BUDA-PESTA Octomere st. ¥. Yast joa s Redaetionea: strai'a arbo- 4 Tr Oetomv st. n. velul verdo ar. 32, Mehadia ~~ Impressiuni si sehitie. — U, Se intielege, cd unde isi are ,natita* adundrile sale amicabile, acolo trage ori ce romanu, Cunosei tie se ficu, cunoscintie vechi se renoieseu ; ne intre- bamu de snetate si noutiti, si pina prindi de veste, s'a si compusu o societate, si escursiunea prima se fnce spre — Teusia, Sciti dvdstre ce esto ‘Teusiulu? Mosti de pruni, meri, peri si altele; buna dra cum stint ville In noi. Atéta, ch muntii din apropiare, délurile umbrite de aluni, prin cari e@te unu cot de pagisee iti oferéza of suveniru niseo nu-me-uité, apoi desele isvére cu apa rece atragu multu mai multi visitatori; chci de-asupra treou vénturile aspre jos resuna doiniculu fluera slu ciobanului .. . iéra ~eniulu locurilor e@nta Colo ’a vale la iavoru’ se 'n- telnesce dora cu doru . + Apoi décn ati intorsu po alta cale, si ati tre- cutu ap'a peste o scfndura aruneata eurmezisiu, si sinteti con animo siamore, stati si priviti pana la muntele din dosulu turnului Ovidu, acolo unde creseu rodendronele, séu si mai departe pina unde ve duce ageritatea ochilor, si veti efiscigd convingerea, cd si- tuatiunea orasiului este una din cele mai romantice, iéra orastulu in sine curatielu — cu voi'a a se estinde in avantagiulu seu. Pe séra eré intrunire in gradin'a otelului, Mu- sic’a concerté nisce elerdasie ou totu ritmulu focost. alu natiunalitatii lor, ee se péte atribui numai publi- cului iubitora de acestu genu de musica. Deliciulu se citid pe fetiele multora, — pe mine specialu m'a delectatu mai multu dupace luaramu népte buna dela multi si multe, — si cerefindu odih- na, in tacerea incungiurfinds strabatea cate unu tonu romanescu... singura... emotiunatu si melanco- Tien . Dupa nopten asta a urmatu o diua, in care eré serbatére, Bucurf’a mea fu a vedé poporulu tieranu, a térgulu de septemana, ‘Dam si vediutu aeid cum este elu. compusu din barbati sdraveni si femei framosiele, ce aduceau felu- rite péme, din cari ne-n suprinsu trocutiele eu mure — cu mure dela padure — mari, negre si de duleétia gustadsa, Nu-am uitatu a urmari cu atentiune si costu- mele femeilor, ce au asemenare mare cu ale ticranelor néstre, Attu ch clucurii nu stint asi maestros im- pletiti, eit mai lungi, mai rari, mai grosi si de co- lore intuneeata, Apoi asiediarea rota pe langa bréu ANULU NIV. j 1878. Prettuly ye uny auw 20 fh Pole de ann Si; pe i, de 1 anu? 8. 70-cF Pentru Roman's 2 galbeni. ica efntului : ,strinsa subti- asa prin anelu.* Camasicle — spacelu eu méneci lungi fodrate, nu au albétia suprindietére ce esista ei patima In cele mai multe rom@ne, dar aréta brodaria solida si alésa Am sé observu, ch aste brodarii proprie tieranelor néstre romane, fidele in technica, colorire si gustu se edau astadi prin diarele de moda, ed: ,Ungarische Hausindustrie.* Ce este in costumele lor unieu, puginu vediutu, demnu de imitare, siint inveliturile de capu,ee redueu multu eu tablourile predilecte a pictorilor germini, ce represinta : ,Rémische Frauentypen.