- , /...g-tr,,,,,, ,, ),J ],sì % I 1' '1`d!' ' I '...,, :.

, r, - . ' , P. ' i ....r.. 7, './ .

i'14X-' ' - ' ' ' ' ../ ',4 '-' Pf.-.? ;-4--,,r
. , r. f:- 44-dt '''.7
, -:-.,,,,,-- - ' ' - 7
..., ,'11,,;:i!,)r-'1( s51"4:' ,:;/47t
,
.:: . ,..,,.,--- , -..
,,,,,-,.,,.......,. --L'.>. i:' , 4,-.:',..$2111.,,'2,..;i::..
ri-_*4
.. gal l'I'. 4
V.4, .,, _,
,

4:..--.
r, -,

,,
."-
. .,,
r-
. 4-.,,,
, !

J926 II: ,.L;

,47,.,,s' 3. ,..e,x',.,1- ' .-)0,,
',:: r nu I N/11-7.2....(-::.:,,`:' 7,., ; .¡';'-.-,'(:.:,.,' "1.- r. ;-'4,-:!:-:
:: r'_.,
.. ,-.
. ..4.
..

,
:i-v..S7 ',Of, 'C't.t,..
, - . ..1.*41'.-' .("...S17,Ilq;''};-1b0i, ",,i.;1-),...,:ii if,s-ii, : ..

;/- .,,,, .0-.' .V

`..:4-.).e,.4tV, IL:
,'-'''-' 1;_..ze -.-
,,' A,,e-'7"?., _
`:¡.'';,%'..r4A4"
/ ''' ./f..,;
,t. .'t ' ,' ',..0 , ' re. t:.1. '..:,1.?,i'.
',' ,' ) '';-:;'--:;:ck,.'..'i.S1'::.41'
.?",.` -,-'')-1 fi4li'iv.` 1.
,C,,'*-: 7._,...

f....: ,'-''' ' -.;,,,,A, ....,,,f., ..,,,,,,,,, ,,4 -.. ,e.

:.(hk e v,-),,,E,nrk..,1 ---. -'' -.k, A ..k. 4 .or
f 0,,,--.'. ,:b,"I't,...;A - - 1.44 ,,,x, "'Ai ' ',"::1)

,
,ii \ ,A ''s ' .4,-_ ...,r.../...
, ,,,*.i :. i- -, ,. ,- - it3.''''4.), ' ' , -?.,
..
fr'N'...

^,
, , ,41.7i. ..) ( '',;¡,.` ;
.e!...,:::.r. -,,, ,.. ,

''''T,:: .4,
.3' --4:: , -- --
...1.4.4
s' \ 'ai .,, : .i,..., _-,; ,,...,
''
,.
. ...,
,, :-
4)4:4,-4- .....74,,,,,,,....,,....4.

,.,.A., , ¡-, .-'4 .. .1' .." ,-, .; .::,s.t:

,_,:: :.,,, ..,..,.... . . ,, ,,,-......,,.
Culturale
,.,.. ,.,
"Obrogene't--ii1-4 ,-_,IN
"
,....-,,ii,-,:, -,,, _,,A.,....,,,,_...1.. _, -, .. , , , . ,
'.4,,,.. -5 ,, : i: .? :'. ,e 1, '....-:::e.:-:-L,-N' Ili -.11' :-..'. ...51':"'

,\,..',;¡,,, 4.:-'-' -:',,,7:44:';-4,,,'.. e:13tatescu, q.r.-. - -0J , -:, -. ::- , ,,-;`;:

