Conice

Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea

U.T. Cluj-Napoca
Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea
punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma
(C ) : F (x, y ) = 0
ı̂n care funcţia F este polinom ı̂n variabilele x şi y .
Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea
punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma
(C ) : F (x, y ) = 0
ı̂n care funcţia F este polinom ı̂n variabilele x şi y .
Exemple:
a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;
3 2
b). y − 4x + 3x − 1 = 0;
2 2
c). x2 + y9 = 1 elipsă (caz particular de conică).
Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea
punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma
(C ) : F (x, y ) = 0
ı̂n care funcţia F este polinom ı̂n variabilele x şi y .
Exemple:
a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;
3 2
b). y − 4x + 3x − 1 = 0;
2 2
c). x2 + y9 = 1 elipsă (caz particular de conică).
Definiţie: Se numeşte conică o curbă algebrică plană de
gradul doi. Ecuaţia generală a unei conice este
(C ) : a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + b1 x + b2 y + c = 0
2 + a2 + a2 6= 0.
cu a11 , a12 , a22 , b1 , b2 , c ∈ R şi a11 12 22
Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea
punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma
(C ) : F (x, y ) = 0
ı̂n care funcţia F este polinom ı̂n variabilele x şi y .
Exemple:
a). 2x + y − 1 = 0; x = 7 drepte;
3 2
b). y − 4x + 3x − 1 = 0;
2 2
c). x2 + y9 = 1 elipsă (caz particular de conică).
Definiţie: Se numeşte conică o curbă algebrică plană de
gradul doi. Ecuaţia generală a unei conice este
(C ) : a11 x 2 + 2a12 xy + a22 y 2 + b1 x + b2 y + c = 0
2 + a2 + a2 6= 0.
cu a11 , a12 , a22 , b1 , b2 , c ∈ R şi a11 12 22
Exemple:
a). (x − 2)2 + (y + 3)2 = 9 cerc;
b). 4x 2 − y 2 = 0 două drepte concurente;
c). x 2 + 23 xy − y 2 + 5x − 7y − 2 = 0.
Dacă sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuaţia
oricărei conice se reduce la o formă simplă numită forma canonică
sau ecuaţie redusă. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuaţii
reduse) sunt:
Dacă sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuaţia
oricărei conice se reduce la o formă simplă numită forma canonică
sau ecuaţie redusă. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuaţii
reduse) sunt:

1. Elipsa:
x2 y2
(E ) : + 2 −1=0 ecuaţia implicită;
a2 b
Dacă sistemul de coordonate Oxy este ales convenabil, ecuaţia
oricărei conice se reduce la o formă simplă numită forma canonică
sau ecuaţie redusă. Astfel conicele nedegenerate (date prin ecuaţii
reduse) sunt:

1. Elipsa:
x2 y2
(E ) : + 2 −1=0 ecuaţia implicită;
a2 b
În cazul particular a = b = r elipsa devine cerc

(C ) : x 2 + y 2 = r 2 .

Dacă centrul cercului este M0 (x0 , y0 ) iar raza este r , ecuaţia

cercului (implicită) este

(C ) : (x − x0 )2 + (y − y0 )2 = r 2 .
În cazul particular a = b = r elipsa devine cerc

(C ) : x 2 + y 2 = r 2 .

Dacă centrul cercului este M0 (x0 , y0 ) iar raza este r , ecuaţia

cercului (implicită) este

(C ) : (x − x0 )2 + (y − y0 )2 = r 2 .

D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelor M(x, y )

din plan pentru care suma distanţelor la două puncte fixe F şi F 0
(numite focare) este constantă. În cazul nostru F 0 (−c, 0), F (c, 0)
şi MF + MF 0 = 2a, unde c 2 = a2 − b 2 .
În cazul particular a = b = r elipsa devine cerc

(C ) : x 2 + y 2 = r 2 .

Dacă centrul cercului este M0 (x0 , y0 ) iar raza este r , ecuaţia

cercului (implicită) este

(C ) : (x − x0 )2 + (y − y0 )2 = r 2 .