* ‘Dar acum erd timpulu. Campan’a invité spre a asisté la st’a liturgia. Serviciulu divinu, cu parten musicei voeale nu sia eseeutatn de coru, caci feriele resfirase junimen pedag. teologiea, Ne satisfaci inse efntulu solo alu lui Nie, Popovieiu, care prin sonoritatea si curati'a vocei descepta cea mai mare piositate. Ar fi necontestaveru pré nimeritu cd acestu ta- Jentu 68 se tramita in vr'unn conservatoru de renume. Si s'ar puté usioru 4 bursieriulu onor. diecese, e’ cu timpn sé ocupe postulu de musica. ‘Timpulu ei speranty'a Iamurescu, cd cultulu mu- sicei influintiéza putinte asupra edueatiunii nationale, sicd ori cAti straini, ba chiar romfni cualificati pana laa. b. ei ii vor propune music'a religiésa ai profuna prin institute si cocietati, ea nu va progreesi. Din contra, avendu de basa unu sistemn strainu, pri- mitiva si defectuosu, fa loculu neasemenabilei néstre musice, ne vom face aderintii unui amestecu caotieu. Dar la obiectu! Dupa ce mi ascutu. ochii pe frumseti pitoresei, locuri_priveli dupa poesia cantu si alte ce le retaeu, vréndu a face resumatu: urméza adénc’a norocire de care ne i partasiramu, fiindu primite de cdtra Il, Sa dlu epis- copu Popasu. Norocire a audi viulu interesu in pro- movarea qedlelor de fete, inlocate cu invetiatorese, pentra a caror pregatire institatulu pedag. pri eleve regulate, Totti cu asemenea interesu s'a infor~ matu de numerulu gcdlelor si-a invetiatoreselor nés- tres de zelulu si cualificatiunea lor, apoi dupa-o con- versare animata, cu binecuvéntarea pastorésca, me simtii mai avuta eu perl’a unei suveniri de stima. In sér’a acestei dile neuitavere stém la gar. O salutare multiamitére galintilor domni eari ne petre cura; 0 privire inea peste fntregulu tinutu, si noi plecaramu. Dar ére pe unde? Emilia Lung,418 Maritata si totusi fara barbatu. — Romanu amorieann, de Mrs. May Agnes Fleming. — (Urmare.) Polly a cetitu multu si_pe professorii sei iva adusu adese in uimire prin usioritates, en care cu- rindea aritmetic'a. Invetiatorulu de saltu din Speck- en, unu francestt cu numele Duclos, 2 instruit’o in limb’a francesa si in jocu, musieala si depingea in modula ei, de eanid scien tinea penelulu in mana, Ea eré o fetitia forte intielépta si conscia ed o prio: cessa. Asta: intdree pentru en o fdia néua si Anim’a ei salta de bucuri Montalien Priory 1 miluri_ englese ‘indepartatu de orasiu, parculu celu mare alu castelu- lui inse se incepea mai de langa gradinutt'a lui Mr. Mason. Blu ae estindea in drépta de a lungulu st dei, pe end in stang’a eran asiediate tn ronda nist. casutie si gradini frumése, Din téte partile grabiau dmenii in vestminte serbatoresci epre custelu. Polly intra in un'a din acele case frumése. — Esti tu gata, Alice? — stright ea la usia, — Da, indata Yinu, — respunse 0 voce din lhuntra. Bré eas’a primarialai Mathia W: lui fiiea era intima amiea a Pollyei. Alice iesi intr'o haina verde deschisa, perulu ei branu era decoratu eu flori. afirmau, cd ea ar fi fét'a cen mai frumésa a si Polly ar fi pré palida si slab: Alice firesce eri tipulu frumsetiei tieronese : rumana, cu dinti frumosi cu ochi vineti iutui cosi 6i eu peru brunu bogatu. — Cum de frumosu iti sti hain'a ta alba, — mi Alice admirdndu-o, — Rosanna in adeveru Polly, eu am sé-ti impartatiesou unu se cretu; ghicesce, cine m’a petrecuta ieri