe eare se presupune ed aceste alimente le-ar ave. Bi nu trebuie 44 minince ariei ,deoarece le este teamdi cd acest animal, din cauzi oi are inclinatia de a se stringe ghem cind este inspiimintat, si nu transmita 0 dispozitie de rex tragese timida celor care fl consumé“. La fel, niel un sole dat nu trebuie sé minince genunchi de bou, de team ea) asemenca boului, si nu i ee slabeascd genunchii gis nu ‘mab poafa umbla. Un rézboinie trebuia si evite cu griji participarea la o masa unde se aminea un eocos ucis in lupl sau orice alt viefuitoare omorita eu sulifa; gi nici un amie ascal nu teebuia omorit in casa sa in oo tieis pe cimpul de lupta ; dacd ar fi gustat dintr-un animal "Weis de suliti, ar fi fost ucis de sulifa el insusi ; dact un "animal de parte bicbiteasc8 ar fi fost omorit in casa lui in timpul lipsei sate, si el ar fi fost ucis in acelag fl gl poate chiar in acelasi timp. Mai mult decit ait, un ostas malgas © frebuia 88 evite rinichit, deoarece tn limba malgasa euvin- ful pentru inichi este acslasi ea pentru ,impuseitnlt 5 ‘asadar, e} ar fi cu siguran{a impugcat dac& av minca rinichi, | ‘Gititorul a observit poate efi in cele mat multe dintre " exeinplele de tabuuri amintite pind acum se presupune cl © influenta magict actioneaza la distante considerabile; ast fel la indienii Picioare Nogre se interzie sotto si eopiilor funui vinitor de vulturi si foloseascd in timpul absentet ‘eestuis o sulf, ca nu cumva vulturit sil zgiiie pe soful fi tata aflat departe: si nici un animal de parte barbiteasci Tu trebuie ucls In cast unui stag malges in timp @ acesta este plecat la rézboi, ea nu cumva uelderea ani- malului si atragi dupit sine uciderea omului, Aceast ere inf in influenja simpatetied, exercitata la distan(i de PPersoano sau de lucruri uncle asupra altora, este esenta Imagicl. Oricare ar fi indoielile pe care le-ar avea stinta fn legitura cu posibilitatea actin la distan{a, magia nu ‘uw nicl unele j eredinja in telepstie este unul din primele 1 prineipii Un susfinitor modern al influentel la distant f unit spirit supra altuia nu ar avea'nici o grettate si-l convingd pe primitiv ; primitivul eredea in acsasti influ- "efi eu mult inainte si, mai mult dect ait, aefiona pe baza facestei credinfe cu-o eonseeven{a logics pe care confratele + ‘shu civilizat nu si-a manifestat-o pind acum, dupa éite pot sci. dau seama, in comportarea sa, Primitivul este con vins mu numa eé eeremoniile magice afectenaA persoane si lueruri afiste departe, el gic cele mai simple acte ale Viefii cotidiene au acelasi efect, Prin urmare, in east fm portante comportarea rudelor si prietenilor aflli la diss | fanja era adesea reglementata de un cod de regull mal ‘mult sau mai putin eleborat, reguli » eéror tneileaie dé cdire un grup de personne se-credea ch va avea drept ute mare nenorecirea sau chiar moartea celor absenf, Mai ales ind un grup de barbati se afia fa vinitoare sau la luptay se astopta adesea de la rudele rimase acasé si fac anue ‘mite lucruri sau si nu facd altele, pentru a asigura secti= 7 ritatea, succesul vindtorilor sau luptitorilor aflati de= parle, Vot da elteva exemple de 0 astfel de telepatic mae seied, ait im aspectul ei pocitv cit gi in eo] nogativ. In Laos, cind un vinitor