Vacs jol'a si PUBUDA-PESTA — 9 Tulin st. | Redactiunen: strada arbi “Biblia stn. |} relui verde nr. 12, Despartirea Basarabiei de Romanf‘a. Muscalesceoiu tnveti Cnet liab's moi tad Cintecu din Basarabia mama dulee, _ cu Dumnedreu, wulu iér me duce, Ter me ia din bratiulu teu! Sim rapita, sfusiata, Sufletulu mew plinge frdntus ‘Dar din pragu eu fnc’odata Ginloieu bi ‘Trista me despartu de tine, Ce cé mama m’ai inbitw, $i ou drogu totn dle live mi faceai necontenitu ; Chci de-acuma iér voiu trece Sub alu tiran Si‘n suflarea Pomii libertatii pieru. Inse fia caitu de grele Catustele p’alu meu sinu, Norn puté 08 stinga ele Simtleméntulu meu rom&nu, Si prin dile d'apesare, Cé steluti’a printre nori, Voiu privi eu ‘ncuragiare Fagt’a ta de multe ori, Si-oiu sperd, ch dér’ odata Tugulu crudu ce va afarmés ‘a amulsa, liberata, ‘Va eboré Ia mama-en, {VD | ANULU XIV. | Pin mpg ame 20.6) i 1878. anu 28. 70 Ce serbare va sd fia! ‘Mei vei atringe ’n bratiulu teu Pan'atunce, Romania, Sé rewéni cu Dumnedieu! Tosifa Vuleanu. Consideratiuni ortografice. (Pine,) Intre scaderile cele mai remareabile, ce depoporaliséza ortograti’a etimologica, la pri- mulu locu trebue st punemu passiunea cea excessiva mai cu sama a Blasienilor de a lati- nisd cuvintele si formele limbei si acolo, unde nu e nici o lipsa. Asid nisce scrieri tncarcate si intiepenite cd aceste: Ai scaimbatu vitielié cw por- celii, si ai ulitatu, cd leonii nu siint lepori de prein vinia ete, — te facu s& fugi mancéndu pa- méntula! Totu asemene impressiuni curidse facu si nisce cuvinte nepeptinate ed acestea : Nu ¢ be- ne si-ti prendi mentea cu strigonicle si mulierile nebone etc. Ele te fueu st te apuci de capu, si st strigi: Démne scapa-me de etimologisti cd acestia, cd de fonctisti me voiu apera eu! Nu mai pucinu burlesca mi se pare si formul’a pluralului neutralu tn a, precum stint : principia, adverbia, da, dua ete. Lasa, ch nicairi nu se pronuncia cu a,si ci la cuvintele ce finescu in cu si gu nici nu se potrivesce d.e.nu se dice : aca-le, peteca-le, beleiuga-le, plotéga- le, ci: ace-le, petece-le, beleiuge-le, plotige-le ete., = dara ea e cu totulu si de prisosu, pentra ch form’a de flexiune in ¢ ajungfinda pentru tote asemene casuri, di o regula generala, Déca asid dar serierea fonetistilor : prin- cipii de ortografie (orthographische Fiirsten) e unu extrem ridieulosu, apoi dieu! si ,princi- pia-le (nu curva principesscle?) de ortografia ale etimologilor dela Blasiu te fucu s eredi, cd ei latinisindu asié — voru st fia mai Papa decitu insusi Pap’a dela Roma! Trecfindn la ortografi'a societAtii acade- mice din Buenresci, apoi si aci inea afftmu destule defecte, dintre cari sulevamu numai urmatérele: Cea d’antain regula, ce a facutu socteta- tea academica In privinti’a ortografiei e gre- sita cu totulu, Accea e punctulu 1 alu jmodu- lui de scriere allu societatei academice® (Annalele I pag. 280) ce suna asi: , Littorile d. s, t, ina- inte de é perdu sunctulu propria, schimbinduse in sunctu accidentalu, — Unde aceste irei littere ina- inte de i isi conserva sunetulu propriu, caus'a e, cit i nw e originariv, prin urmare se substitue prin en Din acésta regula — mai fntaiu premis'a acen, — cumea d, 8, f, inainte de i perdu sunetulu propriu — ¢ falsa, d. e. diregu, singuru, tina ete. — apoi si nexulu causalu cumea atari i — cari nu alteréza pe ds s, t si-aru trage originea din ¢, —nu e totu-de-una adeveratu d. e. sinu, pla- Maritata si totusi fara barbatu. = Roman americans, do Mrs, May Agnes Fleming Cartea I. Capitlulu I. Aventur’a tui Ulrich Mason. Ulrich Mason rataciee, In privint’a acs putea indot, Pe find elu mahnitu si fntristatu privid in giurala se orolégele din turnurile indepartate ale orasiului Speckhaven batura cinci re, si dupa diece minute trenulu curieru avea s8_plece spre Londra, Numai timpu de diece minute mai aves dara elu. Eré deplinu confusu, strainu in acelu tiéautu, si nu seiea de fel, unde se afla ‘Mr. Mason se silis a se orienta, ffindu superatu pe sine énsusi pentra acésta ratecire. La apusu se e: tindeau, pana unde petrandea ochiulu, niste lacuri ai regiuni mocirlése, cari se pierdean intr'unn oriaontu surfu indepartatu, Ia resaritu eré marea cea ata si conducea pe ratacitulu contra ece alu marei nordiee, la sudu si nordu se