sér'a acasn? De securn Petru Jenkins Petru Jeukins erd una economu tinera onora- bilu, carele ia anii dia urma arati multa interosare pentru Alice. — Petru Jenkins! — repeti cu ignorare fic'a cea frumésa a primariului, — eum nu? Promiti-mi tu ed nu vei spune nimeruia? — Promitn, — A fostu tinerulu Em Carlscourt, —~ Alice! domnimea a sositu abid astadi — Elu a sositu eri, Noi amu convenitu si eu Yam cunoseutu indata, Si elu sia ndusu aminte de mine, de si nu m’s vediutu de patru ani. Apoi, Polly, elu imi-imbid bragiulu, si eu nu aveam cutesantia a-lu primi, dara niei aclu refusd, — Despre ce a vorbitu elu, Alice, este elu fru- mosu? — Abid sciu despre e © 0 séra frumdsa, si ch sim acum mare si mai feu méaa de cum eam, — siopti Alice rosindu, — oh, si clu mica plieutu forte, de si en de frica si perplesitate mt cutezam a vorbi —Sé fiu fostu eu in ioculu teu, eu mi-asi fi seiutu ajutd, Recoménda-me si pe mine Alice, si ew asi voi &6 joon ou elu — Nu sein, de-mi-voiu puté Ind ataita libertate, i respunse Alice rece. Déca domnimea va Iud noti- rren si unica vorbitu; elu dise ch FAMILIA. Anu XLV. tia despre noi, acea fnea nu neindreptatiesce a ne im= buldi intre ef, Tinerulu Emilu me intreba : j i-imi slopti, oh, cu o astufeliu de privire, c& ‘au va joc cu mine tote jo- — Asi vot s8 sein co va dice la acea Petru, —i va Polly ciudata si jaluss, cum de comunu etnt fotele tinere de amicele lor cele mai bune; ~ astufe- liu te privid? Nu fi inse maniosn, Alice, eu speru, cd, elu va jocé cu tine, si speru, c& nici eu nu voin siedé, cici pé mine m'ar omori necasulu, joeandu Blise Lang Totre astufeliu de convershri ajunsera ele Ia pért’a pareului, peste care déue mani de feru se im- preunau cu motto: ,Semper fidelis.* Priory se tragea din timpurile Normanilor_ si era unu edificiu vechiu nobilu, acaruia inalte camine se redican de orientulu acura, poctndu ferestile colorate Iuciau in colérea 86- relui auriu, é’ turnurile tnalte, pe lduga cari sute de ani se invalira totu mai tare ramurile de Efvu, —apoi terasele si lungele alles, unde printre gardula de tu- fotu alu arborilor unele raze de sére se loganau, intin- deu una tablou minnratu de framosu, Si cind se apropiara ele de castelu, vediura prin portalulu deschisu hala spagidsa, decorata cu paneere si arme din téte timpuriles ps’ padimentula luciu frotatu ev-n intinge pei de animale din zone straine, iér din devetu ers asiediata 0 trépta lata ce conducea Ia incaperile multe ale edificiului immensu, destinate pentru depeti, — Oh, catu de frumése siint téte aceste, cat de grandidse si pompése ! — eschiam’ Polly; tipuiesce-ti tote aceste de scewli dela tata la fia, toti au fost beliduei bravi aéu barbati ronumiti de statu, Si noi abid vom avé a aminti pe unu mosiu séu stra ‘sin. Oh, edtu de plaeuta trebue sé fia estinti'a ace- lei classe de dmeni preferiti! Alice nu asculth vorbirea amicei sale, ochii ei enutan o flintia, pe eare ea nu o putes afl. Mai multu de troi sute de perséne agteptau cu bucuria in locurile umbrése si de-asupra lor se lega- nau arborii si suriden orisontulu azuru — Vedi tu, Polly, colo vine domaime: Cé prin visu isi redick Polly priviren; in intré- g'@ scena zacen cova, cv o atingen