de eletanttpleacé Ta vinatonne, ig previne sotia s& mu-st tale pul sou sivsi unga true pul in absenfa Tui; pentru of decd sear taia parul, elefane ful ar sfirima eapeanele, tar duet si-ar unge trupul, ele | fantul ar aluneca prin ele. Cind un sat a popula yale porneste 84 vineze pore sibatic in jungla, cei care nmin weusti nu trebuie sé ating’ cu miinile ulei sau apa olf lipsese ai lor; pentrucd, daci ar face-o, degetele vin torilor ar deveni ,,degete neindeminatice* si prada le-ar saluneea din mini. Vinitorii de elefanti din Afvica.de Fst ered eit dae in absenfa lor sofiile s-ar dovedi necredincioase, elefantul ax obfine pulere asupra celui ce fl irmiregte si acesta an 4 omortt sav rinit grav, Din aceasta eauzi acd un vind | eeva despre relele purtiri ale soci sale, parisey- _vinitoarea si se intoarve acasi in cea mal mare tn vinitor wagogo mu are sticoes sau este e un leu, el atribuie acest nenoroe relelor. purtdri fici sale acasi gi se Infoarce la ea euprins de mare In timp ce el se afla departe 1a vinitoare, sojia na ule si permit nimanui sé-i treacd prin spate sau si-i n fafi cind sade ; iar in pat ea trebuie si sten euleata {Tafa in jos. Indienti moxos din Bolivia ered ca dacd = “unui vinitor ii este necredincioasd fn timpul absenfel | Vindtorul va fi museat de un sarpe sau de un jaguar, ecinji daci i sa intimplat un asemenea accident, fncipea indoiald c& accidentul avea ea urmave pe 3 adesea chiar uciderea femelt, tie ca era vino: ‘Su nu. Un vinitor aleutin de futri marini crede e& e ueide nici micar un singur animal daca in timpul ile de acasi sofia i-ar i neeredincioast sau sora tui nit huichol din Mexic socotese drept semizeu 0 spe- cactus care provoacd celui tare fl manined o stare Planta nu creste in regiunea lor si trebuie adusi ‘an de birbafii care fac, in acest seop, 0 eilito- | de patruzcei si tret de zile, Intre timp, sofiile cont ‘aeasi la securitatea sotilor absenfi, nemergind nicio- repede si cu atit mai pujin fugind, cind birbatii se pe drum. De asemenca, ele fac tot ce le sta in puting TU 4 asigura binefacerile eare, sub forma ploli, a recbl- ‘bogate si aja mai departe, sint asteptate in urma'mi- -sacre, Cu aceasta intentic ele se supun tnor restrie- ®, asemaniitoare eelor impuse sofilor lor. Tn eurstil ‘ntregit perioade care se scurge pind la data cactusulti, nie una dinire pitt mu se spa, ca smumitor geez, st chiar atone! numa eu spi ad fara indepérta tn care ceste planta sfin De ele postese mult, nis manines sare si trebuie sf respente cea mat suet abstinent, Cine inalet acest lege eae pedepsit cu boli si, mai-mult decit att, pune in perleal reaulatl pe care se striduiese cu ffi obting. Sine tatea, fericirea si viata urmearii si fie ctjtigate prin strine. geree cactusulul, tigva Zetlui Foculut ; dar intruct foeul pur nu poste fide folos elor impuri, birbati a femelle fee mama ste parm acet Hn, dar std sae Mmenea obligati si se curete de pata plcatelor din trecut, Prin uume, le patra alle dupt plecren bist, fen elle se aduna si mArturisesc Bunieului Foc ce birbafi a jubit din copilarie pind atuncl, Ele nu trebuie s& om nil un fe! fa cnz contrat Bivbait mu ar gil un singur cactus. Pentru a-gi reimprospita memoria fi care femele pregitese o sfoari cu