D.p.d.v. geometric elipsa este locul geometric al punctelor M(x, y )

din plan pentru care suma distanţelor la două puncte fixe F şi F 0
(numite focare) este constantă. În cazul nostru F 0 (−c, 0), F (c, 0)
şi MF + MF 0 = 2a, unde c 2 = a2 − b 2 .

x = a cos t
(E ) : ecuaţii parametrice;
y = b sin t, t ∈ [0, 2π]
2. Hiperbola:
x2 y2
(H) : − 2 −1=0 ecuaţia implicită;
a2 b
2. Hiperbola:
x2 y2
(H) : − 2 −1=0 ecuaţia implicită;
a2 b
Hiperbola este o curbă nemărginită (cu roşu) şi admite două
asimptote (dreptele punctate)

b b
y= x; y = − x.
a a
Hiperbola este o curbă nemărginită (cu roşu) şi admite două
asimptote (dreptele punctate)

b b
y= x; y = − x.
a a
D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan pentru care diferenţa distanţelor la două puncte
fixe F , F 0 (focare) este ı̂n modul constantă. În cazul nostru
F 0 (−c, 0), F (c, 0), c 2 = a2 + b 2 , |MF − MF 0 | = 2a.
Hiperbola este o curbă nemărginită (cu roşu) şi admite două
asimptote (dreptele punctate)

b b
y= x; y = − x.
a a
D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan pentru care diferenţa distanţelor la două puncte
fixe F , F 0 (focare) este ı̂n modul constantă. În cazul nostru
F 0 (−c, 0), F (c, 0), c 2 = a2 + b 2 , |MF − MF 0 | = 2a.

( t −t
x = a · e +e2 (:= a · cosh t)
(H) : e t −e −t ecuaţii parametrice;
y = b · 2 (:= b · sinh t), t ∈ R
Hiperbola este o curbă nemărginită (cu roşu) şi admite două
asimptote (dreptele punctate)

b b
y= x; y = − x.
a a
D.p.d.v. geometric hiperbola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan pentru care diferenţa distanţelor la două puncte
fixe F , F 0 (focare) este ı̂n modul constantă. În cazul nostru
F 0 (−c, 0), F (c, 0), c 2 = a2 + b 2 , |MF − MF 0 | = 2a.

( t −t
x = a · e +e2 (:= a · cosh t)
(H) : e t −e −t ecuaţii parametrice;
y = b · 2 (:= b · sinh t), t ∈ R

T.A: Arătaţi că ecuaţiile parametrice verifică ecuaţia implicită.

3. Parabola:
(P) : y 2 = 2px ecuaţia implicită;
3. Parabola:
(P) : y 2 = 2px ecuaţia implicită;

D
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan egal depărtate de o dreaptă fixă (directoare,
notată (d), de ecuaţie x = − p2 ) şi de un punct fix (focarul
F ( p2 , 0)) .
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan egal depărtate de o dreaptă fixă (directoare,
notată (d), de ecuaţie x = − p2 ) şi de un punct fix (focarul
F ( p2 , 0)) .
( 2
t
x = 2p
(P) : ecuaţii parametrice;
y = t, t ∈ R
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan egal depărtate de o dreaptă fixă (directoare,
notată (d), de ecuaţie x = − p2 ) şi de un punct fix (focarul
F ( p2 , 0)) .
( 2
t
x = 2p
(P) : ecuaţii parametrice;
y = t, t ∈ R

Parabola este, ı̂n general, graficul unei funcţii de gradul doi ı̂n plan,
de forma
y = ax 2 + bx + c sau x = a0 y 2 + b 0 y + c 0 .
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan egal depărtate de o dreaptă fixă (directoare,
notată (d), de ecuaţie x = − p2 ) şi de un punct fix (focarul
F ( p2 , 0)) .
( 2
t
x = 2p
(P) : ecuaţii parametrice;
y = t, t ∈ R

Parabola este, ı̂n general, graficul unei funcţii de gradul doi ı̂n plan,
de forma
y = ax 2 + bx + c sau x = a0 y 2 + b 0 y + c 0 .

Conice degenerate:
Prin red. la f. canonică, obţinem şi conice degenerate care pot fi:
-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x 2 − y 2 = 0;
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan egal depărtate de o dreaptă fixă (directoare,
notată (d), de ecuaţie x = − p2 ) şi de un punct fix (focarul
F ( p2 , 0)) .
( 2
t
x = 2p
(P) : ecuaţii parametrice;
y = t, t ∈ R

Parabola este, ı̂n general, graficul unei funcţii de gradul doi ı̂n plan,
de forma
y = ax 2 + bx + c sau x = a0 y 2 + b 0 y + c 0 .

Conice degenerate:
Prin red. la f. canonică, obţinem şi conice degenerate care pot fi:
-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x 2 − y 2 = 0;
-un punct, de ex. x 2 + y 2 = 0;
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan egal depărtate de o dreaptă fixă (directoare,
notată (d), de ecuaţie x = − p2 ) şi de un punct fix (focarul
F ( p2 , 0)) .
( 2
t
x = 2p
(P) : ecuaţii parametrice;
y = t, t ∈ R

Parabola este, ı̂n general, graficul unei funcţii de gradul doi ı̂n plan,
de forma
y = ax 2 + bx + c sau x = a0 y 2 + b 0 y + c 0 .