dureroau. © grupa de domni si dama se presentara pe terasa. — Oh, acolo ¢ elu! — siopti Alice mai fara res- pirare, — 6re vede-ne elu pe noi? ‘ow tineru naltu si subtire se eobori de pe trepte joa, ocupi locu Ia una din ncele déue mese longi, ‘Unu momenta mai tardiu se presinta unu ala Aoile tinora ai presidia Ia a déu's mésa Acest'a ¢ tinerulu Guido, — observa Alice, — sb treeemu dineolo ei nu ni-au observatu, Polly a observatu pe (iuido Carlscourt, cand acela a plecatu cdtra dape au fost invitati la stivitatea maiorenititii sule, si ani indelungati i se presenth acea imagine naintea ochilor ei spirituali Elu eri omula celu mai frumosu pe carele Pa vediutu ca eindya, Elu erd naltu si aubtire, toomai od frntele seu, migedrile lor avenu ceva asemenare, nimiew inse mai moltu, Emily Carlseourt avea una pera brana deschisu, ochi surii, o gurn cim mare proportionate sio frunte fnalta turtita, Guido Carlscourt se presinta intr’uau rocwAnulu XIV, usioru de eatifea, fagi'a i eré brana ochii mari véneti, in acarora lamina aurid lucid unn surisu farmecatoru, negra cretiu eré acoperitu ou o peleria usiéra, de pain. — Oh, cAtu e de frumosu, — siopti Polly, — mai frumosu deeatu portretulu din salonulu rosiu, Oh, Alice, nci nu e asemenare, tinerulu Guido e de o mia de ori mai frumos — Gustulu e diferitu, — replic Alice; — colo vine tatalu meu; sé mergemu la elu, 6 mecaute locw — Me rogu, Mr. Warren, spune-ne mai Antaiu, cari stint domniele, lingusi Polly, — en cunnoacu ce e dreptu numele, inse nu ei persdnele, Acen fetitia e a buna séma Mathilda Charteris? — Da, — observa primarulu, — si acea dama tia blondina in vestméntu negrn e mum'a Daidr'a palida si slaba e Miss Diana Haulton, barba- tulu de linga ea e Mr. Ralf Fane, domaulu micu grosu cu fagia rosin si mustetie negre e Sir Hugo Charteris, si betranulu gentleman cu perulu albu e Mylordulu Montalien. Acum veniti de voiti sé mai eapatati locus Spre bucuri'a fiicei sale, le conduse ln més’a acen, Ja care presidié Emilu Carlscourt, ‘Fagia tenerului surise si le bineventa, — Diua buna, Dsidra Alice, eu te cantam deja de o jumetate de dra si nu te aflé — Acési'a este simplu o mi Polly. — Poftimu, ocupa ai rulu sisi oferi loon. Dta imi vei ‘tuna, — cugeté locu, — continu’ tine- ta presidia Pentru Polly nu mai era loca, ei ea dechiara, c& va asteptd, si pana atunei va privi tote fa detain, aril grabl spre a satisface miele de obl gaminte, si Polly se razima de unu exstenu si privid, cu placere persénele de pe terasse. Ea nu sciea, ch fnsa si servid de uou tablou frumosu, ea nu presu- punea ch e observata de domnime. —Privesce acen fetitia frumésa acolo, Miss Hautton; — dise deodata Ralf Fane, — privesce si dta Lady Charteris, ea este unu fenomenu férte— forte amabila. Ralf Fane putea fi mai discretu si 8 nu admire frumseti'a unei femei in presinti'a altet femei. Ea eré numai o fetitia dela ciéra, ai se péte — unu modelu frumosu — nimicu inse mai multu. ‘Miss Diaua se super’, Ba erd o féta slaba si pa- Tida, de 0 educatiune fina i de o familia notal vinele ei curgea sflagele celu mai bunu englesu ea posiedea trei mii pundi renta, nu erd fase mai multu asié de tinera, ed pe timpulu efnd ducee'a de Clanroland