

1.CONSERVAREA STRUCTURILOR DURE DENTARE

Conservarea structurilor dure dentare in cursul prepararii bonturilor se realizeaza respectand
urmatoarele recomandari:
-un dinte se prepara pentru o coroana de invelis numai atunci cand coroana partiala
este contraindicata din cauza retentiei sale mai reduse sau a aspectului inestetic nesatisfacator
-peretii axiali opozanti ai bontului vor avea o convergenta ocluzala minima
-este necesara prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintelui, iar in acest scop
se recomanda trasarea unor santuri de orientare, repozitionarea ortodontica a dintilor migrati si
alegerea unei axe de insertie a restaurarii care sa coincida cu axul lung al dintelui
-suprafata ocluzala a bontului o reproduce stilizat pe cea a dintelui natural
-zona terminala se prepara cat mai conservator; on acest sens, chanfren-ul conserva
tesuturile dentare mai bine decat pragul
-zona terminala a restaurarilor vine in contact cu tesuturi dentare sanatoase, nu cu
restaurari, pentru a se preveni eventualele fracturi dentare sau carii secundare
-se va evita extinderea inutila a prepararii in santul gingival (se prefera marginile
supragingivale)
-restaurarea trebuie sa protejeze smaltul si dentina restanta

2.RETENTIA. FACTORI CE CONDITIONEAZA RETENTIA UNEI PROTEZE FIXE

Elementul fundamental al retentiei consta in conformarea a doua suprafete opozante. Ele pot fi:
-doua suprafete externe: retentia de manson
-doua suprafete interne: retentia prin incastrare
Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori:
-intensitatea fortelor care tind sa desprinda restaurarea
-geometria bontului:*paralelismul sau gradul de convergenta ai peretilor axiali opozanti
*marimea suprafetei bontului
*numarul posibilelor axe de insertie
*zonele de ciment aflate sub influenta fortelor de forfecare
*concentrarea de stress la interfata bont-ciment-restaurare
-rugozitatea suprafetei bontului
-rugozitatea suprafetei interne a restaurarii
-materialul din care este confectionata restaurarea
-tipul fixarii
-grosimea stratului de ciment
Retentia unei proteze partiale fixe se bazeaza mai mult pe geometria bontului decat pe adeziune.
Deoarece pentru retentie conteaza mai ales zonele in care cimentul este supus la forfecare si
nu la tensiune, se recomanda ca peretii opozanti sa fie aproape paraleli intre ei si cu axul lung de
insertie al restaurarii.
3.RETENTIA. CONVERGENTA OCLUZALA A PERETILOR AXIALI

Retentia bontului este maxima atunci cand peretii axiali opozanti sunt paraleli
Retentia scade pe masura ce unghiul de convergenta creste.
Valoarea optima a unghiului de convergenta este de 6* (poate fi de 10* la frontali si 22* la
molari) si ia nastere prin inclinarea fiecarui perete axial al bontului cu 3* fata de axa de insertie.
 Convergenta ocluzala de 6* a suprafetelor axiale opozante se considera optima, deoarece
concentrarea de stress la interfata bont-ciment-restaurare este minima.
Factorii ce influenteaza variatiile unghiului de convergenta sunt:
-localizarea dintelui pe arcada
-forma anatomica a dintelui
-experienta si motivarea medicului si/sau studentului
De asemenea, parametrii precum lungimea si diametrul bontului sunt decisivi in retentie.

4.RETENTIA. MARIMEA SUPRAFETEI BONTULUI

Retentia apare ca rezultat al raportului intim dintre peretii axiali ai bontului si suprafata interna a
restaurarii. Cu cat suprafata bontului este mai mare, cu atat retentia este mai buna.
Bonturile preparate pe molari ofera o retentie mai mare decat cele de pe premolari, la acelasi
unghi de convergenta.
Suprafata ocluzala nu contribuie prea mult la retentia totala, importanta fiind lungimea
peretilor axiali ai bontului.
Pentru bonturile scurte se indica compensarea retentiei deficitare prin prepararea unor pereti
axiali cu o convergenta ocluzala mai mica de 4*.
Retentia variaza in functie de tipul de restaurare si este dependenta de marimea suprafetelor
axiale ale bontului subiacent in conditiile cand ceilalti parametri sunt identici.astfel, retentia unei
coroane de invelis este dubla fata de cea a unei coroane partiale.

5.RETENTIA. AXA UNICA DE INSERTIE

Retentia creste prin reducerea geometrica a posibilelor axe de insertie. O axa de insertie unica
va asigura o retentie maxima. Ea se obtine prin prepararea unor pereti axiali lungi, aproape
paraleli si prin conformarea unor santuri si casete aditionale. Un bont scurt cu pereti axiali prea
convergenti nu va asigura retentie, restaurarea putand fi indepartata de pe bont de-a lungul a
nenumarate axe. (adica are mai multe axe de insertie)
Prin prepararea de santuri si casete se urmareste adeseori cresterea suprafetei axiale a
bonturilor scurte si limitarea numarului posibilelor axe de insertie.
Prepararea canelata a molarilor cu retractii parodontale creste retentia bontului. Fiecare
concavitate ofera o retentie aditionala prin asigurarea unei axe unice de insertie a restaurarii.

6.STABILITATEA. ZONA DE STABILIZARE

Zona de stabilizare cuprinde:

-PUNCTUL FULCRUM sau centrul de rotatie, fiind punctul de la marginea restaurarii care
se gaseste cel mai aproape de linia de actiune
-PUNCTUL TANGENT, fiind punctul in care arcul de rotatie al restaurarii in jurul
fulcrumului este tangent la suprafata bontului si stratul de ciment este supus numai la
forfecare
-LINIA TANGENTA, care se formeaza prin unirea punctelor tangente ale tuturor arcurilor
de rotatie in jurul unei axe date, de-a lungul careia, cimentul va fi supus la forfecare pura
de catre orice forta aplicata perpendicular pe axa de rotatie
Suprafata situata deasupra liniei tangente este denumita zona de stabilizare, care impiedica
dislocarea restaurarii in jurul axei de rotatie. Pentru ca un bont sa posede o forma de stabilitate
suficienta, linia tangenta trebuie sa fie plasata cel putin la jumatatea inaltimii bontului.
Factori de care depinde stabilitatea restaurarii:
-lungimea bontului
-diametrul bontului
-convergenta ocluzala a suprafetelor axiale, la care se adauga si proprietatile fizice ale
cimentului de fixare

7.STABILITATE. LUNGIMEA BONTULUI

Lungimea bontului este importanta atat pentru retentie, prin suprafata de contact pe care o
ofera, cat si pentru stabilitate.
Bontul lung interfera cu arcul de rotatie a restaurarii, impiedicand bascularea coroanei pe bont.
Bontul scurt are o zona de stabilizare redusa, iar un bont scurt cu diametru mare, ofera o
stabilitate si mai mica restaurarii.
O restaurare inalta va fi dislocata mai usor de pe un bont cu lungime redusa decat una mai
scurta, deoarece stabilitatea restaurarii scurte este suficienta pentru a preveni bascularea sub
actiunea unei anumite forte.
Se urmareste obtinerea unui bont cu o coroana clinica suficient de lunga pentru a evita
confectionarea unor restaurari prea inalte. Bontul poate fi alungit prin intermediul DCR-urilor
sau prin alungire coronara.

8.STABILITATEA. DIAMETRUL BONTULUI

Diametrul bontului influenteaza invers proportional stabilitatea. Un bont scurt cu diametru

mic ofera o stabilitate mai buna restaurarii decat un bont cu diametru mai mare, de aceeasi
lungime. Intervine raza mica a arcului de rotatie a restaurarii, care permite portiunii ocluzale a
peretelui axial sa se opuna miscarii.
Bontul cu diametru mare are o raza mare de rotatie, ce nu interfera cu peretele axial. Bontul va
oferi stabilitate restaurarii daca diametrul sau maxim este mai mare decat diagonala sa. Prin
alungire coronara, diagonalei bontului creste in raport cu diametrul sau maxim.

9.STABILITATEA. CONVERGENTA OCLUZALA A PERETILOR AXIALI

Cu cat convergenta peretilor axiali este mai redusa, cu atat stabilitatea este mai mare. Zona de
stabilizare a unui bont cilindric este foarte intinsa, reprezentand aproape jumatate din
inaltimea peretelui axial. Cu cat unghiul de convergenta creste, linia tangenta se apropie de
suprafata ocluzala si zona de stabilizare scade.
Stabilitatea optima se obtine pe bontri care au o lungime si un diametru corespunzator. La
bonturile cu diametru si lungime necorespunzatoare, e foarte importanta convergenta axiala.
Bontul scurt va avea pereti axiali cat mai paraleli, bontul inalt si ingust poate avea un unghi de
convergenta mai mare, iar bontul la care lungimea este egala cu diametrul, unghiul de
convergenta poate fi dublu fata de unghiul permis in cazul unui bont la care lungimea este
egala cu 1/2 diametru.
Exista tabele cu convergenta ocluzala maxima admisa in functie de lungimea si diametrul
bontului, la care se recurge pentru ca zona de stabilizare sa reprezinte cel putin 50% din
inaltimea peretelui axial.
Una dintre formulele pe baza carora se calculeaza unghiul de convergenta permis este:
T=arc sin(2r/w) , unde T-unghiul de convergenta
r-inaltimea punctului tangent
w-diametrul bontului in mm

10.STABILITATEA. SANTURI SI CASETE ADITIONALE

Daca bonturile scurte poseda si un diametru mare, se vor prepara santuri si casete aditionale pe
peretele mezial si distal al bontului, care vor fi paralele cu axul de insertie al restaurarii.
Pentru ca santurile si casetele sa fie eficiente, ele trebuie sa prezinte:
-directie paralela cu axul de insertie
-unghiuri bine exprimate
-pereti perpendiculari pe directia fortelor care tind sa disloce restaurarea
Santurile in U ofera o stabilitate dubla fata de cele in V, inclinarea lor fiind identica cu a
instrumentelor folosite pentru preparare (4*-6*)
Santurile si casetele previn rotatia restaurarii in jurul unui ax vertical.
O coroana partiala poseda o stabilitate mult mai redusa decat o coroana de invelis, deoarece nu
beneficiaza de zona de stabilizare vestibulara. Stabilitatea coroanei partiale este asigurata de
santul vertical mezial si distal al bontului. Peretele oral al santurilor reprezinta zona de
stabilizare si va fi preparat perpendicular pe directia de actiune a fortei de dislocare.

11.AXA DE INSERTIE – IN PLAN VESTIBULO-ORAL

Axa de insertie/dezinsertie reprezinta linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se
indeparteaza restaurarea de pe bont si se stabileste inainte de prepararea dintelui. Dificultatea
stabilirii axei de insertie creste o data cu numarul dintilor stalpi care trebuie sa fie paralele intre
ele.
Se alege acea axa de insertie care permite adaptarea perfecta a marginilor restaurarii pe zona
terminala a bonului in conditiile indepartarii unei cantitati minime de substanta dentara
sanatoasa, protejand vitalitatea tesutului pulpar si integritatea dintilor vecini
In plan vestibulo-oral, axa de insertie se va alege dupa axul lung al dintelui aliniat corect pe
arcada. Exceptie fac dintii frontali preparati pentru coroana partiala, la care axa de insertie va fi
paralela cu jumatatea incizala a fetei vestibulare. La acestia, paralelizarea cu axul lung ar
determina vizibilitatea metalului vestibular, iar la dintii posteriori basculati, axa de insertie e
perpendiculara pe planul de ocluzie. Paralelizarea cu axul lung ar determina blocarea
restaurarii pe bont.

12.AXA DE INSERTIE – IN PLAN MEZIO-DISTAL

Inclinarea axei de insertie trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor adiacenti. In
caz contrar, apar forte care imping in afara restaurarea si impiedica adaptarea corecta a acesteia
pe bont.
Obtinerea axei unice de insertie a unei restaurari in protetica fixa urmareste anularea succesiva
sau simultana a tuturor posibilitatilor de dislocare ale unei restaurari in raport cu stalpul. Se
pastreaza o singura posibilitate si anume, translatia in sens ocluzo-vervical, care permite
inserarea restaurarii pe bont. Aceasta unica posibilitate va fi anulata prin cimentare.
Modalitati de reducere a posibilitatilor de dislocare a restaurarii:
-evitarea unui design exclusiv circular care suprima posibilitatea de rotatie
 -eliminarea translatiei in sens V-O prin prepararea unor pereti opozanti externi sau
interni
-eliminarea translatiei in sens M-D prin prezenta unor planuri opozante
Gradul de convergenta ocluzala a peretilor axiali ai bontului se evalueaza cu un singur ochi de
la o distanta de 30cm, deoarece vederea binoculara nu permite aprecierea corecta a existentei
unor eventuale retentivitati. In situatia in care examinarea vizuala directa a bontului este
dificila,verificarea gradului de convergenta axiala se face indirect cu oglinda dentara. Pentru a
verifica paralelismul axelor de insertie a mai multor elemente de agregare, se centreaza in
oglinda imaginea unui bont, si se misca oglinda fara a-i modifica angulatia pana cand imaginea
celui de-al doilea bont este centrata in oglinda. Daca trebuie modificata angulatia oglinzii pentru
a vedea intreaga zona terminala a celui de-al doilea bont, exista o lipsa de paralelism intre axele
de insertie ale celor doua bonturi

13.AXA DE INSERTIE. MODALITATI PRIN CARE SE REDUC POSIBILITATILE DE DIZLOCARE

A UNEI PROTEZE FIXE

Reducerea posibilitatilor de dislocare se realizeaza prin:

-ELIMINAREA ROTATIEI: nu design circular, care suprima posibilitatea de rotatie
-ELIMINAREA TRANSLATIEI IN SENS V-O: prin prepararea unor pereti opozanti externi si
interni
-ELIMINAREA TRANSLATIEI IN SENS M-D:prin prezenta unor planuri opozante

14.REZISTENTA STRUCTURALA. PREPARAREA SUPRAFETEI OCLUZALE

Rezistenta restaurarii depinde in mare masura de grosimea materialului la nivelul suprafetei

ocluzale. Pentru aliajele din aur si din cobalt-crom, trebuie sa se asigure un spatiu liber de:
-1,5mm la nivelul cuspizilor de sprijin
-1 mm la nivelul cuspizilor de ghidaj (sunt mai putin solicitati)
Coroana metalo-ceramica necesita in plus un spatiu de0,5 mm.
Coroanele integral ceramice necesita un spatiu interocluzal de 2 mm.
Suprafata ocluzala a bontului reproduce stilizat suprafata ocluzala a dintelui, deoarece aceasta
metoda permite obtinerea unui spatiu suficient fata de antagonisti, in conditiile conservarii
structurilor dure dentare si confera rigiditate restaurarii prin efectul ondulat al planurilor
cuspidiene.
Prepararea ocluzala la un dinte extrudat: se vor indeparta mai mult de 1,5 mm de pe suprafata
ocluzala pentru a obtine o restaurare care se incadreaza in planul de ocluzie.
Prepararea ocluzala la un dinte basculat sau malpozitionat: de la nivelul cuspizilor meziali se
poate indeparta o cantitate mai redusa de substanta dura dentara, nefiind necesara reducerea
ocluzala cu 1 mm pentru a obtine un spatiu interocluzal de 1mm.
Dezavantajele prepararii ocluzale aplatizate:
-prejudicierea retentiei si a stabilitatii
-apropierea exagerata de coarnele pulpare
-risc de perforare a restaurarii
Se evita crearea unor pante cuspidiene abrupte si muchii ascutite care ar determina
concentrarea de stress si impiedica adaptarea perfecta a restaurarii pe bont. Se recomanda
prepararea unor pante cuspidiene line, cu muchiile rotunjite.
 15.REZISTENTA STRUCTURALA. BIZOTAREA CUSPIZILOR DE SPRIJIN

La nivelul cuspizilor de sprijin, grosimea materialului e mai mare, deoarece solicitarile

functionale sunt mult mai intense. Aceasta cerinta se realizeaza prin crearea unui bizou larg pe
versantul oral al cuspizilor palatinali si pe versantul vestibular al cuspizilor vestibulari
mandibulari. La ocluzia incrucisata, bizoul e pe cuspizii vestibulari maxilari si linguali
mandibulari. Se asigura astfel rezistenta restaurarii in aceasta zona critica, eliminandu-se in
acelasi timp muchia ascutita dintre suprafata ocluzala si cea axiala, care reprezinta o zona de
concentrare de stress. Bizoul are o directie paralela cu panta cuspidului antagonist.
Consecintele omiterii prepararii bizoului:
-modelarea unei machete cu un contur normal va avea drept rezultat turnarea unei
restaurari cu pereti subtiri in dreptul muchiei formate de peretii ocluzali cu cei axiali ai bontului,
iar proteza va fi lipsita de rezistenta in aceasta zona de mari solicitari functionale
-daca se modeleaza macheta la o grosime suficienta, restaurarea va fi supraconturata la
acest nivel si vor aparea contacte premature si interferente ocluzale
-sacrificiu inutil de substanta dura dentara, pentru a asigura grosimea adecvata si
conturul normal al restaurarii fara bizou, anihiland rolul de retentie al suprafetei axiale

16.REZISTENTA STRUCTURALA. PREPARAREA SUPRAFETELOR AXIALE

La nivelul suprafetelor axiale se pune aceeasi problema a asigurarii unei grosimi adecvate a
peretilor restaurarii. Peretii axiali prea subtiri sufera distorsionari si nu perforari ca in cazul
suprafetelor ocluzale.
Supraconturarile axiale sunt nocive pentru parodontiul marginal, conducand la inflamatie
gingivala prin favorizarea acumularii de placa bacteriana.
Importanta elementelor aditionale de tipul santurilor si casetelor: maresc rigiditatea
restaurarii si imbunatatesc rezistenta sa structurala.
-> Cati mm trebuie redus V,O,proximal pt diferite tipuri de restaurari?

17.INTEGRITATEA MARGINALA. FORMA IDEALA A ZONEI TERMINALE A BONTULUI.

CRITERII

O proteza fixa poate sa se mentina in mediul bucal doar daca marginile sale se adapteaza intim la
linia terminala a conturului preparatiei. Configuratia zonei terminale conditioneaza atat forma si
grosimea marginilor restaurarii, cat si adaptarea transversala a acestora. Dehiscenta marginala
de 50ym e acceptabila din punct de vedere clinic.
Inchiderea marginala deficitara e cauza esecului a 10% din restaurari, dupa o durata de 7 ani.
Inchiderea marginala se apreciaza inainte de cimentare radiologic si clinc prin examinarea cu o
sonda cu varful ascutit.
Criterii pe care trebuie sa le indeplineasca zona terminala a bontului:
-sa fie usor de preparat
 -sa poata fi observata usor in amprenta si pe model
-sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei
-sa permita adaptarea marginala precisa a restaurarii
-sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea
-sa conserve pe cat posibil structurile dure dentare, dar nu in detrimentul celorlalte
criterii
-jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si
pacient, preferabil supragingival.
-sa necesite intalnirea unui numar cat mai mic de materiale de restaurare la nivelul
muchiei marginale a bontului, pentru a asigura o sanatate parodontala optima
A bizota...

A nu bizota...

18.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA CU PRAG. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Prepararea cu prag
Pragul gingival clasic este o suprafata terminala orizontala care formeaza un unghi de 90* cu axul
lung al dintelui si se prepara cu un innstrument diamantat cilindric sau cilindro-conic cu varful
plat.
AVANTAJE:
-Limita de preparare precisa, cu vizibilitate buna
-Spatiu suficient pentru o restaurare corecta si estetica
-Risc minim de supraconturare cervicala a restaurarii
DEZAVANTAJE:
-Sacrificiu mare de tesuturi dure, lucru traumatizant pentru pulpa dentara
-Dehiscenta in cea mai mica imprecizie in adaptarea restaurarii la bont, determinand
aparitia unui spatiu in zona de jonctiune cervicala
-Dehiscenta datorita dificultatilor de refulare a cimentului de fixare
-Unghiul intern de 90* concentreaza stressul in tesuturile dentare
Indicatiile prepararii cu prag:
-RESTAURARILE INTEGRAL CERAMICE: Latimea mare a pragului ofera rezistenta la
actiunea fortelor ocluzale si reduce stressul care ar putea duce la fracturarea materialului.
-COROANE MIXTE METALO-CERAMICE
-EVOLUTIA UNEI CARII IN ZONA CERVICALA, exereza tesuturilor afectate impunand
conformarea unui prag
Contraindicatiile?!

Pragul inclinat este o alta varianta a pragului gingival, in care unghiul format de peretele gingival
cu cel axial este un unghi obtuz. (120*) Marginile restaurari vor intalni muchia marginala in unghi
ascutit.(formula preconizata pentru CMMC la incisivii maxilari)
AVANTAJELE PRAGULUI INCLINAT:
-estetic, colereta metalica putand fi mascata in santul gingival
-diminuarea concentrarii de stress la nivelul restaurarii si a riscului de aparitie a smaltului
nesustinut la muchia marginala a bontului.
Pragul cu unghi intern rotunjit este o alta varianta de prag gingival, in care unghiul muchiei
marginale a bontului este de 90* si se indica in cazul sistemelor integral ceramice.
AVANTAJELE PRAGULUI CU UNGHI INTERN ROTUNJIT:
-concentrarea de stres in structura dentara este mai redusa
-ofera un sprijin eficient pentru ceramica

19.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA CU PRAG CU BIZOU. AVANTAJE SI

DEZAVANTAJE
Prepararea cu prag cu bizou prezinta toate avantajele pragului si adaptarea in manson la nivelul
bizoului. Marginea subtire a metalului poate fi burnisata, ceea ce imbunatateste inchiderea
marginala a restaurarii.
Bizoul va asigura un unghi al marginii restaurarii de 30-45*.
Bizotarea pragului se face cu o freza din carbura de tungsten, sau instrument de mana ascutit.
AVANTAJE:
-limita de preparare precisa
-spatiu suficient pentru restaurare (pentru modelarea machetei)
-mici deficiente ale inchiderii marginale
-bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
DEZAVANTAJE:
-este greu de realizat
-pericol de lezare a parodontiului marginal in cursul prepararii
-marginea restaurarii trebuie plasata in santul gingival pentru a masca colereta
metalica
-dificultati in modelarea marginilor restaurarii din cauza terminatiei bizoului in muchie
de cutit
INDICATII:
-in zona vestibulara si partial proximala a CMMC si CMMP, pentru mascarea coleretei
metalice in santul gingival
-in zona terminala gingivala la cavitatile proximale preparate pentru inlay si onlay
-la pragul ocluzal al onlay-ului si al coroanei 3/4 la mandibula
-cand pragul gingival este deja prezent printr-o carie incipienta sau restaurari anterioare
Nu se va folosi ca solutie de rutina in cazul coroanelor turnate deoarece necesita un sacrificiu
inutil de tesuturi dentare

20.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA CU CHANFREIN. AVANTAJE SI

DEZAVANTAJE
Chanfrein-ul este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz rotunjit de 135* cu axul
lung al dintelui.
Zona terminala apare concava, prezentand o latime mai mica decat pragul gingival si o muchie
terminala cu unghi ascutit.
AVANTAJE:
 -limita de preparare precisa
-spatiu suficient pentru restaurare
-nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare si menajeaza biologia pulpei
-cimentul are posibilitati de refulare
-mici deficiente ale inchiderii marginale ce sunt compensate de forma in unghi ascutit a
liniei terminale.
-preparare relativ simpla
-unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress
-ofera inchidere marginala buna si grosime suficienta marginilor restaurarii
DEZAVANTAJE:
-la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie
-daca adaptarea este deficitara pot aparea zone de retentionare a placii bacteriene
INDICATII:
-coroane metalice turnate si pentru zona linguala a CMMC
Prepararea pentru chanfrein se face cu un instrument diamantat special conformat, mentinut
paralel cu viitoarea axa de insertie a restaurarii. Chanfreinul ia nastere ca imagine negativa
exacta a instrumentului diamantat si nu va avea o latime mai mare decat jumatate din
diametrul instrumentului.
O varianta este chanfreinul lat, care pe langa unghiul obtuz rotunjit realizeaza un unghi de 90* al
muchiei marginale a bontului. Se prepara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varful
rotunjit. Chanfreinul lat asigura pentru restaurarile integral ceramice un sprijin mai bun decat
chanfreinul conventional, dar nu unul la fel de bun ca pragul

21.INTEGRITATEA MARGINALA. PREPARAREA FARA PRAG. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Zona terminala in muchie de cutit rezulta in urma prepararii bontului cu instrumente
diamantate in flacara. Limita gingivala terminala a bontului va forma cu axul lung al dintelui un
unghi foarte ascutit.
AVANTAJE:
-sacrificiu redus de tesuturi dentare cu menajarea pulpei
-preparare clinica simpla
DEZAVANTAJE:
-limita de preparare imprecisa, atat pe bont cat si pe model
-marginile subtiri ale machetei de ceara se pot deforma
-marginile restaurarii sunt adesea supraconturate, din dorinta tehnicianului de a
asigura o grosime suficienta materialului
-prepararea e prelungita si in santul gingival
INDICATII:
-suprafete linguale ale dintilor laterali inferiori
-dinti care prezinta suprafete axiale foarte convexe
-suprafete dentare greu accesibile
-dinti cu diametre reduse (ex. Incisivi inferiori)
-dinti basculati
-restaurari metalice turnate
22.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. FACTORI CE CONDITIONEAZA RASPUNSUL PULPAR
LA PREPARAREA BONTURILOR
Protezarea fixa nu trebuie sa afecteze vitalitatea pulpei dentare, care este solicitata in diversele
faze ale protezarii.
Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionat de interactiunea urmatorilor factori:
-grosimea dentinei restante
-traumatismul termic, provocat in principal de caldura generata prin frictiunea dintre
instrumentul abraziv si tesuturile dure dentare
-vibratia
-deschiderea accidentala a camerei pulpare
-desicarea dentinei
-prezenta smear layer-ului, care conditioneaza permeabilitatea dentinei
-efectul anestezicelor locale asupra pulpei
-calitatea tratamentelor preprotetice (actiunea bacteriana); indepartarea dentinei
ramolite de pe bonturi si obturarea definitiva a cavitatilor
-actiunea agentilor de curatare a dentinei si a substantelor astringente si hemostatice
pentru largirea temporara a santului gingival

23.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. MODIFICARI INVOLUTIVE SAU ATROFICE

CONDITIONATE DE VARSTA
O data cu inaintarea in varsta apar modificari involutive sau atrofice, chiar in conditii normale,
care vor influenta raspunsul la traumele care se exercita asupra pulpei:
-elaborarea de dentina secundara (sau de iritatie) duce la micsorarea cavitatii pulpare si
la reducerea in volum a pulpei.
-celulele tesutului conjunctiv pulpar scad ca numar, dar cresc fibrele de colagen
-vascularizatia si inervatia pulpara se reduce cantitativ si calitativ, reactivitatea la
traume externe fiind redusa
-pot aparea zone de calcificare pulpare difuze si distrofice
-pulpa dintilor parodontotici poate fi afectata de la nivel desmodontal, pe calea
canaliculelor laterale
Pulpa stresata este un termen ce poseda un prognostic nefavorabil, deoarece capacitatea sa de
adaptare a fot epuizata, anterior protezarii, de leziuni carioase, restaurari vechi, trauma ocluzala.
Pe o pulpa stresata apar de cele mai multe ori complicatii periapicale la un anumit timp dupa
cimentarea protezelor fixe.
Efectele protezarii asupra vitalitatii pulpare:
-necroze pulpare
-necesita tratamente endodontice

24.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. GROSIMEA DENTINEI RESTANTE

Cel mai important factor in determinarea raspunsului pulpar la un excitant este grosimea
dentinei restante intre fundul cavitatii sau a suprafetei bontului preparat si camera pulpara.
Masurarea se face in linie dreapta.
Actiunea factorilor nocivi pentru pulpa este cu atat mai mare cu cat grosimea dentinei restante
scade. O preparare uniforma reduce grosimea dentinei de la 2,5-3mm la 1,5-2mm. Prepararea
fara santuri de orientare determina indepartarea unei cantitati mai mari de dentina decat este
necesar, erorile fiind mai frecvente pe fetele vestibulare si ocluzale ale bontului.
Permeabilitatea dentinei creste logaritmic cu reducerea grosimii dentinei restante.
Plaga dentinara a unui bont preparat pentru o coroana de invelis poseda o suprafata de 1cm
partat si aproximativ 2 milioane de canalicule dentinare deschise. Dentina de pe peretii axiali e
mai permeabila decat dentina ocluzala, la aceeasi grosime. Permeabilitatea e maxima pe
suprafata meziala a unui bont preparat cu santuri de orientare si freze calibrate, scazand
progresiv pe fata vestibulara, distala, ocluzala si linguala.
Dintre metodele de reducere a permeabilitatii dentinare amintim: crearea smear layer-ului cu
ajutorul unui instrument diamantat sau inchiderea orificiilor canaliculelor dentinare cu oxalat de
potasiu, ori aplicarea adezivilor dentinari.
O grosime a dentinei restante de cel putin 2 mm protejeaza pulpa, daca celelalte masuri
profilactice sunt respectate. Esential este sa se pastreze potentialul biologic de aparare al pulpei.
In cursul prepararii bontului pentru o coroana de invelis metalica conteaza mai mult adancimea
de preparare decat suprafata acesteia; de aceea:
-prepararile cu prag gingival sunt mai traumatizante decat chanfreinul
-slefuirea aplatizata si convergenta axiala crescuta se apropie de coarnele pulpare
Cea mai buna metoda de a preveni aparitia sensibilitatii dentinare si a iritatiei pulpare este
conservarea unui strat subtire de smalt pe suprafata bontului. El asigura sigilarea optima a
canaliculelor dentinare.

