Está en la página 1de 8
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei CAZACU, ANA-MARIA Spaniola rapida / Ana Maria Cazacu. - Ed. a 3-a, rev. Constanta : Steaua Nordului, 2009 ISBN 978-606-511-096-0 811.1342 © Editura Steaua Nordului. Toate drepturile rez Constanta, 2019 Depozit carte distributie: 021/2232288 Pentru comenzi online: www.steauanordului.ro ipar executat la TIPOGRAFIA STEAUA NORDULUL Tel. Tipografie: 0341 /730361 Ana-Maria CAZACU SPANIOLA RAPIDA CURS PRACTIC GUPRINS ALFABETUL LIMBII SPANIOLE PRONUNTIA .. ACCENTUL UNIDAD 1 -En un bar UNIDAD 2. Mi casa... UNIDAD 3 ee {Cul es tu profesién’ UNIDAD 4..., Dos amigos , UNIDAD 5. Buscar trabajo... UNIDAD 6, iHay fiesta UNIDAD 7 Turistas en Madrid UNIDAD 8. CONVERSACIO} UNIDAD 9. . Los placeres de viajar con nifios. UNIDAD 10. Carta UNIDAD 11. ALFONSO. UNIDAD 12. jHombre! jHas legado tard UNIDAD 13. El viaje a Inglaterra. UNIDAD 14. 254 La Ruta de Don Quijote UNIDAD 15 {Conoces tu cuerpo! UNIDAD 16 Las postales de Julio. UNIDAD 17 UN VIALE... UNIDAD 18... Las dietas milagro 144 144 154 154 166 166, 175 175 183 UNIDAD 19... El cielo impasible de Aragon 183 UNIDAD 20... 192 Ellen Ochoa. 192 UNIDAD 21.. 203 203 213 213 219 219 . 236 . 246 Planes de vacaciones UNIDAD 22.. Yaes UNIDAD 23. INo te olvides! COMPENDIU DE GRAMATICA. Lecturi suplimentare.. 255 Cursull.sg.incheig cu o serie de texte suplimentare limba spanioli, Citeste-le si reciteste-le pana cand vei fi sigur c ai infeles mesajul transmis de text. Dacéi intampini dificultai la citirea anumitor cuvinte gi expresii nu ezita si revezi prima parte unde sunt tratate pe larg problemele de pronuntie ale limbii spaniole. Este recomandat sa acorzi o atentie sporiti primei parti, sa te obisnuiesti cu pronuntia limbii spaniole, si inveti regulile si apoi sd incepi studiu! lectiilor. Pentru afi asigura o invafare cat mai eficienta a limbii spaniole, lectiile sunt cuprinse si pe CD. AUTORUL, ALFABETUL LIMBII SPANIOLE, Contine 29 de litere dintre care 5 sunt vocale si 24 consoane. Pronuntia este redata in Alfabetul Fonetic International. Nu uita sé consulfi in paralel suportul auditiv. Litera | Sunetul Exemple VOCALE Ta]__[ Ana, dar (a da), papa (tata) le]__| Elena, té (ceai), teléfono [il | Inés, tio (unchi), dia (zi, hilo (fr) fo | Rodolfo, moto (motoeicletd), comer (a ménca) Uu ful Ursula, subir (a urca), uva (strugure) SEMIVOCALE ar iv} Mariana, Jaime WY. 7 a Iw] Juan, Laura CONSOANE Bb [bl] Barbara, blanco (a/b), libre (liber), (be) beber (a bea) ¢ +a, 0, u: Carmen, casa, cosa Ge Tk] | (cru), cura (preot) (ce) (01 | e+e: Cecilia, cena (cind), ciudad (oras), cenicero (scrumiera) Chile aoe [Uf] | chico (baiat), muchacha (fata), coche (masina) Dd [a David, dedo (deget), duda (indoiala), (de) diccionario a a | {f] | Felipe, frio (frig), femenino, foto 7 J a g,+ a, 0, u: Gabriel, Gregorio, | ig] | Gustavo, agua (apd), gato (pisica), G8 | goma (gumd) Ge) Li] | ¢+ ei: angel (inger), pagina, gente (une) < Th |, | Hilario, Hombre (barat, om), anhelar (a thache) |“ _| gai, zanahoria (morcov) Ti fy | laviers jamén (sunea), caja Ceutie), | Gora) juguete (juctirie) Kk | gy | iki, kilo, kilometro (kay | Ll ty | Peete Tana, final, msn Came) Sevilla, calle (stradé), caballo (cal), U0) | tuvia (ploaie) Marta, mama, camisa (edmaydi), {) | comprar (ccimasa) Nicolas, noche (voapte), bueno (1) | un), aleman (neams) int [lo (an), bao (baie), no (eapiD Pablo, papa, pasaporte, plato (9) | (farfiurie, fel de méncare) Enrique, queso (branza), aqui (aici) , U1 | quedarse (a ramane) Maria, Roberto, rubio (blond), rosa Rr (trandafir), comprar (a cumpéra), (ere) (1 | hora (ord), perro (caine), arrancar (a smulge) 1S,s Sebastién, casa (casa), sol (soare), (ese) 81 | dos (doi) ; Timoteo, tomate (rosie), raton T,t(te) | [t] (soarece), templado (cumpatat) 8 vO by _ | Viviana, vaso, volver (a se intoarce), (uve) _ _| avién Wew(dobid 1) | waterpolista me) PRONUNTIA Pronuntia vocalelor a, e, i, 0, u este asemanitoare cu cea din limba romana. Ex: alumno, casa, salsa, peseta, economia, si, picante, melocotén, universo, ete Consoanele au o pronuntie oarecum diferiti de limba romdn’. Sensul cuvintelor poate fi afectat de pronuntarea corect& sau incorectd a consoanelor. * Literele b si v noteazi acelasi sunet [b]: soberbio [soberbio] , bueno [bueno], bandera [bandera], basta [basta], burro [buro], lobo [lobo], doble (doble}, verano [berano}, vida [bida], invierno [inbierno], vaca [baca], venir [benir], vamos [bamos}, voy [boi]. * C atunci cdnd este urmat de vocalele ¢ sau i se pronunfi ca sunetul th din limba englezi [0], s interdental: cerebro [Oexebro], cenicero [OeniOxo], cena, once, ciencia, cinco, cifra; Daca este urmat de vocalele a, 0, u sau de oricare alta consoana se pronunfi ca in limba romani: cosa, caracol, clasico, cubano, cruz, accién, accesorio. * ch este un grup fonetic care se pronunté oarecum similar cu sunetele romanesti ce, ci (Se), [Zi]: chico, muchaha, bochorno, noche, chatet, ctc © D'se pronun{a 1a fel ca sunetul roménesc: dar, debate, cada, cadena, donde, etc. Daca se afl finalul unui cuvant nu se pronunté: Madrid [madri], facultad [fakulta, universidad{unibersida], usted [uste], ete © G + a, 6, w se pronunta ca in limba roména: gabinete, gobierno, golfo, guante. G +e, i se pronunté ca un [h] romdnesc: agenda [ahenda], genero {henero], genial {henial], gigante {higante], gimnastica [himnastica], gitano [hitano], agilidad [ahilida], engendrar fenhendrar], etc GUE, GUI se pronunti ca grupurile ghe, ghi din romana: guerra (gera], guia [gia], guitarra, iguila, etc. Deci [u} nu se pronunti, el nu serveste decat la rea lui [g], si la evitarea situatiei in care [g] urmat direct de e sau i se pronunti [h]. Gue Gui Ge gi Guerra= | ~ Guitarra = Gente Gitano - riizboi chitard oameni figan Dac u din aceste grupuri apare cu trema atunci g se promunté ca in limba romani: lingitistica [linguistica], agiiero [aguero], vergtienza [berrguen®a],cte © HH este o litera muta, desi este marcata grafic: hombre [ombre], hora [ora], haber [aber], etc OBS! litera [g] se pronunta [h] numai cand este urmata de e sau i, in timp ce litera j se pronunta intotdeauna (h]. Ex: mejor [mehor] ~ mai bun gente [hente] - oameni gitano [hitano] — figan jamas [hamas] — niciodata jabén [habon] ~ spun junta fhunta] ~ adunare 40 ® Inu reprezinti 0 consoana dubla ci un singur sunet. Se pronunté ca un [lj muiat urmat de un i scurt: amar, Hegada, leno, calle, gallina * i’ corespunde fonetic grupului gn din limba franceza. Se pronunta ca un [n] muiat urmat de un i urt: nifio, mafiana, sefial, sefior, etc * q se poate intéini doar in grupurile qui, que; se pronunti ca sunetul din grupurile romanesti che, chi: querer, quedar, queso, quiebra, quimico, aqui, cte * mse pronunti [m] inaintea consoanelor f si v-enviar, tranvia, Anfora, etc * ¥ se pronunta mai puternic (se aude ca o succesiune de doua sunete r) in urmatoarele trei situatii 1. la inceputul cuvantului : radio, raiz receta. 