o presinta la curte. Diece ani au espiratu de atunei si gragids'a dama erd totu inea Miss Haut- ‘a timpulu din urma erau atentiunile lui Ralf Fane forte resolute, — acum fase elu std naintea ci, si in ochii artistului ardea foculu admiratiunii pentra 6 fetitia simpla dela tiéra, — Privesce numai trasurile ei fine si regulate, Miss Hautton, superb'a statura a capului, gruma- diulu format frumosu si picioruln ei celu micu, Ce modelu atragatoru alu Ebei! Acesiu barbatu se esalté férte arare ori, arti tulu inse ocasionalminte ee laeé rapitu, (Va urmi) ete FAMILIA, 479 Co o nou? Diu Vasile Aleesandri ne-a onoratu cu urma- t6ren epistola: Mircesci 20 sept. 1878. Stimabile confrate, »Cu multu interesu si cu o legitima induiosire cetescu in ,Familia* numele ostasilor Romani ce si- au perdutu viéti'a si si-au versatu sangele pe campul de Fesboin alu Bosnie eee ao ~Acésta lupta in contra unor émeni_fanatici, reclama intrebuintiare de osteni tari, viteji, disciplinati, nepasatori de trade si de mérte. Rom@nii au fost dar trimisi cei Antii ed 86 in- tre fn focu si sé deie pilda de barbatia celorlaltor to- varasi de arme ai lor. ~Dupa numeruln ranitilor si al mortilor ce au cadiutu pin'aenma in diferitele ciocniri cu insurgen- tii din Bosnia, se constata ca Romani nu s'au cru- tiatu, ei si-au indeplinitu datori’a militara eu acea sublima abnegare, cu acelu ayCntu eroicu de care au datu probe si la Sdlferino, si la Sadova, si la Grivitia, si intr'unu cuvéntu, pretotindene unde e’a desfasiu- ratu drapelul lor. wii place a crede, cd guvernulu austro-ina- ghiaru va recundsce oficial servieiile si meritele ele- mentului romnu din dstéa sa. Pan’atunci inse, credu, domaule Vulcanu, cd noi sintemu datori a organisé ajutére pentru usiorarea suferintielor acelor raniti si pentru neamurile acelor morti. Sub acestu indemau Viam espeduitu astadi prin posta unu pachetu. conti~ néndu mai bine de un'a suta mici brosiuri intitulate »Ostasii Nostri.* »Binevoiti, ve rogu, a dispune de ele, cum veti gasi mai bine cu ale, pentru ed produsul véndiarii lor sé se adaoge pe ldvga celelalte colecte de bani ce Be el face in ajutorul fratilor nostri cadiuti pe cim- ul loi e Profit de acésta néua ocasie pentru a Ve es- prima simtirile mele de stima si de afectie. ¥, Alecsandri.* Astfel poetulu, care a cAutatu pe eroii dela Grivitia, tramite salutarea sa ,,fratilor nostri cadiuti pe cim- pul gloriei* in Bosnia, Spiritulu seu innaltu vine sé ineunune frunten vitejilor ostasi romaui din acest tieri, si le inspira balsamulu méngaierii prin subli- mele accente ale lirei sale. Multiamimu bardului na- fionalu pentru acésta_atenr Pachetulu ‘nea n’a ajunsu in m@nile néstre, dar indata-ce il vom primi, vom insciintid pe cetitorii nostri. Diet’a va tind prim’a sa siedintia simbeta In 19 oct, sub presiedinti'a presiedintelui de evate, care si de asta-data va fi Boér, deputatulu din Fagarasiu, Cris'a ministeriala inca nu e deslegata. Cubi- netulu Tisza va conduce provisoriu afucerile. Maj. Sa regele a insareinatu pe Tisza cu conducerea proviso- ria a ministeriulai de finangie si pe ministrulu Wenk- heim cu conduceren provisorin a ministerialui de interne. Observatiuni economice. fn mai multe