Eficienta culturilor de porumb modificat genetic tip “BT”

CUPRINS:

1. Prezentare generală….paginile 1-2

2.Ostrinia nubibalis……...paginile 2-4

3.Combaterea dăunătorilor…..….pagina 4

4.Beneficii economice…..paginile 5-9

5.Previziuni……………..…..paginile 9-10

6.Concluzii……………..…….pagina 10

7.Bibliografie…………..……pagina 10

Capitolul I – Prezentare generala

Porumbul BT este un organism modificat genetic. Un organism modificat genetic este o plantă
sau un animal care au fost modificate genetic prin adăugarea unei cantitati reduse de material
genetic de la un alt organism, cu ajutorul tehnologiilor moleculare. In acest moment, organismele
modificate genetic aflate pe piată au primit caracteristici genetice pentru a rezista la dăunători, la
pesticide sau au calitati morfologice imbunătătite. Exemple de culturi cu organisme modificate
genetic sunt cele ale porumbului BT, cartofilor BT, soia RR, porumbului RR sau porumbului LL.

Pentru a transforma o plantă intr-o plantă tip organism modificat genetic, gena care produce o
trăsătură genetică de interes este identificată si separată de restul materialului genetic, de la un
organism donator. Majoritatea organismelor au mii de gene, iar o singură genă reprezintă doar o
fractiune infimă din alcătuirea genetică a unui organism.  

Un organism donator poate fi o bacterie, o ciupercă sau chiar o altă plantă. In cazul porumbului
BT, organismul donator este o bacterie care trăieste in sol, pe nume Bacillus thuringiensis, iar
gena care este extrasă produce o proteină care ucide larvele din familia Lepidoptera, in
particular, cele ale speciilor Vanessa atalanta si Ostrinia nubibalis. Aceasta proteină este numită
endotoxina delta Bt. Cultivatorii utilizează porumbul Bt ca pe o alternativă la insecticide pentru
controlul acestor dăunători.

Endotoxina delta BT

Endotoxina delta BT a fost selectată deoarece este extrem de eficientă in controlarea inmultirii
larvelor din familia Lepidoptera. In această stare de larvă, acesti daunatori produc cele mai mari

1
pagube. Proteina este foarte selectivă, neafectand in general insectele din alte ordine (precum
cărăbusii, mustele, albinele sau viespile). Din acest motiv, organismele modificate genetic care
contin gena BT sunt compatibile cu programele de control biologic, deoarece nu afectează alte
specii. Endotoxina BT este considerată sigură pentru oameni, alte mamifere, pesti, păsări si
pentru mediul inconjurator tocmai datorită actiunii sale selective. BT a fost disponibilă sub forma
unor insecticide incă din anii 1960. Aceste produse au un excelent record de sigurantă si pot fi
utilizate pe multe culturi, inclusiv pană in ziua recoltarii.  

Pentru a ucide o insectă, o parte din planta care contine proteina BT (nu neapărat toate părtile
plantei contin proteina in proportii egale) trebuie ingerată. In doar cateva minute, proteina se
lipeste de peretii intestinelor si insecta nu se mai poate hrăni. In cateva ore, peretii intestinelor
cedează, iar bacteriile invadează cavitatea corpului. Insecta moare de septicemie, deoarece
bacteriile se multiplică in sange. Totusi, sensibilitatea la proteina BT diferă chiar intre speciile
familiei Lepidoptera. 

Modificarile genetice

Diferă porumbul BT doar in ceea ce priveste faptul că posedă codul genetic pentru producerea
proteinei BT? Nu tocmai. Pentru a adăuga o trăsătura unei plante, gena trebuie inserată impreună
cu un fragment de material genetic aditional. Acest material genetic aditional include o secventă
genetică activatoare care, partial, determină modul in care această nouă trăsătură actionează in
cadrul plantei. De exemplu, activatorul poate determina ca proteina să apară in anumite portiuni
ale plantei sau numai pentru o anumită perioadă de timp. Există o genă marker care permite
cultivatorilor de plante să determine cu usurintă care plante au fost transformate. Ierbicidele si
activatorii pentru tolerantă la antibiotice sunt utilizate de obicei pentru identificarea plantelor
transformate. Pot exista si o plasmidă [1] sau o secventă vectorială, care permit multiplicarea
rapidă a genei urmărite intr-o bacterie gazdă, inainte de introducerea in planta respectivă.  