vedea unu paméntu vastu, fira arbori si tufetu, fira locuintia omenésca, — ne- spust de neconsolabilu si parasitu, Erd in diu’a de 25 martiu. Ore uitatu-a eindva, FAMILIA Anulu XIV. timu, gasitu, ote.; prin urmare si consecinti’a ce 0 trage societatea de aci nu numai e cu to- tula nelogica, dara ea ar fi pentru limb'a ro- mina si férte funesta, — Ce limba ar mai fi, si acést’a — rogu-ve! Den harteele deplomatece amu cetetu, cic cu ce patema, cu ce sela, cu ce te rania s'a dectatu posetiunea politeca ete Dar apoi regulele, ce si le-aa formatu la boratorii lexiconului academicu tn privintita sunetelor derivate ale lui d, s, t, — stat si mai grdznice. Ele intre altele dieu : ,consonan- tele d, 8, t, au sunetu siueratu nu nunai cu i, 04 in essemplele de sus, ci si cu © dupo dénsele. ciind dupo acestu @ vine 86, Sty MI, rr, sar urmata de alta consonante : putredescu, passescu, intelleqt, terrina, termu, testu, serpi, desertare.* (Vedi Dic- fonariulu societatii academice, — de Laurianu imu 1871 pag. XXTIL) Acésta regula pe citu e de complicata si gredia, — pe atiitu e si falsa si netrebnica. En socotescu, ch nici cei ce o-au facut nu o potu tiéné in minte asié dupa cum ¢ forma- lata — si mai cd ar fi fost mai usioru de en- prinsu, déea Inandu lexiconulu, si instrandu téte cuvintele, ce vor st le traga sub calapo- dulu acestei regule, aru fi disu, cd d, st se imméie si inainte de ¢ in cuvintele urmatdre : putredescu ete. cittindu tntregu lexiconulu cu atari cuvinte. Sb me ie Dloru! dar ast’a apoi nu ar fi © regula, ci o secatura,o adeveratu tortura, — facia de care — nu e inirare ~ déca fonetistii Ulrich Mason acca di memorabila, to eare elu a rats citu si s'a inceputu romanticula vietii sale ? Déue-dieci sisivpte de ani viét'a lui nu produse iotémpliri mai mari, fntoemai ed acelu paméatu vast cu mocirla, care flu incungiurd. Si iéta eind in acen ai de 25 martiu void 8é mérga la calei ferate, spre a se rentérce la Londra, amintesce la drumulu inerucisiatu direetiunea si ia urmarea neelein devent parastasiu la 0 aventura romantica atttu de inte santa, inc&tu aceen mai ca precumpeni monotont'a tre- cutului sen, Acea di scurta din martin eré mai treeuta. Sé- rele se plee& dupa acelu paméntu mocirlosu si acele gomile arindse, firmamentula si marea se color: Tidu in apusu, fatrerupte numai de lungile linii cari insemnau apunerea dilei — Mise revéea in memoria poesiile Ini Byron, — cugeta Ulrich, caréle avea pricepere pentru ¢ regiunale, — maren colorata palidu se perde ia ori sontalu palidy, catra apusu o slaba Tucire auria, unw paméacu mocirlosu estinsu, din care se redica’niste yaluri de negura umeddse, ai fagia de aceste unu indi- vidu singuraticn, carele privesce mahnitu iaserarea. (Wauema) aAnulu XIV. se apera cu totu aparatulu, eérnelor si edde- Jor, dar vor avé totu dreptulu, st-si arate si coltii! D'apoi regul'a acést’a monstrudsa ¢ totu @odata si falsa, pentru ch nu ¢ eu literile ce mai urméza tmmncia pe d, s, f, in suieratérie, ci — dupa cum am aratatu mai sus — semi i ce se afla intre d, s, t sie din radecin’a cavén tului, d. e, putredi-cscu, pasi-escu, tieri-na ete. Er déca atare semi-i acolo nu esista, d, s, t, nici nu-si péte perde sunctulu originalu, d. e. plat-escu, gas-escu, tervibile, testamentu, serbatore, disciplina ete. Feriti-ve asid dara — de atari asid nu- mite regule intortocate, cari numai depopora- iséza iéra nu ajuta ortografi’a etimologica, — si precisati atdtu regulele, citu si esceptiunile asid, cé ele sb fia lesne de intielesu, lesne de | invetiatu si lesne de tiénutu in minte; apoi cé | cle se péta — cuprinde intre barierile sale téte — séu celu pucinu marea maioritate a casurilor, pentru cari ele s’au facutu. Mai fia-mi permisu st intrebu si acca, de ce tréba eformul'a ione tn locu de tune cand putemu trai omenesce si cuacést'a? Apoi bage de sama, cd celu ce vré s& scape de iune lesne cade in cane d. e. legiune si legiéne, bune si bone ete. Spre norocire, vedemu din annalele so tAtii, cd nici ea nu se tidne Intru tote de aceste regule pe cftu excessive pe atfitu si defectud- se, — ci totu mai tare se apropia de acelu stadiu. unde etimologi'a trebue sb tiéna equi- Uibriulu cu recerintiele fonetice. Déca peste aceste mai avemu inca ceva de disu, aceea este recomendarea, ed — dupa ce academi'a isi stabiliséza regulele sale de scrisu, apoi st Je si tigna mai cu acuratétia. — D. e. in annalele societAtii, din an. 1877 pag. 2, punctulu 2, affimu intr’o singura alinea ur- matériele variante : existd, essemplarulu, exacta, exemplariulu, essactitatea, essista, tectulu ete. — Asid pe alte multe pagini aflamu : tiparésca si typari (pag. 4); Muzeu si museu (pag. 38 si 695) ete. Dupa ce annalele societdtii se tramitu la téte societatile literarie din afara, ori ce stra- inu observandu aceste alteratiuni, va dice : cd aceste variante stint pentru erori de tipu pré , dese, iéra pentru sistema — pré nesistematice. Déca unu particularin cade in atari inconse- cintie, se péte mai lesne escusé; — dar la o societate academica, care trebue sb tréca de modelu in scriere, — atari gresieli se iérta mai cu greu, FAMILIA. a 327 Ceva atentiune mai multa trebue stir comendimu societitii academice si in privin- tia semnelor de accentuare, cind aflimu d. e, in annale pag. 3: ,a ne opri aici spre a arata (opri — arati); pag. 4: va capata (capeta); @ tine (tiné — tiené) etc. — Apoi st nu ignore- ze, ch publiculu cetitorin astépta cu totu drep- tulu, ef st nu lipsésea nici odata acele indicie aperte de linga i, cari i di acestuia Insusi a schimbé sunetulu Ini d,s, t in siueratérie, — pentru cd altu-cum cetitorulu nu sei indata deosebi pe tine de tiene, sine de sine, platii de platii etc.; side ce i imméia pe d,s, t In en vintele : disse, (disse) éra in prapadisse nu, in auditu (auditu) iéra in cladite nu? ete. Din estreinele oposite ale ortografielor fonetice si etimologice, — putemu vedé, ch: in medio veritas. Parasésca fonetistii edrnele si eddele cele de prisosu, apoi formele cele stricate si strai- precum sint finalele tn natie, flinta ete; iéra de alta parte mai slabésca si etimologisti din corsetulu latinititii cei pré strinse, cu care intiepenescuunele cuvinte, cum sfnt : scalimbaturile leporilor de prein viniaetc. si buna saina ne voru puté intalni unii cu alti prie- tinesce si pe terenulu ortograficu! + Vréndu a incheié nu potu st lasu neatin- sa Imputarea cea stereotipa a celor din colo, cd noi cei de dineéce avemu unu stilu greoiu, cd scriemu intr’o sintaxa straina; eX intrebu- intidmu pré multi latinismi ete. Aside! trebuest recundseemu tote aceste; dara déca ne influintiéza limbeleintre cari tra- imu, nue vin'a néstra; dupacum nue nici meri- tulu eschisivu alu celor de din colo, cd influin- tiati de limb’a francesa au adoptatu o sintaxa mai potrivita cu limb’a romana. Pe efitu inse cci de din colo au o sintaxa mai buna, pe atftu de defectuosi stint in rece- rintiele gramaticale. Pare ci la ei nici nu se mai tnvétia prin scoli gramatic’a romfina. Noi déca mai adoptimu din cfind in cfind cfte unu cuvéntu latinescu, apoi celu pucinu i dimu form’a limbei romaine. Cei de dincolo inse primescu In limb’a romana cuvinte fran- ceze cu carulu, fira st le ¢ Imbrace in portulu romanescu. Ei incarca limb’a romfna cu gas- conade galice garnitite cu totu felulu de alte inte straine, — pare ci te afli In bazarulu din Tiarigradu! Asid gasimu prin tote gazetele lor : a de- cedatu si totusi decessu; a decidatu si totusi deci- siune si decisie; — a procedatu si totusi processu verbalu, retrocedare, retrocessie si retracessiune ; a 5.ceda si cessie si cessiune; a coincidatu si coincisu; ete, ct unu cuvéntu, ei déca afla cd francesulu dice: décéder, procéder ete. apoi socotescu, cA téte verbele adoptate trebue trase pe calapodulu conjugatiunei in are, — fara d’a gandi, cd romnulu mai are si conjugatiuni in ére, ere si ire. FAMILIa. Anulu XIV. se, cari te ostenescu de gindesci ch-ti ese su- fictulu pana ajungi la capetu, — se tiénu de slabitiunile scriitorilor de din edce. Dar dieu! si constructiunile cele marunte, de cite déue- trei euvinte a celor de din colo, carora li s'au scurtatu viéti'a cu cfte o pausa cétu o prajina, de lunga, — tnea te fucu st-ti perdi rabdarea, Jean Jacques Rousseau. Mai departe : a congedia pe minister; — print straniu; — duvoar, ardoasa, exposéu, etc. dizpositii penali si totu acolo : dizpositiuné gene- rale, — Mai aflimu apoi : inceapa, romaneasca si la din contra : océnu, tétruete sdrobit — adro- Bit si ddrobit; —ciorbade darqavaturi cu frandele onghemoct etc. Periodele