“RUDA-PESTA 30 April at. 12 Maia st a | | | ANULU XIV. pry berg am 208) 1878. fama’. 70 er | Romania 2 galbeni. DESPRE FRUMOSU. (Uirmare) I. Formatismulu, Ceea ce caracteriséza mai bine framosulu din acestu puntu de vedere, este form’a, care 0 cuprindemu prin intuitiu- ne. Frumosu este numai aceea, ce ne place dupa forma sa. Aici frumosulu se manifestéza in forma, si atunci se audu definitiunile ur- matére: |) Frumosu ¢ totu aceea, ce are for- ma determinata, va st dica, s2 nu fia nici pré mare, dar nici pré mica. Cu acést’a definitiune inge nu ne putemu indestuli, ehci nu urméza cumea totu obiectulu de o forma determinata st fia totodata si frumosu; asié d. e. brosc’a are forma férte determinata, si totusi n’o nu- mimu frumésa, 2) Frumosu este aceea, ce se pote mandri cu forma regulata. Nici acést'a definitiune nu este destulu de chiara. 3) Fru- mosu este acelu obiectu, ce posede forma ar- moniésa. Armoni'a cé atare trebue sb aiba : a) caracteristic’a receruta. Acelu obiectu, caruia i lipsesce caracteristic'a adeverata, nu pote fi frumosu. Adese ori convenima cu barbati, cari au fagia femeiésca, acestia c& barbati nu sfint frumosi,; simu arare-ori vedemu femei, cari stint inzestrate cu mustetie barbatesci, aceste ca femei nu se potu numi niste fiintie frumése. Mai departe armoni’a are sé fia b) de o insust- me esprimatore. Sint tineri, cari la prim’a ve- j dere ne aparu neplacuti, uriti; dar déca ince- pemu a conversd cu dénsii, prin manier’a si blandéti’a lor dragalasia devinu numai decitu placuti. Frumséti’a formala se numesce cu totu dreptulu si frumsétia femeiésca, cici femeile ne placu numai dupa form’a lor. Ore prin ce alt’a ar puté farmecd femeile pe barbati, déca nu prin frumséti'a lor formala, prin gracile ce- riului si ale paméntului unite in faci’a lor dragalasia? Si dre de ce adéra barbatii pe fe- mei, déca nu pentru frumséti’a lor farmeca- tére? Se dice, ch Minerva si Venus ar fi traitu in certe si neplaceri din simpl’a causa, ch mai toti juni, ba chiar si multi’ betrani, aduceau cele mai multe si frumése jertfe lui Venus, pe ) care o adorau peste mesura, cAci eré idealulu frumsetiei ; pana cfind la altariulu Minervei, la foculariulu seiintielor, jertfian numai_aceia, cari nu s'au mai potutu insufleti pentru Venus, séu cari s'au dedicatu numai seiintielor ferici- | torie. Intr'adevern frumséti’a femeifeca face adese ori, cd barbatuln altcum cu taria sb de- vina rapitu si devinsu. Dar cé frumséti'a femeiésea st fia com. | pleta, trebue sb corespunda unor conditiuni, si | anume:a) St fia acompaniata de gracia. Femeile au fost adorate la grecii antici cd idealulu gragiei. Gragi'a este decdrea secsului frumosu; lipsesce aceea de 1a vr'o femeia, atunci frum- séti’a nici cd péte straluci in splendére farme- catére. De aici usioru ne putemu esplicd de ce se intempla at&t de raru, cd unu barbatu sd-si iée de sogia’ o femeia urita, lipsita de gragia; adese ori ne putemu inse convinge, cd femei’a cea mai frumésa iubesce si-si ié de sogiu pe unu barbatu uritu, din simpl’a causa, ch dén- s'a nu pretinde de la barbatu frumsétia este- ridra, gragia; ci sublimitate, tarfa sufletésca. Obiectulu gragiosu este cu atat mai placutu, cu cat e mai tineru si mai micu. ,,Was klein ist, ist herzig%, dice proverbulu germanu. b) S fia plina de vioiciune, cdci acést'a ne incfinta, ne face a fi entusiasmati in mesura si mai mare pentru totu ce este frumosu. c) Fia frumséti’a de o categoria trainica, cdci numai atunci putemn devenf cu totulu adoratorii ei; din contra, déca invélva in sine idei’a peririi, « incetatu de a mai fi frumésa, nu ne mai incanta, Frumséti’a cea mai farme- catére a unei femei isi perde téta valdrea, déca cugetamu, cd si femei’a od téte in lume este menita peririi. d) Fia frumséti’a naturaia, ér nu maes- trita. Totu ce este naturalu, ne causéza mai multa placere, dec&t ori ce frumsétia simu- lata. Ast’a zace tn natur’a omenésca. Acele fe- mei, cari s'au desbracatu de natur’a lor adeve- rata, au devenitu urite si cu totulu desconsi- derate. Lucretia Borgia tncéta d’a mai fiiubita si stimata, cAci spre ajungerea scopului ei in- fernalu a intrebuintiatu cu mare placere Inve- ninarea. Medea devine unu monstru. Messalina este o persdna dintre cele mai ratacite si dejo- site. Acést’a