Capitolul II – Ostrinia Nubibalis

Descoperită pentru prima oară in America de Nord, in apropiere de Boston, Massachusetts in 1917,
Sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilalis, s-a răspandit pană la Muntii Stancosi, atat in Canada, cat si
in Statele Unite, precum si in statele din zona golfului Mexic. Sfredelitorul porumbului se crede c ă
provine din Europa, unde este foarte răspandit. Se mai intalneste, de asemenea, in nordul Africii.
Populatia intalnită in America de Nord se crede c ă a rezultat din incrucisarea mai multor insecte provenite
din zone diferite ale Europei. Din acest motiv in America de Nord se g ăsesc două rase.

2
Imag.1: Larve de Ostrinia nubibalis pregatite să eclozeze

Numărul generatiilor care apar in decursul unui singur an variază de la una la patru, cu o singură
generatie in statele nordice New England si Minnesota si in zona de nord a Canadei, in timp ce in
Virginia si alte state sudice se intalnesc trei sau patru generatii. In multe regiuni, numărul
generatiilor anuale variază in functie de climat. Sfredelitorul porumbului iernează sub formă de
larvă, faza de pupă si cea adultă avand loc la inceputul primaverii. Diapauza[2] are loc, aparent,
datorită expunerii larvelor din ultima fază de dezvoltare la zilele lungi, dar există si o
componentă genetică. Zborurile adultilor si depunerea ouălor au loc de obicei in perioada iunie-
iulie si august-septembrie in regiunile cu două generatii anuale. In zonele sudice cu trei generatii,
zborurile adultilor si depunerea ouălor au loc de obicei in lunile mai, iunie si august. In regiunile
cu patru generatii anuale, adultii sunt activi in lunile aprilie, iunie, iulie si august-septembrie.

Ouăle sunt depuse in fascicule asimetrice intr-un numar de 15 pană la 20. Ouăle au forma ovală,
turtită, o culoare alb-gălbuie, de obicei cu o nuantă fluorescentă. Ouăle isi schimbă culoarea
devenind intunecate cu o nuantă portocalie sau bej odată cu varsta. In mod normal, ouăle sunt
depuse pe partea inferioară a frunzelor, fiind grupate in mod asemănător cu icrele pestilor. Ouăle
au aproximativ 1 mm in diametru si 0,75 mm lătime. Temperatura necesară dezvoltării ouălor
este de aproximativ 15°C. Larvele eclozează in aproximativ patru pană la nouă zile de la
depunerea ouălor.

Imag.2: Larva de Ostrinia nubibalis matură

3
Sfredelitorul porumbului foloseste o mare varietate de plante gazde, fiind atras cu precadere de
către ierbaceele robuste cu o tulpină suficient de mare pentru a permite larvei s ă pătrundă.
Totusi, rasele din zonele vestice se hrănesc in principal cu porumb. Alte plante in afara
porumbului tind să fie infestate numai dacă se găsesc din abundentă inainte ca porumbul să
fie disponibil, sau tarziu către sfarsitul sezonului agricol, atunci cand porumbul imb ătranit devine
inactractiv pentru depunerea ouălor; Phaseolus lunatus, piperul si cartofii sunt afectate in
principal. In Carolina de Nord, de exemplu, cartofii sunt mai atractivi decat porumbul, atunci
cand apar primele insect adulte si in consecint ă sunt mai afectati. Alte culturi sunt atacate
cateodată, printre ele găsindu-se hrisca, hameiul, ovăzul, meiul, soia si unele flori precum
ochiul-boului, daliile, gladiolele, nalbele si carciumăresele. Sunt afectate si unele plante
sălbatice, precum Echinochloa crus-galli, familia Asteraceae, scaietii (Xanthium), măcrisul
(Rumex), Datura stramonium, Panicum virgatum, familia Amaranthaceae, familia Polygonaceae
si altele.