cele lungi, cu incise peste inci- — pentru cd trebue sb cetesci cfite diece — Aéue-dieci de atari foliutie pina afi unu con- ceptu rotundu, unu intielesn deplinu, o ideia completa. Sint seriitori bunisi rei si din colo si din eéce; din colo mai multi,pentru ch si seriu mai multi, Peocatum est intra muros et extra, De acea e bine pina putemu invetid uni dela alti, L.cav, de Pascarin,Anulu XIV, SK EON UT: Calindarulu septemanei. Dumin. | 921! F.5 4. R. set. m. Pancragiu. Luni (1022/45 mm. d. Nicopole, s. m. Marti (1123). m. m. Eufimia, «. m. Cindeu, Mercuri 12 24! s8. mm. Proclu, Iarion, Serapion, Joi (13.25 ad. arch. Gavriil, e. p. Stefun. Vineri (1426), ap. Acila, os, mm. Tust, Iracliu. ib, |15127_ 08, m ie, Tulita, L Pecatele conversatiunii. — Dupa Morellet (Pabbé.) — La conversation est la grande ceoleda Terprit. Introducere In operele lui Swift affamu una micu tractatu sub acestu titlu, in care se aréta mijloculu de a per- fectiond artea conversntiunii. ,Acestu mijlocn, dice autorulu englesu, ce ne aduce atit’a placere si ferici rre, asi de necessariu si nevinovatu, atatu de usiora ‘tuturor émenilor si acomodatu pentru ori ce etate si positiune sociala, durere! flu negligkma séu abushmu de elu eu atta usiurintia!* Pe cararen aretata de acestu autoru, voiu caled sieu eseoutéindu dupa puteri, acea ce elu numai a tchitintay jotrebuintiénda ici colea observari de a lu, in cari fmi voin afld unu condueatoru intielepta. Voiu incepe cu Swift, ed sé aratu importanti’a acestui obiectu: »De si obiectulu, dice elu, asupra caraia mi-am propusu a adund cate-va reflessiuni, se presinta in unu ‘modu forte naturalu epiritului nostra, eu am aflatu cd nu a fost atinsu, decétu fore raru si in trécatu, Din parte-mi eu nu aflu ceva mai importantu dep: trunsn, mai de interesu si nsupra caruia ar fi mai multu de dia Acésta importantia va fi simtita de totu omulu care va recunésce, ch dmenii cei mai culti si-au pri- itu cea mai mare parte a cunoscintielor din conver- ‘satiune. Eu nu pretindu de locu a vorbi aci de cele d'ta- taiu idei si nottuni morale, sociale, literarie ete, cari Je ludmu din edueatiunes de si mai ch amu puté dice, ‘ch ele adese nu snt de edtu o adunatura de vorbe si frase, cari nu continu nici o ideia luminata ei preci- ‘en, pfloa ele nu au fost desbatute in areopagulu con- cu destula atentiune pentru a-si prim{ ideile ei opiniunile lor din carte; conversatiu- nnea d& primele idei, ea le desvélta si le aduce la eécere, ‘Mi-ar puté refleotd cineva on acea observatiun atttu de generale, ck 2 disputanti mai totu-de-un: eeu din duelulu de idei cu acelesi opiniuni, cu cari au intratu, Atunei asiu respunde : ch de sie greu a con vinge pe celu ce ratacesce in converentiune, totusi in- AuintY’a dio i pugina reala, parerile lor dupa adeverarile aretate de unulu ori al- FAMILIA. 329 tulu din combatenti, Afara do acea chiar celu co ou avea dreptu, care inchisese ochii inaintes adeveralai, inca nu-si pastréza acéat’a incapatiénare, indata ee mai t€rdiu se va futrebé cu etnge rece de a avutu dreptu ori nu, ma adese se intdree de sine la parerea ce eri 0 combatuse cu atét’s focu. »Conversatiunea ¢ godla grandidsa a epiritu- ' disy unu betriinu invetiatu franeesu ; si acés- a nu numai fiinded ne imbogatiesce cunoscintiele, ce numai cu greu le-am fi aflatu in alte isvore, dar ea ne Iu mai vigorosu, mai dreptu, mai patrun- mai profundu. »lnvetiarea din carte, dice Montaigne, e 0 por- nire langeda ai slaba; ea nu are nici 0 caldura, atunci efind conferinty'a ideilor luera si sufera totu de odata igr de converseru cu cineva, cu unu contrariu ener- gicu de unt caractera firmu; elu me combate cu suc }imaginatiunile lui innaltia pe ale mele: jalusi'a, glori’a, lupt'a me fmpintena si me fanaltia mai pe sus de mine énsumit Montaigne depinge aci efeetele conversatiunit in disputa; acest'a e mijloculu celu mai siguru, de a deprinde si a intarf téte frcultatile eufletului Ea produce unu efectu duplu; pe de o parte fa- taresce forti’a celui ce disputa, de alt'a deacépta si ascutiesce atentiunea celor ce-lu asculta, Conversa tiunea di sufletului mai multa activitate, memoriei mai mare tarfa si judecdtii mai multa petrundere. De- torinti'a de a vorbi chiar, ne da espressiuni mai po- trivite, Tém'a de a endé tn parahegismu ne departéza de paradoxia, Dorinti’a de a i eu interesu ne sidptesce téte mijlécele eloquintie’ iertate de conver- catlunen familiara, si ete odata figuri oratorice chiar, cfind ele potu avé loon ed provocate de natur’a objec tului ei de impregiuriri. 