2. cand este precedat de consoanele 1, n, $ : honra, sonreir, alrededor, israeli, cte 3. rr intre doua vocale: aberracién, perro, error, irracional, ferrocarril, etc OBS! pero ~ dar, perro ~ caine caro ~scump, carro —automobil coral — coral, corral - ograda Pronuntia acestor cuvinte este _asemanatoare, Transmiterea sensului corect depinde de pronuntarea corecta a lui rr sau r. : * § se pronunfi, de regula, ca in limba romand Inaintea consoanelor b, d, g, n, ii, 1, Ur, ¥ sia semivocalei_y, consoana s se pronunta ‘ca [2]: riesgoso [riesgoso]} * X-se pronunfa [s] inaintea unei consoane gi [es] intre oui vocale: extranjero, exclusion, excusa, examen, exilar, existir. > raza, ' semnul diacritic se numeste tilda 1 © Z se proninta ca th din limba englezi [6] s inigrdehial ‘ Zardo, zapato, zozobra, zarzucla, paz, azafata, luz, nariz, 7420, etc OBS! consoanele f, k, 1, m, p se pronunta la fel ca in limba rorxand Ascultii si repetit: ) as para alla? toy harta! =v — Basta j {Qué te pasa? — Ana, gvas a estar n ana a ia matiana’? me das plata? ‘a un hombre elegante, de traje verde y hablar interesante. a la agenda en la cartera, Un café con leche Viene tres veces por mes. , ~ {Que le dan de comer al clefante? | ~Fi viernes fui al cine. Asi? LY qué viste? jFeliz Navidad! as Lo___| = No, hoy no voy Camairero, otro café, por favor = Yo nolo conozco. ; - jHola! con el doctor Rofo, por favor. iDénde nee estos boisos? f d cho gusto, Es un asunto curiose. 12 No entiendo. ;Cual es su pregunta? Es tu culpa [b/v 7 Buenos dias qué van a tomar? Yo, una copa de vino blanco. Para mi, una cerveza bien fria , €, ci, Z| <.Qué hora es? Son las doce y cinco. ¢Salimos a almorzar? Bueno, pero dentro de quince minutos, 2, CO, CU, que, qui, k Perdén, la calle Cuze —No la conozco. Pregunte en aquel kiosco. ~Disculpe, jla calle Cuzco? = Doble en la esquina a la izquierda y haga cuatro cuadras, [ch —{Chaul Muchas gracias. Te aconsejo probar el chocolate con churros del Tortoni Los muchachos se fueron a la cancha. LJ: Be gt] ~ Le presento a Julio Giménez, gerente de Marketing. Mucho gusto, soy Javier Guerra, jefe de Ventas. Prohibido girar a la izquierda. ~ {Es urgente! —Hoy en dia, la gente joven se acuesta muy tarde. I La libre eleccién del pueblo. ~ "No me gustan las luces blancas, y mucho menos esas lamparas de tubo doble, aunque ahorran luz." Por favor, lave las cortinas, limpie el piso y lustre los muebles. ~ {Algo mas? 13 Si, al'Salit apagtie 1a luz. Wy uty ~ Disculpe, gla calle Ayacucho? ¢Ves aquella estrella? ~ Yo me llamo Yudith Valle. — Vamos para alli, Llegamos en diez minutos. — Esta lloviendo. a —Perdén, sefior ;dénde hay un batio? - Presentamos la coleccién otofto-invierno para este afio. {Si conozco a Mario Muftoz? ;Claro!, es mi cufiado. Hummm... ;Tengo un suefio! ~ Practique espaiiol, rir ‘Me regald un ramo de rosas rojas. — Para mi, ravioles a la Rossini. . EL ferrocarril Roca no sale de la estacién Retiro. ACCENTUL Accentul marcheaz intensitatea mai mare cu care este rostiti o silaba in comparatie cu celelalte silabe dintr-un cuvant: vida, andar, interesante, jersey. De aceea se mai numeste si accent de intensitate sau accent tonic. Pozitia silabei accentuate in limba spaniola