féra selbatica a Romei tsi impli- nesce poftele cu versare de singe, cu amenin- tidri Infricosiate; si inca c4 sogi'a lui Comono- dus se marita dupa Cajus Silius. Lady Macbeth este infioratére, cdci indémna pe sogiulu ei a stinge viéti’a regelui Duncan, ed st pota déns’a deveni regina. Femei’a are st fia idealulu in- birii, graciositatii, blandetiei, cdci numai atunci va aparé Inaintea lumei c& 0 fiintia frumésa. Numai atunci vom sei stima femeile si le vom adoré din totu sufletuln, macar de ar ajunge prin intriga si alte mijléce demonice lao stare contraria naturei lor. Maria Stuart si Maria Antoinette cadu victimele palosiului, si noi totusi le stimamu sciindu bine, cd ele nu s’au desbracatu de natur’a lor. Cine st nu admire pe o femeia e& Roland, care de pe loculu peri- FAMILIA. Anulu XIV, rii esclama cu fala si mindria: 0! libertate sacra, efite pecate se comitu in numele teu! Cea mai frumésa inse intre téte tipurile de femeia a fost si este totu-de-una mama, edci déns'a luera cu jertfire spre binele si fericirea generatiunii viitsrie. In ast’a privintia femeile din epoc’a mai buna a Romei potu servi in téte timpurile de modelu. Cine n'a auditu de Cornelia, mam’a Grachilor, care respinse chiar si ofertulu de cununia alu regelui Ptolom si trai numai pentra fiii sei, carora le-a datu @nsasi o crescere buna si ingrigita? Cine sb nu stimeze pe Aurelia, mam’a lui Oesaru; pe Atia, mam'a lui Augustu, precum si pe nobil'a Octavia? Nici nu-i mirare, cd astfel de femei au avutu si o mare influintia a supra copiilor lor. Spre ilustrarea acestei asertiuni ajunge singuru casulu lui Coriolanu, carele a fost ed si © stinca de tare in propusulu seu, pe care nime nu l'a pututu tmpacé : presinti’a Veturiei inse flu desarma cu totulu si tlu fact sb escla- me. Mama, Roma ai liberat’o, dar fiiulu teu este perdutu! Numai astfel de femei, cari jertfescu téte eéte au mai scumpe pentru feri- cirea omenimei, vor aparé pururia ed niste fiintie dragalasic, frumése ed visurile melan- colicei fantasfi, incfintatére ed poesia In farme- culu seu, si farmecatére cd doin'a ce adérme, adérme linu. (Fines va urms) Lazaro P, Petrinu. Scene comice din lumea parisiana. (Wemare) Mai comica viéti'a o'n tiév'a cea latina, De scoli, de cafenele si de junetia Studenti si cu studente trecu anii 1a unu locus Ei fericiti sant vecinieu, de au séu nu pai Céad au, beau bocuri, fuma, prin locuri triviale, CAnd nu, se'nchidu in casa cetindu pe Paul de Kock. Dar mai eu sém’ atuncea cfad nu mai au ce pune Za cuiu, la pré iubit’a matusy'a d'ocasiune, Cénd nu mai au ce vinde la ambulanti, telali Atunei g@ndescu Vacele desiertaciuni din ume, La nedreptatea sértei, 1a tronuri, la renume, Si singuri se admira e&tu sant de imoralil.... Atunci siint tote vane . .. viéd'a e unu monstru, Gindeseu In nemurires a eufletului Despretiuescu averen si omulu posi ‘Praesen in o regiune de sAnta poesla, Vedu totula in albastra, tn visu, in ambrosia, Trecu dilele in cerulu eternu medidativu, Acestu sistemu de viétia duréza multu o luna, Cand traiulu vechiu revine la sért'a cea comuna, Cénd pe la balu, eafele de-odata te-ai ivitu Amicii vor @ afle motivulu de absentia, Respunsu-i datu cu multa recéla si prudentia,Anulu XIV. FAMI Dar toti intielegu bine parale c'ai privaitu! Vei sci ch totn quartierulu Latinu e-o veselia Eterna, o viétia de egomotu, de betia, BatAi, mii de scandaluri sbuenescu adeses ori; BetrAnii ce nu suferu tumulturi, sfudalia, Cu gréza fagu departe d'acesti perturbatori, Acolo simtu viéu'a sub altfel de placere, In generalu studentii preferu pe uvriere Cocotelor galante de Peter's si Breda 5 Ei nu vor a8 ‘ntretion dulei legaturi de viéeia Gu-acele Démne mandre de bulevardu, de piatia, Ce cata totu vietime cu osu de n rulds Cocotele chiar ele nu pré doresen juneti’a, Caci nu au ed betrénit amorulu si tandretY'a, Si nu pré sont ndesea amabili, generosi Tar cind vre 0 cocota ee duce peste upa, Cam raru eu sfinetate si ’n buna stare scapa, De la studentii forte puginu politicosi, Flaminda, neplatita, adesea ori batuta Se 'ntérce revoltata si cade abatuta Pe bulevardu, p’o banca, astépta. treeato .Vr'unu Domow betranu séu june cu barba séu bar- bi Cu ornien, cu inele s8-i diea : ,Scumps bisia!