'u voiu e8 dieu inge ch émenii cu talentu natu- ralu si mari conversatori sint in totu caeulu émeni cu epiritu ei cinstiti; cAci spiritele false si vane, éme- nii de partida séu cerbicosi, pentru cari conversatiu- nea nu e deedtu unu cdmpu, in care ei lupta od gla diatori, si cari nu voiescu sé ajunga, decatu la o ‘ctoria aparenta i nici decum In adeveru, acestia in ocu sé ajute, maresou falsitatea spiritului lor, perse- veréza in opiniunile lor se@lciate si ge facu nesuferiti inaintea acelora chiar, dupa 2 caror favoru umbla, De alta parte foculu conversatiunii descépta si animéza atentiunea in ascultatori. In cei mai multi émeni cetirea nu © insogita de acen atentiune, care e mijloculu tuturor eunoscintie~ lor néstre. Acést’s atentiune devine usidra tn conver- satiune; voces, gestulu, tonult celui, ce vorbesce, mai pe eus de téte déca © animatu si de 0 usiéra contra cere, ascutu, asié dicdndu atentiunea néstra si dau unu avéntu ideilor néstre, Unu efectu nu mai pugina avantagi ¢ perfectionares moralitatii si sociabili Unu omu péte #8 aiba séu ad-ci face stesi_prin- cipii de inmoralitate, pfna ce elu nu tractéen decitu cu sine énausi; dar in comerciulu dmenilor intre sine ¢ ou neputintia a se stabili macsime nemorale si ro~ dicd viginlu la viriute, celu puginu cu dre-care euc- cessu. Nici odata nu se vor puté vatemé pe fagia prin cipiele generale ale moralei, nici a se contestd drépt’ lor aplicatiune. Dreptaten eo cerintia a omului, ai en are agu-330 «pra néstra unu imperiu asié de mare, inedtu afura de Smpregivrari aboormale, eind dominéza disordinea si spiritulu de partida,nuo putemu combate cu fagia se= nina, cdci ei téta lumea i aduce omage. (Veurms,) LS. Paul, ete Jean Jacques Rousseau. = La portretulu do pe pagin’a 328. — in ceptemfn's trecuta a serbatu Fran aniversari'a mortii de o suta de ani a unui mare sor! toru alu ei, Acest’a e Jean Jacques Rousseau, alu ca- ruj portretu il publicamu in nralu presinte. Dénsulu e'a nascutu la 1712 in Genf, unde ta- talu seu a fost orologeru, si a voitu ed ai ffulu eeu s@ devina industriasiu. Dar acesi’a wavit inclinatiune pentru acésta cariera, ci se fuel sorlitoru si cu tim: pula deveni unulu din cei mai mari filosofi fran Spagiulu nu ne iérta sé ne ocuphimu mai pe largu de. activitaten costal barbatue Dintre tees serierile sale, mai sue se fomaltia romanulu seu »Dmil*, care cuprinde principiile sale de educatiune, despre care Goethe a scrisu, ek este bibli'a educatiu- nii naturale. Spiritulu din operile sale a fuoutu mari euceriri nu numai in patri’a 6a, dar si afara de accen tn téta Tumea. Numele lui a ajunsu a fi amintitu de-alature cu cei mai renumiti barbati de litere ai lumei intresi. Elu a muritu In 2 juliv 1778, Osemintele sale stint in inmorméntate in Pantheon, Ko Puneiu in hotelulu ia care sieden Beaconsfield la Berlin se aflé si o efntarétia renumita, Intr'o deminétia, acést'a voindu sé plece, ordon’. sb ise aduca papucii, spre a se puté imbracd. Ordinulu fu esecutatu, CAntareti'a voi sd-si tra- ga papueii, Dar ce #8 vedi? Aceia era pré mici, Servitorulu gresi. I aduse papucii lui Bencons- field, care are piciére mai mici decatu art Ea rosi — de mania. cestiune de domeniulu dictionarului diploma- ticu moscovitu, pe exe 0 reproducema dupa ,Sta- fet'a: »Nu mergema dupa cuceriri* ar fi disu unu di- lomatu rusu Ia ocasiunea isbuenirei resboiului din rent, — Atunei pentru ce cereti Basarabia, — obser- vi ncum cineva, — Cestiunen Busarabiei este 0 cerire, — reapunse ingeniosulu diplomatu. ‘Acestu sistemu de argumentare ne aduce aminte urmatorulu dialogu dintre doi am perdura de euréndu pe unu alu treile amieu alu lor. — Sermanulu X., — dicea unulu, — doctorii putura s8-lu seape de cole déue atacuri de apoplesia; de alu treilea inse ei nu-ln putura vindeed. — Pentru ci mértea Pa revindecatu, — respunse gAnditoru celalaltu, ne de recu- Eta vr'o déue glume si din migedrile electorale | Unu fostu deputatu, care in cursulu dietei tre- FAMILIA. Anulu XLV. cute numai atunce vinié In Budapesta ead ee