este instabi 7 Cuvintele terminate in vocald sau in consoanele n $i Is se accentueazi de regula pe penultima silaba: ventana, libro, amigo, tribu, elefante, jardinero, margen, examen,| Exist cuvinte care au accent grafic () pe vocala silabei accentuate. Aceste cuvinte nu se incadreaz in cele doua categorii prezentate mai sus: atin, cancién, crater, tllimamente, ete * Au accent grafic majoritatea cuvintelor terminate in; ~An, -én, -6n, -in, -tin : catalin, holgazan, almacén, amén, cajén, callején, chiquitin, calabacin, maletin, atiin, etc * Cuvintele terminate in vocal accentuate tonic pe ultima silabi_ au accent grafic: abacd, abecé, acd, acné, bebé, meni, naci, pap’, rubi, soft, tabi, bigudi, bisturi, café, domin6, hindi, mamé, ete + Cuvintele care se termina in consoani, alta decat n : dspid, gil, album, azticar, cémico, cércel, huésped, inmévil, tdctil, tinel, util, verosimil, ete Accentul grafic este specific si cuvintelor Polisilabice terminate in sufixe ca: -ico, ica: diplomatico, filoséfico, técnico, ete Accentul grafic este utilizat si in cuvintele care introduc o interogatie sau o exclamatie: quién — cine, qué ~ ce, cémo — cum, cudndo- cand, cual care, cuanto ~ cét, donde - unde Accentul grafic are un rol diacritic foarte important, adicd ajuté Ja diferentierea sensurilor in cazul omonimelor: aun ~ adverb chiar si, | atin - adverb inca pand si de prepozitie dé ~ conj. prez., pets. I, sg. | a verbului dar (a da)sa daw el— art hot., mase., sing. | — pron, pers silaba: resistir, alrededor, universidad, animal, jersey, is, eri TIL, sing. sis, ete > Tl, . tesis, cris = Cuvintele terminate in consoana (cu exceptia lui n) mas - conj. dar, insd, | mds— adv mai, mai mult, in ‘uvi u isis) sau cele terminate in y au accent tonic pe ultimal totusi plus lconvoy, virrey, buey, ete ‘mi— adj. pos. meu, mea | mi — pron, pers. mie, mi, pe mine, ma 14 15 ' it e Se — pron, refl.se pron. pers -lui, ii, i; | ver>ului saber stiv Jor, le, li. ‘si pron, rell.sine s |. daca, deoarece aan - adv. da solo adj. singur ‘sdlo — adv_numai . i fa hacer, ‘acia — prepozitie — spre | hacia verbul 3 baci Pe idicativ imperfect - faceam, fiicea ti pron. pers, Il, sing., Tu adj. pos. ti, ta mase— tu esté — verbul estar indicativ cti it = este esta — adjectiv prezen demonstrativ aceasta | ésta— pronume demonstrativ aceasta OBS! Conjunctia 0 (sau) are accent grafic atunci cand se ‘fla intre numere pentru a nu fi confundata cu cifra 0: Tengo 5 6 6 lapices en mi cartera. Tengo 506 Kipices en mi cartera. 16 UNIDAD 1 Los espatioles frecuentan los bares de tapas con los amigos. En el bar de tapas sirven unas bebidas alcoholicas y unas tapas. Las tapas son alimentos que se comen entre las 3 comidas principales del dia. Los calamares, el pan con chorizo, la tortilla de patatas y las aceitunas son algunas de las tapas mas populares. Para acompanar las tapas tomamos una copa de vino, una cerveza o simplemente un vaso de agua. Spaniolii freeventeazé varurile unde pot servi o gustare (asa numitele bares de tapas) impreund cu prietenii. Intr-un bar de tapas se servese béuturi alcoolice si gustari. Las tapas sunt alimentele care se servese intre cele trei mese principale ale zilei. Calamarii, hot-dog-ul, omleta de cartofi si méslinele sunt wnele dintre cele mai populare gustari.Pe lingé acestea se bea un pahar de vin, 0 bere sau doar un pahar cu apa. 7

También podría gustarte