judeti ale Rominfei au ineeputu 8. se fucn concureuri agri- cole si de vite, — Din Transilvani'a se serfe, eb acolo recolt’a de griu ei de cueuruzu a fost buna; viile stau bine, ei va fl vinu multu si buou,480 PA MILIA. Anulu XIV. Darulu lui Dumnedieu inabundantia. Soci'a | mése podébe ale innaltelor saléne vieneze, duseae ace- unui caleiunaru din Ischoe (Holstein) Ia 26 sept. traiescu, si ma mam’a de tei ani slepte prunei, Act tu easy raru, mésea rolulu de nanasia, In partile banatice se pregatesce o serbare | respunsu picantu, da cum a fost acea din Cernauti pentru anectarea Buco- | cam super si mergéndu la imp: a. Acdsta serbare se va fuce fa memo- | ,Mama, binevoiesce ami spune, unde se afla acuma tu | F00ra m sa Regin’a tigan vinei la Austr’ ri'a aniversirii de o suta de ani a reanectirii B: lui edtra Ungari'a. Pentru arangiarea festivitati aseutu ¢inei prunei, crei baeti si déue fete. ‘Toti Dintre euliss 'a lor asemene ¢ efinetdsa,+Tatalu si | alu Germaniei, care ¢ o néosta englesa la unn bal de aint casatoriti, si de atunce au deja | eurte din Potsdam nevediéndu pe principele de cord si asid dieGndu fara | na, intrebi de imperatés'a, ch dre unde se afla barbs parechia, constaténdu-se oficialmninte, insasi autorita- | tulu ei? tea publica a rugatu pe imperatés's Augusta #8 pri- | respunse i a | lasi farmeeu in Idnele din Washington, Sogi'a mostenitorului de tron Nu selu unde se afla barbatulu dtale, — peratés'a, — dar eciu unde e principele imperatescu," Principess'a ascult in tacere acest se plinse barbatului ei. Elu ratés'a 0 intreba : 2 lor din, patulu Ohio tn America formatu inca mai de multu unu comitetu centralu in| de miédia-népte a muritu. Inmorméntarea ei a fost. ‘Timisiér'a, care are mai multe subcomitete. ‘aulu | pompésa, peste déue- din aceste, celu din comitatulu Severin, tiait dilele | erfulu. Déns‘a a muritu inca in februarie, eorpula trecute siedintia, in care s'a decisu, ed fa tte biseri- | s'a inbaleamatu, si de atunce pina la inmorméntar i de mii de meni urmau le sé se tina ‘Te-Deum, 88 se invite regele, regin'a | s'an facut diferite onoruri. Ea a fost betran si si mostenitoruln de tronu, ministrii comuni si ceia ai | urita. Ungariei, demnitarii bisericesei si autoritatile. Se vor Noutati seurte din Romania, Din Ismail se ting cuvéatiri in t6te limbile, se va dé unu banchetu, | serie, ch personalula administrativa rusu pentru Bax va fi represintatiune de gala publicé si unu memoria. alte petreceri, Se va | sarabia a sositu la Bolgradu in mare parte inca de 0 ssesci a Inundata Tuna, —O pldia de decoratiuni r Cai ferate in Asia. O societate anglo-franca, | iérasi Romania, represintata de generalulu Klapka, voiesce sé con- _ Dela Hucuresei. La 2/14 oot, avit 82 se tina 0 strueze cale ferata in Asia. Consiliulu a admisu pro- | revista asupra armatei in apropiaren eapitalei; iér iectulu inaintatu, Acésta cale ferata va plecd de la | dupa defilaren acesteia pe fpodulu Mogosioei*, aces- golful Ismid, i trecéndu prin Biredzik, Bagdad, Bas- } tuia urmd s8 i se deie numele: ,Calen Vietoriei. — sora, va ajunge la golful persicu. Lupta cu femeile, Unu finantiu din Seghedin a | »Strad’a Rahovei.