Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
FACULTATEA DREPT
REFERAT
CHIȘINĂU 2019
Prezentul sondaj a avut ca scop determinarea persoanelor victime ale infracțiunilor, tipului de
infracțiuni săvârșite asupra acestora, reacția organelor de drept la cele întâmplate și satisfacția
victimelor de pe urma intervenirii organelor de drept.
Acest sondaj a fost efectuat în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2017, fiind chestionate 51
de persoane cu vârsta cuprinsă între 18-42 de ani. Acestora le-au fost acordate următoarele
întrebări:
1. Vârsta;
2. Ați fost vreodată victima unei infracțiuni?
3. Ce tip de infracțiune a fost săvârșită?
4. Vă considerați vinovat sau nu de declanșarea mecanismului criminal?
5. Ați ripostat sau nu atentatului?
6. Ați cunoscut sau nu infractorul până la cele întamplate?
7. Ați sesizat sau nu organele de drept despre fapta săvârșită?
8. În caz că nu ați sesizat organele de drept care este motivul?
9. A fost tras la răspundere infractorul?
10. Ați fost satisfăcut sau nu de intervenția organelor de drept?
11. A fost sau nu recuperat prejudiciul?
Vârsta
Sondajul a fost realizat asupra persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 42 de ani. Astfel, dintre
cele 51 de persoane chestionate:
- 2 persoane au vârsta de 18 ani;
- 6 persoane – 20 ani;
- 4 persoane – 21 ani;
- 28 persoane – 22 ani;
- 5 persoane – 23 ani;
- 1 persoană – 24 ani;
- 2 persoane – 25 ani;
- 1 persoană – 27 ani;
- 1 persoană – 28 ani;
- 1 persoană – 42 ani.
2
Ați fost vreodată victima unei infracțiuni?
Dintre cele 51 persoane chestionate, 28 au răspuns că au fost victimele unei infracțiuni în timp ce
23 au declarat că nu au fost victime ale unei infracțiuni.
21
30
da nu
Tipul infracțiunii
1 1
1
11
7
3
Vă considerați vinovat sau nu de declanșarea mecanismului
criminal?
Dintre cele 28 de persoane care au declarat că au fost victimele unei infracțiuni, 7 persoane se
declară vinovate de declanșarea mecanismului criminal iar 21 de persoane nu se declară vinovate
de declanșarea mecanismului criminal. Dintre cele 7 persoane care se declară vinovate de
declanșarea mecanismului criminal, 2 persoane se declară vinovate de declanșarea violenței asupra
lor, o persoană se declară vinovată de declanșarea infracțiunii de escrocherie și 4 persoane au
declarat că sunt vinovate de declanșarea furtului.
7 2
21 4
12
16
au ripostat nu au ripostat
4
Ați cunoscut sau nu infractorul până la cele întamplate?
Dintre cele 28 persoane care au fost victime ale infracțiunilor, 9 persoane au declarat că au
cunoscut infractorul anterior comiterii infracțiunii. Dintre aceste 9 persoane, persoana care a suferit
în urma unei escrocherii a cunoscut anterior infractorul, de asemenea cei care au declarat că
infractorii au fost violenți la fel, au cunoscut infractorul anterior și 2 persoane victime ale furtului
de asemenea, au declarat că cunoșteau infractorul înainte de săvârșirea infracțiunii.
19
11
17
au sesizat nu au sesizat
5
A fost tras la răspundere infractorul?
În 6 cazuri din cele 28, infractorul a fost tras la răspundere pentru fapta săvârșită. Dintre cele 6
cazuri, în 3 dintre ele persoana vinovată de furt a fost trasă la răspundere, într-un caz persoana
vinovată de escrocherie și în două cazuri persoanele vinovate de huliganism.
22
pedepsit nepedepsit
23
satisfăcute nemulțumite
recuperat nerecuperat
6
Concluzii
Acest sondaj a fost realizat pe baza unei platforme online – „formulare google”, cât și în urma
discuțiilor cu unii respondenți. Acesta a fost distribuit persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 42
de ani, în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2017.
Respondenții acestui sondaj au fost victime ale infracțiunilor contra patrimoniului și
infracțiunilor contra securității și ordinii publice, ceea ce nu cuprinde întreg spectrul de infracțiuni
care se comit în Republica Moldova în mod frecvent.
Ca urmare a efectuării acestui sondaj, am realizat că o bună parte din respondenți manifestă
neîncredere în organele de drept, fapt care îi determină să nu se adreseze acestora. Deși,
persoanelor care au solicitat intervenția organelor de drept, li s-a recuperat prejudiciul, totuși, una
dintre aceste persoane s-a declarat nemulțumită de activitatea organelor de drept dat fiind faptul
că aceștia nu reacționează promt și în termen rezonabil, procedurile fiind prea lungi și costisitoare
financiar cât și dificile din punct de vedere moral.
De asemenea, dintre cele 17 persoane care au sesizat organele de drept cu privire la săvârșirea
infracțiunii, doar în cazul a 6 persoane s-a identificat infractorul și acesta a fost tras la răspundere
penală. Fapt care ne demonstrează ineficiența și motivul din care persoanele evită să solicite
intervenția organelor de drept.
Totodată am observat că majoritatea victimelor nu se consideră vinovate de declanșarea
mecanismului criminal în cazul infracțiunilor de jaf, tâlhărie și furt. În schimb, persoanele se
consideră vinovate de declanșarea infracțiunilor care implică violența sau înșelarea.
De asemenea, am fost surprinsă să descopăr că persoanele victime ale furtului cunoșteau
infractorul înainte de comiterea infracțiunii.
În concluzie putem menționa că se sesizează neîncrederea în organele justiției ceea ce
condiționează neadresarea victimelor infracțiunilor la organele competente. Astfel, considerăm că
numărul infracțiunilor comise conform datelor statistice este în realitate cu mult mai mare, dat
fiind faptul că persoanele, în majoritatea cazurilor nu declară despre comiterea infracțiunilor.
Considerăm că trebuie întreprinse măsuri de combatere și prevenire a criminalității și de
asemenea măsuri de sporire a eficienței organelor de stat pentru a spori încrederea cetățenilor în
actul justiției.