* Scapand’o din o criza simtita dese-ori. Cocotele dar bine cunoscu ci peste apa Cam rara cu ainetate si ‘a buna stare soapa, Sciu bine c& studentii-su calici ei blastemati; ‘Mergu numai se poseze eu aristocratia, Studentii vediéndu asta batjocura-mandria, Jn contra astor démne devina seandalieati, D'aici dar dividenduri, conflicturi si scandaluri, Co se porneseu in contra cocotelor Ia baluri, Studentii feu resbuna in modulu suscitatu, Politi's dubléza gendarmi in carnevaluri, Spre-a iafrind una publicu ou spixitu revoltatu ! Acdesea ori prin grosuri treeu noptile juneti'a (Cici dupa visu, placere, revine si triatett'a,) | Vr palma aplicata, vr'unu incidentu funestu, | Vr'o cina cu betia sfireita ’n paruiéla, Vo chestic suepecta de bani séu imorala, i Vr'o serenada dulce, nocturna ai fitala, Vr'o aventura trista, sinistra, infernala Ajunge oé pedépsa o népte de arestu ... Sant unii facultutea n’o vedu mai nici odata, Tar altii pe Ia curswri Ia patra luni s'arata Si’o timpulu de esamenu, mietifieati disparu : Caci unii studiéza frumosulu si natur’a, Tar alti cd 88 péta cu arta cxsed gur'a, +» profunde téte! platite eu aman colo stint petreceri cu pretiuri moderate, eftine, niei seumpe, asi dupa cum pote Studentulu, iar intrarea e gratis la femei Si Bullier moderaulu eadiutu, n'o 88 mai péta A fi cintatu d'unu Mirger eéu dunu Musset odata, Cé sub Prado, céci astadi nu-su cranuri cu idei. Sciutu e eb studentii facu datorfi ori unde, Mai mari decitu vevitulu si decatu potu respunde La birturi, eafenele, ciemari séu croitori Caci legea inchisérei de multu nu mai esista, Si déca creditorii reclama si insista, Schimbu domiciliulu népten, aéu chiar directu resista La plata, sub pretestulu cd stint izea minori, Si nu potu fi solvabili si nici respundietori ! Cand inse creditorii reclamu prin somatiune, Adessea-ori studentii profit de preseriptiune, LIA. 207 (Si'n asta hypothees am‘cunoscutu un june, Ce a usatu la vreme de dreptulu seu legalu.) Ca legea-i vigiésa, adi cine mai contesta, In casul prescriptiunii? utila si onesta Societatii culte ai timpului moralu ! (Vaurmé.) Petru V, Grigoriu. ————— SCHITIE DE CALETORIA. XVI- Campen Deminéti’a inca nici nu ne scolaramu, cind ni se anungid, ch stintemu asteptati la Campeni. Dlu advocatu de acolo Anania Mol- dovanu avi afabilitaten de-a si tramite trasu- ra sa spre ane duce la Cémpeni. Deci nu in- tardtaramu multu, ei dupa dejunu ne luarama remasu bunu, si plecaramu spre Campeni. Dr. Catastih remase acolo, promitiéndu a veni cu 0 alta familia din Rosta, care asemene avea s® faca cu noi escursiunea la Campeni: Ne deteramu inse vorb’a, ch la Gur'a Rostei vom astepta. Coborindu-ne la loculu indieatu, ne opri- ramus? asteptimu. Caruti’a asteptata nu peste multu sosi, inse — fara dr. Catastihu. Dén- sulu adeca o asteptd st vina pe alta strada, nu pe aceea pe care veni, si astfel — remase in Rosta. Precum se vede, dénsulu erd predesti- natu st patiésca totu malheur, Acuma, cfind nici nu visd st intardie, totusi — remase pe jos. E de prisos st spunu, cd patiél’a Iui cea noua ni caush érasi multe risete si glume. Caletori’a din Rosta pana la Cémpeni, in- tre niste déluri la a caror piciére fuge unu rin sprintenu, cu nenumeratele sale positiuni ro- mantice, este o partia forte interessanta. N’are altu defectu, decittu ed abié duréza o 6ra si jumetate. Si atunci apare inaintea ochilor nos- trii opidulu Campeni, Impressiunea ce acest’a face a supra cale- torului e din cele mai placute. Acestu orasielu impressoratu din tote partile de déluri nalte, dupa o caletoria prin niste paduri, efind fl za- rimu jos in fundulu unei vai, ni pare cA si o oasa in mijlocalu desierturilor. La prim'a vedere numai decftu ne intim- pina o suprindere. Acésta e marea deosebire intre situati’a orasiclor Abrudu, Rosta — si Campeni, Pe cfind cele déue d'intain zacu strimtorite intre niste déluri, unde abid in- capu : aice ochii nostrii zarescu unu siesu mai 33208 largu, tn care stradele Campenilor se ‘ntindu cu comoditate. Ni pare c& si cind din o locu- intia mai ingusta, trecemu in alt’a mai larga si mai comoda. La efectulu acest’a contribue multu si rfulu, 0 erénga a Ariesiului, ce taia orasielulu tn déue. Abid sositi aice, unde ne intimpina ospi- tal’a primire a dlni Moldovanu si a stimatei sale démne socie, numai decit estramu a