25.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. PRESIUNEA

Presiunea exercitata asupra instrumentului diamantat are o influenta deosebita asupra reactiei
pulpare. Chiar daca cresterea temperaturii generate in cursul frecarii este controlata prin racire
cu apa, presiunile mai mari de 230 g declanseaza un raspuns inflamator pulpar. Din punct de
vedere biologic se prefera presiunile care nu depasesc 120g. Un alt aspect care trebuie urmarit
este granulatia instrumentului diamantat: cu cat granulatia este mai mare, cu atat creste mai
mult temperatura in camera pulpara.
Pensularea fina a suprafetei bontului cu un instrument diamantat nou la turatie mare, sub racire
cu apa, permite indepartarea eficienta a substantei dentare, cu producerea minima de caldura.

26.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. RACIREA

Importanta racirii cu apa:
-dispersarea caldurii si evitarea desecarii dentinei
-simultan cu racirea bontului, apa formeaza cu resturile de substanta dentara un
amestec care favorizeaza actiunea instrumentului diamantat
Cresterea temperaturii din camera pulpara, la prepararea bontului, este direct proportionala cu
temperatura apei de racire si cu timpul de lucru. De aceea se indica o temperatura a apei de
racire la 30-32*C, care se incalzeste insa pe parcursul prepararii bontului, de aceea se indica
pauze dese in preparare, pentru a permite controlul cat mai eficient al temperaturii apei de
racire.
Este contraindicata folosirea exclusiva a racirii cu aer, indiferent de turatia instrumentului
diamantat, deoarece ea s-a dovedit ineficienta si insuficienta pentru a preveni leziunile pulpare.
Leziunea tipica de arsura la nivelul pulpei este necroza de coagulare. Sunt necesare doar 11
secunde de folosire a turbinei fara racire cu apa pentru ca sa apara leziuni de arsura.
O atentie deosebita trebuie acordata prepararii santurilor si puturilor pentru crampoanele
intradentinare, deoarece apa de racire nu ajunge pana la lamela activa a instrumentului. Acestea
se vor prepara la turatie mica si cu pauze dese, pentru a evita supraincalzirea tesutului pulpar.
 27.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. VIBRATIA
Undele de soc provocate de vibratie sunt deosebit de intense in cazul prepararii bonturilor la
turatii reduse.
Propagarea unor vibratii exagerate in tesutul pulpar apare in cazul folosirii unor piese defecte.
Sterilizarea pieselor cu turatie mare, grabeste uzura componentelor mecanice active chiar daca
se face o ungere corecta a acestora.
Se evita exercitarea unor presiuni exagerate pe instrumentul diamantat, care are o eficienta
abraziva redusa din cauza turatiei prea mici, suprasolicitand tesutul pulpar.

28.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. EXPUNEREA PULPARA ACCIDENTALA

Situatii ce predispun la deschiderea camerei pulpare:
-in timpul exerezei dentinei ramolite
-in timpul prepararii propriuzise
-in timpul aplicarii crampoanelor intradentinare
Contaminarea bacteriana a pulpei este mult mai intensa la expunerea pulpei din timpul exerezei
dentinei ramolite decat la deschiderea accidentala a camerei pulpare in timpul prepararii
bontului.
Ori de cate ori anticipam o eventuala deschidere a camerei pulpare in timpul prepararii dintelui
sau daca grosimea dentinei restante este prea redusa pentru a mai putea garanta vitalitatea
organului pulpar, se recomanda pulpectomia in scop protetic. Se va evita astfel contaminarea cu
microorganisme a tesutului pulpar si inflamatia pulpara consecutiva.

29.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. DESICAREA DENTINEI

Uscarea plagii dentinare proaspete cu un jet puternic de aer determina miscarea rapida spre
exterior a fluidului din canaliculele dentinare ca rezultat al fenomenului de capilaritate.
Conform teoriei hidrodinamice a sensibilitatii dentinare, aceasta miscare a fluidului
intracanalicular provoaca stimularea nervilor senzitivi pulpari. Miscarea fluidului determina fuga
nucleilor odontoblastelor in canaliculele dentinare. Aceste elemente celulare dislocate mor
curand si dispar prin autoliza. Prin urmare se va evita desicarea dentinei pentru a evita efectul
nociv al acesteia asupra pulpei dentare. Dentina trebuie sa ramana umeda!

30.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. SMEAR-LAYERUL

Smear-layerul este un strat fin de reziduuri care se prezinta sub forma unor aschii de dentina,
cu grosimea de 1y si care rezulta prin actiunea mecanica a unor instrumente abrazive asupra
suprafetei dentinare.
Rolul smear-layer-ului pe suprafata dentinara este acela de a impiedica aderenta
corespunzatoare a materialelor de restaurare la dentina si pastreaza impermeabila dentina.
Este indicata pastrarea smear layer sub forma de microdopuri cu urmatorul rol
-obstrueaza orificiile canaliculelor dentinare
-impiedica patrunderea substantelor iritante si infiltrarea bacteriana spre tesutul pulpar
-limiteaza hidrodinamica fluidelor din canaliculele dentinare ca raspuns la stimuli termici sau
osmotici

31.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. ANESTEZIA

Vasoconstrictorul anestezicului reduce fluxul sanguin pulpar in zona de administrare,
amplificand si prelungind efectul anestezic.
Un anestezic cu lidocaina 2% cu epinefrina 1:100,000 administrat in anestezia plexala sau
tronculara, poate reduce semnificativ fluxul sanguin pulpar pe o perioada scurta de timp.
Anestezia intraligamentara se face cu lidocaina 2% si adaos de epinefrina 1:100.000, fluxul
sanguin pulpar fiind intrerupt complet timp de 30 de minute.
Afectarea ireversibila a pulpei apare mai ales daca prepararea bontului este realizata imediat
dupa anestezia intraligamentara, din cauza acumularii in compartimentul extracelular al pulpei
subiacente a unor cantitati mari de agenti vasoactivi de tipul substantei P.
De aceea, in protezarea dintilor vitali se indica folosirea unui anestezic local fara vasoconstrictor,
sau cu o concentratie de 1:100,000 a epinefrinei.

32.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. AGENTI DE CURATIRE A DENTINEI

Rolul agentilor de curatire:
-reduc numarul microorganismelor de pe suprafata dentinara preparata
-indeparteaza smear layerul care ramane pe suprafata dentinei dupa prepararea bontului
Exemplu de agenti de curatire:
-acizi: acid citric 50% -> risc de inflamatii pulpare
-agenti de chelare: EDTA
Rolul negativ al agentilor de curatare acizi:
-cresc mult permeabilitatea dentinei prin indepartarea smear layer-ului
-largesc canaliculele dentinare
-cresc riscul de penetrare a unor substante iritante prin dentina
Sunt preferati agentii de curatare neacizi ce nu indeparteaza smear layer-ul in totalitate.

33.PROTECTIA BIOLOGIEI PULPARE. SUBSTANTE HEMOSTATICE SI ASTRINGENTE

Substantele hemostatice si astringente se folosesc pentru largirea temporara a santului gingival,
avand si efecte asupra biologiei pulpare. Unele substante hemostatice provoaca leziuni ale
tesuturilor moi orale, si/sau iritatii pulpare. Aceste efecte secundare sunt explicate de pH-ul lor
acid, cuprins intre 1-3. (echivalent cu cel al HCL diluat sau un suc concentrat de lamaie)
Asocierea solutiei cu un fir de retractie nu limiteaza semnificativ efectul nociv al pH-ului sau.
Modul de actiune al clorurii de aluminiu si sulfatul feric:
-se combina cu apa formand acid hidrocloric si acid sulfuric. (po afecta tesuturile orale)
-acidul fosforic dizolva continutul mineral al dintelui si da nastere unui sistem fosfat tampon
care reduce reactia chimica
-actiunea acidului hidrocloric si a celui sulfuric continua pana la diluarea lor.
Substantele hemostatice mai noi, cum sunt tetrahidrozolina si oximetazolina au un pH mai
acceptabil si consecutiv o actiune mai blanda asupra structurilor orale dure si moi.
Solutiile hemostatice cu pH acid trebuie folosite cu prudenta in apropierea plagii dentinare a
bontului. Dentina profunda descoperita poseda o permeabilitate crescuta, ceea ce favorizeaza
patrunderea acestor solutii iritante spre tesutul pulpar.

CAP.12 PREPARAREA DINTILOR IN PROTEZA FIXA

34.INSTRUMENTARUL ROTATIV. INSTRUMENTELE DIAMANTATE

Instrumentele diamantate rotative sunt realizate intr-o gama foarte variata de marimi, forme si
dimensiuni ale granulatiei.
INDICATII:
-slefuirea smaltului
-sectionarea ceramicii
MECANISM DE ACTIUNE: indeparteaza structura dentara prin abrazarea suprafetei. (reduc
structurile dentare de 2-3 ori mai repede decat frezele)
Sunt formate din 1-3 straturi de pulbere de diamant depuse pe suprafata instrumentului.
CLASIFICAREA DUPA DIMENSIUNEA PARTICULELOR:
-extrafine: 15-30ym
-fine: 25-40ym
-medii: 75-125ym
-dure: 100-150 ym
-extradure: 125-180 ym
Pe langa diferite forme si marimi de instrumente diamantate utilizate pentru situatii speciale,
exista si cateva instrumente diamantate care alcatuiesc setul standard:
-instrumente diamantate cilindro-conice cu varful rotunjit
-instrumente diamantate cilindro-conice cu varful plat
-efilate lungi
-efilate scurte
-in forma de roata de moara
Conceptul utilizarii duale instrument diamantat/freza prezentat pentru prima oara de Lustig,
se bazeaza pe folosirea unor instrumente diamantate si a unor freze de aceeasi forma si
marime.

35.INSTRUMENTARUL ROTATIV. FREZELE DIN CARBURA DE TUNGSTEN

Frezele sunt cutere in miniatura, cu lamele taietoare, care reduc structura dura dentara cu
ajutorul muchiilor lamelelor instrumentului.
INDICATII: -realizarea cu exactitate a unor elemente specifice ale preparatiilor
-crearea suprafetelor netede in smalt sau dentina
-realizarea unor zone terminale corecte
-sectionarea coroanelor turnate
Metalul din varful frezei din carbura de tungsten este format prin sinterizare sau alte procedee,
cu ajutorul prafului de carbura de tungsten sau al prafului de cobalt la temperaturi ridicate, in vid
Majoritatea frezelor pentru sectionare sunt facute cu 6 sau 8 lamele, iar cele pentru finisare cu
12, 20 sau 40 de lamele. Marginea taioasa activa a fiecarei lamele este formata prin jonctiune a
doua suprafete: fata si suprafata de asezare.
Unghiul de asezare este unghiul format intre suprafata de asezare si suprafata de taiere, fiind
un factor care afecteaza cantitatea de material depistata langa muchia taietoare a unei freze.
Exista un unghi de asezare optim pentru fiecare diametru al frezei, si cu cat acesta este mai
mare, cu atat trebuie sa fie mai mic unghiul de asezare. Cu cat acest unghi este mai mic, cu atat
este mai eficienta lama taietoare. Cu toate acestea, daca unghiul devine prea mic, suprafata de
asezare se poate freca de suprafata de taiere, generand caldura si ducand la descresterea
eficientei.
Unghiul sub care partea din fata intlneste o linie care se extinde de la muchia taietoare catre
axa frezei, este cunoscut ca unghi de atac. Cu cat unghiul de atac este mai pozitiv, cu atat
devine mai ascutita marginea lamelei si cu ata mai eficienta va deveni actiunea de sectionare.
Un unghi de atac pozitiv are o margine mai slaba, preferandu-se unghiurile de atac fie
negative, fie neutre si cu bazele mai mari, care sunt mai putin eficiente pentru sectionare, dar
datorita volumului lor mai mare, exista o probabilitate mai mica de fractura.
De obicei lamelele sunt dispuse in spirala, separate prin santuri. La unele freze, lamelele sunt
intrerupte de santuri realizate de-a lungul muchiei si sunt descrise ca freze dentate (cu santuri
transversale), fiind mai eficiente decat cele netede.
Setul de instrumente standard include:
-cel putin doua freze cilindro-conice fisura de lungime mare sau standard (utilizate in
special la prepararea dintilor pentru restaurari turnate si ceramice)
-o freza activa la varf
-o freza globulara.
Alte instrumente rotative utilizate destul de frecvent pentru a putea fi incluse in
instrumentatia standard sunt frezele con invers.

36.INSTRUMENTARUL ROTATIV. FREZELE BURGHIU

Frezele-burghiu sunt active numai la varf si pot fi folosite pentru a realiza in dentina orificiile
pentru crampoane, care nu sunt conice si trebuie dispuse paralel.
Diametrul frezelor burghiu poate fi usor mai mic pentru crampoanele autoinfiletante sau cu
putin mai mare decat al crampoanelor care se cimenteaza. Portiunea activa trebuie sa aiba o
lungime de 3-5 mm.
Frezele burghiu trebuie folosite diferit fata de frezele obisnuite. Ele nu actioneaza in smalt si au
tendinta de a derapa atunci cand se incearca crearea unui orificiu pe o suprafata inclinata. De
aceea, se creaza mai intai cu o freza globulara un mic orificiu pilot pe un prag orizontal ingust
pentru a ne asigura ca orificiul va fi facut precis in pozitia dorita.
Frezele burghiu se folosesc montate intr-o piesa de mana cu turatie redusa deoarece nu pot fi
racite in mod adecvat si exista pericolul ruperii in interiorul orificiului. De asemenea, aceasta
freza nu trebuie sa se opreasca din rotatie in interiorul orificiului pentru ca se poate rupe si va fi
aproape imposibil de inlaturat. Daca totusi se blocheaza intr-un canal, se scoate freza din piesa si
se extrage cu ajutorul policelui si aratatorului, producandu-se o presiune mai mica in acest fel.

37.CONCEPTE DE BAZA IN PREPARAREA CAVITATILOR PENTRU INLAY

Preparatiile pentru incrustatii difera in functie de tipul si materialul din care acestea sunt
elaborate.
Principiile de preparare a cavitatilor, formulate de Black, sunt valabile doar pentru incrustatiile
metalice si, in special cele ce se refera la conturul marginal, forma de rezistenta si exereza
dentinei ramolite.
Daca obturatiile se insera in stare plastica in cavitati retentive, incrustatiile se confectioneaza in
laborator si sunt cimentate in cavitatea preparata.
FACTORII DE CARE E INFLUENTATA RETENTIA:
-DIVERGENTA OCLUZALA (5-6* , max 10*) conditie fundamentala pentru indepartarea
machetei de ceara (amprentei) si inserarea restaurarii rigide. Peretii axiali vor forma cu planseul
cavitatii un unghi obtuz. Pierderea retentivitatii este disproportionat de mare cu fiecare grad de
crestere a unghiului de divergenta
-LUNGIMEA PERETILOR CAVITATII: in cavitatile superficiale, divergenta peretilor va fi
minima, iar la cavitatile profunde, divergenta va fi mai mare pt a usura inserarea si adaptarea
incrustatiei in cavitate.
-FRICTIUNEA: se realizeaza intre peretii cavitatii si metal (retentie intracoronara) sau intre
metal si peretii preparatiei (retentie extracoronara). Atat retentia intracoronara, cat si cea
extracoronara, variaza in functie de unghiul de divergenta si suprafata de contact la nivelul
peretilor. Divergenta peretilor trebuie sa fie vizibila cu ochiul liber.
-AXA DE INSERTIE PERPENDICULARA PE PLANSEUL CAVITATII< CARE VA FI PARALEL CU
PLANUL DE OCLUZIE: (la cavitati de clasa 1 si 2) Pragul gingival va avea aceeasi directie si fortele
ocluzale vor fi mai bine absorbite influentand pozitiv retentia si rezistenta
 -BIZOTAREA MARGINALA (35-45*, 0,5-1mm): incrustatia nu trebie sa faca jonctiune cap la
cap cu zona periferica, deoarece exista riscul dizolvarii cimentului in fluidul bucal sau poate duce
la aparitia unei carii secundare.
IMPORTANTA BIZOTARII: Prin bizotare, inchiderea marginala se imbunatateste deoarece
suprapunerea a doua suprafete se face in plan inclinat si marginea subtire de metal poate fi
burnisata, perfectand inchiderea marginala.

38.PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE OCLUZALE

In cazul preparatiilor pentru incrustatiile ocluzale, retentia este direct proportionala cu
adancimea cavitatii si invers proportionala cu unghiul de divergenta.
Daca peretii sunt prea divergenti, inlay-ul poate fi inserat pe axe multiple, dar pentru retentie
optima, este necesar un singur ax de insertie a incrustatiei pe toata lungimea peretilor.
Unghiul muchiei marginale este unghiul format de peretii cavitatii cu suprafata diintelui si este
de obicei de 90-95* si se bizoteaza in unghi de 45*. Bizoul va cuprinde jumatate din grosimea
smaltului.
TEHNICA PREPARARII CAVITATII:
-cu o freza cilindro-conica pe care o aplicam initial la nivelul unei fose de pe suprafata ocluzala
-dupa ce s-a inceput excizia, operatiunea se continua de-a lungul santului central al suprafetei
ocluzale
-se includ apoi in preparare toate santurile existente la nivelul suprafetei ocluzale, realizand o
cavitate cu o adancime de aproximativ 1,5mm si o latime de 1mm, fara a se leza crestele
marginale
-se netezeste peretele pulpar
-se fac extensii moderate la nivelul santurilor vestibulare si orale cu aspect specific de coada
de randunica
-urmeaza bizotarea muchiei marginale si finisarea

39.PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE PROXIMO-OCLUZALE

INDICATII: premolari sau molari cu carii de marime redusa sau obturatii anterioare pe doua
suprafete: meziala si ocluzala sau distala si ocluzala.
Cavitatea ocluzala (de retentie) este realizata aproximativ ca si la cavitatile pentru amalgam.
Retentia este legata de cea mai lunga axa unica de insertie. Peretii axiali vor forma cu planseul
ocluzal un unghi obtuz, asigurand o divergenta de 5-6*. Unghiul format de peretele cavitatii cu
suprafata dintelui este de obicei de 90-95* si se bizoteaza in unghi de 45*. Prepararea cavitatii
de retentie se realizeaza cu o freza cilindr-conica si conturul marginal trebuie sa fie plasat in afara
zonei contactelor ocluzale
Istmul trebuie sa fie destul de ingust, deoarece va fi extins atunci cand se adauga bizoul.
Cavitatea verticala se prepara neretentiva, cu un istm mai redus decat pt obturatiile din
amalgam, extinzand preparatia prozimala spre vestibular si oral pana se desfiinteaza punctul de
contact. Se creaza unghiurile vestibulare si orale pt definitivarea cavitatii, bizotand peretele
pulpar si parapulpar pt o adaptare corecta.
Peretele gingival poate fi conformat in unghi drept cu peretele pulpar sau putin mai inclinat
inspre exterior pt a nu prejudicia forma de rezistenta.
Bizotarea muchiilor peretilor vestibulari si orali se face cu un instrument diamantat in forma de
flacara,ridicand probleme la nivelul peretilor axiali, sub punctul de contact. La nivelul peretelui
gingival se indica bizotatoare de prag gingival.
Pentru a mari retentia unei incrustatii proximo-ocluzale, la nivelul cavitatii de retentie se poate
prepara un cep ocluzal.

40.PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE MOD

ONLAY MOD
-utilizeaza aproape exclusiv retentia intracoronara
Efectul de IC al inlayurilor se explica tipul de retentie utilizat de aceste restaurari intracoronare,
care tinde sa exercite o presiune din centru spre exteriorul dintelui. Aceasta forta este cea mai
mare in cursul verificarii si cimentarii, dar se repeta atunci cand fortele ocluzale se exercita
asupra dintelui.pentru ca restaurarea sa aiba succes, ea trebuie sa fie sustinuta de un miez de
dentina sanatoasa, sau trebuie folosite anumite mijloace de distribuire a fortelor.
Aspectul in forma de ic al inlayurilor creste riscul la fractura daca nu se protejeaza cuspizii
restanti.
PREPARAREA SUPRAFETEI OCLUZALE: incepe cu indepartarea vechilor restaurari, obtinandu-se
la nivelul cuspizilor de sprijin un spatiu fata de antagonisti de 1,5mm , iar la nivelul cuspizilor de
ghidaj 1mm.
-se utilizeaza un instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit si o freza de carbura de
tungsten cilindro-conica
-se incepe cu realizarea santurilor de orientare la nivelul cuspizilor si santurilor principale, cu
o adancime de 1,5mm la nivelul cuspizilor de sprijin si 1,0mm la nivelul cuspizilor de ghidaj.
-se realizeaza santuri de orientare de adancime 1,5mm pe versantele externe ale cuspizilor de
sprijin ce se prelungesc pana la nivelul care va marca ulterior localizarea pragului ocluzal.
PRAGUL OCLUZAL:
-are rolul de a marca zona terminala a preparatiei
-se realizeaza cu o freza cilindro-conica de carbura de tungsten, urmarind zona terminala a
bizoului cuspidului de sprijin
-va avea o latime de 1mm si va fi plasat la 1mm gingival de contactul ocluzal cel mai decliv
-va fi preparat cu bizou sau in chanfrein larg
ISTMUL
-se prepara cu pereti netezi si usor divergenti
-asigura rigiditate, retentie si stabilitate restaurarii metalice
CAVITATILE PROXIMALE
-se prepara desfiintand contactul dintre peretii vestibulari si orali cu dintele adiacent,
evazarea peretilor axiali si exprimarea unghiurilor interne
EVAZAREA:
-se realizeaza dupa terminarea prepararii cavitatilor proximale, cu instrumente diamantate
flacara sau cu dalti drepte pe fetele mezio-vestibulare vizibile
BIZOTAREA:
-se face de-a lungul pragului gingival al ambelor cavitati proximale
-bizoul va fi ingust cu o latime de 0,5-0,7mm
-se va folosi un instrument diamantat flacara
-trecerea dintre bizou si evazare trebuie sa fie neobservabila, fara unghiuri exprimate
ocluzo-proximal
PREPARAREA MOLARULUI INFERIOR este diferita de cea a unui dinte lateral superior. Bizoul
cuspidian si pragul ocluzal fiind realizati pe cuspidul vestibular de sprijin si bizoul lingual inspre
cuspidul de ghidaj poate fi mai larg, deoarece nu este o zona cu valoare estetica
41.PREPARAREA UNEI CAVITATI DE CLASA I PENTRU INCRUSTATII INTEGRAL CERAMICE
Se recomanda inlaturarea oricarei restaurari preexistente sau structuri dentare compromise si
izolarea dintilor preparati este obligatorie.
Se indeparteaza toata dentina afectata colorata, fara cea de pe peretele pulpar, din motive
estetice.
Forma cavitatii trebuie realizata cat mai conservator posibil, dar sa permita insertia noii
restaurari.
CONFIGURATIA PERETELUI PULPAR: poate sa difere in functie de profunzimea prepararii si nu
trebuie sa fie neaparat plan si perpendicular pe axa dintelui. Trebuie preparat astfel incat sa
aigure stabilitate si grosime uniforma restaurarii.
CONFIGURATIA PERETILOR AXIALI: usori divergenti spre ocluzal (> 6-10*), facilitand astfel
insertia si dezinsertia restaurarii in cursul fazei de adaptare.
MARGINILE OCLUZALE FARA BIZOU, SAU CU CHANFERIN: pentru a evita fracturarea la inserare a
marginilor subtiri ale incrustatiei.
Preparatia in chanfrein a marginilor ocluzale imbunatateste suprafata de contact intre
incrustatie-ciment compozit-structura dentara, estetica dentara imbunatatita, risc redus de
fractura, retentie imbunatatita.
UNGHIURI INTERNE ROTUNJITE: preparate cu un instrument diamantat specific cilindro-conic cu
varf plat si unghiuri rotunjite ce prezinta doua tipuri de granulatii diferite („two grid”).
Instrumentul prezinta la varf pe o portiune de 0,5mm o pulbere diamantata cu granulatie fina,
iar in restul portiunii active o pulbere diamantata cu granulatie mare. Astfel se reduce riscul unei
suprapreparatii la nivelul peretelui pulpar, in special daca exista o baza de CIS care este mai putin
rezistent la abraziune.
Avantajele acestui instrument sunt:
-realizarea unui perete pulpar plat
-pereti axiali cu divergenta ideala determinata de conicitatea instrumentului
-unghiuri rotunjite intre peretii axiali si peretele pulpar
-pereti axiali retentivi
-adeziune chimica si retentie mecanica marite
-margine ocluzala precisa pe care se poate prepara un chanfrein.