ilttn.;:k, 1 .4
t'
A:',` ,- - - ..-..,JS .:' -45'..\-,f -1'7 '
'41; ik t i. ':' ...;.:
,--:'
..,,...tf...f, .j.;
5,.iv,-.,.,? -.....6,0?,.., L , ' .,,w; - . 4?-r., :: :r,:' -
'' : t'Z. ',, -,5,',...-'....V: ,g. .;..., 7.7yr. ; -..' ,Z,'.. :: . ,..,!6.
' )-:: -'..,, ;.i',-; ii,..:4, .,-.-- .4. .1 ' Y4-k Ii
1 :::., ih...12:i ii.,..1;:r.2eAlt,
.: ,\.'.,..,
.
f-7,'
- k . ' ' '.**-' '1.1.N.::,.,
1,1
f,"-...,.),,
) !i'-`-....' >5 /f-.- tiEr,'"'krzt
-*: '''''...'`,..t.4. A ' ` 4.1' -r ci...-J-.?k
. ..14 4...,- ::
.1. le -;-:';`,. '- 1 4: %IT' `-,...11,,,
..:'...-k-A/e-r<A'...i, './¡*(:KP'-'-''''
'' `S_ P'15_1,i
"."..1.' ff\.:11,, ...4.,"'(-:-.<_:_.'"Lr'"'7.."'-1,1i '''' ii"(-41 °Se.'
:d4.-$.i.' '''q'''1.".''-''''.
, .... ''',1''''i
Brutus Cotovu ' Biserida%
, ''...
'.' .17' -- -...\2`..-.4. ito-,',;-,,,' \ : .. ..-4: - '..x. ' .., '.4 ::,,','1'.. ::i .
Nicolae din Tulcea. ' ,0.1,.;-. ., ;,., ,,,/:q., ,, , ,,.:,:r.,-,:,,i,
, -
,---'*:))
,,Iiv,-e.
.. Rozmarin': Maran Afal-,,,N,66-Mbriie,; Fata Morgane.";jillúzia -; "P'räuae.' Y.c"1:;;-.2_ '''''
-:: ': I. Coloniile germane din Dobrogea;-, 0 calatórià de Crä-
- .' ''
42:ciun in Dobrogea là 1884 Td Dr Carl Shilet-ik de ' ;.'' -.` N '
-
.,,.
-r.:Sakeànu : Omul vi marea ; Nevermore (Verlairee):- ',, :::.
.
.

.1. .,:, C. ,Bratescu :,'Coasta de rasarit a 'Cóeten-te; Toponirnle roinaneeké6,1;:'.-1:

''.rr-
, .., .', , ,' Tn' -u,gariat-
pi .^ - ,.., 4'7'-/
r- ', -". l(- f #'', -02/ ' 4'..4''-,. .1-4 -ere' »11.,.:,,
lk,..... i". ' ' ',, ,,..

':'', '' '',-,1;',/,)141,',''.

-;
C. Karadja': Un N ea
'' :: ., }.... despre Tara noastra. '614,14...,..,...-,`V
:: ....iyaleriu: Grecu : Liter,atura.'dobrógeapi: ,,s. -A. ' `-:4:4.1/4.1"; 4.f,.;ts.'''7t N'
.E.,-,..,1,,t.
IT
51,,-L,
-1 ;¡4:,- i. bu m itrescu -Pre sin- :-Sfantà 'i,,,na'; .q'.çi.r,¡-1';37..,"1. :',1;5,;:, -; v.:,-S ;...,...k.11,1!';, '. , ;:',.,q-. 6
- , /
!.., Pricople : -Florian. '' ' I. ,,,, <,.:;..,r:T.:., >'7.4{/,7,,,,.',Z :. NI s':,`, ; t. ' I, (.., ' .

.:::' ' I. Soarer -Valul .(Katedselaki):.1.'!0.k:A'?,4:1":'¡'')Vq:124--: -A'-''..:q (.4451."-fr -''''''':Y '. '
, .. ., /.':C.'" ' Y
,
ji V. Lainiceanu : Miez: de, noapte ; lzvorul ; TrandziTfrli., .__¡ ?Is, ,..-.2.,, :,.. ' ''. W.Yil ,,,:.;,::

ii ,Teodor Elálan : N9i, documente privitóare, la lfámilias Hajd16...

.:::-.4-',f;."..\11,
Din follslorul roman poezii comunkáte.::dp 4. Gelorgee'cu..\-:
.r.:..":/.,,Salsbvia : Cur,iositati dobrogene. j,...-'..".. .,''.. , .. -i
ii --,, ''''.11.'''.
, . kr '. '-,0, .,/,-.t...,, .. ,i..., 1.1....c-'
), '.... .
, ..
-;
.:..1/ E. Pohontzu :' V. Bogrea., i,4\,...,,-.4:--,,-.., , , i':5. ' .r ''er....7 j ;It'
Il PloSitorOrlud. Cnstantsa,:CuP'rin,'zPid...,nciile,,t-iuniiri,...dpt-sáte,,..,,,,, ',i....". e.,50);`'`.....1,:
.. fa -.
::
... titLy .