stu- did positiunes tn care ne aflamu, Cé st putemu indeplini acést’a mai cu suecesu, ne urearamu pe unu délu din drépt'a néstra, unde o padure de bradi forméza cea mai frumésa ghirlanda pe fruntea acestui ora- sielu. Paduriti'a acést’a se urea treptatu in sus, déra pentru acést'a se numesce ,,poduri. In cést'a ci se afla wiu micu platon, unu felu de terassa, unde cfte-odata se arangéza petre- ceri de véra. De acolo prospectulu e férte fru- most, Se vede orasiula tntregu, cu bise- ricele si stradele sale, si cu riulu din mijlo- culu ei. Eta colo jos, la picidrele néstre, cas'a un- de martirulu Iancu a avutu cartirulu seu ge- neralu; mai incolo piati’a unde nefericitulu Dragosiu a tinutu vorbire catra poporulu adu- natu, — totu acolo se afla si punctulu de unde Jancu a aruneatu prim’a schinteia de resedla in poporu... Si acei munti din departare, si aceste déluri ce incingu fruntea Campenilor, cite fapte istorice aru sei sb povestésca, chei au fost teatrulu unoru evenimente importan- te... La drépt'a nostra délurile Rostei_ cu sioimii lui Balinth; la spate stancile Buce- siului, martore virtutilor lui Buteanu; in sting’a Vidr'a, enibulu lui Tancu; facia de noi délurile de dupa cari s'ascunde Certeja, unde Corchesiu nimici téta trup’a Ini Vas- vari... Impressionati de aceste reminiscintie is- torice ne scoboriramu érasi, cici timpulu ina- intase, si noi voiamu st facemn inca adi o es- cursiune la Vidra. Dar fiindu ch Abrudienii, cari ni promissera a face dimpreuna acea es. | cursiune, inca nu sosira, deciseramu a intre- buintid puginulu timpu spre a face visita la cfite-va familie, Aci tn Campeni se affla unu numeru frumosielu de inteligintia romana. Inse nu ni puturamu realisé dorinti’a ta, cdci abi estramn de la onorabil’a fa- milia Andreica, tribunulu din 1848/9, ni se a- nungia, cd Abradienii sosira, Grabiramu dara la cartira, unde se afld deja o frumésa cu- nuna de éspeti, din Abrudu, din Rosta si din CAmpeni, FAMILIA. Anulu XIV. Desfetdrile escursiunii ce aveamu sb fa- cemu imprima veselia pe téte fegiele, numai pléi’a ne cam amenintid. Dar ce ne pasd! Unu dejunu — cu furchiti’a, si plecaramu toti. Tosifu Vuleana- the Martirele libertatii italiane. (Urmare) Far’ a dice prisonierului 0 vorba consolatére, poruncl sd-lu duca éra ’n fnchisdre. in 1836 contele fu dimisu din prinsére, tnse nu ajunse renviaren pa triei sale, cei muri In 1846. Amic’s cea mai buna si mai fidela a Teresei, Matilda Dembowski, nnscuta Viscontini, muri de su- perare ci si Teres'a. Intocmai cf si acést'a eri si déns'a insufletita pentru eliberarea patriei, si in aco- puln acest'a isi dedicd téte cugettrile si incordarile sale, En erd o femeia de rara frumsotia si d’o energia estraordinara; c'unu spiritu mare impreuni o anima blanda, fina. “Continuu alaturea barbatului, care lupta io Ttali’a si Spani'a pentru libertate, "parti ea la téte espeditiunile resbelice, fara inse a lud 6n- sasi sabia, Dar cu atftu mai multu ajuta efatulu: of intieleptu In diferite pertractari En stetea fn legaturi dese eu carbonarii si se si- id 'atitie totu mai tare foculu revolutiei. In 1822 fu acusata de participatdre Ia carbonarismu si arestata in Milanu pe mijloculu stradei si se tient, prinsa in cas’a ei, A-déwa di condusa naintea comissiunii cer- cotatatére sustiéni o eercetare de diece dre. La téte intrebarile respunse on demnitate si siguritate. Judecatorulu supremu, unu gAde din coi mai blastemati de pe timpulu secu, necasitu pentru tiénu- tai curagidsa, o intreba In conu batjocoritoru: —Nu cumya cugeti, ck te afli intre Carbonari, unde conduc presidiulu? — Nu, — respunse déns'a cu_ multa indresnéla, — din contra, cugetu c& sim in mijloculu inquisito- rilor din Venetia testi contr’a violentiei cu care ae trac- Wo dama si declars eu seriositate, et nu va respunde mai departe. Nefiindu dovedi contra acusatei, Judecatorii, spre neeasulu lor cel mai mare, trebuira 'o Jase din inchisdre. Cu téte astea politi’a nu ingeta d's o supraveghia, d’a o urmari ai d's 0 ne- cast in totu modulu possibilu, Matilda inse nu renun- gi d’a lucré fa taina pentru libertate ai a tinde aju- toru tuturor, cari trebuinu sé-si petréea viéti'a aéu in temnitie séu in esilu, Doralu pentru nenorocirea si degeadarea patriei, suferintiele concetatienilor sei, o