Imag.3: Mascul adult de Ostrinia nubibalis

Ostrinia nubibalis este principalul dăunător al porumbului, iar inainte ca insecticidele moderne s ă fie
disponibile această insectă afecta serios productia de porumb. Tinerele larve se hr ănesc cu mătasea
porumbului, invelisul si teaca frunzelor, de asemenea g ăuresc petiolul si mănancă polenul care este
colectat in spatele tecii frunzelor. Uneori se hr ănesc cu mătasea, boabele porumbului, stiuletele sau intr ă
in tulpină. Larvele mature au tendinta s ă scobească in tulpină, iar cateodată la baza stiuletelui sau in
stiulete ori in boabe. Perioada de hr ănire a larvelor mature este considerat ă ca fiind cea in care porumbul
este cel mai afectat, dar tunelurile săpate de către larvele tinere pot avea ca rezultat distrugerea m ătăsii.
Prezenta a una sau două larve intr-o tulpină de porumb este tolerabil ă, dar prezenta oricărei larve in
stiuletele porumbului este considerată intolerabilă de către majoritatea cultivatorilor, find si principala lor
ingrijorare. Sfredelitorul porumbului este considerat cel mai important d ăunător in zona de nord a Statelor
Unite, iar a doua generatie de insecte este principala surs ă a distrugerii stiuletelui. Tulpinele de porumb
afectate grav de sfredelitor suferă o depunere granulară, care afectează capacitatea masinilor de recoltat,
uzandu-le piesele prematur. Tunelurile s ăpate de către larve permit, de asemenea, unor specii de ciuperci
să afecteze porumbul.

4
Capitolul III - Combaterea dăunătorilor

Porumbul BT are potentiatul de a imbunatati in mod dramatic controlul populatiilor de dăunători,

in special Ostrinia nubibalis, comparativ cu optiunea clasică a utilizarii insecticidelor.
Insecticidele chimice, dacă sunt utilizate la timp, furnizează un control de 60-95% pentru prima
generatie de larve si de 40-80% pentru a doua generatie. Comparativ, porumbul BT controlează
99% din prima generatie de larve de Ostrinia nubibalis. Totusi, nivelul de control al Ostrinia
nubibalis din generatiile tarzii diferă chiar intre culturile tip BT. De exemplu, hibrizii BT11 si
MON 810 oferă un nivel mai ridicat de protectie fată de BT 176. Acest lucru se intamplă
deoarece hibridul BT 176 produce proteina numai in tesuturile verzi si in polen, in timp ce
hibrizii BT11 si MON810 produc proteina Bt in intreaga plantă. Deoarece după eclozare unele
larve colonizează initial stiuletii, pentru a se hrăni cu mătasea porumbului, aceste larve pot
supravietui hibridului BT 176 si pot săpa ulterior in tulpina porumbului.

Tehnologia BT este totusi una nouă, iar datele privind performantele economice provenite din
cercetări si studii entomologice sunt limitate. Există insă cateva studii care au comparat
porumbul BT cu optiunile clasice. Acestea au născut o serie de intrebări legate de beneficiile
porumbului BT si dacă aceste beneficii merită sau nu costurile ridicate cu achizitionarea
semintelor.

Un astfel de studiu a reusit să vină cu o formulă matematică precisă de calcul a performantelor

porumbului BT.