atiten nod eft bi 8 avut, Ea aduce sfoara la tempi gi, stind tn fafa fo Ansird cu glas tare pe tofi barbatii pe care i-a insemrat ] sfoara so, unl dupf atl, Dupt ce sca terminate ‘sires aruncd sfoara in foc sl, dupii ce zeul a consumat-o fn flacira lui purd, peatete ei sint iertate si ca pleaeh Time titi, Incepind din aceasta clip femelle nu mal tngidle birbatilor nici macar si treacd prin apropierea or, La Fndl lor, clit de cal I destel sale Ge toate incdlctirile moralei pe care le-u infaptuit. Fi fac un pod pe o sfoard pentru cea mal nelnsemnath gregealé $y dupa ce ,si-au batut gura fn toate cele cinci _vinturi,, . " predau mitinile picatelor lor onducitorulut, care le "ade in foc. Multe dintre teiburile indigene din Sarawak sint ferm “eonyinse ci dack sotiile ar comite un adulter in timp c2 "ii lor cauta camfor in junglé, eamforul gisit sar eva~ ora. Sofii pot afla, dupa anumite noduri in eopac, cind sofile lor sint nécredincioaze ; gi se spune ei odinioard multe femei erau ucise de citze sofii lor gelost fra nici © all& dovada decit aceste noduri. In afard de aceasta, so- fille nu indrdmeau si atingé un pieptene in timp ce sofit Jor se aflau departe la strinsul caraforulu ; céci, dacd I-ar fi atins, intertitille dintre fibsele copacului, in loe ai fie _pline cut pretioasele cristale, ar fi fast goale asemenca spa- fillor dintre dinjii unui pieptene. In insulele Kei, a sud- ‘vest de Nous Guinee, de indat ce un vas gata de. plecare spre ur. port indepairtat era lansat pe api, partea de plaja | pe care se afla trebuia acoperitd cit mai repede cu putin 1 Yamuri de palmier si devenea sfinta. Din acea clip ni- ‘ini nu-i mai era ingiduit s8 treacd pe acolo pind cind corabia mu se intoreea din nou acasf, Daci ar fl trecut pris. locul acela mai devreme ar fi insemnat si pricinu- jasc picirea cordbiei, Pe Iingh aceasta, in tot timpul eft “dura cilitoria, se présupunea ef trei sau patru fete, alese amtime pentru accastd sarcind, op aflA intr-o legiturk sim- pateticd cu mavinarii, contribuind prin comportamentul * Jor la siguranta si succesul cilitoriei, Cu nici un pret mu Je este ingiduit <8 pivaseased odaia care le-a fast desti- hata, in afard de cazurile de absoluté recesitate. Mai mult * chiar, tot timpul cft se blnula’ c& vasil cilatéreste pe ‘mare, cle trebuiai si sten eu totul nemigcate, ghemuite pe 6 ogojini, eu mfinile strinse intre genunchi. Nu aveau vole 84 Inioared fafa miei spre dreepta nici spre stinga, f niet fac vivo alta migeare, Dac& ar fi facut-o, corabia ar fl fost bintuiti de ruliu s1 de tangaj ; de asemenea nu le era permis si mintnee nimic clei, cum ar f1 orca flest fn luple de cocos, deoarece mincarea ccioasi ar fi stinjenit aluncearea coribiel prin api. Cind se presupunea ed mae | nari stau atins tina, sricteten acestor regull era ne tmucitva mleporeta ; dar tot timpul cit dura eilétonia fee * telor nu le era ingiidult si mfinince peste cu oase tari saul © fepi, cum ar fi de exemplu caleanul, ca nu cumva prietenii lor de pe mare si intye intr-un buelue foarte supiitor, 2 Nu trebul si ne mirim cf pretuindenl unde deena cemenea credinje, cum ar fi legiture simpaletioh Prien! i data, nainul ce’ resets al al Gree, — axpru sl totsl turburitor — eee ral alae gh dione