platian diurnele, se presinth dilele trecute inaintea alegatori- lor sei, dorindu a fi eandidatu si pentru diet’a viitore. Tnse uaulu din ‘tori il intimpind cu acésta vorbire seurta: — Nu ne trebue asia omu seumpu, care la dieta numai — pentru bani ee aréta, Alta scena! Unu alegatoru apostrof® pe fostala deputat ed a tot tacutu, i nu v'ain_promieu en ch voiu tiné vorbiri, ei numai ch-mi voin tind vorbia! Si fa aclamatu érasi unanimu, oe Literatura si arti »Sc6l’a Romana®, féi'a pedagogiea a divi B. Petri, incetata din caus's indiferentismului publicului, va aparé érasi, Ni ge sorfe din Sibfiu, od dlu Petri a fost invitatu din mai multe parti_a reneepe publica- ren foii sale, deci o va si sodte, si anume din lun'a lui octomvre, dar nu mai multu in téta sepceman'a, ct in figeidre lunazie, ¢_ Confiscare. Direetiunen de politia din Gratiu a confiseatu brosiur'a a ddu'a din istori'a resboiului orientala, scrisa de doii Alexi si Maxim Popu, Deci sutorii ceru paciinti'e abonantilor, pana ce séu voru sedte brosiur'a de sub sequestra séu vor face a déwa editiune, \ Biografii romaine. ,L/Orient* promite cetito- rilor sei, ed in vederea vi constituante, si cu scopu dea face cunoscuti fn strainatate pe barbatii cei istinsi ai Romfnfei, va Sucepe publicarea unei_ seri de biografii, tn ordinea urmatére : a) minist Ia putere s — b) fostii mi — ¢) senatoriis — d) deputatii ; — e) diaristii, sertitorii, poetii, advocatii, medicii, industrialii, marii agricultori, ete. Biserica si scéla, { In institutula pedagogicu-teologicu din Aradu esamenele s'au incheiatu la 5 julie etn. Pr. SSa parintele episcopu diecesanu a asistatu Ia téte, dimpreuna cu delegatii consisioriului in peranele dlor V. Babesiu, dr. P. Vasiciu, G. Vasilieviciu si G. Popa, Resultatulu a fost indestulitoru. Pr. SS. parintele episcopu Toanu Metianu, cu ocasiunea visitatiunii sale eanonice in partile Bu tenilor si Halmagiului, a daruitu gimnasiului din Bradu 200 fl, pentru care si sinodulu eparchie? votase Din dieces’a Aradulut se serie ,Telegrafalui Roménu*, cd pe acolo se vorbesce pfina in cercurile cele mai de influintia, ck urmatorulu presiedinte alu consistoriului oradanu are 8 fia protosineelulu din Aradu Tosifu Goldisiu, séu professorulu dr. Taviu Pugcariu din Sibfiu, v" La Iasi in 29 junie st. v. ea tinuta solenitatea impartitii premielor pentru invetiaceii tucuror godlelor publice de acolo. Serbatérea «'a deschisu prin unu discursu alu revisorului gcolaru Const. Chiritia, asis- tindu prefectulu judetiului, rectorulu universititii, ajutorulu de primaru si una publieu numer: 27 junie e'a facutu impartirea premielor la academicu si la Liceulu-nou.Ne FAMILIA. Anulu XIV. © universitate pentru femet in America, La 1875 unu legistu, Henry Durant, a fnfiintiatu la W lesley o universitate pentru instructiunen euperiéra a femeilor. In anulu gcolasticu din urma la acésta uni- versitate au studiatu 322 de femei, In clas'a de chi- mia vr'o 70 de invetinecle ficura esperintie intr'unu laboratoru. Pentru esperintiele de electricitate si mag- netismu eo sal mare, si siese laboratorié pentru ce~ Ielalte studie, Bibliote'a universitatii se eompune din 15,000 volume. t Societati si institute. Sectiunile Associatiunii transilvane. Precum se seie, Associatiunea transilvana inca Ia infiintiarea sa in anulu 1861 a prevediutu prin statutele sale si compuneren a trei sectiuni scientifice. De atunce si pAn'acuma ncésta dispositiune a statutelor nu se putit realiad. In fine inse in adunarea generals din Blasiu, tinnta in anula trecutu, alegndu-se presiedintii ace- Jor seetiuni, constituirea lor inea urmi Ia 20 julie a. ¢. in Sibiu, unde resiede comitetulu. Spre acest scopu @nsusi_ presiedintele Associatiunii Rds. D. Ti- moteiu Cipnriu merse In Sibfiu; afara de dsa se mai adunara acolo doii dr, Pavelu Vasiciu din Timistéra, Antonelli si I, M. Moldovanu din Blasiu, dr. Silast lin Clusin si alti. Sectiunile se constituira astfel scotiunea floloyica, presiedinte T. Cipariu, vice-pr. siedinte Ioanu Popescu, secretariu I. M. Moldovanu; siunea istorica, presiedinte G. Buritiu, vice-presi e dr. Tosifu Hodosiu, scoretaru dlu dr. Ilariu Pug- cariu; sectiunes sciintielor naturale, presiedinte dr. P. Vasiciu, vice-prestedinte dr. D. P. Barciany, eretaru Eugenu Brote. Sectiunile