42.PREPARAREA UNEI CAITATI DE CLASA II PENTRU INCRUSTATII INTEGRAL CERAMICE

ETAPELE PREPARARII CAVITATII OCLUZALE + CAVITATII PROXIMALE:
-initial se indeparteaza daca este cazul restaurarile preexistente
-conturul prepararii include initial santurile,fosele si fosetele atinse de procesul carios, iar
ulterior se va extinde pana la atingerea crestei marginale
-punctul de contact se desfiinteaza cu daltite de smalt, instrumente diamantate conice
ultrafine sau cu freze de finisat din carbura de tungsten.
EXTINDEREA LA NIVELUL ARIEI DE CONTACT poate fi limitata daca forma de preparare clasica ar
conduce la o mutilare suplimentara a dintelui. Pentru finisare se foloseste freza CIP2.
CONFIGURATIA PERETILOR AXIALI: trebuie sa fie usor divergenta pt a facilita insertia restaurarii
fara a aparea fenomenul de frictiune. Muchiile dintre prepararile ocluzale si cele proximale
trebuie rotunjite, iar curbura peretilor vestibulari si orali este aplatizata.
CONFIGURATIA PERETELUI PULPAR: poate fi in forma de V la nivelul fosei centrale pt a obtine o
grosime mai mare a ceramicii. Adancimea preparatiei va fi egala cu 1,5-2,5mm, cu exceptia
zonelor in care exista procese carioase mai profunde. Muchia suprafetei ocluzale se poate
prepara cu chanfrein.
Onlay-ul integral ceramic se poate folosi pe dintii ce prezinta cuspizi fracturati. Prepararea
dintilor in aceste situatii trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici:
-reducerea uniforma cu 1,5-2mm a inaltimii cuspizilor
-zona terminala a prepararii trebuie conformata in chanfrein
-unghiurile prepararilor cuspidiene trebuie sa fie rotunjite pentru a evita propagarea
fracturilor

43.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE. CREAREA FORMEI DE

RETENTIE SI STABILITATE
Rolul santurilor proximale in preparatia pt Coroana Partiala este de a compensa retentia si
stabilitatea pierdute prin neacoperirea fetei vestibulare.
Santurile proximale la dintii frontali trebuie sa fie:
-paralele cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare
-paralele sau usor convergente intre ele (5-6*)
Paralelizarea cu cele 2/3 incizale ale fetei vestibulare ofera urmatoarele avantaje:
-permite plasarea marginilor in zone de acces pentru igenizare
-incercuirea a trei sferturi din circumferinta dintelui
-santurile vor fi mai lungi si ofera mai multa rezistenta decat santurile paralelizate cu axul
lung al dintelui
Rezistenta la tensiune se obtine prin directionarea santului putin spre coltul opus al
dintelui-”efect de zavor”
Santurile proximale la dintii laterali trebuie sa fie: (directie, pozitionare)
-paralele cu axul lung al dintelui
-la unirea treimii vestibulare cu treimea mijlocie
-la dintii cu forma rotunjita in sectiune longitudinala santul va fi in forma de U, forma de
paralelogram indicand santuri de caseta (box like)
Instrumentar necesar prepararii:
-instrumentar diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aprox 0,8mm) granulatie
medie sau mare
-Instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit de dimensiune normala aprox 1,2mm,
granulatie fina
-instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat
-instrument diamanat pentru chanfrein
-instrument diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara, granulatie medie
-freze cilindro-conice sau fisura din carbit tungsten
-freza rotunda de diametru mic din carbit tungsten
-freza burgiu de diametru mic
-freza con invers din carbid-tungsten
-pietre de finisare
-oglinda
-sonda parodontala
-dalti
 44.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE. CREAREA FORMEI DE
REZISTENTA, PREPARAREA PERETILOR AXIALI, ZONA TERMINALA GINGIVALA
a. CREAREA FORMEI DE REZISTENTA
Santurile transversale creaza lacas nervurilor orizontale care asigura rigiditatea coroanei
partiale. Nervurile verticale ofera rezistenta structurilor marginale vestibulare.
b. PREPARAREA PERETILOR AXIALI
Peretii proximali trebuie sa fie paraleli intre ei, dar se admite o convergenta de 5-6*. Prin
conformarea lor, ei trebuie sa imbunatateasca retentia.
c. ZONA TERMINALA GINGIVALA
Se prefera terminatia in chanfrein.
Instrumentar necesar prepararii:
-instrumentar diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aprox 0,8mm) granulatie
medie sau mare
-Instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit de dimensiune normala aprox 1,2mm,
granulatie fina
-instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat
-instrument diamanat pentru chanfrein
-instrument diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara, granulatie medie
-freze cilindro-conice sau fisura din carbit tungsten
-freza rotunda de diametru mic din carbit tungsten
-freza burgiu de diametru mic
-freza con invers din carbid-tungsten
-pietre de finisare
-oglinda
-sonda parodontala
-dalti

45.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE. INSTRUMENTARUL NECESAR

Instrumentar necesar prepararii:
-instrumentar diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aprox 0,8mm) granulatie
medie sau mare
-Instrument diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit de dimensiune normala aprox 1,2mm,
granulatie fina
-instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat
-instrument diamanat pentru chanfrein
-instrument diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara, granulatie medie
-freze cilindro-conice sau fisura din carbit tungsten
-freza rotunda de diametru mic din carbit tungsten
-freza burgiu de diametru mic
-freza con invers din carbid-tungsten
-pietre de finisare

46.PREPARAREA UNUI PREMOLAR MAXILAR PENTRU O COROANA PARTIALA 4/5

Inainte de inceperea preparatiei, este utila marcarea cu un creion a marginii prepararii pe dinte,
pt a avea un reper in timpul diferitelor etape.
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI OCLUZALE se incepe cu realizarea santurilor de
orientare la o adancime de 1,5mm la nivelul cuspidului palatinal si de 1mm la nivelul santului
mezio-distal si al cuspidului vestibular. Se urmeaza profunzimea santurilor de orientare folosind
instrumente cilindro-conice cu varf rotunjit. Urmeaza conformarea bizoului extern al cuspidului
palatinal. La finalizare, marimea spatiului interocluzal este evaluat in pozitie de IM, dar si in
celelalte miscari ale mandibulei.
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINALE debuteaza cu plasarea santurilor de orientare in centrul
suprafetei orale si in unghiurile mezio-orale si disto-orale. Ele trebuie sa fie paralele cu axul lung
al dintelui si nu vor depasi jumatate din grosimea instrumentului diamantat folosit. Daca axa de
insertie va fi inclinata spre vestibular se reduce retentia sau metalul va fi expus excesiv. Structura
dentara restanta intre santurile de orientare se indeparteaza utilizand un instrument diamantat
in chanfrein, prelungind prepararea cat mai mult pe fetele proximale fara a leza dintii vecini.
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETELOR PROXIMALE urmareste desfiintarea zonei de
contact cu dintii vecini, cu un instrument diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat sau
o dalta dreapta Black. Dupa ce s'a obtinut acces, deretentivizarea si paralelizarea peretilor se
realizeaza cu suprafetele axiale ale unui instrument diamantat pentru chanfrein. Zona terminala
gingivala trebuie sa fie in continuarea acelei de pe fata palatinala avand aceeasi conformatie.
PREPARAREA SANTURILOR PROXIMALE se face cu freze din carbid-tungsten cilindro-conice cu
varf plat. Se schiteaza santul la o adancime de 1mm dupa un contur trasat in prealabil. Freza se
tine paralel cu axa de insertie. Paralelizarea celui de al doilea sant poate fi usurata prin fixarea cu
ceara a unei tije in santul preparat.
PREPARAREA SANTULUI ORIZONTAL, pe suprafata ocluzala, se face cu freza cilindro-conica cu
varf plat. Santurile se plaseaza pe versantul palatinal al cuspidului vestibular si uneste cele doua
santuri proximale. Grosimea metalului de la nivelul santului transversal rigidizeaza coroana
partiala si protejeaza marginile subtiri. Forma santului este de treapta.
CREAREA UNUI BIZOU TERMINAL (0,5mm) de-a lungul zonei vestibulo-ocluzale se realizeaza cu
ajutorul unui instrument diamantat in forma de flacara sau al unei pietre montate cu granulatie
fina. Bizoul se va prelungi mezial si distal pierzandu-se in peretii vestibulari ai santului, rotujindu-
se si unghiurle cuspidiene meziale si distale.

47.PREPARAREA UNUI MOLAR MANDIBULAR PENTRU O COROANA PARTIALA 4/5

SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI OCLUZALE: se reproduce morfologia naturala,
asigurand un spatiu interocluzal de 1,5-2mm la nivelul cuspidului de sprijin (vestibular) si 1-1,5
mm la nivelul cuspidului lingual. Se slefuieste un plan inclinat (bizou larg) pe versantul extern al
cuspidului de sprijin. La terminatia bizoului se prepara pe fata vestibulara un prag ocluzal cu o
largime de 1mm si la 1mm de contactul ocluzal cel mai coborat. (similar cu onlayul MOD)
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINALE se face dupa tehnica descrisa la suprafata palatinala a
premolarului superior: debuteaza cu plasarea santurilor de orientare in centrul suprafetei orale
si in unghiurile meio-orale si disto-orale. Ele trebuie sa fie paralele cu axul lung al dintelui si nu
vor depasi jumatate din grosimea instrumentului diamantat folosit. Daca axa de insertie va fi
inclinata spre vestibular se reduce retentia sau metalul va fi expus excesiv. Structura dentara
restanta intre santurile de orientare se indeparteaza utilizand un instrument diamantat in
chanfrein, prelungind prepararea cat mai mult pe fetele proximale fara a leza dintii vecini.
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETELOR PROXIMALE incepe cu desfiintarea zonei de
contact interdentar care se face cu un instrument diamantat in forma de flacara. Dupa crearea
accesului, slefuirea reductionala se continua cu un instrument diamantat in chanfrein. Finisarea
peretilor si a zonei terminale se face cu o freza chanfrein din carbid-tungsten.
PREPARAREA SANTURILOR PROXIMALE se face cu freze cilindro-conice cu varf plat. Primul
sant este cel distal. Muchia formata cu peretele vestibular se finiseaza cu instrumentul diamantat
efilat sau cu dalti de smalt Black.
 PREPARAREA PRAGULUI OCLUZAL: dupa ce se slefuieste bizoul larg pe versantul extern al
cuspidului de sprijin, se prepara la terminatia bizoului un prag ocluzal cu o largime de 1mm si la
1mm de contactul ocluzal cel mai coborat. Pragul indeplineste functia santului orizontal descris
la premolarul superior.
CREAREA BIZOULUI TERMINAL cu o largime de 0,5mm la nivelul pragului ocluzal. Marginile
meziale si distale ale bizoului trebuie sa fie rotunjite si pierdute.

48.VARIANTE ALE COROANELOR PARTIALE PE DINTII POSTERIORI

(7/8, 4/5 INVERSA, 1/2)
COROANA PARTIALA 7/8
este indicata atunci cand cuspidul distal trebuie acoperit. Cuspidul mezio-vestibular ramane
neatins. Marginea disto-vestibulara a coroanei se extinde putin mezial de mijlocul fetei
vestibulare. Este mai rezistenta decat coroana 4/5, fiind incluse mai multe tesuturi dentare.
Prepararea dintelui se face fara dificultate, accesul pentru finisare si igenizare este usurat. Se
indica si ca element de agregare.
COROANA 4/5 INVERSA
este indicata la molarii inferiori inclinati lingual. Suprafata linguala va fi libera, iar suprafata
vestibulara acoperita, exigentele estetice fiind minime. Se prepara santuri in jumatatea linguala
a suprafetei proximale. Santul transversal se prepara pe versantul vestibular al cuspidului
lingual.
COROANA PROXIMALA 1/2
este indicata ca si element de agregare la molarii inferiori inclinati mezial, in conditiile unei
igiene perfecte si incidenta scazuta a cariilor proximale. Suprafata meziala a dintelui va fi
paralelizata cu stalpul mezial al protezei fixe. Se prepara santuri pe fetele vestibulare si orale,
paralele cu stalpul mezial, fiind unite cu santul ocluzal
pentru retentia coroanei 4/5, santurile proximale pot fi inlocuite cu casete proximale care
asigura o retentie mai buna. Se indica la molarii superiori scurti sau in cazul agregarii unor
proteze fixe de intindere mare, ori in caz de carii sau restaurari proximale.

49.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA 3/4

SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI PALATINALE SUPRACINGULARE se realizeaza cu o
piatra roata de moara de diametru mic sau cu un instrument diamantat in forma de minge de
rugby. Se urmareste obtinerea unui spatiu interocluzal in jur de 1mm. La canin slefuirea se face
in doua planuri cu pastrarea unei muchii longitudinale mediane. La incisivi suprafata este
concava.
PREPARAREA MARGINII INCIZALE se face slefuind o suprafata inclinata spre oral. Slefuirea
reductionala se face cu o piatra diamantata in forma de roata de moara de dimensiuni mici.
Bizoul va fi paralel cu marginile incizale si formeaza un unghi de 45* cu axul lung al dintelui. Prin
conformarea bizoului se asigura retentia metalului (1mm) si protectie pentru marginea incizala
SLEFUIREA SUPRAFETEI PALATINE AXIALE se reslizeaza intr-o directie paralela cu cele 2/3
incizale ale fetei vestibulare. Zona terminala va fi in chanfrein sau muchie de cutit.
SUPRAFETELE PROXIMALE se prepara mai intai cu instrumente diamantate in forma de
flacara, scurte si subtiri in directie orovestibulara pana la punctul de contact. Desfiintarea
contactului cu dintii vecini se face cu dalti de smalt pentru a nu crea un spatiu prea mare si
inestetic. Prin desfiintarea zonei de contact interdentar se creeaza acces pentru instrumentul
diamantat efilat sau chanfrein cu care se realizeaza deretentivizarea, paralelizarea peretilor si
prepararea zonei terminale.
 PREPARAREA SANTURILOR PROXIMALE se face cu o freza cilindro-conica cu varf plat.
Santurile vor fi plasate cat mai vestibular, fara sa se submineze stratul de smalt. Santurile nu
trebuie sa se extinda pana in zona terminala a prepararii proximale. Initial se separa santul
mezial, apoi cel distal, cat mai paralel cu primul
SANTUL TRANSVERSAL va uni cele doua santuri proximale. El are o forma de treapta bine
delimitata, pe pana slefuita a suprafetei palatinale. Se recomanda amplasarea lui in apropierea
zonei de contact ocluzal cu dintii antagonisti. Pentru preparare se pot folosi freze cilindro-conice,
pietre lenticulare sau tronconice. Adancimea santului este de 0,5-0,8 mm. Muchia formata intre
marginea incizala si peretele vertical al santului trebuie rotunjita. In santul orizontal va fi
adaptata o nervura metalica care va conferi rigiditate si rezistenta coroanei patriale si va intari
marginile metalice subtiri.
BIZOUL TERMINAL se va gasi la nivelul zonei terminale vestibulo-incizale si va avea o largime
de 0,5mm, fiind in unghi drept fata de axa de insertie. La dintii frontali bizoul extern se poate
slefui numai pe versantul distal al caninului.
INDICATII:
-coroana clinica robusta de lungime medie sau mai lunga
-suprafata vestibulara intacta care nu necesita modificarea conturului si care este sustinuta de
tesuturi dure sanatoase
-sa nu existe discrepanta intre orientarea axiala a dintelui si axa de insertie propusa a protezei
partiale fixe
CONTRAINDICATII: -dinti scurti
-dinti devitali
-index crescut de carii
-distructii coronare extensive
-neconcordanta intre alinierea dintelui si axa de insertie a p.p fixe
-carii cervicale
-dinti globulosi
-dinti subtiri

AVANTAJE: -conservarea structurii dentare

-acces usor la margini pentru finisare si igenizare
-implicare gingivala mai redusa decat la coroanele de invelis
-refulare mai usoara a cimentului si adaptare buna
-verificare usoara a adaptarii
-posibilitate de testare electrica a vitalitatii dintilor

DEZAVANTAJE: -usor mai putin retentiva decat coroana turnata

-adaptare limitata a axei de insertie
-o anumita expunere la vedere a metalului
-neindicata pe dintii devitali
-retentivitate mai slaba decat a coroanelor de invelis

50.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE TURNATE DIN ALIAJE

Coroanele de invelis turnate sunt cele mai comune restaurari protetice unitare indicate pentru
dintii laterali, fiind si cele mai des folosite elemente de agregare in protezarile din zona de sprijin.
SLEFUIREA REDUCTIONALA A SUPRAFETEI OCLUZALE
-trebuie sa se faca uniform, urmarind reperele anatomice, cuspizii si santurile intercuspidiene
- slefuirea aplatizata – nu conserva TDD, reduce retentivitatea bontului prin scurtarea peretilor si
prezinta riscul lezarii unui corn pulpar
-marimea spatiului interocluzal trebuie sa fie mai mare in dreptul cuspizilor de sprijin (1,5-2mm),
decat la nivelul cuspizilor de ghidaj (1-1,5mm)
-deoarece dupa cimentare intre bont si supraf interna a coroanei poate sa apara o distantare fata
de situatia de pe modelul de lucru, ceea ce impune o slefuire selectiva, se recomanda ca din
cuspidul de sprijin sa se slefuiasca 2mm si din cel de ghidaj 1,5mm.
-pt a asigura o slefuire uniforma tat la nivelul cuspizilor cat si a santurilor intercuspidiene, cu un
instrument diamantat cilindro-conic cu vf rotunjit se traseaza santuri de orentare care
marcheaza profunzimea prepararii.
SLEFUIREA FETELOR VESTIBULARA SI ORALA
-se realiza santuri de orientare
-cu un instrument diamantat de marime si forma adecvata se unesc fundurile de sant prin
slefuirea peretilor despartitori
-se alege forma de prep: CHANFREIN sau tangential
SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE
-urmareste desfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini
-asigurarea de spatiu necesar pt refacerea contactelor interdentare
-pt desfintarea ariei de contact se foloseste un instrument diamantat in forma de falacara,
subtire si scurt
-prin executarea corecta si controlata a miscarilor trebuie evitata lezarea dintelui adiacent
SLEFUIREA LA NIVELUL ZONEI TERMINALE
-in cazul prepararii in chanfrein aceasta faza este inutila deoarece cu freza chanfrein de rotunjit
muchile, s-a finisat si zona terminala a bontului
-la bonturil preparate fara prag se definitiveaza zona terminala prin slefuirea crestelor de smalt
asigurand o adaptare subgingival
-slefuirea se face cu instrumentul diamantat in forma de flacara
-miscarea se face uniform
ELEMENTE SUPLIMENTARE DE RETENTIE:
-santuri si casete pe supraf ocluzala si pe cele proximale, necesare pt imbunatatirea retentiei si
stabilitatii coroanei de invelis
FINISAREA FINALA
-finisarea finala se face cu instrumente abrazive cu granulatie foarte fina si cu discuri de hartie
sub jet de apa
-nu se pune problema lustruirii bontului
AVANTAJE: -rezistenta
-calitati retentive mari
-de obicei se obtine usor forma adecvata de rezistenta
-optiunea de a modifica forma si ocluzia

DEZAVANTAJE: -indepartarea unei mari cantitati din structura dintelui

-efecte adverse asupra tesuturilor campului protetic
-testarea vitalitatii nu este posibila
-vizibilitatea metalului

INDICATII: -distrugeri extensive datorita cariilor sau traumatismelor

-dinti tratati endodontic
-restaurare existenta
 -necesitatea unei retentii si rezistente maxime
-asigurarea contururilor pentru aplicarea unei proteze mobilizabile
-alte conturari ale suprafetelor axiale (corectii minore ale malpozitiilor)
-corectia planului de ocluzie

CONTRAINDICATII: -in situatiile cand se poate realiza o coroana partiala

-estetice

51.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO-CERAMICE IN ZONA

FRONTALA
-suprafetele vestibulare in zonele vizibile se reduc uniform, cu cel putin 1,5 mm pt a asigura
spatiu scheletului metalic rigid si cel putin 1 mm pt ceramica
-din spatiul de 1 mm rezervat ceramicii 0,2-0,3 mm va reprezenta opacul cu care se mascheaza
metalul, iar restul masa de baza si incizal pt a da o anumita profunzime culorii
Marginea incizala a dintelui se reduce cu minimum 2 mm pt a putea conforma ceramica subtire,
translucida cu aspect natural
SLEFUIREA MARGINII INCIZALE
-pt o slefuire uniforma se indica realizarea unor santuri de orientare cu ajutorul unor
instrumente diamantate calibrate cilindro-conice cu varf plat
-la niv marginilor incizale se fac incizuri in profunzime de 2 mm
-instrumentul diamantat trebuie sa fie paralel cu marginea incizala
-la nivelul suprafetei vestibulare, santurile vor fi dispuse in 2 planuri avand o adancime de:
*1,2 mm in jumatatea de colet
*1,5 mm in jum incizala
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE
-se va realiza in 2 planuri: cervical si incizal, urmarind conturul natural al dintelui
Planul cervical va determina axa de insertie a restaurarii finalizate
Planul incizal asigura spatiul necesar pt ceramica
-acest tip de slefuire reductionala se mai numeste biofunctionala!!! Si asigura convexitate incizo
gingival si M-D
-initial se slefuieste portiunea incizala a fetei vestibulare, urmarind desfiintarea santurilor de
orientare prin reducerea structurilor restante intre acestea cu instumentele diamantate cilindro
conice cu varf plat
Cand dintele este preparat pt a i se aplica o coroana mixta, suprafata vestibulara trebuie redusa
in 2 planuri unul aproape paralel cu axa de insertie si altul paralel cu cele 2/3 incizale ale
suprafetei vestibulare ale dintelui
SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE
-se face cu instrumente diamantate efilate, subtiri, montate in turbina
-instrumentarul este plasat la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent
-slefuirea reductionala se face pana in apropierea varfului papilei interdentare
-in cursul dententivizarii se urmaresc principiile biomecanice de asigurare a retentiei prin
convergenta de 6 grade a celor 2 suprafete proximale
SLEFUIREA FETEI PALATINALE
Suprafata palatinala supracingulara se slefuieste cu o piatra mica de moara sau cu un instrument
diamant in forma de minge de rugby
-daca supra orala a CMMC va fi metalica este suficienta o reducere de 0,5mm la acest nivel
-in cazul in care CMMC va prezenta la acest nivel si material ceramic se indica o reducere orala
de 1-1,2 mm
Suprafata palatinala SUBcingulara va fi conformata ca un perete axial deretentivizat care
realizeaza o convergenta de 6-10 cu portiunea gingivala a fetei vestibulare
-se asigura astfel conditii de retentie pt coroana
-terminatia este in CHANFREIN (ca pt coroane turnate!!!) care se prelungeste in jumatatea orala
a fetei proximale
PRAGUL GINGIVAL
-nu este uniform ca la coroanele de invelis
-la nivelul fetei vestibulare va avea o latime mai mare pt a asigura rezistenta componentei
metalo ceramice
-pragul vestibular va fi prelungit la nivelul suprafetei proximale pe o distanta impusa de
considerentele estetice
-prin conformarea diferentiala a formei si latimii pragului pe supraf proximale axiale din
dreptul intalnirii celor 3 tipuri de prep => o ARIPIOARA proximala care va trebui conformata
paralel cu supraf gingivala a fetei vestibulare
Pragul gingival in zona vestibulara se poate conforma in:
-prag cu bizou
-prag inclinat
-prag drept de 90
-chanfrein
PRAGUL CU BIZOU este terminatia cervicala care asigura cea mai buna inchidere marginala a
unei restaurari metalo-ceramice. Colereta metalica care se adapteaza la prag asigura cea mai
buna stabilitate marginala in cursul arderii ceramicii
PRAGUL INCLINAT
-urmareste suprimarea coreletei metalice inestetice
-mentine o margine metalica cu ajutorul careia sa se previna contractia portelanului in cursul
sinterizarii
-prepararea se face cu instrumente de mana
PRAGUL DREPT se confectioneaza prin diferite tehnici care urmaresc imbunatatirea esteticului
prin jonctiunea cap la cap a ceramicii cu pragul gingival al bontului. Marginea metalicase intinde
pana la prag
CHANFREINUL este indicat pentru:
-dinti cu coroana clinica lunga
-zona furcatilor pt a preveni pulpectomizarea lor
In faza actuala a dezvoltarii metalo-ceramicii se pare ca nu se poate renunta la colereta metalica.

52.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO-CERAMICE IN ZONA

LATERALA
SLEFUIREA SUPRAFETEI OCLUZALE
-se incepe cu realizarea santurilor de orientare cu un instrument diamantat cilindro conic cu varf
rotunjit
-in zonele care vor fi placate cu ceramica reducerea suprafetei ocluzale va fi de 1,5-2 mm
-reducerea se realizeaza dupa planuri bine definite care sa reproduca morfologia ocluzala
generala
-bizoul de la nivelul cuspidului de sprijin asigura o grosime corespunzatoare materialului de
restaurare pe pantele externe ale cuspizilor palatinali maxilari si ale cuspidului vestibular
mandibular
-adancimea santurilor de orientare realizate la acest nivel va fi:
*1,5 mm pt restaurare metalica
*2 mm daca metalul va fi placat cu ceramica
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE
-se va face in 2 planuri, urmarindu-se conturul natural al dintelui
-acest tip de slefuire reductionala se numeste biofunctionala, asigurand convexitata O-G si M-D
-pentru a asigura o slefuire uniforma, s e recomanda realizarea unor santuri de orientare dispuse
in 2 planuri avand adancime de: *1,2 mm in jum gingivala
*1,5 in jumatatea ocluzala
-se netezesc suprafetele cu ajutorul unei freze cilindro conice din carbid de tugsten
SLEFUIREA FETELOR PROXIMALE
-se face cu instrumente diamantate efilare, subtiri, la turbina
-diametrul lor redus permite reducerea proximala fara riscul lezarii dintilor vecini
-instumentul este plasat la 1-1,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent si printr o
miscare V-O se efectuaza separarea fara a realiz o convergenta exagerata
SLEFUIREA FETEI ORALE
-se face cu un instument diamantat pt CHANFREIN
-se realizeaza pe peretii orali cat si in jumatatea orala a suprafetelor proximale pt a obtine o zona
terminala in chanfrein acolo unde nu va fi placat cu portelan
-zona terminala si suprafetele axiale sunt finisate cu o freza de finisat din carbura pt chanfrein
-etapa finala: rotunjirea muchilor si definitivara pragului gingival

INDICATII -daca este contraindicara coroana integral ceramica

-element de agragare
-estetice
CONTRAUNDICATII -camera pulpara voluminoasa
-perete vestib intact
AVANTAJE -aspect estetic sup fata de restaurarile turnare metalice
DEZAVANTAJE
-indepartarea unei cantitati importante din structura dintelui
-risc de lezare gingivala
-risc de fracutra (fragila ceramica)
-alegerea culorii fiind dificila
-pret de cost ridicat
-dificulate de a obtine o ocluzie exacta datorita la ceramica glazurata

53.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO-POLIMERICE

Coroanele mixte metalo-polimerice au urmatoarele componente:
-schelet metalic (asigura rezistenta la solicitarile mecanice)
-suprafete de conectare pentru intermediarii protezei fixe, retentie si protectie pentru
compozit sau acrilat
-componente estetice confectionate din compozit
INDICATII: -zonele cu maxima vizibilitate
-fetele vestibulare ale dintilor frontali
-fetele vestibulare la dintii laterali superiori si partial la dintii laterali inferiori
Este contraindicata folosirea polimerilor pe suprafata ocluzala din cauza caracteristicilor de
elasticitate, duritate si rezistenta mai scazute la uzura mecanica.
Acrilatul cu polimerizare reticulata e preferat celui cu polimerizare liniara.
In prepararea bontului, critice pentru estetica si parodontiu sunt fata vestibulara si zona de colet.
SLEFUIREA SUPRAFETEI VESTIBULARE se face in doua planuri, biofunctional. Trebuie sa se
asigure un spatiu uniform de 2 mm: pentru metal 0,30-0,40mm, pentru acrilat 1,50.
IN ZONA DE COLET trebuie sa se asigure un prag vestibular care sa aiba o latime minima de
0,8mm, preferabil 1-1,5mm. Pragul gingival va forma cu peretele axial un unghi axial si va fi
infundat subgingival 0,25-0,50mm. Pentru obtinerea efectului estetic, colereta metalica va fi
mascata subgingival si in nici un caz nu va fi acoperita cu acrilat sau compozit. La nivelul coleretei
se creaza un prag, in metal, pe care se sprijina placajul din acrilat sau compozit, demarcand cele
doua materiale.
Pragul vestibular se continua pe jumatatile vestibulare ale fetelor proximale. Aripioara
proximala ce se formeaza, fara rol in retentie, se va orienta in planul de insertie al suprafetei
vestibulare gingivale.
Slefuirea fetei orale se va face cu un instrument diamantat pentru chanfrein, cu care se
sculpteaza un sant adanc de 1,25 mm. Santul se va intinde de la marginea incizala pana la
creasta gingiei libere, fundul lui fiind paralel cu conturul fetei vestibulare. La nivelul marginii
incizale se taie o incizura cu adancime de 1,75mm. Se slefuieste reductional initial jumatate din
suprafete, cealalta jumatate fiind folosita ca termen de comparatie pentru profunzimea
prepararii si punct de referinta pentru contur.