Dacă pB reprezintă proportia de indivizi ai speciei Vanessa atalanta care sunt ucisi ca rezultat al
concentratiei, d, exprimată ca fiind numărul de granule de polen de porumb BT MON810 pe
cm2 , atunci
Pb=-4.121+1.095 log 10 d

Iar dacă pM reprezintă porportia de indivizi ai speciei Ostrinia nubibalis care sunt ucisi ca
rezultat al concentratiei, d, exprimată ca fiind numarul de granule de polen de porumb BT
MON810 pe cm 2 , atunci

Pm=-3.898+1.095log 10 d

Capitolul IV – Beneficii economice

O analiză economică a infestării istorice cu sfredelitorul porumbului oferă cateva indicii privind
potentialele beneficii ale porumbului BT. Următoarea analiză examinează performantele
comparative a patru metode de strategii manageriale: fără nicio interventie, folosind insecticide ,

5
folosirea porumbului BT176 si folosirea hibrizilor BT11 sau MON810. Veniturile nete pentru
fiecare strategie managerială sunt calculate prin scăderea costurilor manageriale din beneficiile
asteptate.

Beneficiile asteptate se bazează pe următoarele presupuneri:

 Hibrizii BT11 si MON810 furnizează un control mediu de 96% a populatiei de Ostrinia

nubibalis;
 Porumbul BT 176 oferă un control de 96% a primei generatii de Ostrinia nubibalis si de
75% a celei de-a doua generatii;
 Insecticidele furnizează un control de 80% a primei generatii si respectiv de 67% a celei
de-a doua generatii de Ostrinia nubibalis.
 Pierderile fizice sunt in medie de 5,5% pentru prima generatie de larve si respectiv de
2,8% pentru a doua generatie.
 Productia de porumb medie la nivel national in SUA este de aproximativ 3075
kg/acru[3].
 Preturile medii s-au situat la 0,09$ per kg intre anii 1991-1995.
 Hibrizii BT nu au exemplare necorespunzatoare (pierderi din recolta).
 Productia ridicată de porumb nu afectează preturile porumbului.

Neglijarea sfredelitorului porumbului costă in medie cultivatorul american intre $6,57 per acru
pentru prima generatie si $12,90 per acru pentru a doua generatie. O strategie impotriva
dăunătorilor, bazată pe utilizarea insecticidelor a adus un profit de $0,38 per acru pentru prima
generatie de Ostrinia nubibalis si respectiv de $4,07 per acru pentru a doua generatie. Porumbul
BT, in schimb, oferă un beneficiu economic de $2,79 per acru pentru prima generatie de
dăunători. Porumbul BT 176 si BT11/MON810 aduc un profit de $5,74 si $8,72 per acru, pentru
prima si respectiv a doua generatie de sfredelitori.

Analiza daunelor istorice provocate de către sfredelitorul porumbului in Minnesota a oferit

rezultate similare. Protectia estimată oferită de către porumbul BT a fost de $5,61 si $11,63
pentru prima si respectiv pentru a doua generatie de sfredelitori. Beneficiile proiectate, totalizand
$17,24 per acru, depăsesc in mod semnificativ pretul mediu pentru porumbul BT de $7 pană la
$10 per acru. Atat proiectiile la nivel national, cat si cele pentru statul Minnesota sugerează
faptul că porumbul BT oferă un beneficiu economic solid, conform presupunerilor de mai sus.

Sfredelitorul porumbului, Ostrinia nubilalis, este insecta care afectează cel mai mult productia de
porumb in Statele Unite si Canada. Pierderile rezultate de pe urma sfredelitorului porumbului si a
măsurilor de combatere a acestui dăunător depăsesc suma de un miliard de dolari SUA anual. De
exemplu, pierderile datorate unei infestari izbucnite in anul 1995 numai in statul Minnesota au
depăsit 285 milioane $. Un studiu recent pe parcursul a patru ani in Iowa indică pierderi medii de
aproximativ 325 kilograme per acru, atat pentru prima, cat si pentru a doua generatie de
sfredelitorul porumbului, cu pierderi totale de aproximativ 625 de kilograme per acru.