' ii .,'!., _,.'".,.-,7i.---,Avt .,;;.' .'1,,,,,.. I.,/ ..,,,- ,*, 1

-4.k....,,,,-7F-?..4 `2. ...;:.. ::
,
,;,- ,i,4,, : ''', A4 i ' 9 YP:'M' 0 -.v....'il'f,-,or ,.... '..
1,

- ::...76.:7t:' -'-.:i:.-`:-; $' `f; ' ' ' L'''''

v,1.. , ii."`:;Pra,::-,1°N.-. ' ,' T
...YV'S '.'"ti 'IV ii'l i''''. ' '
'.N- \ `." . Al?' ' ,) . 'A *1,. :-...), '.. t -::I
IA
-..--
' .17. ":.,r 1, ,..4 \'''.,`,.,.4,t , oo 11-2f,- t \i'-t. 1 .-) .-V-41,1...
',1r, )c.¡,....,
,
.¡I",¡.e .:
' - .

::, ,11. ' \ (.4i.i' Alt\ , i ' 2-i kf,,,,t!.,,,:",,'.;,),-:.:f.2.1-.+,'IA,

N.1Inr` ,k'' ',..,%'Tk/t -4 'f j..0.,',...7.
.

:: ...2,4Vjj. '...'
/...i
k,.
'..1 - 4, ..:,.:,
,,,- -
i
'A
Ti .:1'''''
, ,
---,,, ,,,P, '''....m...-
'1,,f. 4:' '14 , e ', ,' .,O. ti '
:.
,-/:'"... ':.',.4.'-4 .0 `` . s. '
..--
' 1.1......t.i(
,::, '' 'Yt 4,t,' 1
A ..
'.. .,;r.,''', v (:*,
't , ' .,;zi. ..!,' ('-4.,1/4:i,"-
.

'''
-e-,,,.- 1'
'.(\ iiin'
42k5....f.r-.2 Ali....V4 ,,q47 i,v,IY:',.:4`..A.,*'1;It(..,..,k as kt'is,s-., -..11- ;I' \ ,..--,(...,,h; "t, ..- -
,1 ,''
' . , -',-. w.,,,.., .k '.,..;?.' .,:, - .,.,,i4,4v..,,eir
i, I, ,,,,,/,,I.t. 4/ ;rA...? 3,'.*:-.0,:k"' ' 7'. ;7"
:: . Vc.! i;i: ..0 ri'
.....i ,. ,.:,--r.-1,...-
.....,,,I. \ : .1...- ,..,$)it,, , , . ,. ,., . , ., , .

.. .
.. o
,T,t,,,,,1.,,,,,..1,,,; ,..::' ..,, : \Y Cernauil 1926s: '..e.:,.i.'t.,'
- v.. ,,,,,,,, ):: '-:' *,;47..,
-...- AN - ' --,-,,,,t\\ t.
i...,¡tr). g ; tv-ezXt: .-,,L ,.0,; . q _ - I,' .-. .
,
, ,,,..k.1 ,f-7, , ,, " p ;:.,1 - ' kk,,k. ' ::.- itZgYsk .
,
{

..1: , ' , Institutul de Firte grafice :!?- Ed itue4 'i.plàstil , ,Bycov-i -, .- -ii- -eiti;'" \- 't**
?,, ":" '' .3.1.414
::- 'c. I., .-t '.- -.. /1.,.:" ," . .. . .1s! ' . -,..,A4:7 ,
.
.. ,...,-- ,),1_, 4.',3h4,.
,,,.A,: ,-., se ..,-. <1,rez !t_ii -I ;.,, '.% / ,', 1 .)1/.1 '' .- .-X.-7,i.,: .J.,- ;';'4"1,
,