54.PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS CERAMICE

Coroanele de invelis ceramice mai sunt cunoscute si sub nmele de coroane jacket ceramice (a nu
se confunda cu coroanele integral ceramice)
Jacketul ceramic (ars pe folie de platina)sunt cele mai reusite restaurari protetice din punc de
vedere estetic. Tehnologia clasica de confectionare consta in arderea ceramicii pe folie de platina
adaptata pe un model turnat al dintelui preparat, care se va indeparta la final.
Indicatiile si contraindicatiile, precum si particularitatile de preparare a bontului se stabilesc pe
baza examenului odontal, parodontal si ocluzal.
EXAMENUL ODONTAL
-determinarea vitalitatii pulpei si a gradului de afectare coronara este primul obiectiv.
Aprecierea intinderii leziunii coronare in suprafata si profunzime, cantitatea si calitatea
tesuturilor restante, influenteaza viitoarea stabilitate si retentie a coroanei ceramice.
-precizarea etiologiei leziunii coronare are importanta pentru decelarea parafunctiilor
-masurarea dimensiunilor coronare in zona incizala si a coletului(pt indicatii si conformarea
pragului)
-examenul radiografic ofera relatii cu privire la marimea camerei pulpare, grosimea peretilor,
raportul cu procesul lezional
-pozitia dintelui in arcada are importanta pentru aspectul estetic al viitoarei coroane
EXAMENUL PARODONTAL
-Parodontiul marginal de invelis trebuie sa fie sanatos, sa nu prezinte semne de inflamatie
-Examinarea liniei surasului are importanta pentru plasarea marginilor coroanei. Daca gingia nu e
vizibila si pacientul nu este prez exigent, marginile vor fi plasate supragingival
-Examinarea contururilor gingivale este obligatorie pt a interveni chirurgical in caz de contururi
incompatibile cu aspectul estetic
EXAMENUL RADIOGRAFIC ofera relatii asupra starii parodontiului de sustinere, a raportului
dintre jonctiunea smalt-cement si a dispozitiei varfului septurilor osoase interdentare, forma
radacinii.
EXAMENUL OCLUZAL este obligatoriu in pozitiile centrice si excentrice. O ocluzie adanca
acoperita contraindica coroana de invelis ceramica, preferandu-se o CMMC.
Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune a slefuirii suprafetelor coronare:
1.SLEFUIREA MARGINII INCIZALE
-asigurarea unei grosimi adecvate a marginii incizale a coroanei avand rol mecanic si estetic
-asigurarea unui spatiu necesar pt miscarile de protruzie
-crearea unui plan inclinat palatinal la I Su si vestib la I Inf
-crearea unor santuri de orientare care usureaza fazele prepararii
2.SLEFUIREA FETEI VESTIBULARE
-prep pragului gingival
-derentivizarea suprafetei vestibulare
-asig unei grosimi uniforme de 1 mm pt coroana de invelis ceramica
Se face in 2 planuri:
-incizal – paralel cu conturul original al dintelui
-cervical – paralel cu axa de insertie propusa
3.SLEFUIREA FETEI ORALE
-slefuirea surpafetei palatinale supracingulare are ca scop asigurarea unui spatiu neceasar pt
confectionarea coroanei, sa aiba grosimea necesara dar sa permita in acelasi timp ghidajul
anterior si miscarile de lateralitate (grosime=1mm)
- se folosesc pietre sub forma de roata de moara sau un instrumentar diamantat in forma de
minge de rugby
4.DEFINITIVAREA PRAGULUI GINGIVAL
-corona de invelis ceramica trebuie sa se sprijine pe un prag circular, care formeaza cu peretii
axiali un unghi de 90
- pragul va fi paralel cu varful crestei gingiei libere
- latimea pragului este de 1 mm
Bontul= o miniatura a dintelui !!!
Particularitatile prepararii pentru coroane de invelis ceramice realizate prin tehnici alternative:
-diferentele de baza intre prepararile dintilor pt coroanele de invelis ceramice realizate prin
tehnici alternative (ceramica turnata, presata) fata de cele realizate clasic prin ardere pe folie
cerata, constau in necesitatea unei reducei mai accentuate a suprafetelor axiale (datorita
necesitatii unei grosimi mai mari a materialului din care se confectioneaza coroana) si a unui
prag cu unghiuri interne rotunjite
-tranzitia de la prag la peretele axial al prepararii trebuie sa semene cu un chanfrein larg

55.PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE. FAZELE CLINICE ALE PREPARARII

CANALELOR RADICULARE PENTRU DISPOZITIVE RADICULARE
Tratamentul protetic este conditionat de integritatea anatomica a radacinii, tratamentul
endodontal corect-verificat radiografic, posibilitatea permeabilizarii canalului si parodontiul
marginal sanatos. Dispozitivul radicular trebuie sa asigure retentie si protectie.
Lungimea dispozitivului radicular este 2/3 din lungimea canalului, sa fie cel putin egala cu
inaltimea viitoarei coroane, si canalul ramane obturat cel putin 3-5mm pana la apex.
Convergenta apicala a peretilor canalului trebuie sa fie minima. O convergenta de 5-6* nu
influenteaza sensibil retentia.
Grosimea dispozitivului e maxim 1/3 din diametrul radacinii. Peretii dentinari ai canalului au o
grosime de minim 1mm.
Se recomanda sa fie largit canalul radicular numai atat cat este necesar pentru a da posibilitatea
dispozitivului radicular sa se adapteze si sa asigure rezistenta si retentie.
Canalul radicular va fi centrat, reproducand conturul coletului. Se vor evita terminatii subtiri
care constituie zone de concentrare de stress.
Se recomanda sa se efectueze prima data obturatia de canal si apoi sa se prepare canalul in
vederea inserarii dispozitivului radicular pentru a asigura inchiderea canalelor laterale.
INSTRUMENTAR NECESAR DEZOBTURARII: -acele de canal Kerr
-pilele de canal
-ca material ajutator solventii materialului din care s-a
facut obturatia de canal
-freze globulare cu tija lunga

56.PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE. DISPOZITIVE PREFABRICATE

INDICATIILE DISPOZITIVELOR RADICULARE PREFABRICATE:
-in cazurile cand morfologia canalului este excentrica
-la dintii cu coroane foarte distruse
Dispozitivele radiculare active (sau infiletate) sunt cele care sunt mentinute in primul rand de
catre filetele de la suprafata, si implica dentina din punct de vedere mecanic.sunt mult mai
retentive decat cele pasive, iar cele cu pereti paraleli sunt mai retentive decat cele conice. DR
active se bazeaza pe filete care se angajeaza in dentina si creaza stres mai mar in timpul inserarii
si al solicitarii.
Dispozitivele radiculare pasive sunt acelea care nu vin in contact cu peretele canalului, dar se
sprijina pe ciment pentru retentie.
MATERIALE DIN CARE SE CONFECTIONEAZA: -otel inoxidabil
-titan si aliajele sale
-platina-aur-paladiu
-aliaje cu continut de crom
-alama sau bronzuri de aluminiu (coroziune)
-rasina epoxidica
-fibra de carbon
TIPURILE DE BAZA DE DISPOZITIVE RADICULARE PREFABRICATE
1.DISPOZITIVELE CONVERGENTE NETEDE SI CIMENTATE sunt confectionate din aliaje nobile,
cobalt-crom si otel inoxidabil, de grosimi diferite (0,50-1,40mm). Realizeaza retentia cea mai
redusa. Pot exercita actiune de ic in timpul fortei ocluzale.
2.DISPOZITIVELE PARALELE SI CIMENTATE pot avea suprafete netede sau striate si se
cimenteaza in canale preparate mai largi decat diametrul dispozitivului.
3.DISPOZITIVELE CONVERGENTE AUTOINFILETANTE se aseamana cu un surub cu suprafetele
convergente spre varf care-si taie singur filete in dentina, fiind foarte retentive, insa stresul
produs este mare si pot fisura sau fractura radacina. Dispozitivele mai scurte au grad mai mare
de convergenta si efect de ic mai pronuntat, reprezentand cel mai mare potential de abuz.
4.DISPOZITIVE PARALELE SI FILETATE sunt cele mai retentive si stresul la adaptare este minim.
Suprafetele dispozitivului sunt paralele si sarcinile functionale sunt distribuite mai bine. Se indica
in situatiile clinice cand este necesara o retentie mai mare.
5.DISPOZITIVELE RADICULARE CONSOLIDATE CU RASINA COMPOZITA implica folosirea
materialelor si tehnicilor adezive pentru consolidarea intraradiculara a radacinilor cu pereti
subtiri. Rasina compozita mareste grosimea radacinii, dupa care urmeaza cimentarea cu ajutorul
unui ciment compozit in spatiul canalar nou refacut.
6.CRAMPOANELE cimentate mentinute prin frictiune sau autoinfiletare, se indica pentru
restaurari ale dintilor cu tratament endodontal atunci cand exista obstacole pe canalul radicular
care nu pot fi indepartate, atunci cand este necesara retentie suplimentara sau rezistenta la
rotatie, sau cand morfologia radiculara nu permite prepararea unui canal adecvat. In jurul
crampoanelor trebuie sa ramana o zona dentinara de 1mm pentru a preveni aparitia fisurilor si
fracturilor dentinare.
7.DISPOZITIVUL CORONAR asigura forma de retentie si rezistenta pentru restaurarea finala. In
cazul dispozitivelor prefabricate, dispozitivul coronar al acestora este conformat din amalgam de
argint, rasini compozite sau ciment ionomer de sticla. Deasemenea, prezinta la extremitatea
coronara diverse sisteme retentive, la care se mai pot adauga retentivitati in tesuturile restante
sau crampoane in dentina.

57.PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE. DISPOZITIVE CORONO-

RADICULARE TURNATE
Restaurarea unui dinte cu tratament endodontal se poate realiza prin adaptarea unei coroane de
invelis pe un dispozitiv corono-radicular turnat. Indicatiile se refera atat la dintii monoradiculari
cat si la pluriradiculari, cele mai bune rezultate obtinandu-se la dintii cu canale ovoidale sau largi
care pot fi amprentate cu usurinta si dispozitivul radicular turnat este puternic.
PREGATIREA DINTELUI:
-peretii axiali sunt slefuiti cu un instrument diamantat efilat cu varf rotunjit
-urmeaza exereza cu o freza globulara a tesuturilor cariate si indepartarea vechilor restaurari
-nu se face amputare coronara
-se indeparteaza doar peretii subtiri si tesuturile subminate
-apoi se prepara canalul radicular
-dupa conformarea canalului, cu o freza cilindro-conica din carbid-tungsten se creaza un lacas in
zona in care peretele dentinar este cel mai gros (1mm adancime si 4mm lungime), cu rol
antirotational.
-cu un instrument diamantat flacara se slefuieste un bizou larg, circular, la nivelul suprafetelor
externe ocluzale (spatiu pt colereta metalica)
AMPRENTAREA CANALULUI RADICULAR se poate obtine cu:
-RA, masa termoplastica sau ceara => o amprenta-macheta peste care se construieste macheta
DC tot in cav bucala
-Elastomer de sinteza utilizand ca suport o tija metalica
TEHNICI ALTERNATIVE DE EXECUTARE A DISPOZITIVULUI CORONO_RADICULAR:
1.DCR PENTRU COROANA INTEGRAL CERAMICA: suprafata de sectiune coronara se prepara
ca un prag circular in jurul dispozitivului coronar. Fata de dintii vitali prezinta avantajul unui prag
mai larg, care permite o grosime mai mare pentru ceramica.
2.DCR LA DINTII CU PROCES CARIOS SUB NIVELUL CRESTEI GINGIVALE: in aceste situatii se
practica gingivo-plastia pt a evidentia marginea radiculara si se modifica conturul DCR. Corona de
invelis se va sprijini pe un prag metalic.
3.DCR LA DINTII CU REZECTIE APICALA: se va pastra cat mai mult din structurile coronare, pt
ca dispozitivul radicular sa fie format partial din dentina, is rest din metal.
4.REALINIEREA CORONARA A DINTILOR IN MALPOZITIE:dintii frontali care nu sunt aliniati in
arcada si care din cauza varstei nu mai pot beneficia de tratament ortodontic poti fi realiniati in
portiunea lor coronara cu ajutorul dispozitivelor corono-radiculare, modificand angulatia
coroana de invelis, se va restabili estetica.
5.DCR ASOCIATE SUPRAPROTEZARII: in edentatii subtotale se indica mentinerea radacinilor
restante pt a oferi un sprijin parodontal protezei totale (partiale) si se imbunatateste astfel
retentia si stabilitatea protezei, intarziindu-se rezorbtia crestei.
6.RESTAURAREA DINTILOR LATERALI
-Tehnica nu difera principial de cea folosita la dintii frontali
-DCR ul are indicatie majora in situatile clinice cand niciun cuspid nu este sustinut de dentina
sanatoasa si radacinile ofera conditii morfologice pt agregare
-DR turnat este bine adaptat si el necesita numai o reducere minima a structurii radiculare
-La niv dintilor pluriradiculari radacina cea mai voluminoasa va fi folosita pt agregarea
dispozitivului care va asigura retentie
-La molarii sup, radacina palatinala ofera maximum de retentie iar la cei inferiori radacina distala
RESTAURAREA FINALA
-Infiderent de materialul din care a fost reconstituit, DC trebuie sa ofere retentie si stabilitate
coroanei de invelis la fel ca un bont dentar
-Coroana de invelis trebuie sa protejeze structurile dentare restante, sa refaca functia ocluzala si
sa contribuie la mentinerea starii de sanatate a parodontiului marginal
-Colereta metalica cu rol de incercuire trebuie sa depaseasca cu 2 mm jonctiunea dinte-
restaurare pt a preveni fractura dintelui

58.PREPARAREA DINTILOR IN VEDEREA RECEPTARII UNEI FATETE

Forma preparatiei depinde in mare masura de modificarile culorii si se reflecta, mai ales, in
localizarea zonelor proximale si de colet.
Zona statica de vizibilitate se refera la toata suprafata vestibulara a dintelui, incluzand zona
gingivala si ambrazura vestibulara.
Zona dinamica de vizibilitate a ambrazurii vestibulare este influentata de umbrele structurilor
invecinate si depinde de persectiva observatorului si de pozitia buzei in timpul zambetului maxim
(linia surasului).
Prepararea dintilor se face diferentiat, in functie de modificarile cromatice.
1.SLEFUIREA MARGINII INCIZALE. Trebuie sa asigure o grosime de 1mm ceramicii. Linia
terminala va fi inclinata spre vestibular cu aproximativ 75* fata de suprafata vestibulara, pentru a
se creste rezistenta la deplasarea vestibulara a restaurarii in urma oboselii pe termen lung a
rasinii compozite. Se realizeaza santuri de orientare la nivelul marginii incizale cu ajutorul unui
instrument diamantat cilindric. Dupa o preparare ideala, conturul incizal al dintelui, privit dinspre
fata vestibulara, trebuie sa fie identic cu conturul incizal al viitoarei restaurari, minus 1mm ce s-a
slefuit. Muchiile incizale trebuie rotunjite pentru a reduce stressul intern al restaurarii.
2.SLEFUIREA REDUCTIONALA VESTIBULARA de aproximativ 0,5-0,7mm este suficienta pentru
dintii maxilari si 0,3mm pentru cei mandibulari. Linia terminala trebuie sa se situeze in smalt
pentru a nu aparea probleme la fixare. Se traseaza la nivelul suprafetei vestibulare santuri de
orientare cu ajutorul unui instrument diamantat cilindric, pentru a realiza o reducere uniforma.
3.SLEFUIREA SUPRAFETEI PROXIMALE. Linia terminala proximala se prefera sa fie sub forma
de chanfrein, cu exceptia situatiei de diastema, cand va avea forma de pana.
Zona de contact proximal trebuie sa aiba linia terminala proximala in chanfrein plasata cu cca 0,2
mm vestibular de zonele de contact ale dintilor adiacenti deoarece:
-controlul adaptarii marginale in faza de proba se face mai usor
-accesul pentru finisare este mai usor
-accesul pentru igenizare este mai facil
-evaluarea integritatii marginale, in faza de control periodic, se face cu usurinta.
Zona de sub punctul de contact este o zona care nu este vizibila cand dintele este privit dinspre
fata vestibulara si de aceea este preparata insuficient sau deloc.
4.LINIA TERMINALA GINGIVALA se prefera in toate cazurile sub forma terminatiei in
chanfrein. Amprentarea este mai facila cand zona terminala este situata supragingival.
Dezavantajul major al terminatiei supragingivale este vizibilitatea marginii restaurarii in caz de
colorari ulterioare, de aceea se limiteaza ca indicatie la situatiile clinice in care lina surasului este
coborata. Cand toata suprafata dentara vestibulara este vizibila in cursul surasului, marginea
gingivala va fi plasata 0,1mm in santul gingival sau chiar mai profund, daca se sconteaza pe o
retractie gingivala.

59.PARTICULARITATI DE PREPARARE A DINTILOR CU AFECTARE PARODONTALA

Cea mai mare provocare la nivelul arcadelor cu insuficienta parodontala, este tratamentul
dintilor cu afectarea furcatiilor.
Metode de tratament pentru dintii cu defecte de furcatie de gradul II sau III, pentru a putea fi
utilizati ca dinti stalpi pentru proteze fixe: -hemisectia
-trisectia
-premolarizarea
-amputatia radiculara
Decizia aplicarii unei proteze fixe pe o arcada cu deficit parodontal poate fi luata doar dupa o
igienizare corespunzatoare.
Se realizeaza o proteza provizorie, iar in functie de mobilitatea dintilor stalpi aceasta poate fi
compusa dintr-una sau mai multe bucati, tinand cont de topografia dintilor.
1ｷ dintii cu mobilitate trebuie imobilizati pt a preveni fracturile radiculare si a
impiedica pierderea unor stalpi in urma interventiilor chirurgicale parodontale si pt
sporirea confortului masticator al pacientului
2ｷ la prima preparatie provizorie trebuie obtinut un chanfrein usor sau in cazul
molarilor cu defect de furcatie doar preparatii tangentiale
TRATAMENTUL PREPROTETIC: ENDODONTIC SI CONSERVATOR
Tratamentul endodontic al molarilor cu defect de furactie:
-nu presupune doar pulpectomia si obturarea canalelor radiculare ci si conservarea pe cat
posibil a TDD. Prin aceasta se obtine o suprafata de retentie crescuta si o buna adeziune pt
restaurare. Dupa tratamentul endodontic, dintele se reconstituie cu o RDC care trebuie sa
ajunga la 2-3 mm in canalul radicular.
Urmeaza terapia parodontala, finisarea dintilor stalpi si protezarea provizorie.
TERAPIA PARODONTALA presupune indepartare a protezei provizorii, si in regiunea frontala
interventile de chirurgie parodontala trebuie abordate mai conservator si prin masuri
terapeutice regenerative.
Finisarea dintilor stalpi se face cu o freza diamantata de granulatie fina in forma de flacara.
Pentru readaptarea protezei provizorii, dintii stalpi sunt izolati iar in proteza se depune
acrilat
autopolimerizabil, apoi se insera pe bonturi iar pacientul inchide gura in IM pt verificarea
ocluziei.
-restaurarea protetica provizorie se indeparteaza inca de la faza elastica a acrilatului si se
prelucreaza in laborator dupa polimerizare. proteza este fixata provizoriu cu un ciment fara
eugenol si se aplica un pansament parodontal pt aprox 1 saptamana.
Dupa 2-3 luni de vindecare, se amprenteaza dintii stallpi (hidrocoloizi) pentru o Restaurare
provizorie de lunga durata, ce decurge ca si realizarea restaurarilor provizorii cu schelet
metalic. Din motive igienice, spatiile interdentare trebuie realizate astfel incat sa permita
accesul unei periute interdentare cu diametrul de 2-3mm.
Dupa 9-12 luni, urmeaza etapele clinico-tehnice pentru restaurarea protetica fixa definitiva.
in timpul celor 9-12 luni de provizorat atasamentul epitelial si cel conjunctiv se pot regenera.
-se testeaza viabilitatea radacinilor ca stalpi
-in santul gingival al radacinii rezecate nu trebuie introduse fire pt evidentierea acestuia pt a
nu risca lezarea parodontiului
 -dupa amprentare urmeaza determinarea relatiilor intermaxilare, precum si readaptarea si
cimentarea pieselor protetice provizorii de durata.

GRUPA II

1.INCRUSTATII DIN ALIAJE NOBILE. INDICATII. CONTRAINDICATII

Sunt proteze unidentare ce se folosesc in restaurarea morfo-functionala a leziunilor carioase
reduse.
Indicatii:
- restaurarea morfo-functionala;
- leziuni carioase reduse/multiple;
- tratamentul disfunctiilor mandibulare;
- sine fixe de imobilizare;
- elemente de agregare in edentatii reduse,edentatii laterale ;
- la tineri ca suport pentru mentinatoare de spatiu;
- edentatii partiale intinse, restaurate cu proteze mobilizabile scheletate;
Contraindicatii:
- indice de carie crescut
- igiena deficitara
- leziuni coronare extinse
-la tineri (cand exista riscul deschiderii camerei pulpare)
-elemente de agregare la edentatii intense (in afara protezelor mobilizabile scheletate)

2.INCRUSTATII DIN ALIAJE NOBILE. AVANTAJE. DEZAVANTAJE

a.AVANTAJE:
-economie de tesuturi dure dentare la nivelul istmului, datorita rigiditatii metalului
-imbunatatirea adaptarii marginale prin burnisarea efectuata dupa cimentare
-refacere optima morfo-functionala prin modelarea exobucala in raport cu antagonistii
-refacerea perfecta a zonelor de contact interdentar, a crestelor marginale si a
ambrazurilor
-nu coloreaza tesuturile dentare
b.DEZAVANTAJE:
-sensibilitate tehnologica privind topirea si prelucrarea.
-modificari cromatice prin incalzirea prelungita
-inestetice
-scumpe (aurul cost crescut)

3.INCRUSTATII DIN ALIAJE NOBILE. CLASIFICARE. ETAPE DE REALIZARE

a.CLASIFICARE:
-inlay: retentia re realizeaza prin incastrarea intr-o cavitate preparata astfel incat ea sa fie
autoretentiva. Cimentul perfecteaza coaptarea dintre suprafetele cavitatii si a
incrustatiei, imbunatatind astfel retentia si impiedicand percolarea fluidelor.
-onlay sau incrustatie extracoronara: acopera suprafata ocluzala si este cel mai frecvent
indicate pt leziunile mezio-ocluzo-distale.
-inlay-onlay: se combina diferite trasaturi ale celor doua tipuri de incrustatii.
-pinlay: sunt incrustatii cu crampoane, utilizate a element suplimentar de retenie.
b.ETAPE DE REALIZARE:
 -prepararea cavitatii cu particularitati specifice pentru fiecare tip de cavitate.
-amprentare prin tehnica de spalare cu siliconi cu reactie de aditie, sau cu gume
polieterice in linguri individuale
-turnarea modelului, realizarea machetei si turnarea incrustatiei
-prelucrarea si lustruirea
-adaptarea si cimentarea incrustatiei, uramata de burnisare, pentru perfectarea
adaptarii marginale (la incrustatiile din aliaje nobile)

4.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE: INDICATII. CONTRAINDICATII

a.INDICATII
-cavitatea sa prezinte un istm mai mic decat o treime din distanta V-O intercuspidiana
-inlocuirea obturatiilor din compozit mai vechi
-inlocuirea obturatiilor de amalgam mai vechi
-refacere morfo-frunctionala
b.CONTRAINDICATII
-nu in cavitatile de clasa I+II prin tehnica directa
-nu pastreaza stopurile ocluzale
-rezistenta mecanica redusa
-nu protejeaza tesuturile dure restante

5.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE: AVANTAJE. DEZAVANTAJE

a.AVANTAJE:
-adaptare marginala imbunatatita
-refacerea ariei de contact interdentar
-suprafata ocluzala functionala
-prelucrare si lustruire optime
b.DEZAVANTAJE:
-timp de lucru mai lung
-pret de cost crescut
-materiale si echipamente mai scumpe decat in tehnica directa
-deformare in momentul solicitarilor
-aparitia dehiscentelor marginale
-rezistenta redusa

6.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE: ETAPE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE

PREPARAREA CAVITATII: se face fie indepartand vechea obturatie, fie abordand o cavitate
carioasa la nivelul unui dinte posterior nepreparat.
APLICAREA OBTURATIEI DE BAZA in cazul cavitatilor profunde. Liner sau material de obturatie
de baza care sa asigure protectia pulpara. In etapa de finisare a preparatiei se vor rotunji toate
unghiurile.
AMPRENTAREA se face cu polieteri sau siliconi cu reactie de aditie.
TURNAREA MODELULUI in cursul etapelor de laborator, din gips extradur si sectionarea
bonturilor cu un disc diamantat foarte subtire. (pentru diminuarea riscului deteriorarii
proximale)
MODELAREA SI FOTOPOLIMERIZAREA tot in cursul etapelor de laborator, urmate de prelucrare
si lustruire.
 7.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE. TEHNICA INDIRECTA
In tehnica indirecta, dintre sistemele care se folosesc, majoritatea sunt compozite hibride
fotopolimerizabile.
Fotopolimerizarea in cuptor a inlay-urilor se face dupa timpul indicat de producator, iar in
majoritatea cazurilor se efectueaza o postpolimerizare termica prin fierbere timp de 5 minute
in apa.
Nu este necesara turnarea unui model duplicat din masa refractara, eliminand astfel o sursa
importanta de aparitie a inexactitatilor.
Dupa trasarea liniilor preparatiei cu un creion cerat fixat cu spray adeziv foarte fin, se incepe
aplicarea materialului compozit prin tehnica de depunere strat cu strat. In prealabil, vecinii si
antagonistii trebuie izolati.
Depunerea straturilor de compozit incepe cu mascarea estetica a planseului pulpar, putand
exista doua situatii:
-daca fundul cavitatii releva o coloratie saturata exagerat, este indicat sa se utilizeze un
strat de pasta opaca cu rol de reducator de luminozitate, care va atenua influenta coloratiilor
subiacente, fara sa opacifieze exagerat incrustatia.
-daca planseul preparatiei nu prezinta nici o coloratie prea intensa, se va aplica o pelicula
perfierica de transparent, pentru a exploata la maximum fenomenul de difuziune a culorii
spatiului periodontal prin intermediul radacinii si proiectarea acesteia la nivel coronar. Rolul
acestei pelicule de transparent este de a face sa circule lumina si nu de a o capta, favorizand
estetica finala.
Depunerea de straturi cu o grosime de 1mm se polimerizeaza prin foto-termo-polimerizare
timp de 3 minute per strat.
Dupa fiecare polimerizare, ramane la suprafata un film dispersat, la nivelul caruia datorita
expunerii in atmosfera de oxigen este inhibata polimerizarea. Aceasta este esential pentru
crearea unei legaturi chimice cu stratul urmator.