6
In pofida pierderilor datorate Ostrinia nubibalis, multi cultivator sunt ezitanti la utilizarea
metodelor curente de management pentru acest dăunător. Istoric, aceasta ezitare provine datorită
catorva factori:

 Distrugerile provocate de larve sunt ascunse,

 Infestările masive sunt imposibil de prognozat,

 Explorarea culturilor de mai multe ori in fiecare vară necesită timp si indemnare,
 Insecticidele sunt scumpe si ridică probleme legate de sănătate si mediul inconjurător,
 Beneficiile controlului populatiei de Ostrinia nubibalis sunt incerte.

Următorul tabel include date privind perfomantele economice ale porumbului BT.

Valoarea proiectată ($ per acru) a protectiei culturilor furnizată de porumbul BT in sudul statului Minnesota in
timpul izbucnirii infestării cu Ostrinia nubibalis ( K. Ostlie, B. Potter, D. Sreenivasam).

Productia prognozată (kilograme per acru)

Pretul porumbului
Nivelul de infestare
($/kilogram)
2500 3000 3500 4000 4500

0,136 Endemic[4] $8.74* $11.22 $12.23 $14.96 $16.77

Masiv $42.74 $47.88 $59.83 $68.37 $76.91

0,12 Endemic $7.71 $9.90 $10.79 $13.20 $14.20

Masiv $37.71 $42.25 $52.79 $60.33 $67.87

0,104 Endemic $7.15 $8.58 $10.01 $11.44 $12.87

Masiv $32.68 $39.21 $45.79 $52.29 $58.82

0,088 Endemic $6.05 $7.26 $8.47 $9.68 $10.89

Masiv $27.65 $33.18 $38.17 $44.25 $49.77

0,072 Endemic $4.95 $5.94 $6.93 $7.92 $8.91

Masiv $22.62 $27.15 $31.67 $37.20 $40.72

*Protectia oferită de diversii hibrizi de porum BT difer ă, deoarece toleranta fiecărui hibrid la infestarea cu Ostrinia nubibalis
este diferită.

7
O exceptie geografică, unde predominaăo atitudine de “neglijare” a sfredelitorului porumbului,
este cea aflată in statele cu culturi intens irigate, precum Texas, vestul Kansasului, estul
Colorado-ului si Nebraska. Aceste culturi sunt insă atent monitorizate pentru prezenta
dăunătorilor si sunt tratate in mod frecvent cu insecticide.

Porumbul BT oferă o nouă metodă de management pentru producătorii de porumb. Ciba Seeds
(acum Novartis Seeds) si Mycogen Seeds au fabricat primii hibrizi de porumb BT in anul 1996.
Cateva companii agricole au incorporat această tehnologie in cadrul hibrizilor comercializati.
Disponibilitatea porumbului BT va creste exponential pe măsură ce si alte companii obtin
inregistrarea unor hibrizi de porumb BT.

Agentia americana de mediu (US Environmental Protection Agency) a aprobat abia dupa 20 de
ani de studii pe animale si pe oameni utilizarea porumbului BT. Proteina BT este considerata
sigura pentru oameni, animale domestice, pesti sau animale salbatice si nu are impact negativ
asupra mediului inconjurator.

Sfredelitorul porumbului nu este singura insecta care ataca porumbul. Porumbul BT

folosit astazi nu are practic niciun efect asupra afidelor, familiei Tetranychidae, Agrotis
ipsilon, Striacosta albicosta sau asupra insectelor care traiesc in sol precum Diabrotica
virgifera virgifera, familia Elateridae, familia Scarabaeidae etc. Viitorii hibrizi de porumb
BT ar putea contine noi proteine Bt sau alte toxine noi pentru a controla mai multe
specii de daunatori.