'',..---,:.--.' ,. ' - ' ' ".0::-..2 I; y 44

,, \ ..:::,..i, ' "f : -- ' .' . -, ' ' -',-. - , ( '4..1\-
..,.
'..,, :,It
v" 4 ' v. 4 Pi-..:. Yt
.
''
t;-,..:' \I ./....-1':. -..7`7' ,Ii' -,' -fi-AN.:+; -;0. :.;-.,t-.
. ,
; III! try4i: - t; eis -.- q,,*...,..T
'';'W., .:-?_, , -:. '
t-.:t*.,1,.,.,...-`.--y-lc-, s ---,-4-,....k5 ,.:' v. ..-, .:: ...:, ',A. 7 1-r,,- 1 2-". -1/. r.;:, ,- t h ... ...., :,:',4',. Pif
li,..
"\<itql'vet''''f"2::`,
,--.I.L.,t-':- ::.t-,i...
,1(1+ 'N- .. 0;2. -,,''' -,,Ai...0,-. -', ::
',.',\'-*.,!',i-Vi,.;0 www.dacoromanica.ro -.._t. r ,.. .. )r....t-,,
1'. ' ". -4-t
,I.
''.,:;¡
.4..,:c..fi,'¡:¡:?-,/: .< Ck." :%...erVI' ,1.''),. Y.f.r:l '....e.' -esi -(:, -11.- if( ',.
,-;... ' -A k, r: \.,,t,,-- .

-"
..t.ii . , -I '4.S'-+ qt' A'*'' '''''' 1...
'1 ''' 4 'qktr:('
.>,,,_V .t( .-
.-4*
..
1:' , . -Y.Ir'' ,. - ---:/' , t- ' ,-',..,.,- -V,
 Mantiscrisele se trimit d-lui C. Brätesou, profesor univer-
sitar, Urn daft.
Redactia nu ia sub a sa rAspundere nici una din opiniu-
nile emise de autorii articolelor publicate.

www.dacoromanica.ro
C00 0000000000000000000000000000 0000000000000000 000000000000000 00000000000000 00000000000000 co@
00
O
oe 00600 GOO, 00 e co 000100 00800 00000
000000000000000000000000000000000000000000 00 0 60000000000000 0000000000000000000000000000.0k4

BISERICA SF. NICOLAE

Catedrala orauIui Tulcea
Printre edificiile publice mai de seama din ora§ul Tulcea
se numärä sf. bisericä cu hramul Sf. Nicolae". Ea este situatä
in centrul ora§ului §i ocupa o positiune frumoasä.
Stilul arhitectonic - asemänator cu al bisericilor din Ora,
din jumätatea a doua a veacului trecut, -o deosebe§te mult
de celelalte biserici din Dobrogea, ridicate de piosii cre§tim
pe vremea stäpânirii turce§ti.
Aceasta biserica de o constructie solidä, având §i inältime
mare, este impodobitä pe din afarä cu 3 rânduri de corn*, ce
o hieing in partea de sus ca ni§te brae, despärtite intre ele prin
diferite ornamente in zidarie.
Deasupra cläclirei se Malta turnuri, in numär de 3, con-
struite in lemn, acoperite cu tablä ; cele 2 din fata de asupra
inträrii ii slujesc de clopotnite.
Dreptul de a ridica biserici cu turnuri, oprit pana atunci
in tot cuprinsul impäratiei turce§ti, a fost ingaduit pentru prima
oarä Romanilor din ora§ul Tulcea printr'un firman al Sultanului.
Aceastä inalta favoare impäräteascd a fost data in urma
interventie lui Rezim-Pa§a, Guvernatorul Dobrogei, dupa std-
ruintele frunta§ilor romani puse pe lânga. acest 'Malt demnitar
precum §i gratie sprijinului consulului francez Emil Langlé §i a
episcopului Dionisie, ambii re§edinti in Tulcea.
Fatada bisericii este inpodobitä la mijloc cu chipul Sf.
ierarch Nicolae, patronul bisericii, iar pe ambele laturi cu ale
sfintilor Sava Campoducele §i Nichita Romanul. Dedesubtul
acestora se aflä intrarea in pridvorul bisericii, alcatuita din 3
arcade, prinse inteo galerke de geamuri, in stejar §i inpodobitä
cu figuri. Aläturi de intrare, in fata u§ilor, in vitrine, se intinde
o platformä lucratä in mosaic, märginitä cu mai multe rândui i
de trepte lucrate in piatra cioplitä.
Pe frontispiciul fatadei, in spatiul dintre cupole se vede
inscriptia sapata in piatra, in cuorinsul urmator :
lisus Hristos-Biruitor. Stäruitorii locapllui sfiintului ierarclz
Nicolai : Vasile Nedelcu Gelscd, Preotul Dimitrie Luca, Mano-
/ache Sandu, Glzeorghe P. Livaditi 1 mister. Tulcea 5 lunie 1865.
Analele Dobrogei.