8.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE. TEHNICA SEMIDIRECTA REALIZATA INTRAORAL

Aceasta tehnica presupune urmatorii timpi clinici:
-prepararea cavitatii si aplicarea obturatiei de baza din CIS
-izolarea cu diga si aplicarea unui agent de izolare
-aplicarea matricei si a icului translucid, iar apoi a inca doua straturi de compozit si
condensarea cu ajutorul unui fuluar rotund
-fotopolimerizarea in situ, din cele trei directii, cel putin 60 de secunde dupa care inlay-
ul se va scoate din cavitate cu ajutorul unui scaler si se realizeaza o noua fotopolimerizare in
aparat.
-postpolimerizarea termica are loc la 110*C tim pe 7 minute
-cimentarea adeziva cu ciment dual cure
SEMIDIRECT: direct-indirect

9.INCRUSTATII DIN RASINI COMPOZITE. TEHNICA SEMIDIRECTA EXTRAORALA

Presupune urmatorii timpi operatori:
-amprentarea cavitatii prin tehnica de spalare
-prelucrarea si izolarea amprentei
-turnarea modelului cu sistemul Model Modul, un silicon special extradur
-se aplica un agent de separare pe peretii cavitatii prin pensulare, cu exceptia pragului
cervical, a bazei cavitatii si a peretilor axiali ai cavitatii proximale
-pe modelul din silicon extradur se va modela inlay-ul din compozit, urmand
fotopolimerizarea in aparat, timp de 2-3 minute
-urmeaza prelucrarea, lustruirea si tratamentul de suprafata
-etapa adaptarii si fixarii adezive cu ciment dual este ultima etapa
SEMIDIRECT: direct-indirect

10.INCRUSTATII CERAMICE. INDICATII. CONTRAINDICATII

INDICATII:
-leziuni carioase mici sau moderate (adancimea cavitatii trebuie sa fie de cel putin 2mm.
Daca e mai mica, se prefera inlay-urile de compozit)
-leziuni carioase mari cu margini de smalt nesustinute
-dinti cu tratament endodontic, la care cavitatea de acces a compromis rezistenta si
prognosticul dintelui
-atunci cand antagonistii sunt restaurati cu ceramica
-in cavitatile in care nu se poate obtine o forma retentiva si exista imperative estetice
deosebite
CONTRAINDICATII:
-existenta parafunctiilor
-uzuri dentare exagerate
-situatiile ce nu permit realizarea in conditii optime a fiecarei etape clinico-tehnice

11.INCRUSTATII CERAMICE. AVANTAJE. DEZAVANTAJE

AVANTAJE:
-estetica deosebita
-rezistenta la uzura
-mentinerea sanatatii parodontale
-adaptare marginala buna
-radioopacitate
DEZAVANTAJE:
-timp de lucru indelungat
-pret de cost ridicat
-necesitatea unor echipamente speciale
-posibilitatea uzurii arcadei antagoniste
-posibilitatea fracturarii in timpul fazelor de laborator
-corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea culorii si transluciditatii
initiale

12.INCRUSTATII CERAMICE. FAZE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE

Prepararea cavitatii. Este necesara asigurarea unei grosimi de 1-2,5 (2-2,5) mm pentru
inlay-ul ceramic si cel mai important, sa fie uniforma.
Restaurarea provizorie pentru care exista trei metode de baza:
• METODA DIRECTA-INDIRECTA, de predilectie in cazul unor restaurari multiple
• METODA DIRECTA, de electie in cazul restaurarilor unidentare
• METODA INDIRECTA consta in confectionarea sa in laborator
 Amprentarea se face cu materiale de precizie, de preferinta siliconi cu reactie de aditie,
utilizand tehnica de spalare (sau cu gume polieterice). Dupa amprentare se alege culoarea (de
preferat mai deschisa)
Confectionarea inlay-ului in laborator necesita turnarea unui model din masa refractara
de granulatie foarte fina, care sa prezinte o precizie deosebita
Obtinerea efectului estetic se face prin aplicarea stratificata, in profunzime fiind dispuse
nuantele cele mai saturate, iar la suprafata cele mai clare. Efectul estetic depinde de respectarea
celor trei parametri ai culorii: saturatia, luminozitatea si transluciditatea.
Dupa depunerea maselor de opac dentina si smalt, se face arderea maselor ceramice.
ulterior se depune un strat pelicular de masa transparenta, care se va infiltra perfect si se va
adapta la marginile preparatiei.
glazurarea presupune o ardere economica, care se face fupa adaptarea si echilibrarea ocluzala,
pe modelul montat in articulator.
La cimentarea adeziva se tine cont de:
-filmul cementar cu microumplutura
rezistenta la uzura – ideale cimenturile hibride cu mici particule de sticla
- capacitatea de a realiza o etanseitate optima
- rezistenta compresiva si tensionala buna – cimenturile hibride
- dubla polimerizare – chimica si foto
– inainte de cimentare – gravare cu ACID FLUORHIDRIC

13.INLAY-URI DIN SISTEME INTEGRAL CERAMICE

La ora actuala exista 4 familii principale de ceramica: sinterizata, turnata, presata si frezata.
• SISTEMUL DICOR
-restaurarile din sticla ceramica necesita un echipament special si costisitor.
-inlay-ul din sticla ceramica se confectioneaza utilizand tehnica cerii pierdute
-macheta de ceara se ambaleaza cu masa de ambalat fosfatica si se arde la 900, timp de 30 min.
-blocul de sticla prefabricat se incalzeste la 1360 si se toarna intr-un aparat de turnat cu motor
centrifugal
-turnatura se reambaleaza intr-o matrice din material refractar si se ceramizeaza printr-un
tratament termic intr-un singur timp, pe o durata de 6 h, la 650 - 1075.
-in acest interval sticla se va transforma intr-o piesa cristalina, compusa dintr-o masa densa de
cristale foarte subtiri de tetra-siliciu fluoro-mica.
-aceste cristale tip mica au o flexibilitate ce contribuie la cresterea rezistentei la propagarea
fisurilor in masa ceramica
- pt asigurarea unei estetici deosebite pot fi utilizate 4 arderi successive cu portelan de placare
Avantajele sticlei ceramic sunt:
- adaptare marginala si estetica buna
- biocompatibilitate excelenta
- conservarea structurilor dentare
- usurinta de fabricatie
Dezavantaje: - timp de lucru indelungat
- necesitatea unui echipament special
- pret de cost crescut
 • SISTEMUL CERESTORE
-utilizeaza un sistem de rasina epoxi si o ceramica cu un nucleu aluminos (aluminat de
magneziu) care se va injecta
-peste acest nucleu (ce se arde 14 h), se va aplica ceramica de placare in maniera uzuala.
-rezistenta este mult imbunatatita, adaptarea marginala este excelenta, dar tehnica este mai
laborioasa, echipament necesar mai sofisticat si pretul de cost este crescut
Intre timp a fost retras de pe piata datorita parametrilor mecanici necorespunsatori
• SISTEMUL IPS-Empress (I,II) (Ivoclar)
-este asemanator sistemului Cerestore, insa in locul nucleului aluminos, IPS-Empress este o sticla
speciala ce contine agenti lianti de nucleatie de nivelul micronilor.
-se prezinta sub forma de cilindri preceramizati in diferite nuante Vita
-printr-un proces controlat de cristalizare al matricei de sticla, materialul va capta o rezistenta
deosebita
-ceramica leucitica se injecteaza la caldura si sub presiune printr-o presa speciala
-initial se obtine un nucleu peste care se aplica straturi successive de ceramica
Avantaje: - estetica deosebita (gama Vita)
- stabilitate cromatica si dimensional buna (nu se contracta)
- este eliminata procedura ceramizarii, facandu-se economie de timp si bani fata
de Sist. In-Ceram.
• SISTEMUL IN CERAM (Vita)
Principalele avantaje se refera la: - biocompatibilitate
- adaptare marginala superioara fata de alte tehnici
- estetica deosebita
- economie de TDD
- rezistenta mecanica net superioara !!!
Sistemul este reprezentat de un nucleu ce contine particule fine de Al2O3. Peste acest nucleu se
infiltreaza prin capilaritate matricea de sticla, ce va fi supusa unui tratament termic timp de 4 h,
realizandu-se arderea de infiltrare. Prin acest proces, nucleul se transforma dintr-o masa alba,
opaca, intr-o masa ceramica rezistenta, de culoare caramel.
Dezavantaje: - pret de cost crescut
- necesitatea unui echipament special
- tehnica laborioasa
------> SISTEMUL SPINELLE
- face parte din Sist. In Ceram, nu e sistem separat
- al carui nucleu este reprezentat de aluminat de magneziu, a permis realizarea de inlay-
uri si onlay-uri ce satisfac concomitant principiile de estetica si rezistenta mecanica si
adaptare marginala.
• SISTEMELE CAD-CAM
este un sistem defrezare computerizata (de conceptie computerizata si elaborare programata a
reconstituirilor ceramice). Prin acesta se poate fabrica un inlay ceramic in cabinet, intr-o singura
sedinta, fara interventia laboratorului.
14.FATETE VESTIBULARE. FATETELE VESTIBULARE DIN RDC
Procedeul de fatetare a apartut in ideea sacrificiului minim de tesut dentar sanatos, in situatia
efectuarii unor corecturi estetice in zona frontala.
Fatetele sunt jumatati de coroana care inlocuiesc smaltul dislocat de pe fata vestibulara (fatetele
vestibulare) si de pe fetele proximale (fatetele moderne totale).
Fatetarea elimina prepararea circulara de pe fata orala, unde in zona cingulum-ului raporturile
unui eventual prag ar putea periclita integritatea camerei pulpare, diminuand concomitent
rezistenta bontului.
Avantajele fatetelor din compozit se refera la:
-economie de tesuturi dentare
-risc minim de iritatie pulpara
-posibilitatea de relipiri, optimizari in caz de dezlipiri
-estetica acceptabila dar nu de durata
-realizare directa/indirecta
-poate cuprinde fata vestibulara +/- fetele proximale
Absenta transluciditatii poate conduce spre un aspect lipsit de viata, tern. Aceste materiale au o
rezistenta scazuta la uzura si sunt susceptibile la retentia de placa bacteriana.

15.FATETE VESTIBULARE. FATETELE CERAMICE. GENERALITATI, INDICATII, CONTRAINDICATII

Fatetele sunt jumatati de coroana care inlocuiesc smaltul dislocat de pe fata vestibulara (fatetele
vestibulare) si de pe fetele proximale (fatetele moderne totale).
Fatetele ceramice combina cerintele conservative cu cele de stabilitate cromatica,
biocompatibilitate, rezistenta la uzura si retentie scazuta de placa bacteriana. Stabilitatea
fatetelor ceramice s-a imbunatatit mult o data cu adoptarea conceptului de gravare acida a
ceramicii.
INDICATII: -anomalii de forma (cu precadere pe incisivul lateral)
-anomalii de pozitie
-rezerva de smalt
-discromii
-prezenta de fisuri amelare
-distrofii dentare pe fata vestibulara
-inchideri de diasteme
-dinti cu obturatii mari pe fata vestibulara, dar cu fata orala indemna
CONTRAINDICATII:
-bruxism
-indice de carie crescut
-cost ridicat
-igiena bucala defectuasa sau inexistenta
-prezenta unor obturatii coronare masive

16.COROANE PARTIALE. GENERALITATI. TIPURI DE CORONARE IN FUNCTIE DE NUMARUL

SUPRAFETELOR DENTARE ACOPERITE
Coroanele partiale sunt proteze unidentare care pot fi utilizate ca atare sau ca elemente de
agregare (mai ales meziale) in restaurarea edentatiilor reduse. Principalele caracteristici ale
coroanelor partiale sunt:
-pastreaza o buna parte din particularitatile estetice ale dintelui natural
-nu necesita preparatii intempesive
-permit testarea vitalitatii pulpei
-preparatie supragingivala si limite marginale plasate in zone de autocuratire
Coroanele partiale sunt restaurari unidentare turnate din aliaje metalice sau din mase ceramice
care acopera doua sau mai multe fete ale dintelui, lasand libera cel putin una dintre ele (de
obicei fata vestibulara)
Se indica pe canin, premolar si incisivul central superior.
Dupa numarul suprafetelor coronare acoperite, diferentiem:
-COROANE PARTIALE 1/2, specifice zonei frontale, acoperind suprafata orala pana la
nivelul marginii incizale si jumatate din suprafetele proximale
-COROANE PARTIALE 3/4, acopera in totalitate suprafetele proximale ale dintilor laterali,
suprafata orala si suprafata ocluzala pana la nivelul cuspizilor vestibulari.
-COROANE PARTIALE 4/5, specifice pentru dintii laterali, acoperind in plus fata de
coroana partiala 3/4 si marginea ocluzala a suprafetei vestibulare. Au un pronuntat caracter
retentiv.
-COROANE PARTIALE 7/8 sunt indicate la molarii superiori, acoperind toate suprafetele,
in afara de jumatatea meziala a suprafetei vestibulare care constituie portiunea fizionomica a
restaurarii.
Ca mijloace de retentie sunt mentionate santurile si puturile parapulpare in care patrund
nervurile, respectiv pinurile coroanei partiale.

17.COROANE PARTIALE. AVANTAJE

Coroanele partiale prezinta urmatoarele avantaje:
-Conservarea tesuturilor dentare printr-o preparare mai economica.
-estetica oferita de culoarea, forma si transluciditatea smaltului suprafetei vestibulare
libere, dublat de pastrarea vitalitatii pulpare
-inserare usoara in pozitia corecta datorita nervurilor, a pinurilor si a pragurilor cervicale
-cresterea rezistentei la fractura prin - protejarea TDD
-extindere gingivala minima, micsorandu-se riscul iritatiei parodontale.
-risc redus de iritatie parodontala deoarece CP se afla in contact limitat cu marginea
gingivala
-adaptarea pe bont, in cursul fixarii, se face cu mai multa usurinta, deoarece nu apare
efectul hidraulic
-controlul adaptarii se poate face prin inspectie la nielul marginilor vizibile
-se poate testa vitalitatea pulpei, fata vestibulara fiind accesibila
-se pot reconstitui contactele ocluzale si proximale

18.COROANE PARTIALE. INDICATII. CONTRAINDICATII

INDICATII:
-fizionomie: prin mentinerea suprafetei vestibulare si pastrarea vitalitatii pulpare
-element de agregare in edentatii reduse sau element de ancorare in protezarea
mobilizabila, datorita retentiei optime si a pozitiei de inserare foarte bine definita
-sistem de contentie pentru imobilizarea dintilor in boala parodontala prin solidarizarea
mai multor coroane partiale
-refacerea contactelor ocluzale si proximale
CONTRAINDICATII:
~daca exista indice de carie crescut sau igiena necorespunzatoare
~dimensiuni reduse ale dintelui de restaurat, care pericliteaza retentivitatea coroanei
~nu pe canini maxilari cu pante incizale lungi, cu fete meziale si distale scurte, care nu
ofera suprafata suficienta pentru crearea santurilor.
~dinti devitali cu modificari cromatice, cu distrofii, displazii de smalt sau alte defecte
vizibile pe fata vestibulara
 ~conditii tehnico-materiale necorespunzatoare
~ca element de agregare in zone cu solicitari ocluzale importante sau pentru punti
extinse
~cand exista imperative estetice deosebite, avand in vedere ca vizibilitatea marginilor
metalice ale coroanei partiale nu poate fi evitata in totalitate
~cand nu se poate realiza un paralelism intre axul de insertie al coroanei partiale si
ceilalti stalpi ai unei proteze partiale fixe
~volum mai mare al camerei pulpare, in special la tineri, deoarece adancimea santurilor
poate sa pericliteze vitalitatea pulpara
~tipul ocluziei poate sa duca la descimentarea coroanei partiale si se indica marirea
adancimii santurilor si reacoperirea marginilor incizale si ocluzale cu metal

19. COROANE DE INVELIS METALICE. INDICATII si CONTRAINDICATII

INDICATII MORFOFUNCTIONALE:
-dinti cu distructii coronare intinse sau cu obturatii multiple, pentru consolidarea mecanica
-oricand pierderile de substanta dura nu mai pot fi reconstituite prin obturatii, incrustatii sau
coroane partiale
-pentru prevenirea proceselor de uzura dentara
-ca mijloc de preventie a cariilor secundare, circulare, de colet, precum si in bruxism
-pentru refacerea ariilor de contact cand spatiul interdentar este de 2 mm (o coroana) sau
mai mare de 2 mm (doua coroane pe dinti vecini)
-in abrazii patologice pentru reconstituirea si consolidarea reliefului ocluzal
-in fracturi de cuspizi si pereti ai dintilor din zona de sprijin
-in reconstituirea morfologiei dentare in zonele de sprijin pentru refacerea si mentinerea DVO
-pentru refacere reliefului ocluzal si al planului de ocluzie in terapia disfunctiilor mandibulare
dupa efectuarea coronoplastiilor
INDICATII PROTETICE:
-ca elemente de agregare in protezarea fixa
-ca elemente de ancorare in protezarea mobilizabila
-in scop de imobilizare (ca elemente ale sinelor de contentie)
CONTRAINDICATII:
-pe dinti cu parodontiul marginal afectat
-pe dinti cu mobilitate dentara avansata
-pe dinti cu tratamente endodontice incorecte sau patologie apicala
-in pierderi mari de substanta dura care nu mai ofera retentia necesara acestui tip restaurari si
nici nu mai pot fi refacuti prin DCR-uri
-pe dinti cu modificari de pozitie peste 30* fata de campul ocluzal, care sunt supusi unosr
solicitari anormale permanente
-pe dinti cu resorbtii alveolare care ating treimea apicala
-pe dinti izolati fara antagonisti
-pe dinsti scurti, care dupa preparare nu mai prezinta premize suficiente de retentie
-la pacienti cu afectiuni generale care nu suporta sedinte lungi de preparari

20.COROANE METALICE TURNATE CU GROSIME TOTALA SI CU GROSIME DIRIJATA

COROANELE TURNATE CU GROSIME TOTALA:
 -pereti laterali cu dimensiune neuniforma
-fete interioare in contact cu bontul dentar
-apare frictiunea intre suprafetele bontului si fetele interne ale coroanei
-stabilitate eficienta
-transmiterea caldurii in totalitate bontului
-ablatie dificila
COROANELE TURNATE CU GROSIME DIRIJATA:
-pereti laterali cu dimensiuni egale (aprox 30 ym)
-contactul cu bontul se realizeaza numai zona coletului, pe o inaltime de 2mm si pe suprafata
ocluzala
-cimentul de fixare se va gasi intre suprafata interna a coroanei si bont
-transmitere diminuata a variatiilor termice
-ablatie facila

21.COROANE JACKET DIN CERAMICA. GENERALITATI. INDICATII. CONTRAINDICATII

Un bont dentar preparat cu prag drept circular se amprenteaza, iar apoi se realizeaza un
model cu bont mobil, pe care se adapteaza folia de platina pirosita si netezita.
Folia se preseaza cu degetul pe fata V a bontului, apoi se infasoara pe fata Orala, se
indeparteaza excesul. Urmeaza faltuirea, folia fiind nivelata pe toate fetele astfel incat sa se
adapteze bine pe bont.
Se face apoi degazarea matricei de platina timp de 10 minute, dupa care se incepe
depunerea masei de grund, de dentina supradimensionata (25-30%) a maselor ceramic de
corectura si in sfarsit a stratului de glazura.
INDICATII: -fracturi ale marginii incizale care nu mai pot fi refacute cu materiale plastice
-leziuni carioase proximale de amploare care au fost restaurate de repetate ori
-discromii ale frontalilor
-anomalii de forma si pozitie care nu pot fi rezolvate ortodontic
-imbunatatirea aspectului fizionomic unde metalo-ceramica nu satisface

CONTRAINDICATII:
-pacienti tineri cu camera pulpara voluminoasa
-la sportivi unde exista riscul fracturii traumatice a coroanei
-in ocluzii adanci acoperite (nu se poate asigura spatiu suficient intre bont si antagonisti
-in ocluzii cap la cap care rezulta in urma uzurii marginii incizale
-dinti scurti, la care contactul coroanei cu antagonistii s-ar face pe suprafete nesustinute
de bont
-dinti frontali care prezinta strangulari cervicale care nu permit conformarea corecta a
pragului gingival
-molarii care nu rezista la solicitarile functionale din zona laterala a arcadei dentare
-nu poate fi folosita ca element de agregare in cazul unei proteze partiale fixe

22.COROANE JACKET DIN POLIMERI

• COROANE JACKET ACRILICE
Pe langa faptul ca produc iriatii mecanice si chimice parodontiului marginal,coroanele de invelis
acrilice prezinta porozitate, coeficient ridicat de dilatare termica, modul de elasticitate scazut,
sufera in timp modificari cromatice, se perforeaza rapid, se fractureaza si se descimenteaza cu
usurinta de pe bont. Ele nu pastreaza stopurile ocluzale, drept urmare, antagonistii migreaza,
putand aparea disfunctii mandibulare. Din acest motiv, sunt folosite doar ca restaurari provizorii
pe bonturi preparate tangential, putand fi prelucrate si finisate marginal in bizou.
• COROANE JACKET DIN RASINI COMPOZITE
Ofera o adaptare marginala buna, contractie minima la polimerizare, rezistenta crescuta la
abrazie si modul de elasticitate aproape ideal.
Modelajul este direct pe model prin tehnica strat cu strat, tehnologie ce prezinta numeroase
avantaje, cum ar fi:
-scurtarea timpului de lucru
-adaptare marginala imbunatatita
-conturarea corecta a ariilor de contact
La realizarea preparatiei trebuie respectate principiile generale pentru obtinerea unei grosimi
minime a coroanei: * 0,8mm-zona cervicala
*1,2mm-fetele axiale, vestibulara si orala
*1,5mm-marginea incizala/fata ocluzala si zona ariilor de contact
Terminatia cervicala a preparatiei este bine sa fie sub forma de chanfrein.
Fixarea este adeziva si se face dupa o prealabila asperizare cu freze diamantate sau pietre
ceramice si sablare lejera cu particule de sticla.
• COROANE JACKET DIN POLISTICLE
Din categoria polisticlelor face parte Artglass-ul, un polimer dentar neconventional ce prezinta o
duritate asemanatoare cu cea a smaltului si rezistenta deosebita la abrazie si Bellglass HP care
polimerizeaza sub presiune la o temperatura ridicata, in prezenta de azot.
• COROANE JACKET DIN CEROMERI
Ceromerii sunt polimeri speciali multifunctionali, cu un procent crescut de umplutura organica
(75-85%) dispersata in matricea organica, conferind materialului o structura tridimensionala
omogena, scazand absorbtia de apa si crescand rezistenta mecanica.

23.COROANE MIXTE. GENERALITATI

Coroana mixta este o restaurare unidentara care acopera in totalitate bontul dentar, fiind
constituita dintr-o componenta metalica si un placaj estetic sau componenta fizionomica care
acopera partial sau total componenta metalica.
Sunt utilizate frecvent atat ca mijloace terapeutice izolate de refacere coronara (proteze
singulare sau restaurari unidentare) cat si ca elemente de agregare in cadrul unor punti dentare.
Aliajele metalice din care se confectioneaza componenta metalica asigura acestor proteze
rezistenta, iar placajele le confera aspect estetic.
Penru confectionarea componentei metalice se pot folosi metode mai istorice precum
ambutisarea mai sofisticata si combinata cu sinterizarea aliajelor sau mai moderne, precum
frezarea asistata de calculator.
Astazi, materialele care confera efectul estetic al coroanelor mixte adera de componenta
metalica a acestora prin retentie mecanicasi/sau prin mecanisme fizico-chimice, care nu demult
erau metode specifice doar coroanelor metalo-ceramice.
Polisticlele reprezinta o altewrnativa hibrida noua atat ca si conceptie de material, cat si ca
proprietati.

24.COROANE MIXTE. CLASIFICAREA DUPA ASPECT SI DUPA MATERIALUL DIN CARE SE

 REALIZEAZA COMPONENTA FIZIONOMICA
Dupa aspect -placaj partial (acopera partial scheletul metalic)
-placaj in totalitate
Dupa materialul din care se confectioneaza componenta fizionomica:
-CM metalo-ceramice
-CM metalo-polimerice *CM metalo-acrilice
*CM metalo-diacrilice (compozite)

25.COROANE MIXTE. CLASIFICAREA IN FUNCTIE DE MODALITATEA DE RETENTIE A

COMPONENTEI FIZIONOMICE LA SCHELETUL METALIC
In functie de modalitatea de retentie a componentei fizionomice la scheletul metalic, exist CM cu
-retentie mecanica: macro si microretentii (CMMP-clasica)
-retentie micromecanica si adeziune fizico-chimica (CMMC si CMMP)
-retentie macromecanica si micromecanica asociate cu mecanisme de adeziune fizico-
chimica rezultata in urma conditionarii suprafetelor metalice (CMMP) prin: silicatizare, oxidare,
silanizare, metalizare, cositorire, tratarea cu agenti de cuplare cu grupare activa -COOH care
determina formarea puntilor de hidrogen

26.COROANE MIXTE. INDICATII. CONTRAINDICATII

INDICATII: -dintii frontali si premolari, dar pot fi utilizate si in zonele laterale distale ale
arcadelor (cu precadere la maxilar).
-ca elemente unitare (singulre), restaurand morfologic si functional un singur dinte cu
leziuni coronare, cat si ca element de agregare in cadrul unor puntii dentare.
-pot intra in componenta diferitelor sine de imobilizare si participa frecvent la
elaborarea protezarilor compozite (hibride).
-dinti oralizati: sacrificiu minim de de tesut dentar pe zona vestibulara
-ocluie adanca acoperita si reconstituirea dintilor frontali inferiori, la care nu se poate
confectiona prag circular pentru jacket

CONTRAINDICATII:
-camera pulpara voluminoasa la pacientii tineri (sub 20 ani)
-risc la depulpare
27.COROANE MIXTE. AVANTAJE. DEZAVANTAJE
Avantajul major din care deriva indicatiile coroanelor mixte il reprezinta combinarea rezistentei
mecanice a coroanelor metalice de invelis cu aspectul fizionomic al coroanelor jacket.
Dintre dezavantaje amintim:
-agregare mai slaba fata de coroanele metalice, datorita retentivitatii mai precare
conferite de bonturile preparate pentru CM
-pretind sacrificii de tesut dur dentar mai mare, cu precadere la nivelul fetei vestibulare
care implica depulpari prealabile
-poate aparea fenomenul de separare la interfata dintre cele doua materiale care
alcatuiesc coroana mixta si care se menifesta prin aparitia fisurilor, fracturilor si
despicarea componentei fizionomice
-placarea in totalitate a scheletului metalic cu masa ceramica poate impiedica uneori
perfectarea raporturilor ocluzale, dupa cimentare
-nu rasini acrilice clasice, deoarece uzura prematura a acestora antreneaza denivelari ale
planului ocluzal
 28.COROANE MIXTE. COMPONENTA METALICA
Componenta metalica:
-acopera in totalitate bontul dentar, cu unele exceptii pentru CMMC
-protejeaza limita cervicala a bontului
-delimiteaza componenta fizionomica
-asigura morfologia suprafetelor ocluzale, respectiv, a marginii incizale (cu unele
exceptii valabile mai ales pentru CMMC)
-reconstituie ariile proximale de contact (cu unele exceptii la CMMC)

29.COROANE MIXTE. COMPONENTA FIZIONOMICA

Componenta fizionomica:
-confera aspect estetic
-in unele cazuri participa la refacerea ariilor de contact proximale, a suprafetelor
ocluzale si a marginilor incizale
-contribuie la mentinerea troficitatii parodontiului marginal prin detaliile de relief
pozitiv si negativ realizate

30.COROANE MIXTE METALO-CERAMICE. ETAPE CLINICO-TEHNICE

1.EXAMENUL CLINIC pentru cunoasterea starii generale a pacientului si a statusului odonto-
parodontal in contextul diagnosticului complex al sistemului stomatognat
2.STABILIREA PLANULUI TERAPEUTIC si indicatiile pentru tratament
3.PREPARAREA BONTULUI
4.AMPRENTA campului protetic
5.PROTECTIA PROVIZORIE a bontului
6.CONFECTIONAREA MODELULUI
7.MACHETA componentei metalice
8.AMBALAREA,TIPARUL SI TURNAREA componentei metalice
9.DEZAMBALAREA, PRELUCRAREA SI CONDITIONAREA componentei metalice in vederea
aplicarii straturilor de ceramica
10.APLICAREA SI ARDEREA CERAMICII in straturi succesive; prelucrarea componentei
fizionomice
11.VERIFICAREA PE MODEL a protezei
12.PRELUCRAREA finala a CMMC
13.VERIFICAREA PE BONT a adaptarii protezei pe model
14.CIMENTAREA PROVIZORIE daca este cazul
15.CIMENTAREA DEFINITIVA

31.COROANE MIXTE METALO-POLIMERICE. ETAPE CLINICO-TEHNICE

1.EXAMENUL CLINIC pentru cunoasterea starii generale a pacientului si a statusului odonto-
parodontal in contextul diagnosticului complex al sistemului stomatognat
2.indicatia de acoperire prin CM, stabilirea PLANULUI TERAPEUTIC si al tipului de camp
3.PREPARAREA BONTULUI pentru CMMP
4.AMPRENTAREA campului protetic
5.PROTECTIA PROVIZORIE A BONTULUI
6.CONFECTIONAREA MODELULUI
7.MACHETA componentei metalice cu unul sau mai multe tipuri de retentii
8.AMBALAREA, TIPARUL SI TURNAREA componentei metalice
9.DEZAMBALAREA si PRELUCRAREA componentei metalice
10.CONDITIONAREA componentei metalice la viitoare interfata cu componentele plastice
11.CONFECTIONAREA FATETEI POLIMERICE
12.VERIFICAREA PE MODEL a adaptarii protezei
13.PRELUCRAREA FINALA a CMMP
14.VERIFICAREA intraorala a adaptarii protezei pe campul protetic
15.CIMENTAREA PROVIZORIE/DEFINITIVA (fixare sau lipire)

32.MACHETA COMPONENTEI METALICE A COROANEI MIXTE METALO -POLIMERICE.