Exista totusi o serie de impacturi indirecte ale porumbului BT asupra altor daunatori. De
exemplu, porumbul BT nu are niciun efect asupra activitatii insectelor din familia
Tetranychidae. Totusi o reducere a folosirii insecticidelor pe baza de piretroizi de sinteza
impotriva sfredelitorului porumbului ar putea readuce invaziile insectelor din familia
Tetranychidae. Desi acest lucru poate fi surprinzator, este perfect logic tinand cont de faptul ca
inamicii naturali ai familiei Tetranychidae nu sunt afectati de catre porumbul BT. Dimpotriva,
daunatori minori pot deveni o problema grava, precum Richia albicosta in vestul Kansasului,
estul Colorado-ului si Nebraska. Incepand cu folosirea pe scara larga a insecticidelor foliare,
aceasta insecta a fost un daunator minor al porumbului. Aceasta situatie s-ar putea schimba,
odata cu reducerea utilizarii insecticidelor foliare, intrucat insecta nu este afectata de catre
porumbul BT.

Multe studii au aratat faptul ca proteinele BT sunt extreme de selective in uciderea larvelor
daunatorilor. Porumbul BT nu afecteaza insectele precum albinele, paianjenii, viespile
parazitoide sau gargaritele. Totusi pot avea loc efecte indirecte asupra inamicilor naturali ai
sfredelitorului porumbului. Odata cu scaderea populatiei de Ostrinia nubibalis, anumiti pradatori,
paraziti si agenti patogeni ai acestei specii pot inregistra un declin.

Populatia de Ostrinia nubibalis fluctueaza de la an la an si de la zona la zona. Similar, productia

de porumb si preturile de pe piata agricola sunt volatile. Aceasta variabilitate ridica unele
probleme privind beneficiile porumbului BT. De exemplu, riscul investitiilor in porumbul BT a

8
fost analizat pentru zona sudica a statului Minnesota intr-o perioada de opt ani, intre 1988-1995.
Aceasta perioada include trei invazii masive ale Ostrinia nubibalis si cinci ani endemici (invazii
moderate). Beneficiul mediu pentru aceasta perioada, $17,24 per acru, a fost foarte aproape de
estimarea nationala pentru porumbul BT, dar profiturile au variat considerabil intre anii endemici
si cei cu invazii masive (Vezi tabelul de mai sus). In timpul anilor endemici, protectia oferita de
catre porumbul BT abia a acoperit pretul pentru seminte, situat intre $7 si $10 per acru. In timpul
invaziilor masive, beneficiile au depasit de patru sau cinci ori costul aditional al semintelor ($28
pana la $50 per acru). Asadar, nu pot fi asteptate beneficii economice in fiecare an sau pentru
fiecare camp cultivat. Porumbul BT ofera un beneficiu economic numai atunci cand are loc o
invazie masiva de sfredelitori. Din nefericire, nu exista nicio metoda de predictie a acestor
invazii.

Datele in privinta porumbului BT sunt disponibile de la sectiile agricole din cadrul

universitatilor, precum si de la companiile producatoare de seminte, care desfasoara studii in
fiecare stat care cultiva porumb. Asa cum a fost mentionat anterior, rezultatele depind de tipul
hibridului de porumb BT si de nivelul de infestare cu sfredelitorul porumbului.

Exista beneficii indirecte datorate porumbului BT?

Porumbul BT reduce populatia de sfredelitorul porumbului si, in functie de raspandirea sa intr-o

regiune, influenteaza populatia locala de sfredelitori. De exemplu, daca 50% din suprafata este
plantata cu porumb BT, atunci populatia de sfredelitori din zona se reduce cu 50%. Teoretic,
aceasta reducere ar trebui sa aiba loc mai mult in apropierea culturilor cu porumb BT. Culturile
de porumb normal aflate in apropiere de porumbul BT ar putea inregistra o scadere a atacurilor
din partea Ostrinia nubibalis. Ostrinia nubibalis nu face insa vreo diferenta intre porumbul BT si
cel normal, astfel ca intreaga suprafata cultivata cu porumb beneficiaza de o scadere a populatiei
de daunatori.

Capitolul V – Previziuni
Poate Ostrinia nubibalis sa dezvolte rezistenta la porumbul BT?

Sfredelitorul porumbului ar putea detine potentialul de a deveni rezistent la proteinele BT.