www.dacoromanica.ro
 -2 -
Un grilaj In zabrele de letnn, prins intre stalpi de zid si
asezat pe un postament de piatrd, imprejmueste astazi sfantul
locas, incadrandu-1 inteun loc intins ; astf el biserica, privita lu
intregul ei, presintá o priveliste din cele mai pläcute.
Interiorul bisericii atrage la prima vedere atentfunea visi
tatorului prin forma sa deosebitä. Bolta, alcdtuitä din nume-
roase sinuri, unele ovate, altele circulare, formate din arcade
ce plac vederei prin varietatea formelor si a decorurilor, este
sustinutd de ambele laturi de coloane mari de forma rotunda, in
numar de patru, ce merg subtiindu-se domol spre Ott armo-
nizand cu aspectul general al interiorului. Pardoseala in intre-
gimea ei este lucratä in mosaic.
Plafonul, sinunle i peretii sunt pictati în ulei, cu chipurile
sfintilor in stil bizantin, despärtite Intre ele, ca podoabe, cu
chenare in variate forme geometrice. Intreaga lucrare interioarä
a fost intocmitä cu multä grije.
Ca luceari de seamä in interiorul bisericii sunt de insemnat :
steatite, arnvonul si. tampla. Mobilierul in stejar sculptat se
alcatueste din tronul regal, tronul episcopal, din strani randuite
de a lungul peretilor la ambele laturi ale bisericii, din stränile
cantaretilor si din arnvon, prins de una dintre coloane, la care
urci pe o scara in spirald dusä pe längä coloand. Tampla este
lucratd hi stejar i inpodobitä cu icoane pe deplin reusite ca
pictura i sculpturd. Aceasta tampld'este o imitatie dupä modelul
celei dela Curtea de Arges, cu oare cari mici modificari. Aspectul
in intregime al tâmplei este frumos i impunator.
Lucrarea mobilierului si a tamplei s'a executat dupd planul
dat de arhitectul Ministerului Cultelor, d-I Baicoianu, care a
pus tot interesul ca lucrarea sä fie cat mai reusitä, armonisand-o
cu maretia sfantului locas.
Odatd cu punerea în lucru a mobilierului, interiorul bisericii
a lost väpsit in ulei, zugrávindu-se pe partea circulará de sub
cupola centralä a boltei cei 4 Evanghelisti, iar sinurile de pe
langd altar cu cateva chipuri de sfinti.
Lucrarile de refacere au fost fäcute pe seama Ministerului
Cultelor, dupd staruintele puse de P. S. Episcop Partenie, 1.
Nenitescu prefectul judetului, s. a. Ele au costat suma de
60.000 lei.
Complectarea in intregime a zugrävirei bisericii s'a facut
mai tarziu, in a. 1905, dupd sfintirea bisericii, de cunoscutul
pictor Marinescu, care a incleplinit cu vrednicie sarcina ce si-a
luat, inpodobind-o cu decoruri bogate, picturi alese, armoni-
sandu-le cu pictura catapetesmei si celelalte picturi existente,
fdcute anterior lucrärii sale.
Tot atunci s'a pictat i peretele dela intrare cu chipurile
NI. S. Regelui Carol, M. S. Reginei Elisabeta, a P. S. Pimen