MACRORETENTIILE
Pentru retentia polimerilor, pe langa incercuirea marginala cu caseta vestibulara, sunt utilizate
diferite sisteme de macroretentii:
-RETENTIA PERLATA se livreaza la dimensiuni de 0,2 ; 0,4 ; 0,6 si o,8 mm
-BUTONI,ANSE si alte forme de retentii sunt confectionate din ceara sau din mase plastice
-SOLZII DE PESTE se realizeaza prin crestarea suprafetei vestibulare a machetei cu bisturiul
-PLASELE sunt confectionate din ceara sau din alte materiale plastice
-FIRELE SI ANSELE DE NYLON SAU CEARA se aplica de obicei la nivelul marginilor incizale sau
ale suprafetelor ocluzale ale casetei vestibulare
-CRISTALELE SOLUBILE SI INSOLUBILE functioneaza asemanator zonelor subecuatoriale ale
perlelor, dar sunt de 2 ori mai eficiente si se gasesc cu
dimensiuni de 0,2 ; 0,5 si 0,8 mm
-CAVITATILE RETENTIVE se realizeaza pe suprafata vestibulara a machetei prin saparea in
ceara a unor cavitati retentive cu ajutorul unei spatule fine

33.MACHETA COMPONENTEI METALICE A COROANEI MIXTE METALO-CERAMICE

Particularitatile acestei machete sunt:
1.Macroretentiile sunt contraindicate
2.Suprafata machetei va fi cat mai neteda
3.Grosimea viitorului schelet metalic va fi de aprox 0,3mm (aliajele extradure pot avea si
0,2mm) si va trebui sa asigure un spatiu uniform componentei ceramice de 1-1,2mm , pentru a
nu aparea tensiuni in grosimea acesteia si aliajul sa nu transpara. Grosimea minima a placajului
este de 0,7mm.
4.Retentiile care rezulta din morfologia scheletului metalic sunt contraindicate, iar
tranzitia de la metal la ceramica trebuie sa se faca prin suprafete line, convexe, iar limita metal-
placaj in unghi de 90*
5.Limita marginala metal-ceramica de face in unghi de 90* pt a preveni fisurile, fracturile
si desprinderile
6.machetele coroanelor care se aplica pe dintii frontali nu au margine incizala (va fi doar
din masa ceramica)
7.Intre forma bontului dentar si morfologia machetei exista o stransa interdependenta
8.Prin design-ul capei sau scheletului metalic trebuie sa se asigure un suport eficient
placajului ceramic in zona ocluzala, incizala si a unghiurilor meziale si distale.
Apar mai multe situatii:
 • Prag circular de 1,3-1,5mm latime, care circumscrie bintul dentar. Permite o
placare totala a scheletului metalic, dar sacrofociul de TDD este mare si presupune
devitalizarea care reduce valoarea mecanica a bontului
• Prag in zona vestibulara si terminatie in muchie de cutit in zona orala cu
sacrificiu minim de TDD in zona orala->apar dezavantajele preparatiei tangentiale
• Prag vestibular si in chanfrein oral
• Chanfrein circular este preparatia ideala atat din punct de vedere al sacrificiului
de TDD cat si al adaptarii marginale.
• Preparatie circulara in muchie de cutit sau tangentiala atunci cand nu se
reuseste o preparatie cu prag sau chanfrein
9.Componenta metalica nu va ajunge niciodata pana la marginea incizala (transpare)
10.Componenta metalica va reconstitui toate zonele functionale ale coroanei: suprafete
ocluzale, proximale,orale
11.Plasarea jonctiunii metal-ceramica in zona stopului ocluzal va avea drept consecinta
fracturarea marginii incizale a componentei ceramice.
12.In zona laterala de sprijin, fata ocluzala se va acoperi cu ceramica doar atunci cand
sunt satisfacute urmatoarele conditii:
• ocluzia sa fie normala
• sa existe un spatiu interocluzal de cel putin 1,4mm
• componenta metalica sa poata fi inserata pe bontul dentar fara a intampina
rezistenta
• stopurile ocluzale sa poata fi reproduse exact.
13.Indiferent de forma bontului dentar, macheta componentei metalice trebuie sa
asigure o grosime uniforma masei ceramice

34.REALIZAREA COMPONENTEI METALICE A COROANEI MIXTE METALO-CERAMICE.

PARTICULARITATI PRIVIND MORFOLOGIA COMPONENTEI METALICE A CMMC
Macheta scheletului metalic al unei CMMC trebuie conformata astfel incat sa indeplineasca
urmatoarele obiective:
1.SUSTINEREA MASEI CERAMICE.
Macheta scheletului metalic trebuie sa fie conformata astfel incat solicitarile ocluzale functionale
sa fie repartizate uniform si sa nu apara fracturi sau fisuri la nivelul placajului.
Trecerea aliaj-ceramica in zonele proximale se face la 1mm sub aria de contact
2.ASIGURAREA STABILITATII SCHELETULUI METALIC.
Deoarece in timpul solicitarilor ocluzale functionale asupra scheletului metalic actioneaza forte
de presiune, incovoiere si forfecare, macheta trebuie sa aiba un design si o grosime in
concordanta cu cerintele fizionomice si functionale specifice fiecarei situatii clinice in parte.
3.RESPECTAREA CERINTELOR ESTETICE
-preparatia marginala a bontului sa fie sub forma de chanfrein, cu prag drept, cu prag drept
circular sau cu prag cu bizou de 1-1,2mm.
-grosimea scheletului metalic, in functie de proprietatile fizice ale aliajului utilizat sa fie de 0,2-
0,4mm
-grosimea minima a placajului ceramic trebuie sa fie de 0,8mm.
 4.CONTURAREA MARGINALA
Conturarea marginala a scheletului metalic, respectiv adaptarea marginala a CMMC pe bontul
dentar are o infuenta directa asupra starii de sanatate a parodontiului marginal. O eventuala
supraconturare a restaurarii duce la acumularea de placa bacteriana.
5.TRECEREA ALIAJ-CERAMICA
Trecerea intre scheletul metalic si placajul ceramic trebuie sa fie clar definita si lustruita, fara sa
acumuleze placa dentara, indeosebi in zona proximala, unde accesul instrumentelor de igenizare
este dificil. Pe cat posibil, unghiul dintre colereta metalica de sustinere si ceramica trebuie sa fie
de 90*.
stopul ocluzal nu se face la zona de trecere aliaj-ceramica ci trebuie realizat exclusiv fie pe metal
fie pe ceramica.

35.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. INDICATIILE SI

CONTRAINDICATIILE METODEI DE SUBSTITUIRE
INDICATII:
-LEZIUNI CARIOASE INTINSE
-DISCROMII, urmare a tratamentelor endodontice incorecte la care tehnicile de albire nu
dau rezultate, mai ales la dintii frontali
-ANOMALII DE POZITIE care nu beneficiaza de tratament ortodontic. Prin modificarea
angulatiei coronoradiculare, coroana artificiala poate fi integrata in arcul frontal, imbunatatind
aspectul fizionomic si raporturile ocluzale
-ANOMALII DE FORMA SI ANOMALII DE VOLUM care nu mai pot fi corectate prin
coroane de invelis, agregarea extracoronara fiind insuficienta
-DINTI ABRAZATI la care lungimea coroanei (sub 3mm) nu ofera conditii de retentie si
stabilitate unei coroane de invelis
-DINTI STALPI SCURTI cu tratament endodontic. Indicatia include si dintiii vitali, la care in
urma prepararii bontului pentru CM sau jacket din portelan, deschiderea camerei pulpare este
inevitabila
-PROTEZE SCHELETATE cand se indica fixarea pe un dinte a unui anumit mijloc special de
sprijin, mentinere si stabilitate
CONTRAINDICATII:
-retentie intraradiculara deficitara (imposibilitatea prepararii canalului radicular conform
cerintelor impuse de retentia intraradiculara)
-imposibilitatea protejarii structurilor dure restante

36.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. PARTICULARITATI DE

PREPARARE. CONSERVAREA TESUTURILOR DURE DENTARE
1.CONSERVAREA TESUTURILOR DURE DENTARE
prepararea dintelui incepepe intotdeauna cu pregatirea canalului cu un sacrificiu minim de
dentina pericanalara, deoarece largire axcesiva duce la perforatii radiculare sau la diminuarea
rezistentei radacinii si fracturare in momentul cimentarii DCRului sau in timpul masticatiei.
Canalul se va prepara cu un ac de marime imediat superioara celui mai mare ac de canal care a
actionat la nivelul celor 2/3 coronare a canalului prin tehnica step-back.
2.PREPARAREA TESUTURILOR DURE RESTANTE
daca se doreste restaurarea diintelui cu un DCR turnat, trebuie sa recurgem la o reducere
suplimentara de substanta dura dentara pentru a obtine forma finala a preparatiei coronare.
Aceasta reducere incepe prin indepartarea tesuturilor subminate. Extensia peretilor axiali ai
restaurarii protetice unidentare spre apical creste rezistenta ansamblului dinte-restaurare,
prevenind fractura radiculara in timpul desfasurarii functiilor ADM.

37.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. PARTICULARITATI DE

PREPARARE. FORMA DE RETENTIE
Retentia DCR in canalul radicular depinde de:
1.GEOMETRIA PREPARATIEI CANALULUI RADICULAR
DR cilindrice sunt mai retentive decat cele conice, iar DR insurubate sunt cele mai retantive.
DR cilindrice sunt mai eficiente ca retentie doar in portiunea apicala a canalului, majoritatea
canalelor radiculare preparate fiind mai largi in portiunea coronara.
2.LUNGIMEA DISPOZITIVULUI RADICULAR
Retentia DR creste odata cu lungimea sa. In mod ideal, DR ar trebui sa fie cat mai lung, fara a
pune in oericol etanseitatea obturatiei apicale restante sau integritatea radacinii. Cele mai multe
pledeaza pentru mentinerea obturatiei radiculare de 0,5mm, minim 3 mm in cazul unei coroane
mari.
3.DIAMETRUL DR
Cresterea diametrului DR in scopul cresterii retentiei nu este recomandata, deoarece
submineaza rezistenta radacinii. Prognosticul global este bun daca diametrul DR este maxim
1/3 din diametrul radacinii.
4.TEXTURA SUPRAFETEI DR
Un DR rugos filetat este mai retentiv decat unul cu suprafata neteda. DR conice prevazute cu
striatii orizontale sunt mai retentive decat cele netede.
5.CIMENTURI DE FIXARE
Cimenturile adezive au calitatea de a imbunatati performantele restaurarilor cu DCR prin
cresterea retentivitatii. Se indica recimentarea cu cimenturi adezive pentru DCR dislocate.
Cimenturile pe baza de rasini au cele mai bune proprietati din punct de vedere al retentiei,
urmate de CIS, PCZ si FOZ pe ultimul loc.
In cazul molarilor distrusi, cu cuspizi lipsa, reconstituirile coronare se vor realiza prin ancorare cu
DR si reconstituire coronara prin metoda directa, care vor creste retentia restauraii, plasandu-se
in canalele radiculare cele mai largi ( cele distale la molarii mandibulari si cele palatinale la cei
maxilari)

38.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. TEHNICI DIRECTE

Tehnicile directe de restaurare corono-radiculara presupun inserarea unuia sau mai multor DR
prefabricate si restaurarea coronara cu AA, cimenturi PCZ, CIS (clasic sau modificat cu rasini),
RDC sau compomeri si ormoceri. Agentii de cimentare utilizati pentru fixarea DR pot fi RC, FOZ,
PCZ sau CIS. In acest sens, trebuie parcurse mai multe etape:
1.DEZOBTURAREA CANALULUI RADICULAR cu ace plugger incalzite sau instrumentar
rotativ +/- agenti chimici. Se utilizeaza un instrument cu varf de siguranta cum ar fi frezele de
canal Peeso-Reamers sau Gates-Glidden.
2.ALEGEREA TIPULUI DE DR PREFABRICAT
grosimea DR nu trebuie sa depaseasca 1/3 din diametrul radacinii, mentinand astfel pereti
radiculari de minim 1mm grosime. In alegerea diametrului DR este foarte importanta
cunoasterea dimensiunilor medii radiculare si tipului de sectiune radiculara.
3.CALIBRAREA CANALULI RADICULAR. Prepararea se incepe cu frezele de canal cu varf
de siguranta si cu acele de canal, se continua cu prepararea progresiva in adancime cu cate 2mm
cu freza calibrata. In cazul DR insurubate largirea canalului radicular este urmata de prefiletarea
lui cu un dispozitiv special.
4.PREPARAREA STRUCTURII DENTARE CORONARE
se indeparteaza peretii subtiri si tesuturile subminate. Peretii coronari restanti trebuie sa aiba
cel putin 1mm grosime
5.RECONSTITUIREA CORONARA DIRECTA
Bontul coronar se realizeaza din AA sau RDC, dupa cimentarea intracanalara a DR.

39.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. TEHNICI INDIRECTE

Tehnica indirecta presupune confectionarea machetei DCR in laborator.
Amprenta se poate lua cu un elastomer de sinteza daca se utilizeaza o tija de sarma pentru
sustinerea materialului de amprenta. Se pensuleaza axul de sarma cu un adeziv folosit oentru
lingurile de amprenta fara retentii. Se vaselineaza canalul pentru a facilita indepartarea
amprentei, evitand si distorsiunile. Introducerea materialului de amprenta la nivelul preparatiei
radiculare se va face cu cel mai gros ac Lentullo care se adapteaza in canal. Ulterior se plaseaza
tija de sarma pe toata lungimea preparatiei radiculare, se injecteaza material de amprenta in
jurul sau si se introduce lingura de amprenta ca suport. Se toarna modelul. Macheta se
realizeaza in laborator.
Realizarea machetei dispozitivului coronar pentru dintii pluriradiculari:
-macheta se realizeaza dupa tehnica cunoscuta
-in jurul DR se va realiza o parte din macheta de ceara a DC
-se indeparteaza pragurile din vecinatatea celorlalte DR, se ambaleaza si se toarna.
-in jurul fiecarui DR ramas se elaboreaza cate o portiune din macheta de ceara a DC, se
ambaleaza si se toarna

40.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. TEHNICI SEMIDIRECTE

Cuprinde 3 etape:
1. Prepararea canalului radicular
-pt indepartarea conului de gutaperca si largirea canalului radicular cu frezele Pesso (varf
inactiv)
-diametrul canalului radicular preparat nu va depasi 1/3 din diametrul radacinii la nivelul
smalt-cement
-grosimea peretilor radiculari in jumatatea apicala va fi de minim1 mm.
2. Confectionarea machetei din:
a) RA: - se adapteaza o tija din plastic in canal pana la capatul apical al preparatiei si se
cresteaza pe ea un V pt fata V (pt reorientare)
- izolarea canalului – cu ajutorul unei mese imbibate in ulei de parafina/vaselina se
infasoara freza Pesso
- se prepara RA (fluida/smantanoasa)
- se umple cat mai bine canalul radicular cu RA
-se umecteaza tija de plastic cu monomer si se introduce complet in canal
- cand rasina acrilica se intareste usor si ajunge la consistent la care isi pastreaza
memoria elastic, se mobilizeaza
- dupa polimerizarea rasinii in portiunea radiculara, se revaselinizeaza canalul, se
repozitioneaza DR in canal si se adauga RA pt realizarea bontului coronar
b) Ceara: - se foloseste ceara albastra – pt incrustatii
- tehnica – similara cu cea folosita la RA, dar mai dificila, cere mai multa
dexteritate si e supusa mai multor erori
c) Mase termoplastice: - se adapteaza tija de plastic in canal. Se scurteaza tija pana cand
 depaseste cu 1,5 – 2 mm “linia de demarcatie” a preparatiei coronare
- se lubrefiaza canalul
- se incalzeste masa termoplastica in apa calda
- se aplica o mica cantitate de rasina termoplastica calda pe capatul
apical al tijei, a.i. sa acopere 2/3 din lungimea viitoarei machete a
canalului DR
- se insera complet tija in canal, se mobilizeaza dupa 5-10 sec si apoi se
repozitioneaza
3. Finisarea si cimentarea DCR
- machete DCR e completata cu machete conului de turnare la captul incizal sau ocluzal
- pe una din fetele DR se va sapa un sant pentru refluarea cimentului
aparitia cimenturilor adezive a simplificat procedeul de cimentare

41.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA CORONARA. COROANA DE SUBSTITUTIE

Coroana de substitutie este o restaurare protetica unidentara formata din DR, prevazut cu
placuta, inel si DC sub forma de caseta sau semicaseta. Cele doua componente se toarna
impreuna sau separat din aliaje rigide care confera rezistenta mecanica. Se folosesc aliaje de Au
cu Pt-Ir rigide si greu de prelucrat.
DC este prevazut cu o caseta in care se aplica o componenta fizionomica de RA, RDC sau
ceramica.
Suprafata de sectiune va fi preparata in doua planuri care formeaza intre ele un unghi diedru,
urmarindu-se imbunatatirea sprijinului, retentiei si rezistentei fara prejudiciera aspectului
fizionomic.
Peretii axiali trebuie sa realizeze incercuirea de protectie a bontului fara sa lezeze parodontiul
marginal. Peretii trebuie sa fie paraleli intre ei, rezultand un bont de forma cilindrica (tronconica
in caz de restaurari plurale).
Prepararea canalului radicular se face la fel ca la DR turnate.
Finisarea bontului radicular: se infunda peretele vestibular cu 0,5mm subgingival, pentru a
masca inelul metalic si versantul vestibular se va concaviza pentru imbunatatire aspectului
fizionomic.

42.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. COROANA DE SUBSTITUTIE SAU

DISPOZITIV CORONO-RADICULAR?
Spre deosebire de coroana de substitutie monobloc, substitutia coronara realizata printr-o
coroana de invelis pe un DCR poate fi considerata o coroana de substitutie din doua parti.
Sistemul DCR asociat cu o coroana de invelis ofera mai multe avantaje fata de coroana de
substitutie:
-DCR este distinct de restaurarea finala. Coroana este confectionata, adaptata si
cimentata pe bontul artificial la fel ca pe un bont preparat la nivelul unui dinte
-Adaptarea marginala a lucrarii nu este conditionata de adaptarea DR.
-Restaurarea finala va fi adaptata pe un bont conform necesitatilor clinice
-In cazul cand dintele depulpat este folosit ca stalp de punte, axul intraradicular de
insertie nu trebuie paralelizat cu axul de insertie al celorlati dinti stalpi. Se evita astfel coroane de
substitutie care sunt prea scurte.
-Dispozitivul coronoradicular poate fi confectionat astfel incat sa fie pastrate tesuturile
dure sanatoase
-Se pot folosi atat DR turnate cat si DR prefabricate
-Restaurarea protetica unidentara poate fi inlocuita la nevoie fara ca DR sa fie afectat
---Coroana de substitutie reconstituie dintele iar DCR reconstituie bontul---

43.RESTAURARI PROTETICE PRIN SUBSTITUIREA COROANELOR. ESECURI CLINICE

Dupa anumite cercetari s-a constatat rata de esec mai crescuta la:
- barbati
- pacienti varstnici – de 3x mai mare decat la tineri
- maxilar- 3xfata de mandibula
- PPF agregate pe stalpi restaurati cu DCR
- extensii distale
O coroana de substitutie e solicitata intocmai ca dintele natural.
Solicitarile masticatorii se descompun intr-o:
- componenta vertical – CV
- una orizontala – CO
- una de torsiune – T.
Ponderea mare a solicitarilor se concentreaza in 1/3 cervicala a radacinii;
Componenta verticala a fortelor masticatorii actioneaza asupra coroanelor de substitutie, iar DR
pot provoca fracture radiculare. De aceea DR trebuie sa fie intim adaptate la bonturile radiculare,
contactul in suprafata fiind necesar pt preluarea fortelor masticatorii de catre dinte.
Fortele orizontare tind sa scoata DR ca pe un cui din perete cu tendinta la fractura a peretelui V
al radacinii.
Prepararea in “acoperis de casa” si incercuirea orala impiedica apariatia fortelor de incovoiere si
a fracturilor cominutive.
Microinfiltratiile prezente de-a lungul obturatilor radiculare si a DR cimentate pot duce la o rata
crescuta a esecurilor.
Obturatia radiculara apicala a celor 4 mm ramasa in urma prepararii spatiului pt DR prezinta
insa microinfiltratie semnificativ mai mare decat obturatia radiculara complete.

GRUPA 3

1.FUNCTIILE PROTEZELOR FIXE

Cele mai importante functii pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza fixa sunt, dupa Korber,
urmatoarele:
-transmiterea fiziologica a fortelor masticatorii din punct de vedere al intensitatii si sensului
-adaptarea reliefului ocluzal conform suprafetelor ocluzale ale antagonistilor
-lipsa prematuritatilor statice si interferentelor in dinamica mandibulara
-sa participe la realizarea stopurilor ocluzale multiple, simetrice, simultane concomitent si
impreuna cu restul dintilor naturali daca este cazul
-sa participe la protectia parodontiului marginal si facilitarea autocuratirii prin design-ul si
calitatea suprafetelor lor
-sa contribuie la sectionarea si triturarea eficienta a alimentelor in cursul masticatiei
-sa contribuie la mentinerea DVO
-sa contribuie la mentinerea curburii arcadelor unde se insera sau pe care le reconstituie
-sa refaca aspectul fizionomic
-sa nu perturbe oprirea miscarii terminale a mandibulei pe parcursul efectuarii contactelor
dento-dentare
 2.CLASIFICAREA PROTEZELOR FIXE UNITARE DUPA TIPUL DE AGREGARE
1.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE CORONARA:
a.intracoronara (inlay)
b.extracoronara -partiala (fatete, coroane partiale, elemente de agregare adezive)
-totala (coroane de invelis)
c.intra-extracoronara (onlay)
2.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE RADICULARA: coroane de substitutie, DCR-uri realizate in
laborator (agregarea se face la nivelul canalului radicular si a suprafetei radiculare)
3.PROTEZE UNIDENTARE CU AGREGARE MIXTA CORONO-RADICULARA; cand se poate pastra o
parte a coroanei dentare, piesele protetice se pot agrega in canalul radicular (pinlay) sau partial
la segmentul pastrat din coroana dentara (pinledge)
4.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE ADEZIVA (colaje) fatetele vestibulare. Presupun sacrificii
demtare minime, in grosimea smaltului
5.PROTEZE UNITARE CU AGREGARE IMPLANTARA sunt de obicei coroane de invelis mixte,
integral ceramice sau din materiale compozite care se agrega la stalpii implantari

3.CLASIFICAREA PROTEZELOR DUPA TEHNOLOGIILE DE REALIZARE

1.TEHNOLOGII TRADITIONALE -ambutisare
-turnare
-coacere (arderi succesive)
-polimerizare liniara -la rece
-la cald
-la cald si presiune
-la rece si la cald

2.TEHNOLOGII MODERNE -polimerizare reticulara-la cald si presiune

-curenti de aer cald
-fotochimica
-galvanizare
-sinterizare
-electroeroziune
-sonoeroziune
-frezare computerizata CAD/CAM
-frezare prin copiere exclusiv mecanica
-injectare (presare)

4.CLASIFICAREA PROTEZELOR PARTIALE FIXE DUPA MATERIAL

-metalice
-polimerice (acrilat, compozit)
-materiale compozite
-integral ceramice
-metalo-ceramice
-metalo-polimerice (acrilice)
-metalo-compozite
 5.DIAGNOSTICUL. DATE ANAMNESTICE
Anamneza reprezinta istoricul medical al pacientului
Cele mai importante sunt:
a.Afecţiuni infecţioase: Hepatită B, SIDA (poate avertiza medicul in legatura cu necesitatea
unor masuri de protectie)
b.Afecţiuni ce contraindică terapia protetică fixă
psihoze acute, infarct miocardic recent, astm bronşic ce nu au medicaţia asupra lor
bolnavi neoplazici în perioada de iradiere
c.Afectiuni ce necesita temporizarea terapiei protetice
sarcina
IM acut, bradicardii, tahicardii severe
IRC cu HTA, hemodializaţi cronic cu terapie anticoagulantă – se intrerupe terapia
anticoagulanta cu 24h inainte de tratament, care nu se va efectua niciodata dupa
hemodializa
d.Afecţiuni ce necesită măsuri de protecţie speciale pt medic
hepatită B
SIDA
e.Afecţiuni ce necesită un tratament special pt pacient
protezaţii valvular – li se administreaza terapie anticoagulanta
pacienţii cu HTA – necesita amanarea tratamentului pana cand tensiunea este controlata
epilepticii – evitarea sedintelor lungi si solicitante, controlul anxietatii
diabeticii – predispusi la boli parodontale cu evolutie acuta sau la formarea de abcese
f.Alergii la produse medicamentoase, materiale dentare
g.medicaţie curentă
h.xerostomia – susceptibilitate crescuta la carie
i.antibiotice -dau cel mai frecvent reactii alergice
Discutia planului de tratament in conformitate cu statusul clinic, pentru a preveni o
supraevaluare din punct de vedere estetic si functional a rezultatelor. I se va preciza
scopul si necesitatea instituirii tratamentului, alegerea materialului din care se
confectioneaza restaurarea, precum si costul final.

6.DIAGNOSTICUL. EXAMENUL MODELELOR. EXAMENUL RADIOLOGIC

Examenul modelelor este o etapa obligatorie in majoritatea terapiilor de restaurare protetica
fixa. Modelul de studiu reprezinta si un document medico-juridic. Ele se confectioneaza in
laborator din gipsuri dure care redau cu fidelitate detalii de finete. Soclurile modelelor sunt
paralele cu planul de ocluzie.pentru ca rezultatele examenului modelelor de studiu sa fie
optime, acestea vor fi montate in simulatoare partial programabile cu ajutorul unui arc facial si
inregistrarile ocluziei si a miscarilor de lateralitate.
Pe un model de studiu se face analiza formei arcadelor dentare, dinti restanti, brese edentate.
Analiza se va face dinspre ocluzal, vestibular si oral. Se va face o analiza individuala in usoara
dezangrenare, in angrenaj static si dinamic.
Investigarea radiologica este indispensabila in cursul realizarii unei reconstituiri protetice fixe si
se pot solicita atat radiografii endoorale cat si extraorale de tipul ortopantomografiei (OPT).
Pe ortopantomograma se urmaresc particularitatile ambelor arcade de la o ATM la alta, prezenta
dintilor supranumerari, a dintilor inclusi, topografia proceselor carioase, prezenta unor chiste,
rapoartele apexurilor cu formatiunile cavitare sau nervoase.
Pe filmele mici endoorale se urmareste dispozitia spatiului periodontal si prezenta rezorbtiei
radiculare.