c tronira a se consultd, Sectiunea eciintielor naturale a slecisu infiintiarea unui musen alu Associativnii, Du- pa siedintia Eee, Sa mitropolitulu Miron Romanu a jotranita Ia méva sa pe mai multi dia membrii esterni. Y Dospartieméntulu IV alu Associatiunii tran- silvane pentru literatura ei cultur'a poporului ro- minu ya tiné adunarea sa_generala in comun'a Ses- ciori, la 1 augustu st. n. Directorulu aceatui despar- tieméntu e dlu Simeon Balomiri, actuariu dla Joanu Paraschiv. ~ %. Societatea Petru Maioru a tinerimei romine din Budapesta a_publicatu raportulu een pe onulu scolaru 187%/g, Din acestu raportu vedemu, cd in anulu espiratu Societatea a desvoltatu o activitate fBrte imbueuratére, fucktu acel'a totucdecuna Va. ter ood o dulce memoria in membrii. Societaten a tinutn 30 de siedintie, fn cari e'au cetitu 19 lucrdti, literarie, beletristice, sciintifice, criticate mai téte prin 0 co- june anume, care a raportatu in siedintiele Socie- unde asupra raportului s'au facutu desbateri. A tinutu si o siedintia publica, Ia care participa téta inteligintY’a rom@na din Budapesta. Bibliotec’a are 613 cérti; restulu cassei e 42 fl. 45 or, Sofiinti@ndu-so siunu fondu inalienabilu, care se ured la sum'a de 42 fl. 15 cr. Curatorulu acestui fondu e Ill. Sa dlu Toanu eav. de Pugeatiu. Comitetulu fu compusu nst- fel : presiedinte Tosifu Vulcany, vice-presiedinte ded. Aug. Dumitreaau, secretary Nestor Opreann, notari Gr. Pletosu, I. Tr. Popa, bibliotecaru Tr. Barzu, cas- sara Const. Radulescu, contr. (. Creiniceanu. Nume- rulu membrilor a fost 22. La Resinari ia 7 julie s'a eerbatu a diecen ani- 331 versaria de efind bravii loeuitori de acolo ii taf tiara o ,cnssa de economii si anticipatiunii. Aceat’a, e primulu instituta de bani in Transilvani’a, infin tiatu fotr’o comuna curatu romangsea, cu fonduri adunato dela membrii comunei. Esemplu pré demau de imitatu si de recoméndata — die ,Observato- riulu* de unde sestemm neeste sire — la téte accle comune, cari se afla in positiune si intre impregiurari ed Resinarii. Urmele activitatii Resinarenilor se cu noset indata ce ai intrata in comuna. Omeoi bine nu- triti si tmbracati, parte cen mai mare a locuintielor construite din materialu eolidu, cite-va strade ei multime de curti ale caselor pardosite eu pétra, cum nu vei vedé in nici uon orasiu, de es. ungureseu cu acelasi nameru de locuitori, adeca dela 5000 pAna la 6000 mii de sufletes déue biserice, una veehia, pe alu carei locu fusese alt’a stravechia, re sa pas- tratu anulu 420, alta mai néua, din cele mai mart ro~ treita mai mica, catu inca dela 1836 pentru 5 classe, exsa comunala, ospetarfa néua, care ar puté figura in pi orasiu, Dara cea ce face mai mare onére acelei co- mune este suprindiatorulu numeru de barbati treeuti prin gcdle si esiti de asupra in diverse ramuri ale vie tii pnblice, tn clera, in ramur'a juridies, in dste, in ina, comereiu ctc.; pe Inga aceea, parte mare wuitori sciu citi, serie si computd, iéra o frunte dintr'énsii au studiatu a gimnasizri si godle reale ori comerciale. \ Societatea ,Crucea rosia* din Bueuresci, v'a mai multor persdne d’a cundsce sum'a sara de acea ,Crucea rosin* si chelruelele efectuate, face eumoscutu ch, de si In venituri ee vede de lei 540,639%),, si la cheltueli lei 493,970" ogy nse In aceste sume sat mai multe cifre inscrise nue nai de ordine, in conformitate cu regulele financiare 5 dar sum’a renia ineassata este de lei 421,936%%, ai suin’a cheltuelelor este de lei 883,0247"),.. Ce e nou? Monumentulu lui Barnutin, Ni se scrfe din Selagiu, cd eu ocasiunea adunkrii venerale a Associ thunii transilvane se va inauguré si monumentula Tui Simeon Barnutiu, care se afla inmorméntatu tn co- mun'a ga natala Bocsia-romanu, In departare de o 6: de Simleu, Serbarea se va tind la 7 aug. si astfel membrit Associatiunii vor puté lud parte fa Miscari electorate. julu de interne a indrepratu unu cerculariu catra jurisdictiuni, e& on 1a alegerilor de deputati dietali acele a3 ivie spre a Impedeed ori ce agitatiuni con- Primula singe in cause electorale anume la Gyngyiis. Partid’s liberala a voitn s8 onoreze en unu conductu de faclfi pe candi datulu ei L. Kovdes V.; tose opositiunea-intrunita, (candidatulu ei S. Mudrony,) a intimpinatu cu petri conduetulu, Parti’a liberals