www.dacoromanica.ro
 -3-
chiriarhul eparhiei, toate executate in märime naturalá si in
conditiunile cele mai bune.
Cu intrarea Dobrogei in posesiunea României (1878), bise-
ricile din cuprinsul ei trecurä sub autoritatea 'episcopului Dunärei
de jos, P. S. Melhisedec, rânduindu-se ca protoierei la Tulcea
iconomul Gh. Râscanu, iar la Constanta icon. N. Râscanu.
Instalarea celui dintai s'a fäcut in catedrala din Tulcea,
in ziva de 24 April 1879, de cdträ protoiereul Ion Severin, delegat
de episcopul Dunärei de jos, gäsindu-se atunci ca slujitori ai
bisericii preotii D. Luca si C. Pa lade, diacon Gh. Ghimpa,
cântäret Apostol Teodorescu, iar ca epitropi M. Petrescu si V.
Gâscä. Icon. Gh. Räscanu a pästrat postul de protoiereu al
judetului si de paroh al bisericii pand la 29 Ianuarie 1893, data
incetärii sale din viatä.
Dupä P. S. S. au urmat ca protoierei, in ordinea numirii lor,
iconomii N. Ghiorghiu, I. Grigorescu, G. Niculescu (azi Ghe-
nadie Episcop al Buzäului) i Em. Bogatu, actualul protoiereu,
care ocupä aceastä demnitate dela 1909.
Tulcea, apartinând eparhiei Dunärei de jos, trecem aci
pe P. S. ierarhi, cari au pästorit crechiciosii crestini din
Dobrogea dela 1878 si pâtiä astäzi, in ordinea succesiunei
P. S. lor.
Primul episcop a fost P. S. Melhisedec stefänescu, trecut
la 1879 la episcopatul din Roman, dupä care a urmat P. S. S.
losif Ghiorghian (1879), P. S. S. Partenie-Clinceni (1886), P.
S. S. Pimen Georgescu (1903), P. S. S. Nifon Niculescu (1909),
P. S. S. lacob Antonescu (1923), si P. S. S. Cosma Petrovici
Botoseneantt (1924), chiriarhul de astäzi al episcopiei ; iar la
Constanta, prin infiintarea episcopatului, P. S. S. !lade, decedat
de curând.
Dintre acesti P. S. Prelati, P. S. S. losif Ghiorghian a
ocupat in urtnä scaunul de Mitropolit Primat, iar P. S. S. Par-
tenie Clinceni scauntil de Mitropolit al Moldovei i Sucevei,
succedându-i P. S. S. Pimen Georgescu, care se afl i astäzi
rl inaltä ierarhie de Mitropolit.
Dela 1878 si pand astäzi s'au fAcut donatiuni in bani si
obiecte in natura pentru acoperirea lipsurilor de care avea nevoe
biserica, precum i pentru infrumusetarea ei. Arnintim aci dona-
torii, cari au contribuit inteo rnásurk mai mare la avutul, buna
stare si inflorirea acestui sfânt locas.
In Septembrie 1879 Ministrul M. Cogälniceanu, vizitând
orasul, a oferit suma de 10.000 lei pentru tencuirea exteriorului
bisericii.
In a. 1882 s'a adunat, prin stäruinta protoiereului Gh.
Räscanu, suma de 8.000 lei, cu care s'a procurat din Sachsen-Mei-

www.dacoromanica.ro
 -4 -
ningen (Bavaria) 2 clopote cu postament de tuciu pentru
aceastä bisericä.
Incepându-se restaurarea bisericii (1897), lucrare care a
durat pänä la 1900, s'a cheltuit de Ministerul Cultelor suma
de 63.000 lei cu refacerea ei.
La 1902 Primäria orasului Tulcea a plätit 12.000 lei pentru
vestminte preotesti s. a.
In anul 1909, dupä stäruintele parohului bisericii, icon.
Zaharia Popescu, väduva lordana lanov a däruit bisericii casele
sale, d-na M. Marcof o evanghelie imbracatä In .argint i o
sumä de bani pentru poleirea sf. potir, iar la 14 Martie 1920
d-1 Seb. Teodorescu, fost primar al Tulcei, a däruit pentru sf.
pristol un chivot de argint poleit, inchis in vitrine, In valoare
de 12.000 lei i un disc de argint poleit, in sumä de 1.500 lei.
La 24 Noembrie 1922 s'a värsat in casa epitropiei 8.000
lei, sumä colectatä de d. Cdpitan al Portului, Gh. Nistor, pentru
facerea grilajului la pisericä.
Aceste donatiuni, fäcute de persoanele amintite mai sus,
sunt de toatä lauda si pot servi ca pilde vrednice de imitat.
Pe land aceste daruri, avutul bisericii s'a märit, dupà
sfintirea ei (29 Mai 1990), si cu alte diferite odoare, icoane,
sfesnice mari de alaniä, candelabre luxoase de pret, candele
de pret, vestminte scumpe, covoare, bibliotecä s. a. prin neo-
bosita stäruintä a vrednicHor ei parohi, iconomii N. Ghiorghiu
si Zaharia Popescu.
Faptele lor de bine vorbesc indeajons.
Räzboiul din 1916 a läsat urme adânci de distrugere in
aceastä parte a tärii. Ocupatiunea nefastä a Dobrogei de chlre,
armatele dusrnane, pomenitá in acte de violente sälbatice ne
mai auzite, a nimicit tot ce geniul culturei si civilizatiei româ-
nesti a creiat si a clädit cu =ha stäruintä i trucla pe cale
materiall si moralä, in aceastä provincie, dela anexarea ei,
ruinând starea de inflorire la care ajunsese cu atâtea sacrificii
mari cotropitorii n'au crutat nimic in calea lor i nici mäcar
sfintele locasuri de inchinäciune, in deosebi ale Românilor.
Aceeasi soarta a trebuit sä sufere i catedrala orasului de
pe urmele acestor nävälitori vremelnici.
Pänä la acea datä, aceastä bisericA se gäsea in starea cea
mai bund, dupä cum am descris-o.
Dupä ce a fost jefuitä de multe lucruri pretioase, salvandu-
se numai acele ce au fost ridicate in grabg, la refugiu, de paro-
hul ei, spre a nu delea ca pradä nävälitorilor, grilajul de lemn
ce inprejmuia biserica a fost ars, frumosul parc cu arbori dis-
trus, bazaltul din jurul ei risipit, iar tot terenul parcului brAzdat
de transee adânci.