CAP.13. RESTAURAREA PROVIZORIE IN PROTEZAREA FIXA

7.CONFORMATOARELE DESTINATE OBTINERII RESTAURARILOR PROVIZORII PRIN TEHNICA

DIRECTA
Dezavantajele restaurarilor provizorii obtinute prin tehnica directa:
-potential crescut de traumatizare a tesuturilor bucale in timpul polimerizarii rasinii
-degajarea de caldura uneori chiar peste 70*C
-adaptare marginala deficitara
Indicatiile utilizarii restaurarilor provizorii prin tehnica directa:
-RPP unidentare
-restaurarea provizorie a edentatiilor reduse
Exista mai multe tehnici de obtinere a RPP in cabinet, care difera in functie de materialul folosit
pentru realizarea conformatorului.
Clasificarea conformatoarelor: industriale (prefabricate) si confectionate in cabinet.
Conformatorul reproduce in negativ forma dintelui inainte ca acesta sa fie preparat, sau a
coroanei dintelui modificata cu ceara pe modelul de gips.
1. Conformatorul amprenta
- se poate obtine din orice material elastic de amprenta
- de obicei amprentarea se face in portamprenta cu hidrocoloid ireversibil
sau silicon (amprenta reprezinta conformatorul)
- dintre materialele elastice sunt preferate cele cu consistenta crescuta
(putty materials) pt ca nu necesita obligatori portamprenta, pot fi rascroite
usor in forma dorita si flexibilitatea lor faciliteaza dislocarea restaurarii din
conformator
- incapacitatea acestor materiale e a reproduce detaliile de finete ale
supraf nu constituie un dezavantaj major

2. Conformatoarele din folii termoplastice

- foliile se incalzesc si se adapteaza pe modelul din gips sub vid sau sub
presiunea aerului cand materialul este in stare plastica
- ele sunt confectionate din acetat de celuloza sau din propilena
- foliile din propilena au avantajul ca au peretii subtiri si transparenti
- dupa ce conformatorul din material termoplastic se umple cu rasina, se
aplica pe dintele preparat si pacientul este invitat sa ocluda

3. Conformatoarele din acetat de celuloza

- sunt folosite pt reconstituiri provizorii din RA sau RDC
- conformatoarele se gauresc cu o sonda dinspre inauntru spre inafara pt
a nu se crea lipsa de substanta in material
 8.ETAPE IN REALIZAREA RESTAURARILOR PROVIZORII PRIN TEHNICA DIRECTA
Realizarea RPP prin tehnica directa presupune necesitatea unui conformator. Pentru
restaurarile unidentare conformatorul poate fi din acetat de celuloza, iar pentru restaurarile
pluridentare se obtine prin ampprenta campului protetic inainte de prepararea bonturilor.
Pentru o mai buna adaptare a restaurarii provizorii este indicata realizarea unui sant de refulare.
Tehnica directa presupune folosirea unor rasini ce degaja o cantitate redusa de caldura, fara
efecte noceive asupra organului pulpar si a tesuturilor moi adiacente. In cazul folosirii
conformatoarelor din acetat de celuloza se pot utiliza gratie transparentei acestora si rasini
fotopolimerizabile sau rasini dual.
Polimerizarea rasinii este urmata de conformarea marginala si verificarea adaptarii protezei pe
camp, finisare si fixare provizorie.

9.TEHNICA COMBINATA DE PROTEZARE PROVIZORIE

Tehnica presupune realizare unei RPP care are un perete initial foarte subtire (RPP este
confectionata in laborator, inainte de prepararea dintelui). RPP initiala nu are adaptare
perfecta la dintii preparati. Ea va fi captusita ulterior direct cu rasina aditionala.
AVANTAJELE TEHNICII:
-timp mai redus de lucru in cabinet. Majoritatea manoperelor se completeaza inainte de
sosirea pacientului
-mai putina caldura generata in cavitatea bucala, comparativ cu tehnica directa,
deoarece cantitatea de rasina pentru captusire este mai mica
-contactul dintre monomerul rezidual si tesuturile moi este minim
Tehnica recunoaste ca prima etapa amprentarea in sedinta anterioara prepararii bonturilor.,
urmata de aplicarea monomerului in amprenta pe peretii interni, in strat subtire, iar cu ajutorul
unui pulverizator se poate aplica polimerul care absoarbe in totalitate monomerul.
Dupa prepararea bontului urmeaza verificarea adaptarii partii externe a RPP, apoi aceasta este
umpluta cu rasina si inserata pe campul protetic. Se asteapta polimerizarea stratului intern al
rasinii de umplutura, apoi restaurarea se indeparteaza de pe campul protetic, se elimina
excesele de la nivel marginal, urmand finisarea si fixarea provizorie.

10.TEHNICA INDIRECTA DE PROTEZARE PROVIZORIE

RPP se confectioneaza in afara cavitatii bucale. Prima etapa este amprenta dintilor preparati si a
bresei edentate si se toarna modelul in laborator pe care se confectioneaza RPP.
AVANTAJELE TEHNICII:
-protectia dintilor preparati si a tesuturilor adiacente (nu exista monomer rezidual)
-protectia dintilor preparati fata de insultele mecanice din cursul polimerizarii acrilatului
-adaptare marginala mai buna. Contactul permanent cu modelul limiteaza contractia
volumetrica din timpul polimerizarii
-prezinta mai putine riscuri pentru pacient
ETAPELE CLINICE
- dupa stabilirea culorii si prep dintiilor se alege o lingura de amprenta pt
hidrocoloidul ireversibil (alginat)
- largirea temporara a santului gingival si evidentierea zonei prep
terminale
- realiz amprentei cu hidrocoloid irev
- turnarea modelului de catre medic
ETAPELE DE LABORATOR
- se toarna modelul de gips
- dupa demularea amprentei se sectioneaza modelul astfel incat sa se
potriveasca conformatorul
- se izoleaza modelul
- dupa uscare se macheaza zona terminala cu un creion
- umplerea conformatorului cu rasina. Conformatorul umplui se aplica pe
model
- se separa conformatorul de rasina polimerizata
- se sectioneaza si se inlatura zona de model corespunzatoare
intermediarilor
- excesul de rasina se indeparteaza cu o freza de acrilat si cu un disc de
hartie
- conformarea zonei intermediarilor se face conform designului propriu
- se finiseaza restaurarea provizorie cu puf imbimat cu pasta pt finisat se
spala si se usuca
Urmeaza verificarea adaptarii in cavitatea bucala
Se urmaresc ariile de contact proximal, conturul, defectele de supraf, adaptarea marginala si
ocluzala. Defectele se pot corecta prin aditie de rasina.

CAP.15 AMPRENTA IN PROTETICA FIXA

11.OBIECTIVELE AMPRENTEI IN PROTETICA FIXA

Obiectivele amprentei in protetica fixa sunt:
-redarea fidela a preparatiei, referitor la forma, detalii si dimensiuni (cu precadere limita
cervicala)
-redarea fidela a limitei cervicale
-preluarea si redarea cu fidelitate maxima a rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal
-redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini
-inregistrarea si redarea corecta a relefului dintilor antagonisti
-sa ofere posibilitatea obtinerii unui model de lucru cat mai apropiat de campul protetic

12.PORTAMPRENTE. CONDITII IMPUSE IN SCOPUL UTILIZARII LOR

Portamprentele sunt suporturi rigide in care se aplica materialele de amprenta si se insera pe
campul protetic. Indiferent de scopul utilizarii lor, ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
-sa cuprinda tot campul protetic: pot fi prelungite la nevoie cu mase termoplastice sau
polimeri autopolimerizabili
-sa fie rigide: adica stabile la deformare. Lingurile din materiale fotopolimerizabile se pot
utiliza imediat, cele din materiale plastice autopolimerizabile, este bine sa se foloseasca
dupa 24h
-sa asigure o grosime uniforma materialului de amprenta: 3-5mm in toate directiile, ca
sa permita revenirea elastica a materialului
-sa retentioneze materialul de amprenta prin diferite sisteme mecanice
-sa prezinte maner, stopuri, puncte de reper pentru centrare corecta
-sa nu limiteze miscarile functionale ale partilor moi

13.PORTAMPRENTE STANDARD IN PROTETICA FIXA

Portamorentele standard se confectioneaza industrial in 3 marimi pentru fiecare arcada, din
metale sau mase plastice. Mai exsita o categorie de linguri metalice placate cu lacuri de rasini
epoxidice care se coloreaza diferit pentru delimitarea marimilor si au culori ce corespund
normelor ISO, iar sterilizarea nu depaseste temperatura de 160*C.
In protetica fixa, portamprentele standard se pot utiliza pentru amprentare cu alginat sau
siliconi conventionali la tehnicile in doi timpi. Eventualele nepotriviri ale portamprentelor
standard la campul protetic pot fi corectate cu materiale termoplastice sau chit.
Din punct de vedere al utilizarii lor, se impart in:
-sterilizabile
-de unica folosinta
Portamprentele sterilizate se pastreaza in cutii metalice care se pot inchide etans.
Portamprentele standard prezinta de cele mai multe ori sisteme de retentie si pot fi totale
(pentru amprentarea arcadelor integre) sau partiale (pentru amprente segmentare)

14.PORTAMPRENTE INDIVIDUALE IN PROTETICA FIXA

MOD DE CONFECTIONARE:
-pe baza unei amprente si a unui model preliminar in laboratorul de tehnica dentara.
In lingura individuala materialul de amprenta e dispus in strat uniform si se contracta uniform,
permitand obtinerea unei valori de marime uniforma a impresiunilor, fara deformari.
Perforatiile sunt cel mai important mecanism de retentie si adeziune ale lingurii individuale.
Materialul din care se confectioneaza trebuie sa-i ofere stabilitate formei, modificari volumetrice
reduse, rigiditate si rezistenta la coroziune-conditii intrunite doar de RDC fotopolimerizabile.
MATERIALE DIN CARE SE CONFECTIONEAZA:
-mase plastice: polistiren si placi de baza
-materiale termoplastice
-mase termoformabile
-rasini acrilice (PMMA auto- si foarte rar termopolimerizabil)
-poliesteri si copoliesteri
-materiale compozite
ELEMENTE COMPONENTE: maner, 3 stopuri, baza.
PORTAMPRENTELE DIN MATERIALE FOTOPOLIMERIZABILE
-permit tehnicianului o modelare corecta fara a fi presat de timp
-se confectioneaza dintr-o pasta (pulbere + lichid) sau placi
-pasta se modeleaza in stare plastica, lingura mentinandu-se in contact cu modelul pana la
definitivarea reactiei de polimerizare
-pot fi utilizate imediat dupa finalizarea polimerizarii
-nu contin monomer rezidual
-inainte de confectionarea lingurii, trebuie eliminate zonele retentive de pe model
-stratul superficial a carui polimerizare este inhibata de oxigen, se indeparteaza cu diferite
mijloace ce contin alcool

15.MODALITATI DE PREZENTARE SI DEPUNERE A MATERIALELOR DE AMPRENTA PE CAMPUL

PROTETIC SI IN PORTAMPRENTE
La ora actuala exista diverse variante de dozare, omogenizare sidepunere a materialelor de
amprenta pe campul protetic si in linguri, ca de exemplu:
1.Dozare si omogenizare in bol de cauciuc sau pe bloc de hartie, urmand:
a.depunerea materialului direct in portamprenta (alginatele) utilizate pentru amprentari
preliminare sau a arcadelor antagoniste sau
 b.depunerea prin intermediul unei seringi, pentru materialele cu vascozitate redusa, a caror
continut se exprima in santurile gingivale si pe preparatii
2.Dozarea componentelor in cartuse unite si omogenizarea in pistoale pentru
amprentare.
3.Predozare industriala si omogenizarea mecanica. Cu precadere hidrocoloizii si
polieterii se pot omogeniza si in capsule fixate in suporturi adecvate ale unor vibromalaxoare sau
se pot prepara in vacuum malaxoare pentru obtinerea unui material omogen si fara incluziuni de
aer. Polieterii beneficiaza de o malaxare automata cu dispozitivul Pentamix al firmei 3M-ESPE,
care permite obtinerea unui material de amprenta omogen in cateva secunde, material care
poate fi incarcat ulterior fie in seringa fie in lingura.
Pentamix are un dispozitiv in care se amplaseaza cele doua cartuse cu baza (mare) si catalizator
(mic). Aparatul prezinta un orificiu prevazut cu un stut prin care cele doua componente dozate si
amestecate sunt incarcate in portamprente sau seringi. Pentamix omogenizeaza si dozeaza trei
categorii de polieteri: cu vascozitate crescuta, medie si redusa si reduce pierderile de pana la
20%.
Vibrospatularea in vid pentru a preveni aparitia incluziunilor de aer este unul din telurile cele
mai importante ale tehnicilor actuale de amprentare.

16.AMPRENTA CU HIDROCOLOIZI IREVERSIBILI (ALGINATE)

Amprenta globala de tip monofazic cu o componenta (un singur material) se ia de obicei cu o
lingura standard.
INDICATII: -arcade antagoniste
-modele de studiu si documentare
-modele pentru realizarea portamprentelor
-coroane si punti (doar alginat de clasa A)
Alegerea portamprentei se face cu ajutorul unui compas cu care se masoara distanta dintre cele
doua puncte ectomolare (superior sau inferior dupa caz) care precizeaza latimea maxima a celor
doua arcade. Portamprenta va avea un gabarit mai mare cu 3mm de fiecare parte, spatiu care va
asigura grosimea materialului de amprenta
TEHNICA DE AMPRENTARE:
-se prepara alginatul
-dozarea pulberii si apei se face cu ajutorul unor dozatoare anexate la ambalajul produsului
-inainte de prelevarea pulberii, cutia se agita
-apa va fi la o temperatura de 20-22*c
-dupa inglobarea pulberii in apa se spatuleaza energic prin frecarea amestecului de peretii
bolului (1 min la priza normala, 35-45 sec la priza rapida)
-la final amestecul trebuie sa aiba consistenta cremoasa si aspect neted fara sa se desprinda
de pe spatula incarcata
-incarcarea lingurii standard trebuie sa se faca repede, mentinandu-se ulterior ferm pe
pozitie, fara compresiune, pana la priza finala
-insertia/dezinsertia din cavitatea orala se face cu o tehnica precisa. Initial se intrerupe
inchiderea marginala prin indepartarea buzei
-dupa indepartarea din cavitatea bucala, urmeaza spalarea si dezinfectarea amprentei cu apa
curenta de la robinet si preparate specifice.
-modelul este indicat sa se toarne imediat pentru ca modificarile dimensionale apar repede
si fidelitatea scade
-in cazul in care nu poate fi turnat imediat, se pastreaza in mediu umed (cutie cu capac si
servetele umezite)
 -inainte de turnarea modelului este indicata pudrarea amprentei cu praf de ghips cu scopul
indepartarii impuritatilor si producerea unei neutralizari a suprafetei amprentei. Astfel ionii de
calciu din gips leaga portiunile din algiant care nu au facut priza, transformandule in alginat de
calciu. Neefectuarea aceste manopere are drept consecinta aparitia unei suprafete neregulate si
rugoase a modelului de gips.

17.AMPRENTA CU HIDROCOLOIZI REVERSIBILI

Amprenta globala, de tip monofazic, se ia cu un singur material (hidrocoloid reversibil) si
necesita linguri speciale prevazute cu sistem de racire.
Hidrocoloizii reversibili sunt ambalati sub forma de gel semisolid in tuburi de polietilena.
TEHNICA DE AMPRENTARE:
-se alege lingura cu ajutorul unui compas
-tuburile ce contin hidrocoloidul reversibil se depun in baia de lichefiere, iar dupa 10-12 min
in baia de depozitare
-stoperele adezive se insera in lingura, ele trebuie sa ia contact cu suprafetele ocluzale ale
dintilor nepreparati.
-lingura se umple cu material prelevat din tubul aflat in baia de depozitare
-concomitent cu depunerea materialului in lingura, intr-o seringa cu ac bont se introduce un
cartus cu hidrocoliod din baia de depozitare.
-se exprima o cantitate de material prin ac pt a verifica curgerea acestuia
-lingura cu material se aplica pe CP, apoi se conecteaza tuburile la lingura si la instalatia de
racire a unit-ului.
-portamprenta cu material se mentin pe CP aprox 10 min cu sistemul de racire in functiune.
-portamprenta se indeparteaza cu o miscare rapida verticala
-se verifica daca amprenta corespunde si se spala cu apa de la robinet, urmand dezinfectia
FACTORI CE POT GENERA DEFORMARI SAU LIPSURI ALE AMPRENTEI:
-indepartarea lenta a amprentei de pe campul protetic
-dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atins temperatura de 37*C
-exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii->acumulari de stress in structura materialul
-intarzieri in turnarea modelului-apa se evapora, determinand contractia amprentei
-apa de racire prea rece determina o gelificare prea rapida a agar-agarului, in special in
zona de contact cu portamprenta, unde vor aparea concentrari de stress
TEHNICA CAMPULUI UMED este o tehnica alternativa de aplicare a materialului din seringa.
AMPRENTA HIDROALGINICA-amprenta globala monofazica cu doua materiale.
Preparatiile sunt spalate cu apa calda prin clatire. Materialul este depozitat abundent doar pe
suprafetele ocluzale. Materialul relativ vascos din portamprenta va forta materialul mai fluid sa
patrunda in zona suculara. Tehnica poate fi aplicata doar cand preparatiile nu sunt de tip cavitar.

18.AMPRENTA CU SILICONI DE CONDENSARE

Caracteristic siliconilor de condensare este stabilitatea dimensionala redusa datorita evaporarii
alcoolului etilic sau metilic. De aceea modelele trebuie turnate cat mai repede (maxim 6h)
MODUL DE PREZENTARE AL SILICONILOR DE CONDENSARE:
-chituri (putty)
-cu vascozitate crescuta (heavy bodied)
-cu vascozitate medie (regular)
-cu vascozitate redusa (fluide) pt tehnici de injectare
VARIANTE DE AMPRENTARE CU SILICONII DE CONDENSARE:
 -cu o lingura standard cand se utilizeaza un silicon chitos (putty) si unul cu vascozitate medie
sau redusa
-cu o lingura individuala cu un silicon de vascozitate medie prin tehnica de spalare (wash
tehnique) lavis sau de corectie
NECESARUL DE INSTRUMENTAR SI MATERIALE:
-portamprenta
-silicon cu reactie de condensare vascozitate medie (baza si catalizator)
-adeziv pentru portamprenta pe baza de polimetilsiloxan si etil silicat
-placa sau bloc de hartie cerata pentru amestecul componentelor
-spatula
-seringa de incarcare cu canula detasabila
TEHNICA DE AMPRENTARE IN LINGURA INDIVIDUALA
-lingura individuala se confectioneaza in prealabil pe baza unei amprente cu alginat
-se verifica lingura in cavitatea bucala si se pensuleaza adeziv
-se plaseaza firele de retractie in santul gingival
-se amesteca dozele corespunzatoare de material si se incarac seringa cu o treime din silicon
-restul de material se depune in portamprenta individuala
-se scot firele de retractie si se aplica materialul din seringa dinspre zona sulculara
-se plica pe CP portamprenta incarcata, mentinandu-se o presiune usoara timp de 8 min
-dupa polimerizarea materialului se indeparteaza amprenta printr-o miscare rapida verticala
-se spala si se dezinfecteaza amprenta
-se amprenteaza antagonistii cu o lingura standard si alginat
-se inregistreaza ocluzia

19.AMPRENTA CU SILICONI DE ADITIE

Aceste materiale au stabilitate dimensionala buna, iar modelul poate fi turnat dupa o
saptamana de la luarea amprentei. Deoarece sunt hidrofobi in procesul de fabricatie li se adauga
sulfactanti care interfereaza cu substante utilizate in realizarea modelelor prin galvanizare,
materialul de amprenta devenind astfel sensibil la sulfuri.
NECESARUL DE INSTRUMENTAR SI MATERIALE:
-portamprenta individuala
-adeziv pentru portamprenta
-silicon de aditie (in diverse moduri de prezentare)
-o placa sau bloc de hartie pentru amestec
-spatula sau diferite tipuri de dispozitive de omogenizare, in functie de produs
-seringa cu con demontabil
Polivinilsiloxanii pot fi utilizati atat cu tehnici cu lingura individuala cat si dublu amestec.
Tehnica de amprenta in lingura individuala:
- e realizata cu un polivinilsiloxan de consistenta crescuta sau medie si un polivinilsiloxan de
consistenta redusa, ambalate in cartuse unite destinate urilizarii cu ajutorul pistolului.
- portamprenta se pensuleaza cu un adeziv cu cel putin 15 min inainte de luarea amprentei
- se armeaza cilindrul de malaxare la pistol cu cele 2 cartuse de material cu vascozitate medie sau
crescuta in pozitie
- firele de retractile se indeparteaza din zonele sulculare
- polivinilsiloxanul de consistenta redusa se injecteaza in santuri si pe preparatii incepand cu
zonele interproximale
- concomitent cu aceste manopere, asistenta incarca portamprenta cu materialul siliconic de
consistent medie sau crescuta, medicul preia portamprenta cu materialul si o insera pe CP,
mentinand-o cateva minute.
- amprenta se dezinsera intr-un singur ax (vertical) printr-o manopera ferma cu degetele pe
aripioarele portamprentei
- amprenta se spala la un jet de apa curent, se usuca si se inspecteaza, apoi se dezinfecteaza

Materialele pot fi ambalate in:

- tuburi – pasta/pasta – omogenizarea se face pe blocuri de hartie cerata, cu spatula
- cartuse + pistol (omogenizarea) – fara incluziuni de aer si pierdere de material
- mai costisitoare
- mai economica si exacta
APLICATII ALE SISTEMULUI PENTA ---pag 851

20.AMPRENTA CU POLIETERI
Una dintre particularitatile de prezentare ale acestor materiale este discrepanta cantitativa intre
baza si catalizator (8/1). Amprentele cu polieteri au stabilitate dimensionala excelenta, iar
acuratetea detaliilor se poate pastra si dupa o saptamana de la amprentare. Polieterii sunt
hidrofili de aceea vor evita contactul cu apa. Pot de asemenea sa determine stari alergice
datorita catalizatorului aromatic sulfonat.
NECESARUL DE INSTRUMENTAR SI MATERIALE:
- polieteri (baza si accelerator) – diferite consistente
- portamprenta individuala
- adeziv pt polieteri
- placa sau bloc de hartie pentru amestec
- spatula
- prezenta unui dispozitiv Pentamix elimina dotarea cu spatula si bloc de hartie
- seringa cu varf (canula) demontabil
Tehnici de amprentare cu materiale de o singura consistenta sau 2 consistente:
- timp de priza mai rapid
- poramporenta se pensuleaza cu adezivul adecvat polieterilor
- se dozeaza si se omogenizeaza materialul si/sau materialul cu vascozitate redusa
- se incarca doar lingura sau lingura si seringa in functie de varianta adoptata
- se indeparteaza firele de retractile gingivala si se injecteaza rapid materialul de vascozitate
redusa.
- peste preparatii se aplica portamprenta cu material de consistenta crescuta sau medie care se
mentine pe camp 5 min.
-dupa polimerizarea materialului, portamprenta se indeparteaza de pe camp, se elibereaza de
secretii cu un spray de apa-aer, dupa care se usuca imediat.
- Se verifica si se dezinfecteaza.
-se ia amprenta arcadei antagoniste si se inregistreaza ocluzia, apoi se trimite in laborator->
contraindicata turnarea imediata a modelului ( dar nu mai mult de 1 sapt.)

21.SISTEMUL PENTA AL FIRMEI ESPE

Sistemul penta al firmei ESPE foloseste aparatul Pentamix si cuprinde materiale de
amprenta apartinand unor clase diferite de compusi si aparatura necesara unei prelucrari
superioare a acestora in vederea obtinerii unor amprente mai fidele.
Dispenser-ul Garant – impreuna cu un pistol de impingere, canulele de omogenizare
Garant si duzele de aplicare Garant se pun la indemana. Inainte de aplicarea materialului se
verifica daca orificiile cartuselor sunt libere. Se monteaza canulele de omogenizare. Daca e
necesar, orificiul de evacuare al duzei aplicatoare poate fi marit prin scurtarea acestuia cu
bisturilul. Seringa cu elastomer Penta poate fi umpluta direct din canula de omogenizare.
Spatularea manuala:
- variantele de material destinate omogenizarii manuale se spatuleaza pe un bloc de hartie
cerata. Pe aceasta se aplica lungimi egale de pasta care se omogenizeaza prin intinderea
materialului pe o suprafata cat mai mare, in repetate randuri, pana cand amestecul prezinta o
culoare unitara.
- timpul maxim de spatulare – 45 sec.
- pasta nu se omogenizeaza prin miscari circulare existand pericolul formarii incluziunilor de aer
- dezinfectia amprentei trebuie realizata fara a modifica proprietatile (10 min)
- turnarea modelului imediat dupa dezinsertia amprentei = GRESEALA!!
- turnarea modelului dupa minim 30 min si maxim 2 saptamani
Alegerea lingurii de amprenta prezinta o importanta deosebita. Materialele de amprenta se
contracta concentric daca nu adera la lingura de amprenta. Consecinta acestui fenomen ar fi
micsorarea negativului, deci a modelului. Daca materialul de amprenta e fixat in lingura, are
tendinta de a se contracta excentric inspre aceasta, ceea ce duce la o crestere a negativului si
deci si a dimensiunilor viitorului model de lucru.
Cu cat grosimea stratului si cantitatea de amprenta sunt mai mari raportate la volumul CP, cu
atat mai mare va fi si volumul modelului.
Indicatiile sistemului PENTA:
- amprentarea intr-un timp – polieter → coroane si PPF, incrustatii, amprenta de fixare, amprenta
implantelor
- tehnica dublului amestec – polieter → coroane si PPF, incrustatii, amprenta functional
- tehnica dublului amestec – S. de aditie → coroane si PPF, incrustatii
- amprenta de corectie - S. de aditie → coroane si PPF, incrustatii
Curatirea instrumentelor si a aparaturii sistemului Penta:
- lingura de amprenta – reziduurile de adeziv – cu acetone/ solvent organic
- seringa pentru elastomeri- trebuie golita astfel incat sa nu existe reziduuri massive de material
in interior. se indeparteaza cu etanol
- dispenser-ul Grant – trebuie demontat
- manerul si pistonul se sterilizeaza individual sau cu detergent fara continut de solvent puternici
- nu se utilizeaza dezinfectanti
- cartusul Penta – cartusele neumplute – cu o carpa moale sau cu un detergent bland
- aparatul Pentamix – cu o carpa moale, sau cu un detergent bland
- trebuie evitati solventii sau detergentii cu proprietati abrasive

22.CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE DIN RA AUTOPOLIMERIZABILA

Pe coroanele dentare ale modelului se adapteaza folia de aluminiu. Se incalzeste la flacara folia
de ceara cu rol de mentinator de spatiu, pana la ramolirea acesteia. Se pliaza in 2 si se plaseaza
pe arcada cu preparatii de pe modelul de studiu, iar cu degetele se modeleaza. Excesele de ceara
care depasesc cu apx. 3 mm marginile cervical ale coroanelor dentare se indeparteaza.
Pentru ambele arcade lingurile vor avea forma de potcoava, fara a cuprinde zona
palatinala la modele maxilare superioare.
Asigurarea stopurilor centrice se face prin decuparea a 3 patratele de 3/3 mm (din folia
de ceara), 2 in dreptul zonelor de sprijin si unul in zona marginilor incizale care vor forma
viitoarele stopuri ocluzale. Intre ceara si suprafetele modelului de studiu se afla folia de aluminiu.
Prepararea pastei de acrilat se va face in godeu, iar cand nu mai este lipicioasa se
ruleaza sub forma de cilindru si se modeleaza cu degetele peste ceara si folia de aliminiu.
Urmeaza modelarea aripioarelor laterale si manerului central. Cand pasta s-a intarit dar
e inca calda, se indeparteaza de pe model, de asemenea se indeparteaza si folia de aluminiu
precum si orice urma de ceara.
Dupa aceasta etapa este necesara verificarea adaptarii lingurii pe model si finisarea. Se
prelucreaza, se indeparteaza excesele si se lustruieste suprafata exterioara. Finalizarea
confectionarii lingurii cu cel putin 6 ore inaintea amprentarii este de dorit, datorita contractiei
de polimerizare. Lingura trebuie ferita de mediul umed.
Inainte de a amprenta CP cu aprox. 15 min se face pensularea lingurii cu un adeziv specific
materialului de amprenta.