cufundara in grépa de timpuriu; ea muri in 1825, abid de 35 a1 In pester tonadusite si ‘ntunecdse, far’ a aruncé © singura privire a supra lumei din afara, fara lecturs si fara vr'o productiuge spirituala, isi petreceau mar- tirii libertAtii italiane anii cei mai frumosi din viéti'a Jor. Déca acum, cutare femein impartasié captivitaten ‘ului ei, nu erd unu alinatoru numai pentra elu, ci si pentru cei tuchisi fmpreuna en dénaula. O anima lu femeidsea chiar si déca i-su tainte tote caile, afla mijlécele de trebuintia pentru a usiord suferin- tele celor din giurulu ei; 6 vorba plina de iubire, 0Anulu XIV. atentiune oft de mica, alina totu-de-una in cdtva ne- norocires celui necasitu Tntre acoste fomei vine « se numer Castiglione. Barbatulu ei eré ofigiera trebui 8 servésoa in armat’a austriaea ; elu nirea straina si eré ineufletitu de eliberarea patriei salo; la revoluti'a din Milanu (1831) luase parte. in- revolutiunes se desparti de Enrichetta, promitiéndu-i ‘ni fn curundu pentru a o conduce Ia teatru, ndu ch ta modulu acest’a va 'nsield-o on atatu mai siguru, Inse ea dfndu-i o sarutare, i dise eu fir- mitate: — Mergi, implinesce-ti detor’a de cetatianu; nu te subtrage de la acess din respectu catra. mine, presupunéndu péte ci detort'a catra patria este pentru mine mai puginn sfnta! Resoél’a nu reest si sogiulu Enrichettei fu eon FAMILIA, 209 usu cu alti multi in temaitiele renumite de la Vene- ti'a, Barchetta, diese dile dupa nascerea unui copilu, ajunse pe luptatorii libertitii fn Ancona. Copilulu si-lu Insase la nisce rudenies mai multu oul’a vediutu, ckci muri curéndu dup'aceea; ea inca i urmA acusi in morméntu, In Ancona se dedick eschisivu grigei de raniti si morbosi; abié aici afld, c& barbatulu ei este pri si transportatu in Veneri'a, Eaavea acum unu singura eugetu, unu singuru scopu : da impartasi fuchisérea id dupa greutati mespuse i ee deschise portile carcerului intunecosu si ticalosu, dar a dobén- ditu ceea ce a doritu cu atft’a sete, adeca a impartt snferinriele sogiului ei. Privirea iubitei femei fu o mfingainre nemarginita pentru déneulu. (Wau N. Petra-Petrescu- He210 SMEON Ur Calindarulu septemanei. Dumin. 3012! F.3d. P. Luni | 1/13) pr. Tere Marti | 214) 5. p. Ata Mereuri) 315/63. mm. Timoteiu, Maw Joi | 4'16) ss. mm, Pelagia, Macrobi Vineri_ | 5)17/ s. m. m. Irina, 8, m. Neofit, mb. _|_ 6/18) drept. Tov. cc. Mamant, Pacomi ‘mirupurtet. «. ap. IncovZ. 4 Dirte ED ISRCTN Es fon Al. Lapedatu. 5, Mértea a devenitu érasi_ forte nemilden f noi Romfnii, In scurtu timpu ea ne rapt e@tiva tineri Snzeatrati cu frumése calitati spirituale, Intre toti nerii inse, “pe cari i perduramu de curéndu, att in rivintY'’a talentului, eft sia studiului, loculu de Fruate il ocupa povtula Lapedatu. ‘Apregiuiramu deja acésta perdere mare, mai ales pentru noi Roménii dineéce de Carpati, - ocasiumea presinte ne credemu datori a aduce trib tulu stimei si iubirii néstre fagia de repausatulu si prin publicarea portretului seu, In care vom adauge urmatérele schitie biografice. Ton Lapedaru fu nascutu fo. satulu Glimbéea, nu departe de Sibiiu, In 1845, din parinti tierani. Primele sale studie le tnceptt fn satulu seu de nascere, de unde parintele seu il duse Ia Sibfin si aioe termin’, cursulu gimpasialu in gimnasiuln de statu, sustiénén- du-se Gnsusi prin diliginty'a en neobosita. Dorulu seu de perfectionare fl indemna a merge la Bucuresci, unde chiar se infiinti& societates ,,Tran- silvania*, menita a dé ajutére tinerilor eminenti spre & puté studid in strainetate, Acolo dénsulu obtiai unulu din stipendiile numitei Societati octombre anulu 1868 plec& la Paris, plinu de doralu cultivar Lapedatu nici nu perdit timpulu tneedar In Pa- rie, cé asié multi tineri cari petrecu multime de ani acolo, ci se puse seriosu la studiu. Talentulu seu poe~ ticu, de care dede proba inca in fraged’a acolo, sub conducerea maestrilor professori volta in consonantia cu regulele artii. La Pari cu elua scrien multe poeati, preeum ai prosa, cari mai tdtes’au publicatu in foi'a néstra, resboiulu intrerupse cursulu Iui de studiu, Prussianii impressurfind. Parisulu, fo téma’a anului 1870 dénsulu fu silitu a parnsi orasiulu acests, si se duge la Brussela, unde isi complet etudiile si acolo lua doctoratulu in litere ai filosofia