Insectele sunt cunoscute pentru abilitatea acestora de a deveni rezistente la anumite insecticide.
Rezistenta apare, de obicei, atunci cand sunt utilizate insecticidele in mod repetat, la concentratii
ridicate. Mai mult de 500 de specii de insecte au dezvoltat rezistenta la insecticide. Un exemplu
recent este acela al Diabrotica virgifera virgifera, care a devenit imuna la insecticidul Penncap-M
in Nebraska.

Multi factori pot contribui la aparitia rezistentei. In cazul sfredelitorului porumbului, acesti
factori includ mortalitatea ridicata in timpul sezonului agricol si posibila aparitie a uneia sau
doua generatii in plus pe an. Studii recente de laborator desfasurate in Minnesota, Kansas si
Delaware au confirmat faptul ca sfredelitorul porumbului poate dezvolta o rezistenta moderata la
proteinele BT. Aceste exemplare rezistente ale sfredelitorului porumbului necesita o cantitate de
30 pana la 60 de ori mai mare de toxina BT pentru uciderea a 50% din populatia de larve,
comparativ cu exemplarele care nu au aceasta rezistenta. Acest nivel de rezistenta a aparut in

9
studiile de laborator, dupa expunerea la toxina BT a sapte pana la noua generatii de sfredelitori.
Desi aceste rezultate confirma potentialul genetic al sfredelitorului porumbului de a dezvolta
rezistenta, studiile de laborator nu inseamna ca aceasta rezistenta va apare si in conditiile
existente pe campurile cultivate.

Capitolul VI – Concluzii

Utilizarea porumbului BT aduce o serie de avantaje economice, dar in randurile

consumatorilor exista foarte multa neincredere. Nu se cunosc efectele pe termen lung ale
consumului de porumb BT la oameni sau la animale, cel putin nu dintr-un studiu independent.
Toate studiile au fost realizate de catre companiile producatoare ale acestor hibrizi modificati
genetic.
Alte studii recente, precum “Areawide Suppression of European Corn Borer with Bt
Maize Reaps Savings to Non-Bt Maize Growers,” realizat sub conducerea lui W.D.
Hutchinson ridica unele semne de intrebare privind eficienta economica a cultivarii
porumbului BT, fata de culturile normale. Asta in conditiile in care acesti hibrizi tip BT sunt
destul de costisitori.

Mic dictionar:
[1] plasmida= formatiune de acid dezoxiribonucleic prezenta in citoplasma celulelor, larg
folosita in ingineria genetica.
[2] diapauza= sistare sezoniera a functiilor vitale la insecte, pentru a supravietui unor conditii
nefavorabile de existenta.
[3] acru=unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 0,4047 hectare.
[4] endemic=care are cauze locale, specifice unei anumite regiuni; care are caracter permanent
în anumite locuri.

Capitolul VII - Bibliografie

1. Areawide Suppression of European Corn Borer with Bt Maize Reaps
Savings to Non-Bt Maize Growers
W. D. Hutchison, E. C. Burkness, P. D. Mitchell, R. D. Moon, T. W. Leslie, S. J. Fleischer,
M. Abrahamson, K. L. Hamilton, K. L. Steffey, M. E. Gray, R. L. Hellmich, L. V. Kaster, T.
E. Hunt, R. J. Wright, K. Pecinovsky, T. L. Rabaey, B. R. Flood, E. S. Raun

2. Bt-Corn: What it is and how it works

Ric Bessin, University of Kentucky, College of Agriculture

3. Bt Corn and European Corn Borer

F. Witkowski, J.L. Wedberg, K.L. Steffey, P.E. Sloderbeck, B.D. Siegfried, M.E. Rice,
C.D. Pilcher, D.W. Onstad, C.E. Mason, L.C. Lewis, D.A. Landis, A.J. Keaster, F.
Huang, R.A. Higgins, M.J. Haas, M.E. Gray, K.L. Giles, J.E. Foster, P.M. Davis, D.D.
Calvin, L.L. Buschman, P.C. Bolin, B.D. Barry, D.A. Andow & D.N. Alstad.

10