emoft omencsi, va deytepta fn” sufetl rudeloe nelinistite, rimase scasi, dorinja de a folosi cit mai mult _ ‘cu putin{a legdtura lor simpatetie’, spre binele celor dragi, care, fn orice moment, puteau st dea lupe #8 moka i {Inutuelindepartte, Dei, pentru a reall un {el alle firese sl rednie de laud rietenll de acu est gata ge recurgi la procedee emotionante ori absurde, izbiloare _ pentru nol atit din punctul de vedere al obiectului lor, ot — si al mijloacelor folosite pentru a-l objine. In anumite Feglunt din Borneo, cid un membra al” popula! Ayal este plecat la vindtoare de capete, sofia sa, sau, daci nueste _ clsttorit, sor sa trebule sh poate sua #nowptea © sable Pentru al face sf se gindensel to timpul ln armele sale j st doarmil ziua sau si se culce inainte de Fdimineata, ea nu cumva soful sau fratcle ei si in somn de duyman, La populatia dyak care @ pe malul marit Ia Banting din Sarawak, femeile u strictete, fn timp ce bixbafii up im jinuturh patiate, un cod de reguli elaborat cu grijé. Unele re- Sint negative, altele pozitive, dar toate se bazeazl pe [soli lor nu s-ar tre Ia timp, Ble nu trebuie sii altfel sofil Jor ar aluneca. De asemenea, sbule nici si doarm’, nici s& motile in timpul zilel, 2 dae ar face-o, sojii lor ar fi cuprinsi de mole- fn timp ce mexg, Femelle trebuie s& prijeasca si sa tie floricele pe prispi in fiece dimineata ; facind Darbafii vor avea migcari indeminatice, Camerele dereticate foarte bine, toate Ile trcbuind #8 fe BB eleca de ce, sofil been ar chen, aurea la fia dugmanului. La fiecare masé trebuie si se lase Sil se plstreze pufin orez in oald ; astfel b&rbatfi aflati vor avea intotdeauna ceva de mineare si nu: vor niclodati de foame, In nici un caz femelle nu tre | sli Iuereze la rizboiul de fesut pin’ fac cirvel la pie ‘eel, dact ar face-o, incheieturile sofilor Jor ar in- ee ea soti lor sf aibd Incheletuii mldioase, femelle erp des munca la rizbotul de fesut, mengind de la «fle veghe acasii au murit Ia datorie, ‘un capat la altul al prispet, Be asemenea nu le este duit si-si acopere fetele, pentru ei daci ar fa0e-0, bi ‘nu ar mai fi in stare si-si giseasci drumul prin “ia iraltA sau prin jungla. Femeile nu trebule si coase ei acul ; altfel birbafii ar eitca pe fepit asculiti pusi de dug ‘mani pe potecd. Dact o sotie s-ar dovedi necredincioasd timp ce soful el se afld departe, acesta gi-ar pierde’ fn finuturile dusmanului. Acum cifiva ani toate aceste rreguli si altele ined erau respectate de femelle din Bam fing, in timp ce barbafii lor luptau pentru englezl mp triva rAsculatilor. Dar, val! toate aceste delicate pi {ii le-au fost de prea putin folos, pentru ek nenumaraft Diirbofi dintre cei ale eiror neveste credinciouse st In insula Timor, la vreme de rizboi, marcle p nu-si pariseyte niciodati templul ; mincarea i se aduoe se giteste in interior ; el trebuie si intretind focul a noapte, pentru c&, dack I-ar lésa s& se. sting®, e¢le ‘mari nenorociri ar efdea pe eapul luptitorilor $i ar ‘tot timpul eft vatra rlimine rece. Mai mult decitatit, trebule si bea decit apd fierbinte in timpul ait oastea : aflk departe ; pentru ef orice sorbiturd de apii rece ar euraja duhurile poporului siu, si dusmanul nu ar putea fi invins, In ingulele Kei, dupa