23.CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE DIN RDC FOTOPOLIMERIZABILA

Este o metoda mai nou aparuta odata cu utilizarea RDC in laboratoare si necesita cuptoare de
fotopolimerizare.
Tehnica de lucru se realizeaza dupa urmatorii pasi:
-model de studiu
-izolarea modelului cu mijloace obisnuite
-aplicarea materialului sub forma de pasta pe model
-asigurarea celor 3 stopuri ocluzale prin decuparea a 3 patratele de 3/3 mm (din folia de
ceara), 2 in dreptul zonelor de sprijin si unul in zona marginilor incizale care vor forma viitoarele
stopuri ocluzale
-modelarea aripioarelor laterale si manerului central
-fotopolimerizarea
-prelucrarea cu instrumentar rotativ adecvat
-verificarea adaptarii lingurii pe model si finisarea
-pensularea lingurii cu un adeziv specific materialului de amprenta

24.AMPRENTAREA PRIN TEHNICA DUBLULUI AMESTEC

Tehnica de amprentare denumita a dublului amestec este o amprenta globala intr-un singur
timp (monofazica), care utilizeaza elastomeri in consistente diferite.
Tehnica vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea unei arcade intregi. Dupa indepartarea
firelor de retractie, intr-o portamprenta standard se insera un elastomer chitos peste care se
depune acelasi elastomer de consistenta medie sau fluida in varianta sandwich. In acelasi timp,
cu o seringa se depune in santul gongival si pe preparatii acelasi elastomer de consistenta medie
sau fluida. Apoi portamprenta se aplica pe campul protetic. Materialele de consistenta diferita
din aceeasi familie se leaga chimic intre ele.
Tehnica dublului amestec se preteaza pentru siliconi, tiocoli, polieteri sau hidrocoloizi
reversibili.
Avantajele acestei tehnici sunt legate de prizele concomitente a celor doua componente, care
unoiedica deformarea elastica a elastomerului chitos de catre cel fluid; tensiunile interne fiind
diminuate cu o exactitate marita.

25.AMPRENTAREA CANALELOR RADICULARE

Pentru realizarea unui DCR in vederea restaurarii unui dinte tratat endodontic, amprenta se face
prin tehnica directa sau indirecta.
1.Tehnica directa sau amprenta-macheta(parte componenta a tehnicii semidirecte)
a.Tehnica directa cu RA autopolimerizabila
Se prelucreaza o tija din material plastic in asa fel incat sa patrunda pana la limita apicala a
prepararii. La extremitatea ocluzala se cresteaza putin, marcand fata vestibulara pentru
pozitionarea machetei in fazele urmatoare. Peretii canalului se izoleaza cu vaselina cu ajutoru
unei mese de canal. Intr-un godeu se prepara acrilatul autopolimerizabil de consistenta
smantanoasa. Acrilatul in stare plastica se introduce in canalul radicular si se acopera suprafetele
bizotate. Cand acrilatul a ajuns la consistenta care-si pastreaza memoria elastica, macheta se
mobilizeaza in canal prin miscari de dute-vino, pt a fi siguri ca nu ramane incastrata in canal.
Dupa polimerizare se verifica fidelitatea amprentarii, continuitatea pana la apex. Micile bule de
aer se completeaza cu ceara. Se repune machete in canal pana la polimerizarea finala.Dupa o
noua izolare a peretilor canalului cu vaselina se adapteaza dispozitivul din acrilat in canalul
radicular si se modeleaza dintr-o masa vascoasa de acrilat, portiunea coronara a machete, cu
ajutorul degetelor. Dupa polimerizare se face o prelucrare initiala extrabucal, apoi se
definitiveaza forma finala de bont.
b.Tehnica directa cu material termoplastic
- se efectueaza cu ajutorul unei tije de plastic ca support, aplicand masa termoplastica incalzita
pe capatul apical al tijei
- se insera complet tija in canal, se mobilizeaza dupa 5-10 sec si apoi se repozitioneaza
- se examineaza existent golurilor, care se pot completa
c.Tehnica directa cu ceara
- se foloseste ceara albastra pentru incrustatii
- tehnica e similara cu cea folosita la acrilat, dar e mai greoaie, cere mai multa dexteritate si e
supusa mai multor surse de erori
2.Tehnica indirecta sau amprenta cu elastomer de sinteza si tija metalica
-se pensuleaza tija metalica cu un adeziv si se vaselineaza canalul in scopul micsorarii
distorsiunilor la indepartarea amprentei
- materialul de amprenta fluid se introduce la nivelul preparatiei radiculare cu ajutorul celui mai
gros ac Lentullo care se potriveste dimensiunilor canalului
-se plaseaza tija metalica pe toata lungimea preparatiei radiculare, se injecteaza material de
maprenta in jurul sau si se introduce lingura de amprenta ca support.

26.AMPRENTA DE CORECTARE, SPALARE

Amprenta de corectare este o tehnica in doi timpi care apeleaza la materiale in consistente
diferite (cauciucuri siliconate sau polieterice): unul cu vascozitate mare-chit putty si altul cu
vascozitate mica-fluid light body.
TEHNICA: Se incepe amprentarea folosind un material chitos si unul cu vascozitate crescuta.
Dupa priza si dezinfectia amprentei, cu ajutorul unui instrument special de forma unei penite sau
cu un bisturiu, se indeparteaza masa amprentei din regiunile retentive pt a preveni instalarea
deformarilor de tip plastic, remanente in masa siliconului chitos.
In a 2-a faza, pe materialul de amprenta chitos se aplica materialul fluid, amprenta
reintroducandu-se pe CP. Etalarea santului gingival are loc intre cei 2 timpi. Astfel, materialul
fluid, sustinut de cel chitos, patrunde in santul gingival, inregistrand cu fidelitate zona cervicala a
preparatiei.
Ideea de la care s-a pornit realizarea acestei tehnici este complementaritatea celor 2
materiale siliconice, chitos si fluid. In timp ce siliconul chitos prezinta ca avantaj o contractie
volumetrica redusa, iar ca dezavantaje fidelitate scazuta si faptul ca nu patrunde in santul
gingival, siliconul fluid prezinta avantajul patrunderii eficiente in santul gingival dar si
dezavantajul unei mari contractii volumetrice, in functie de tipul de reactie de priza.
Avem ca rezultat niste amprente foarte fidele, deoarece modificarile dimensionale din
portamprenta s-au produs cu precadere in primul timp de amprentare. Deretentivizarea permite
ca materialul fluid sa fie in strat foarte subtire, ceea ce atrage dupa sine modificari dimensionale
minime.

27.INREGISTRAREA (AMPRENTAREA) OCLUZIEI

Determinarea si inregistrarea ocluziei permite montarea modelelor intr-un simulator al ADM.
Amprenta ocluziei poate fi o etapa separata sau poate fi inclusa in faza de amprentare propriu-
zisa.
In general, in functie de particularitatile ocluzale ale fiecarui pacient, se pot determina 3 pozitii:
-ocluzia de relatie centrica (corespunzatoare pozitiei de RC)
-ocluzia de intercuspidare maxima (corespunde PIM)
-ocluzia habituala (OH)
In general, in protetica fixa, grosimea materialului care inregistreaza ocluzia trebuie sa fie de
1,5-2mm pentru a permite imprimarea reliefurilor dentare. Daca grosimea materialului este prea
mare sau acesta are o vascozitate crescuta, pot aparea ghidaje fortate care sa compromita
inregistrarea.
Materialele pentru inregistrarea ocluziei trebuie sa prezinte in faza initiala o plasticitate mare si
ulterior, in conditiile cavitatii bucale, sa devina rigid. Acest material poate fi:
-ceara speciala de tip beautypink
-ceara cu adaos de pulberi metalice
-elastomeri de sinteza speciali pe baza de polieteri
-siliconi cu reactie de aditie
Tehnica de inregistrare a ocluziei de IM:
Se utilizeaza o cheie de ceara. La nivelul dintelui preparat se adapteaza un rulou de ceara
speciala de ocluzie, astfel incat sa umple spatiul intre bont si dintele antagonist, atunci cand
arcadele se afla in IM. Latimea V-O a acestui rulou trebuie sa fie aproximativ egala cu latimea
celui mai mare bont in sens M-D, ruloul de ceara nu are voie sa se intinda pe dintii vecini
nepreparati, deoarece ar putea bloca ocluzia, cu aparitia unor inexactitati la montarea
modelelor. In continuare, ruloul de ceara predimensionat se ramoleste, se aplica pe dintele
preparat si se cere pacientului sa inchida in PIM. Se verifica daca pacientul a inchis corect, se
raceste ceara si cand aceasta a devenit rigida se indeparteaza din cavitatea bucala. Cheia de
ocluzie astfel obtinuta se raceste in continuare cu apa si va servi la montarea corecta a modelelor
in articulator.
Inregistrarea si reproducerea ORC atunci cand se doreste montarea modelelor in simulator in
scop diagnostic sau cand IM respectiv OH existenta a provocat modificari patologice la nivelul
ADM, se obtine prin amprentare, prin inregistrarea grafica a RC sau cu ajutorul, atunci cand pe
arcade nu mai exista suficiente perechi de dinti antagonisti care sa mentina DVO.

28.DEZINFECTIA AMPRENTELOR TRADITIONALE

Deoarece exista riscul de infectie cu hepatita B al medicilor stomatologi si posibilitatea
transmiterii germenilor de la pacient la tehnicialul dentar, s-a recurs la dezinfectia amprentelor
dentare sub forma de dezinfectie externa si autodezinfectare.
Dezinfectia externa se caracterizeaza prin obtinerea unei distrugeri a germenilor prin actiune
chimica si/sau fizica. Prin autodezinfectare, insusi materialul amprentei este pregatit sa anihileze
germenii contactati prin tratarea cu o substanta abtiseptica. Dezavantajul este ca lingura de
amprenta ramane contaminata.
Sterilizarea materialelor de amprenta nu este deseori posibila deoarece cu exceptia ghipsului,
ele nu suporta sterilizarea termica. Sterilizarea prin radiatii se foloseste doar in cazuri speciale si
nu este potrivita pentru alginate. Sterilizarea cu etilen oxid nu se foloseste pentru alginate
datorita riscurilor igienice si ecologice. Solutia de formaldehida poate provoca alergii si eczeme,
dar si modificarea alginatelor.
DEZAVANTAJELE DEZINFECTIEI PRIN IMERSIE:
-nu e indicata tuturor tipurilor de materiale
-nu se presupune clatirea inainte de dezinfectia propriu-zisa, impuritatile ramanand pe
amprenta, ceea ce poate duce la realizarea unor modele deficitare din gips
-eficienta baii dezinfectante nu este constanta, depinzand de numarul amprentelor
dezinfectate si lungimea perioadei de folosire a aceleiasi bai
-riscul de depasire al timpului de actiune asupra amprentelor implica posibilitatea aparitiei
modificarilor dimensionale
Dezinfectarea prin pulverizare:
- se foloseste pentru diferite suprafete, amprente si materiale auxiliare, deoarece necesita timp
de doar 1 minut.
- procedura adaptata diferitelor conditii
- mentinerea designului amprentei (nu exista riscul deformarii amprentei)
- dezinfectare/curatare/uscare rapida (6 amprente in 12 minute)
dezinfectant economic si efficient, cu spectru larg de actiune.

CAP.16 MODELUL IN PROTETICA FIXA

29.MOMENTUL CONFECTIONARII MODELULUI
-La amprenta cu hidrocoloizi ireversibili, modelul trebuie turnat imediat dupa spalarea
amprentei. Demularea se face la o ora de la turnare dar duritatea finala se atinge la 24h de la
finalizarea turnarii modelului.
-La amprentele din elastomeri de sinteza trebuie sa stea 30 min inainte ca modelele sa
fie turnate, deoarece aceste materiale au o contractie de priza intarziata, care se incheie abia
dupa 20-30 min. Inainte de a fi turnate, amprentele din elastomeri de sinteza, care se transporta
in laborator de la distante mari, in diferite conditii de temperatura, trebuie bine racite, apoi
depozitate 30 min la temperatura camerei, pentru a-si compensa contractia termic dependenta.
Doar amprentele din elastomeri de sinteza se pot pastra uscate si depozitata la temperatura
camerei.
-Amprentele pe baza de siliconi de condensare pot astepta 48-72 ore pentru turnarea
modelului
-Amprentele pe baza de siliconi de aditie, sau polieteri pot astepta 7 respectiv 14 zile
Inainte de turnarea modelului este necesar ca orice amprenta luata cu materiale elastice sa fie
uscata.

30.CLASIFICAREA MODELELOR IN PROTEZAREA FIXA DUPA MATERIALELE DIN CARE SUNT

CONFECTIONATE SI DUPA CARACTERUL DE FIXITATE SAU POSIBILITATEA DE MOBILIZARE A
BONTULUI
 A. Dupa materialele din care sunt confectionate:
1. Gipsuri:
- dure – clasa III
- extradure – clasa IV
- cimenturi
2.Metale:
- depuse pe cale galvanica
- aliaje usor fuzibile
- aliaje topite si pulverizate
- amalgame
3. Polimeri:
- RA
- poliuretanice
- epoxidice cu adios de umpluturi anorganice
- epiminice
4. Materiale compozite
5. Siliconi
B. Dupa caracterul de fixare sau posibilitatea de mobilizare a bontului:
- cu bonturi fixe
- cu bonturi mobilizabile

31.CLASIFICAREA MODELELOR IN PROTEZAREA FIXA DUPA TEHNOLOGIA DE REALIZARE SI

DUPA DESTINATIA MODELULUI
A. Dupa tehnologia de realizare:
a) turnate – din gipsuri, mase plastic, aliaje usor fuzibile
b) indesate – cimenturi (FOZ, silicat), amalgam
c) galvanizate, pulverisate – din metale/aliaje
d) prin ardere de mase ceramic

B. Dupa destinatia modelului: - document

- de studiu si diagnostic
-duplicat
-de lucru (pt proteze unidentare, RPF)

32.MODELE DE STUDIU SI DIAGNOSTIC IN PROTETICA FIXA

Scopul utilizarii lor este
pentru studiul unor situatii clinice si pt stabilirea unui diagnostic pe baza datelor culese in afara
cavitatii bucale. Aceste modele permit observarea unor detaii pe care nu le putem depista prin
examen direct in cavitatea bucala.
Este obligatorie turnarea a 2 modele si a cheii de ocluzie in RC. Exista cateva etape si
principia valabile pt majoritatea modelelor de studiu.
Tot in aceasta categorie se includ si modelele documentare, obtinute prin depunerea unor
gipsuri special in amprente luate, de obicei, in prima sedinta de prezentare a pacientului, inainte
de efectuarea oricarui tip de tratament. Ele sunt modele de orientare care surprind statusul
dento-parodontal al arcadeor dentare.
Modelele documentare sunt piese de referinta in viitoarele aprecieri ale calitatii unor
reconstituiri, dar au si valoare stiintifica, didactica si medico-legala.
 33.MODELUL DE LUCRU MONOBLOC (CU BONTURI FIXE)
Modelele cu bonturi fixe care se obtin prin depunerea in amprenta a gipsurilor dure sau
extradure sunt indicate pentru amprentele antagoniste si confectionarea arcadelor antagoniste.
Se numesc monobloc deoarece bonturile si restul campului protetic fac corp comun cu soclul
modelului.
Tehnica de realizare:
1.Pregatirea amprentei (se spala, dezinfecteaza, usuca)
2.Pregatirea pastei gipsului prin metoda saturarii progresive
3. Gipsul se toarna in amprenta pe masa vibratoare:
- la mandibula - dinspre marginea amprentei
- la maxilar - dinspre centrul amprentei (materialul patrunde in toate detaliile, pana
depasesc marginile care corespund fundurilor de sac)
4. Amprenta se ia de pe masa vibratoare si se depune pe un support timp de aprox. 20-30
minute (cat dureaza priza gipsului).
5. Se creeaza cateva retentii in baza modelului.
6. Se prepara o noua pasta de gips, in general de acelasi tip cu precedetul ( in cazuri exceptionale
unul obisnuit).
7. Pasta se depune intr-un conformator, iar o cantitate mica se aplica peste modelul din
amprenta, dupa care se rastoarna amprenta peste conformator.
8. Dupa priza gipsului se demuleaza amprenta si se indeparteaza conformatorul, apoi se
finiseaza soclul modelului la aparatul de soclat.
9. Modelul se usuca in cuptor 30-60 min la 200.
10.Dupa priza, modelele se fixeaza in articulator.

34.MODELUL DE LUCRU CLASIC CU BONT MOBILIZABIL

E confectionat pe baza unor amprente luate cu inel de cupru. Tehnica implica 2 timpi:
A. Confectionarea bontului mobilizabil (modelul unitar - MU)
Bontul mobolizabil poate fi realizat din diferite materiale: gipsuri dure, cimenturi (FOZ, silicat,
silicofosfat), polimeri (RA auto, materiale compozite) si amalgam ( Cu sau Ag).
1.Bontul mobilizabil din gipsuri dure:
- inelul de Cu se scoate sin amprenta. Se cofreaza inelul cu o banda de ceara sau hartie cerata de
2 cm latime.
- se prepara o pasta sin gips dur, care se introduce prin vibrare continua in inel, pan ace se atinge
marginea cofrajului
- dupa priza totala a gipsului se indeparteaza cofrajul, se prelucreaza prelungirea radiculara a
bontului pana se obtine o forma cilindro-conica neretentiva.Deasemeni, se aplica un buton de
ceara pe varful prelungirii.
2.Bontul mobilizabil din cimenturi:
-aceste materiale prezinta o serie de calitati: timp de priza scurt, fidelitate mare in redarea
detaliilor, stabilitate volumetrica si duritate acceptabila.
- nu mai sunt utilizate decat f. rar ( cost crescut, fluiditate redusa, deshidratare urmata de
contractii si fisuri).
- cimenturile nu se utilizeaza decat in cazul amprentelor luate in inel de cupru.
3.Bontul mobilizabil din amalgame:
-se prefera amalgamul de Cu – sub forma unor pastille sau granule care se incalzesc pana cand
apar pe suprafata lor mici picaturi de mercur.
- se transfera intr-un mojar, unde prin frecarea cu un pistil aliajul devine plastic. Cu un fuloar
amalgamul se introduce in amprenta luata cu masa termoplastica in inel de Cu.
4.Bonturi mobilizabile din polimeri:
- rasinile epoxidice, epiminice, poliuretanice
- pt a ↑rezistenta li s-au adaugat UA (particule metalice, de sticla, ceramic, borosilicate sau
curat).
- legarea de componenta organica a umpluturilor se face prin silanizare
- sunt livrate in diferite sisteme : pasta/lichid, lichid/lichid, pulbere/lichid si se depun fara
presiune in amprenta,
- se intaresc intr-un interval scurt de timp
- utilizarea lor se asociaza cu pinuri (dowel), eliminandu-se etapa de confectionare a prelungirii
radiculare a bontului mobil.
- grad de fidelitate crescut, duritate mare, manipulare usoara
B. Confectionarea modelului de ansamblu (MU si modelul dintilor vecini)
modelul unitar –realizat prin una din tehnicile anterioare, se repune in inelul de Cu sau capa de
transfer, impreuna cu care se repozitioneaza in amprenta de situatie exact in pozitia initiala.

35.MODELE SECTIONATE CU PINURI DOWEL

Pinurile (dowel – stift, pivot) = tije cilindro-conice care prezinta un cap retentive ce se fixeaza
in mijlocul bontului mobilizabil.
Etapele realizarii unui model cu bont mobilizabil, prevazut cu pinuri:
-pinurile se centreaza in impresiunile bonturilor din amprenta pana la 13 mm de marginea
incizala sau se fixeaza in acesta in cazul pinurilor care prezinta o prelungire distantatoare.
- se pot utilizea 1 sau 2 pinuri pentru fiecare bont, iar daca exista mai multe bonturi, pinurile
trebuie sa fie paralele intre ele
- se depune un gips extradur in impresiunile amprentei, care nu va depasi inaltimea marginilor
amprentei cu mai mult de 3-4 mm.
- in timpul cat gipsul se gaseste in faza plastica se introduc pinurile in pozitia anterior
determinata.
- dupa priza materialului se realizeaza un sant de ghidaj si se izoleaza suprafata acestuia, iar
pinurile se acopera cu un strat subtire de ceara
- se toarna soclul dintr-un gips dur, iar cu ajutorul unei panze de fierastrau se sectioneaza mezial
si distal fiecare bont pana la nivelul soclului.
Soclul se incalzeste la o sursa de caldura, dupa care fiecare pin se repereaza si se luxeaza cu un
instrument metalic.

36.MODELE SECTIONATE FARA PINURI

1. Sistemul TRAY
-consta dintr-un conformator prefabricat realizat din material plastic transparent si care prezinta
numeroase proeminente sub forma de lamele.
- acestea prin turnarea solcului, vor determina aparitia a tot atatea reliefuri negative pe baza
modelului
- la insertia si dezinsertia lodelului din conformator, reliefurile negative gliseaza pe lamelele cu
rol de pozitionare ale acestuia
2. Sistemul Nu-Logic Ez TRAY
- aemanator sistemului TRAY classic, dar imbunatatit (se castiga timp in turnarea modelului)
- prezinta sistem de retentionare dat de clavetele Nu-Logic si fereastra pozitionata central in
conformatorul modelului TRAY classic, aceasta furnizand un plus de stabilitate si acuratete a
pozitionarii bonturilor sectionate.
Avantaje:
- timp economisit
- economie de material de gips
- absenta pinurilor

3. Modelul Zack
- placa soclu special conceputa pentru modelele confectionate din rasini epoxidice sau
poliuretani.
Caracteristici:
- exclude pinurile
- poate fi utilizat de mai multe ori
- reduce timpul de lucru al tehnicianului
- exclude anexele si aparatele suplimentare
- bonturile mobie (MU) se adapteaza perfect in soclu in pozitia initiala
- modelul Zack din rasina epoxy – e stabil dimensional
- suprafata soclului care vine in contact cu modelul propriu-zis are oe sectiune o forma zimtata,
care permite insertia si dezinsertia bontului intr-o pozitie unica.
4. Acuu-Trac Precision Die System
- sistem rapid, economicos si foarte précis de real a modelelor cu bonturi mobilizabile
- se utilizeaza cu predilectie in elaborarea modelelor cu bont mobilizabil, in scopul realizarii
protezelor unidentare, puntilor si a rezolvarilor compozite
Componente:
- dispozitivul principal (suportul/conformatorul) cu bratele laterale
- placuta de baza
- mentinator de spatiu
5. Sistemul Crack-Wafer (modelul fractionat)
- sistem simplu si convenabil din punct de vedere al costurilor
- compus dintr-o baza de model prefabricata dintr-un gips de model de clasa a 4-a, care e
prevazut pe o parte cu o banda subtire sintetica fixate strans de aceasta
-partea opusa are o suprafata retentiva

37.MODELE SPECIALE DIN MATERIALE EXTREM DE DURE

Scopul final al acestui tip de duplicare este realizarea unor modele identice cu cele de lucru, dar
confectionate din materiale cu o rezistenta si densitate mult superioare modelului initial.
Deoarece modelul de lucru nu se poate turna sub presiune datorita structurii si proprietatile
materialelor de amprenta utilizate in clinica, devine necesara obtinerea unei amprente cu
proprietati speciale care sa corespunda conditiilor de turnare a acestor modele.
Tehnologia ce consta in polimerizarea sub presiune a elastomerilor de sinteza care
amprenteaza modelul de lucru, presupune existenta unui aparat de polimerizare sub presiune.
Etape: (elastomeric de sinteza)
- izolarea si lubrefierea modelului de lucru
- prepararea elastomerului de consistenta chitoasa si aplicarea lui intr-o portamprenta
corespunzatoare
- prepararea si injectarea cu o seringa speciala a unui silicon fluid atat la nivelul preparatiilor
de pe modelul de lucru cat si pe suprafata siliconului chitos
- (tehnica de amprentare – similara tehnicii dulului amestec din cabinet)
- aplicarea centrata a portamprentei pe model
- ansamblul model/amprenta se introduce intr-un aparat in care se aplica pe portamprenta o
presiune de 2kg/ cm2
- dupa definitivarea prizei materialelor de amprenta, se demuleaza amprenta.
Suprafata acesteia este mult mai densa, mai omogena si mai exacta decat cea a unei
amprente similar realizata in cavitatea bucala. Tehnica de amprentare este similara tehnicii
dublului amestec din cabinet. Ulterior, pe baza acestei amprentei se pot obtine modele prin
electrodepunere de metale, injectare de rasini epoxi poliuretani.
Pentru duplicarea oricaror ML se preferea HI, deoarece cei reversibili necesita o
tehnologie mai complicate si poate altera suprafata materialului din care se confectioneaza
modelul. Tehnica pe baza de amprente luate cu hidrocoloizi ireversibili:
- se deretentivizeaza ML
- se izoleaza ML prin imersie timp de 2-3 minute intr-un bol cu apa si se lubrefiaza
- alegerea unei portamprente (prefeerabil metalica, cu perforatii)
- vibromalaxarea alginatului predozat, aplicarea pe model a portamprentei incarcate cu
materialul de amprentare
- introducerea intr-un aparat de polimerizare sub presiune (2,5 kg/cm2), in absenta caldurii si
apei, pe durata gelificarii
- dezinsertia amprentei
-confectionarea modelului duplicat din gips extradur vibropulsat sau preparat cu un vacuum-
malaxor.

38.SFATURI CU PRIVIRE LA MODELELE TRADITIONALE

Tehnologia si materialele noi necesita dotari special costisitoare care permit realizarea unor
proteze mult mai exacte. Indiferent de tehnologia si materialele folosite, intre CP si model vor
exista anumite diferente.
La ora actuala, sunt preferate modelele cu bonturi mobilizabile realizate din materiale dure.
La modelele cu bonturi mobilizabile, expansiunea de priza a soclului poate determina
modificari de pozitie prin bascularea bonturilor. Aceste efecte nedorite se pot reduce prin
micsorarea expansiunii soclului si a stabilizarii modelului propriu-zis astfel:
-modelul propriu-zis si soclul ar trebui confectionate din acelasi material
- modelul nu trebuie utilizat minim 24 h.
- sunt preferate pinurile duble cu teaca
In tehnologiile moderne este de preferat ca:
-gipsurile ar trebui malaxate in vacuum si turnate sub vibrare.
-pentru a diminua deteriorarea straturilor superficiale (ocluzale) ale bonturilor, amprenta se
separa de model dupa priza finala a materialului modelului.
 Cu cat model se depoziteaza mai mult la temp. camerei, cresc proprietatile de
rezistenta ( valori maxime – dupa 7 zile la o temp. de 23 si umiditate 50%).
Amprenta din material elastic trebuie uscata inainte de turnarea modelului.

39.MODELUL AUXILIAR IN PROTETICA FIXA

Obtinerea aspectului fantei labiale este important in refacerea protetica a zonei frontale,
deoarece permit vizibilitatea a frontalilor in pozitie relaxata a buzelor sau gradul de dezgolire
realizat de acestea in timpul unui suras sunt foarte importante in obtinerea unui rezultat estetic
cat mai natural si in protetica fixa.
Modelul buzelor se obtine din silicon de condensare. Peste modelul buzelor se plica rujul
pacientei. Model auxiliar se foloseste impreuna cu modelele arcadelor dentare fiind facilitata
determinarea formei si nuantei potrivite a protezelor frontale la fiecare caz in parte.
Exista si variante computerizate ale buzelor si fantei labiale ce permit vizualizarea
tridimensionala a viitoarelor lucrari protetice in cavitatea bucala virtuala, ce permit testarea
vizibilitatii, iluminarii si culorii protezei.

40.MODELUL VIRTUAL IN PROTETICA FIXA