cu. mare successn. Rentorsu in Transilvani’a, ocup& o catedra la gimnasiulu rominu din Brasiovu, continuindu a ee ocupd si de literatura, Se angagia cd primu colabo- ratoru Ia diuariulu ,Orientulu Latinu* alu dlui Arone Dénsusianu, — publica unu volumu de poesii sub tit- J FAMILIA. Tula ,Ineerciri in literatura", in care se afla si o dru- ma intitulata ,Tribunulu*, — apoi retipari articolii sei sociali ino carte, careia i dede titlulu ,A supra situatiunii, — si in fine tncept 68 redacteze fii'a be- letristica ,Albin'a Carpatilor*, despre alu carei plant ni-a serie tnca inainte cu doi an Dar atét'a diligintia pré tucordata i consuma puterile fisice. In corpulu seu robustu se incuibi 0 béla focurabila, care incetulu eu incetulu il secd, si urma i stinse firulu vietii ... Din viéty'a familiaria « lui Lapedatu insemm’mu, eh dénsulu a fost de déue ori casitoritu. Prima lui cogia eréo fiica a parocului din Satulungu, Evemix Verzea, care inse abié trai doi ani de dile, si a- tunei elu se casatori a déu’a éra cu dr’s Amalia Cirea din Sacele, care acura — dimpreuna eu doi copilasi — ® remasu lipsita de ori ce ajutoru .. . Cu durere venima 8 punemu cunun’a néstra de doliu pe morméntulu lui, edei morméntulu aceat’a ni-n rapitu o frumésa sperantia nationala a néstra, Lape- datu a fost unolu din membrii cei mai talentati si mai studiati ai generatiunii néue, si in deosebi literatur's néstra putea sd spere de la déneulu multe producte pregidse. Li ratur'a néstra nationala si mai ales beletris- tica néstra are asié pugini cultivatori, tacit ori ce jerdere a puterilor lucratére jicnesce inaintarea ei. Mind apoi din sirulu si acestor pugini vedemu ca- diéadu ete o columna néua, plina de putere, care pu- tea a8 fia unu sprigina durabilu: durerea néstra de- vine si mai mare. O astfel de putere tinera, plina de viétra, a fost Lapedatu. Golulu lnsntu de clu in literatur’a néstra dinedce de Carpati va fi simtitu, c&ci elu a fost unu zelosu si consciintiosu Iucratoru alu ei. Sé verehmu dar o Tacrima In morméatulu seu! In eternu amintiren lui! Eta aice si o poesia a lui, pe care o reprodu- cemu dupa ,Dorobantiulu.* Nu fiti... Nu fiti asd fulése, Flori tinere, frumése, Din c&mpuri si gradini 5 Caci am si eu o fre Cu multu mai rapitére De citu viori si Nu fiti asié faldse, Voi, stele lumindse Pe eplendidulu revirus Caci ochii m&ndrei mele Intreeu pe ori ce stele Cu-foculu ce respiru, Nu fiti asté faldse, Regine maiestéee, De tronulu ce aveti; Cici mands’a mea blondina E singura regina De rare frumuseti. Jon Lapedatu. weeAnulu XIV. Literatura si arti Diu Vasile Aleesandri a publicatu intr’o bro- stura téte poesfile sale relative 1a resboiuln actualu, Brostur’a cuprindo urmatérele piese : Baleanulu si Carpatulu, Oda ostastlor roi Curcanulu, Pastorii ai plugerii, Fratii Jderi, Hor Ia Plevac, Hora de la Grivitia, Marsiulu calarasilon, — si La Turnu-Magurele, ecena in versuri, Se affa de véndiare in librari'a Socee et Comp. in Bucuresci, { Din_,Reshoiulu_orientalu_ilustratu* pusdhipe duit professor dr. A. P. Ales! Popw) a esttu fusciclulu primu, cu cuprin céle, in care se deserie genes'a avestui reaboi ceputulu operei se afla patra portret George Slaniceanu, Mihaiu Cogalniceanu, Bratianu, fa mijloculu lor marc'a Romane, rate de’ o cununa, pe ai carci pantlica ent sorise numele : Rahova, Nicopoli, Grivitis, Palanca, Vidin, In fasciculula acest’a mai este si unu tablou coloratu, care represinta ,Asaltulu Rom@nilor a su- pra redutei Grivitia. Lucrarea intréga va cuprinde 10 fascicule, pretiulu 4. Abonamentele se facu In edi- tur’a lui Pan! Cieslar in Graz. resboiului din Orient, care a- pare la Bucuresoi aub ingrigiren dlui D, Latrianu, esity brostur’a a siesen, care cuprinde wrmatérele en pitole :” Rusii la Braila, Crimeen, Carturari religiosi si politici ai Ielamului ‘~Homani’a*, geografin, istoria, organisare lition, judiciara, religidsa vigatiune, moravari ai ume, apen- dicey aceat'a e titlala « cart, ears a aparutu de curéndu la Paris, de A. Beaure si H. Mathorel, Autorii vorbescu cu inulta simpatia despre Roméni, si déea ici-colo greaiesou, accea nu se pote atribuf relei vointie a lor. Autorii dieu, cd au voitu s8 arcte Rominta asié precum e: vitéza fara sé phoa oért'a, urmarindu intemeiaren definitiva an tionalitAtii