« ~ confiscatu dela unu plugaru tutunu sia disu sé pla- | teatrulu nationalu din Bucures Ya opusu, | spéndiuratu pe scena. ~~ ,Romfni’a Libera‘, eerie, tésea si pedépsa de 1 fl. 60 er. Plugarula finaniiului «8 mérga cu elu in piatia unde Strad’a ‘Tergovistei de acuma inainte se va numi — Dirigintele mechanariilor dela i, Petrache, «a gasitu ek ilele trecute a sositu In Bucuresci 0 deputatiune de afla sogi’a sa cu carulu, si aceea va plati, chci banii | musulmani din Dobrogea, ca sé céra dela guvernu sé stint la ea titu. Sogi'a sa inse, in locu de a plati, incepit 88 i jure pe fins din gruralu ef ia, incatu finantiulu fa silitu ao Iud la fug: aceste tumultulu cresci: atétu de mare, incatu popo- | eu mare pompa. — ‘Ajunsi acolo, barbatulu povesti ce a pa- | ia in stapSnire acen provingi risioru, Din vorbe se trecit In fapte si ae each ba ‘ ints’ | muritu in septemfn’s trecuta si a fost inmorméntata Din fumes mare, Espeditiunen africana n'a thu, fiindu ajutata indata si de alte femei | reesitu; scirele mai ndue spunu, c& toti membrii espe- i in curéndu so incon unu scandalu | ditiunii au fost omoriti, afara de a wstriaculu Ernest sultanului Abdul-Medsid a neralulu Drentelu, comandan- rulu incepi sé faca unu asaltu formalu edificiului di- | tulu trupelor rusesci din Romani’a, a fost numitu capu rectlunii finaneiare, unde fugi financiul nisui capitanulu oraeiului cu organele Tndesiertu | alu gendarmerfei, in loculu ucis pur tientioff: — Eruptiunea Vesuviului se apropia blice #8 faea ordine, tumultulu nu se imprascia, de- | ¢e mai multu; noulu crateru s'a umplutu aprépe de totu cftu numai dupa ce vini o compania de soldat Bismarck isi marita fliie’a. S'a scrisu mai de multe ori in diuare, cd fiic’a lui Bismarck ee marita, dar apoi totuei nu s'a maritatu. Caus'a se dice a fost unt vechiu amoru alu ei, ce ou Vauitatu. Acum a idrasi se serie, ch ea s’a logoditus mirele e locote- nentulu de reserva contele Rautran Xemo, atasintu od secretara la ambassad’a din Mitnchen, carele e de 34 anit mirés’a — nu e tocmai tinera, cu lava ferbinte si la bas'a conului an aparatu niste vaste crepaturi, din cari iesu torente de lava. —In curéada se va constru unu drumu de feru, ed celu dela Righi, | cate va conduce la craterula Vesuviului, — Logele franemassonice din Paris au hotaritu sé fica 0 ser bare publica in ondrea principelui mostenitora alu Engliterei pe cand dénsulu va vini la Pari Suvenirea mortilor. Comitele Hajés, care fu numitu ministru ple- Ana Lazaru, preotésa veduva, a repausatu la nipotenti U acuma a servitu in aceeasi Guvernulu eri forte multiamita de — serie ,Romanulu* — dupa ce fus ‘walu Austro-Ungariei in Rom@ni’a, pin’- | 14/26 septemvre in com ate in statele unite. modulu de care jéneulu isi indeplinid intercinarea, si démn'a comitesa Sea ates ¢ prin ealitatile | crestina de modelu, mingaietea si njutorulu earacilor. Budintlu comitatulu Ti- misiérei, in erate de 59 ani, fiind deplansa de uniculu ei flu Constantinu Lazara jude administrative in Birchi siu comitatula Carasiu, Repauent’a a fost o mama buna, si prin spiritulu seu stralucitu uns din cele mai fra- mee Propriet Cu tipatiulu lui Alesandeu aru, redactoru respundietoru si editoru : IOSIFU VULCANU. coesi in Pesta, 1878.