Conice degenerate:
Prin red. la f. canonică, obţinem şi conice degenerate care pot fi:
-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x 2 − y 2 = 0;
-un punct, de ex. x 2 + y 2 = 0;
-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x 2 − 2x = 0;
D.p.d.v. geometric parabola este locul geometric al punctelor
M(x, y ) din plan egal depărtate de o dreaptă fixă (directoare,
notată (d), de ecuaţie x = − p2 ) şi de un punct fix (focarul
F ( p2 , 0)) .
( 2
t
x = 2p
(P) : ecuaţii parametrice;
y = t, t ∈ R

Parabola este, ı̂n general, graficul unei funcţii de gradul doi ı̂n plan,
de forma
y = ax 2 + bx + c sau x = a0 y 2 + b 0 y + c 0 .

Conice degenerate:
Prin red. la f. canonică, obţinem şi conice degenerate care pot fi:
-reuniune de 2 drepte concurente, de ex. x 2 − y 2 = 0;
-un punct, de ex. x 2 + y 2 = 0;
-reuniune de 2 drepte paralele, de ex. x 2 − 2x = 0;
-mulţimea vidă, de ex. x 2 + y 2 + 1 = 0.
Recunoaşteţi conicele din
imaginile urmatoare!
Materia pentru Examen:
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPAŢII
EUCLIDIENE )şi SEMINARUL 11 ;
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPAŢII
EUCLIDIENE )şi SEMINARUL 11 ;
NU se cere pentru examen SEMINARUL 14 (de după
ultimul curs-cu ”GENERĂRI DE SUPRAFEŢE”);
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPAŢII
EUCLIDIENE )şi SEMINARUL 11 ;
NU se cere pentru examen SEMINARUL 14 (de după
ultimul curs-cu ”GENERĂRI DE SUPRAFEŢE”);
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPAŢII
EUCLIDIENE )şi SEMINARUL 11 ;
NU se cere pentru examen SEMINARUL 14 (de după
ultimul curs-cu ”GENERĂRI DE SUPRAFEŢE”);
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
NU există item de teorie din CURSUL 1 şi CURSUL 2 (sunt
cursuri de recapitulare);
Materia pentru Examen:
NU se cer pentru examen CURSUL 11 (SPAŢII
EUCLIDIENE )şi SEMINARUL 11 ;
NU se cere pentru examen SEMINARUL 14 (de după
ultimul curs-cu ”GENERĂRI DE SUPRAFEŢE”);
NU se cer pentru examen problemele ”cu *” de la seminar;
NU există item de teorie din CURSUL 1 şi CURSUL 2 (sunt
cursuri de recapitulare);
exemple de ITEMI de TEORIE: 1. Vectori şi Valori Proprii; 2.
Baza unui spaţiu vectorial; 3. Produsul Mixt; 4. Produsul
Vectorial; 5. Produsul Scalar; 6. Elipsoid şi Hiperboloizi
(ecuaţie, desen, proprietăţi, exemple); 7. Elipsa şi Hiperbola;
etc.
Nota de la examen:
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemănătoare cu cele din
seminar sau curs + 1 item de TEORIE);
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemănătoare cu cele din
seminar sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA=
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemănătoare cu cele din
seminar sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA=
=Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemănătoare cu cele din
seminar sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA=
=Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absenţe SAU 1,50-2 pct. la 0
absenţe şi Activitate;
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemănătoare cu cele din
seminar sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA=
=Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absenţe SAU 1,50-2 pct. la 0
absenţe şi Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [şi poate fi anulat oricând!
(rareori mărit-pentru răspunsuri din bancă) ]
Nota de la examen:
fiecare item din examen are 1 punct din OFICIU, maxim 10;
se dau 4 itemi (3 PROBLEME asemănătoare cu cele din
seminar sau curs + 1 item de TEORIE);
NOTA=
=Rotunjire[ (Nota1+Nota2+Nota3+Nota4)/4 +Bonus];
Bonus= 1 pct. la MAXIM 4 absenţe SAU 1,50-2 pct. la 0
absenţe şi Activitate;
Bonusul e decis de SEMINARIST [şi poate fi anulat oricând!
(rareori mărit-pentru răspunsuri din bancă) ]
citiţi şi aplicaţi (ı̂nainte de examen!) fişierul (ce va aparea pe
site) cu linkul intitulat ”REGULI-EXAMEN-SESIUNE”.
SUCCES!
http://users.utcluj.ro/∼todeacos/Teaching.html