ei, Iucr&ndu pentrn a-si desvolté prosperi« tatea, resistfndu In téte ’noercArile indreptate in con- trq spiritului seu de autonomia si de independintta, ~ “Musicalie néue. ,Pas'a Dunarei*, marsiu trium- falu cu choru de E. A. Hibbsch; poesia de Mari'a Sa | Démn’a Roméailor. Pretiulu 1 leu 50 bani. — uu de victoria“, de L.. Wiest. Pretiulu 1 leu 50 . — ,Du-te, du-te, draga baetiele, meélodia ro- ‘ti variata pentru piano de Maria Di port, Vor est mai departe in curéndu : ,Hor'a Griv tiei* (din pies'a ,Curcanii*); music’a de G. Ventura, poest'a de V. Alecsandri. — ,Hor'a Rahovei" de Ca- pelleana, (,Tel. Rom.) Sa Biserica si sodla, Sinodulu archidiecesanu_ din Sibfiu fu des- chisu de catra Esc. Sa Pr. SS. metropolitu Miron Romanu, prin o cuvéntare, in care aecentuandu-se sentintY'a bibliea : Inta noum ce ¢ bunu séu cee fru- mosu, fara numai a locuf fratii impreuna, cd intra acést’a a fagnduitu Domnulu vidt'a de veci*, saluta | pe cei adunati. Apoi se relat alegeren unor deputati noi in persénele dlor N. Cristea, dr. I. Preda, D. Comsia, dr. D. P. Barcianu si I. Stravoiu, Comissiu- nile speciale din anulu trecutu se deolarara realese. Sorbarea Stiui Stefan, Ministrulu de cultu a | emisu 0 ordinatiune, prin care retrage ordinatiunea FAMILIA. | tulu primu din poem’a acestuia, intitulata au sa de mai nainte, prin care ordonase cd téte confessiu- nile s8 serbeze diu'a Stlui Stefanu. ~_ Diu Nicolae Hanganutin_fa promovatu la uni vereitater din Viewa de doctor Ty ton ramit medic nei. Felicitmu pe noulu doctor pe carier’a sa, sii dorimu successulu celu mai bunu. Ce e nou ? Dlu Dimitriu Sturdza se afla érasi_in Buda- pesta, tramisu de guveroulu Rominiei. Precum aflamu din diuarie, missiunea de acuma a dlui Sturdza este a'a mijloct legatur'a calei ferate In Orslova-Vercioro- | va inainte d’a se deschide calea ferata Ploesti-Predélu. Diuariele unguresei mai atribuescu dlu Sturdza si o missiune politica. Rogele cé acceptantu de politia. Unu locui- tora din Pesta-néua indrepti nu de multu catra re- gele o epistola, in care il raga #8 binevoiésca a-i gird 1a de 1000 fl cd astfel e8 péta seapé din in- criedrea acésta dilele trecute "a comunala din Pesta-néua cu reinarea d’a esamind starea mentala a suplicantu- Ii, spre a se face apoi raportu autoritatii superiére. Dia Vegerat Rusealta, profssoru la Turin, 6 mare filo-romanu, priminda ‘de Ia diu Zamfrol can- Caderen Plevnei, i respunde prin o epistola forte simpatica, din care sedtemu urmatérele pasage: ,Caderea Plev- nei, care a deschisu Rusilor efmpl'a Adrianopolei i care a redusu imperiulu tureu la neputintia, se dato- resce cu deosebire talentului si constantiei junei ar- mate romfne; € bine, téte aceste, numerulu at&t de mare de eoldati morti sub murii cestui quasi inea- pugnabilu bulevarda alu Baleanilor a obtinutu, dreptu resplata, din partea Rusilor pretensiunes d’a ve rapi de jos, paméntu romfnescu. In timpulu Crimeei, comitele de Schwarzenberg a dieu, ¢& Austri'a va_uim{ lumea prin a ea ingratitudine, Svar puté dice acum, ch Ruesi’a isi atrage indignires Enropei civilisate prin ingratitudinen sa." Processulu Mileticiu. Tribunalulu eupromu, dupa pertractare de trei dile, n aprobatu sentintiele color déue foruri inferiére, prin cari — precum so — Mileticiu a fost condamnatu In inchissdre de 5 ani pentru crim’a de tanalv'a tradare. In dieta, dupa desbateres bugetului, minis. trulu de finangie a presintatu unu proiectu de lege pentru acoperirea partii ee eade u eupra Ungariei din cele 60 de miléne votate prin delegatiuae, scésta parte face 18,840,000 . Apoi se desbatura petitiu- le, cu care ocasiune Ix petitlunea comitatului Pesta contra restringerii dreptului de intrunire de catra ministrulu de interne, opositiunea atack aspru gu- vernulu, |. Resbotulu se apropia pe dice merge. Deo parte tureii nu evacuéza cetatile lor, de alt’a rusii mu redau Tibertaten pringonierilor-turci.. Intre Anglia si Russia se schimba multime de note diplomatice. Austro-Un- garia va mobilied déue corpuri de armata, unulu va merge in Transilvani’a, altulu catra Muntenegru. |” Cadavrele de pe tiermulu Dunarei. Corpurile legiuitére rom&ne au votatu pe eém’a ministrului de interne unu ereditu de 100,000 lei, pentru curatirea judeticlor dunarene de eadavrele ce stetenu acolo ne- fnmorméntate. Indata dupa votarea acestui ereditu, — precum cetimu in ,Rom. Lib.