ce rézboinici au. ‘eat, femeile intra in ease si scot de acolo anumite cu Fructe si pletre, Ble ung frctele gi pletrele st le pe o'scindurd, murmuriad tn ecert:tims + 0 calle ai tu, luna, fa si cada plumbil de pe trupurile sotlon, fra lor, logodnicilor si altor rudenii, la fel cum cad st de ploaie de pe aceste obiecte unse ow uilei*, De Indi Ce : _ #9 ude prima impuseiturt,cogurile ge pun Ja-6 paste a - femeile, desficindu-si evantaicle, se napustese afar din " €ase. Apoi alearga prin sat, isi flutura evantaicle in dix "relia dgmanulut si cinta: 40, evantaie de aur! facet ea loanjole noatre a8 nimeroaeh nt, lar eee ale dupes _ Ailor s-o grejeasca*. fn acest obleei, ocremonia pietrelor = tinse eu scopul ca gloanfele si alunece de pe trupurile bir- _ batilor asemenea piciturilor de plosie de pe pietre este un _ exemplu de pur’ magie homeopatict seu imitativa ; dar Fugiimintea tnalfata soarelui ca si i se clstige bundvointa de a da ofect vrajei este un adaos religios avind probabil "9 dai mai recent, Fluturarea evantaiclor pare a fio _ Yrajil avind scopul de a fndrepta gloanfele spre sau de- arte de finta lor, dupa cum sint -descireate ain pustile ‘Prietenilor sau ale dumanilor, (Un vechi istoric al Madagascarului ‘ ne iaformeazi ci _oln timp ce barbatii se_aflé la rizboi si pind cind se re~ “hlore acasi, femelle mu taceteaz si danseze zi si noapte “t nici mu se culed, nici nu minined in propriile lor case. 5, cu toate e& au puternice inelinatii voluptuoase, nu ar fn epe pentru nimic in lume o intrigi amoroasii cu un alt Birbat in timp ce soful se aflé Ja rAzboi, fiind sigure ef | daek acest lucra s-a intimpla soful lor ar fi ucts sau rani, Ble ered ef dansind transmit sofilor lor putere, cura} i Matoe ; fn tot acest timp femeile hu se odiiese niet o clip Fespecid acest obicei cu multi religiozitate.« : 114 Bite worba dospre De Flacourt, din a elrui lactate, tistoire Grande Isle de Madagascar {Iatoria mort insule Madagasca’), jexttage Frazer aoeste informs Se pleads oles tga Aur; sofiile barbasilor plecati cu castea se vopsesc in alb— ‘si se impodobesc cu mirgele si amulete. In ziua in care se asteapta si aibi loc 0 biitilie, ele alearg’i inarmate ca Hl suc alee GAINS neater Tid frice'ee pelea okie Teak oe a Spenser tiger ‘tala capetele dujmanilor. Fard indoiali pantomima este Pir cin'6 fh ntatva month ob den banal inroe near dete ort dugaacy eo ie a tenths oe proms. inegl ie ae fea vals cite an ae hie aco Asa sid Mariolt'a visu un dans exces de teeta ei Sf au plea la abet nent eet de cet ‘meile erau vopsite in alb si purtau doar o fustijat In frun= tea lor se afla o vrajitoare batrina si zbircita imbricata $1 ea foto fut fours saat, Gr pe pec ala 4 Lat de coe nari ange robes am Hef, fle plcbaree au boat, tapas al cer gf semleur Tote paran por lng abe ela ais el fel ale cnt inp Barbell noye'au plalak fo fara Ashanti ni dugmani de pe fata pmintulu !* a Ta indent thegpann dl Clunibia tani all lata Inna cle ribolla, tea exdaad Inteerale torn don 6: Gea el ‘Frazer are Th, veero lucearen luk Fitajeria HP. Marvioly ‘The Secret Tribal Societies of West frien (Soevetafile inbale se! crete din Africa de vest) reipirt dup Are quatuay Coranalon um, Tranzactine Lojel masonlee din Londen,