fa silita n stinge fueliele si ao tuli la faga. Déue-dieoi de Gnsi fure riniti. Congressu internationalu pentru femei. La 25 julie se va deschide la Paris uou congressu inter~ nationala in interessulu dreptului femeilor, La acestu congressu vor lud parte mai multi membrit_ai_parla~ mentelor europene, precum si una numeru mare de di me. Congressulu va fi impartitu in cinei sectluni isto rica, pedagogica, economiea, morala, legislativ:ae eR NR AS A ae Emaneiparea femeilor. Camer'a comunelor Ia Londra a desbatutu Is 19 junie bilulu relativa la drepturile politice ale femeilor, propusu de Court- ney, Din 459 votanti 140 au votatu pentru, si 219 in contra, Juyaerele reginel Isabella acuma se licitéza Ja Paris, Resultatulu ficitationii inse ou corespunde agteptarilor sale, In diu'a prima sperd unu milion, si nu sa inenssatu de efit 503,590 franei. Se erede, od unu cercelu va trece en 800,000 frnnei, Sidreei multi. Diarulu ,Pressa* spune ch de yr'o 10 dile 6'a ivitu, pe teritoriulu comunei Fundenii in Romani'a, unu namern spaiméntatora de siéreci, ia lungime ea 20 centimetre, iér in circonferintia cf 8, colérea, galbena cenusta, paréndu Ia prima vedere sierpi. In patra dile, aw nimicitu peste 120 falei_ de grau, ale arendasiului Verona. Acesti rodietori diu'a stint invisibili, standu ascunsi prin gauri; népten nu- fsi_urméza prad’a, disparéndu In vederea Visitatorii curiosi spunu, ch nimenea nu pote a di 0 parere positiva, ce a fost pe loculu de- vastatu si cum a peritu graulu, déea nu li e'ar spune. Lao parte din grau au mineatu pele cu apicii, In alta i spicii, st In alt’a radacin'a, Omenii cei mai inaintati in vérsta spunu ci n'au mai apueatu 0 sid nenorocire. Sciri merunte. La Siermusi (Transilvania,) se va ting fa 28 jualin unu balu in folosulu scdlei gr. c. de acolo, —\ Moceanu a ineeputu eu trup'a sa repre- sintatiunile de dantiu Ja Paris in teatrulu ,Folies Bergéres.* ee Ghicitura de si de Leontina I. Siofanu. a | ty | doe L si-a- | sic | tit eee Cu tipariulu Tui Alesandru Kees! in Pest’ 1878, Calea Anulu ALY, Deslegarca ghiciturei de titere din nr. 45: Si speranti’a mea cea dulee ita s'a realisatu : Am reaplat'a cen mai scumpa, Angerulu celu mai curatu. . » Nici nu este nime ’n lume, Se se fi simtitu Asid multiamitu ef mine, ‘As\i fericitu! Tosifu Vuleany, Bine au ghicit’o démnele si domnisiérele : Toana Veresiu n. Jodi, Emilia Muresianu, Tosefina Chris tescu, Amalia Popescu, Lueretin Dimbu, Sofia Arde- leant, Eufiosina Crisianu, Maria Popu, Ludoviea Munteaau, Leontina Micstunesen. oe Post’a Redactiunii. Mahala, Ni pare reu, ed nu vi putema satistace dorinti'a, Bagati de sma, cind vi se aduoo dela post's do acolo, Dini I. i, in Ps Pas ce nw lo vederu, nu putomu sb pro- ‘mitema nimiea. Dar serissdrea sb fia mal eorecta ! Dini dr. L. P, in 8. Potisi-In traduei, chet pe end i vet fini, déra si noi vom dispune de spaciu A. Toedtu scimu noi, ou siint inea traduse, Cu cea nai mare piacere le vom publied. Numi serissdren sv fia nai corecta Undo sé-ti tramitemu fora fn Iunile viitore ? Seoerate. Amu publicise bweurosu, dar in multe locust ‘au sntemu eapabill act rea, Aiputé déra vo. dai euiva ca s'0 decopiezs. Nu ni trebne serisadre framésa, i numtai legi- Dila, si mat ales numele proprie sé fia serise corectu, Nr. 9 alu ,Siedietérei* contine urmatérele ma- terie: Fér'a de geueraru, balada poporala din Ar- dealu, tramisa de I. B. Munteneseu, — Unu tutu de Dumnedieu, de Unu preotu_necasitu, — Dicatére romfne din Selagiu, tramise de Simion Ro- tariu, —- Ungurenii si ardelenii, de Elia Popu, — Doine si hore din Maramuresin, de Grigorie Balintu, — Pace séu resboiu, — Téte sdnt bune cum le-a satu Dumnedieu, aneedota, de I. Chitta, — Ghici, ghicitérea mea, de Petru Popovieiu Ivascu,— Hodo- roseu si Troscu, — Intrebari, de Simion Rotaru. »Stedietdrea* ese in trei septemani odata, “Pre- jiulu ei pe anulu intregu e 1 fl. 50 cr. Abonamintele se platescu inainte, si se primescu numai pe anulu in- tregu, Carturarli poporului ednt. rugeti’a resp§ndi féi’a acésta In poporult: nostra, WF Rugimu pe acei abonanti ai nostri a caror abonamente au espiratu la finea semestrului primu, eu nr, 48, 68 binevoidsca a le renno{ cit mai curéndu, séu a ne retramite nrile déea nu vreu sé aiba mai departe féi'n néstra i. 39,