* — guvernulu a212 tramieu patru mediei veterinari, cari cu ajutorulu pluténelor de calarasi ce Ii s'a datu, au inmorméntata, Animale, afla curatite, Din eni'a de camera s’a cheltuitu numai 40,000 lei, S. Diu Gr. G. Toeflesen fu numitu conservatoru alu museului de anticitati din Bucuresci Cass’a de economfi a comitatului Cianad a ea- diutu in concursu. Se dice, eA passivele se urea la 400,000 fi. Iritatiunen este forte mare in totu co- mitatulu, Conferintiele si congressele espositiunii de Ja Paris, anuneiate pfn'acuma stint urmatérele ; unu congress internationalu agricolu, unu congressu in- ternationalu de igiena publica; unu congressu inter- nationalu pentru adoptarea unui sistemu de greutate, de mesura si de monete; uo congress internationalu pentru unificarea numerarii metrice a firelor din ori ce provenintia; unu congressu internationalu pentru proprietatea industrinla si artistien; unu congres internationalu pentru institutiunile de prevedere; ‘unu congress economicu unui congressu meteorolo- gicu; unu congressu alu clubului alpinu frances; tunu congress pentru regularea internationala a epi- zootielor, — sint ai trei feluri de conferintie anun- elate: 1) a supra igienii; 2) despre serviciulu me cal alu armatelor in campania; 3) a supra anatomiei analitice, Presiedintele comitetului centralu, insarci- natu cu organisarea conferintielor ei congresselor, © Jules Simon. Unu adoratoru alu lui Faure. Renumitulu ba~ itonistu francesu Faure observa, ci unu individu il ‘Insostesce la téte debutirile sale artistice. Rentorcén- du-se odata Ia Paris fucura cunoscintia, si Faure fl fnyita la préndiu, Adoratorulu inse refusi, si in diu’a urmatére pe timpulu prandyului tramise cintaretiului niste presenturi pregidee, unu orologiu, anele si alte juvaeruri. Faure nu scien ce 98 eugete despre ndora- torulu seu, care i refusa prAndiulu si i tramite astfel de presenturi. Intr'un’s din dile inse enigm’a fu des legata. Prefectulu politiei rug pe Faure a se ial sid in buroulu seu, cdci unu pungasiu i cere protec- tiunea, Cfntaretiulu suprinsn grabi a se infagisid precisa Ia ér'n ficeata Care fu inse mirarea lui cand in acelu pungasiu recunosct pe doratorulu seu? Acesta marturisi, ch dénsula nu din interessu artisticu urmarise pe Faure in tote orasiele, ci pentru ca Ia de- butarile ale teatrele fiind pururea pline, putea ed fare mai usioru pungile dmenilor. Unic’a lui cerere fa, cd Faure s8-Iu recominde unui advocatu iatetia, ceca ce ee si implin}. ‘Starea sanitara a Constantinopolei e din cele mai ingrigitére : versatulu si tifosulu facu in fia-care di sute de vietime, Epidemi’a se ’ntinde in poporatiu- nea Stambulului si a Perei. Consulii puterilor straine au conferitu dilele aceste a supra mijlécelor d’a-si pro- curd pentru departarea celor 13,000 refugiati din préjm'a orasiului si pentru infintiarea de barace. Mod’a presinte a damelor are acelu avantagiu pentru pungasi, ch fiind busunarele dinapoi, dénsii potu furd usioru cele ce se afla in ele. S'au ei intém- platu multe easuri de aceste. ae (Cu tipariale lui FAMILIa, jprietariu, redactoru respundietoriu «1 editoriu + 1OSIFU VULCANU: esauulru Koos! in Pest'a, 1878. Cale Anulu XIV. Gh tura de siacu de Ermina Campianu, ive | Se péte deslegé dupa saritulu ealului, oe Deslegarea enigmei din nrulu 28 : Liter’ ,T Bine au ghicit’o démnele si domnieidrele: Luiea Moldovanu, Aurelin Popescu, Zoe Dimbu, Eufrosina Popoviciu, Emilia Ardeleanu, Amalia Popu, Nina Crisianu, Maria Popoviciu, Silvia Munteanu, Laura Obrejana, Tosefina Orasianu,/Victoria Ungureanu, ‘Marta Banatiany, Lucretia Cioranu, Cristina Popescu, Elena Muresianu, Sofia Lugosianu. SE ea Post’a Redactiunii. primuluj amoru. Stilu bun, i cova din specialitatea dtale, data foil nisiee, sine voi fuco plarare! multi. Opal 90 rove seridsa In dr's suprema* nu se afla do véndare fn tipografi'a lui Alosandru Koes La Lueretia, [doi vechi, technica slaba. Lipsta studiului « {rte evidenta, Duel M. P. in B, Sintonm forto Tndatorati pentru buna- vointive dvéstre. Caitn mii enréncdu voti ave coca ce asteptati Ayisimu pe onorab. nostri abonanti, cin 1 main redactiunen ox mutatu in strad'a arbo- relui verde (zildfa uteza) nr. 12.