www.dacoromanica.ro
 -5 -
In aceasta stare de plans am regäsit-o la reocuparea
Dobrogei.
Dupä revenirea noasträ in Dobrogea, toatä atentiunea auto-
ritätilor a fost indreptatá la refacerea clädirilor ruinate, neapdrat
necesare instaldrii serviciilor publice, amanandu-se inceperea
lucrdrilor de restaurare a acestui sf. locas.
Prin grija comunitätilor streine, de diferite culturi, bisericile
lor au fost refäcute in scurt timp, infati§and un contrast fata
de catedrala, care rämäsese in aceea§i stare de däräpänare, in
care am gäsit-o dupd rdzboiu.

Vedere panoramic& a oraplui Tulcea cu catedrala Sf. Nicolae

Päräsirea ei a provocat adanci nemultumiri populatiei de

origind romand, väzand starea de inferioritate ce i se creiazd
fatä de cele lalte biserici ale comunitätilor streine din localitate.
Din fericire, dorinta populatiunei a fost realisatä nu dupd
mult timp. Autoritätile locale au luat mäsuri pentru repararea
bisericii §i a imprejmuirei ei.
Comisiunea interimard a oraplui, in frunte cu pre§edintele
ei, d. Grigore Musculiu, terminand seria refacerei localurilor
publice, pendinte de ea, §colile, primäria, uzina de apd, repa-
rarea sträzilor §i alte lucrari mari, a pus in lucrare inprejmuirea
bisericii, in locul celei distruse in timpul ocupatiunei, inzestrand-o
cu un grilaj de lemn, a§ezat pe un soclu masiv de piaträ
mozaic, cu fetele rostuite cu mortar de ciment §i cu stalpi de

www.dacoromanica.ro
 -6-
CAI-Amin aparentä, cu rosturi cimentate, dând astfel un aspect
Watt clädirei.
Toatä lucrarea de inprejrnuire cu piatrd, in lungime de 224 m.,
a costat pe comund suma de 226,188 lei ; tot odatä s'a nivelat
at curtea bisericii, fäcändu-se un inceput de transformare a ei hi
parc, iar eforia bisericii a reparat cu fondurile ei proprii exte-
riorul bisericii, hi intregime, reväpsindu-I, tot ast -f el tabla de pe
acoperis, dinpreund cu cupolele, reväpsindu-le.
Astfel biserica aceasta, de o construc(ie solidä i cu un
aspect frumos prin forma ei arhitectonia, se aflä astäzi, spre
bucuria i multumirea enoriasilor ei, restauratä si in aceeasi stare
infloritoare cum se gäsea inainte de 1916, gratie solicitudinei
comunei si a epitropiei respective.
Peripetiile prin care a trecut acest sfânt locas meritând
a fi cunoscute, le descriu aid, facând un scurt istoric dupd da-
tele culese dela persoanele de incredere, care au luat parte la
evenimentele petrecutè dela inceperea clädirii bisericii i pänä
la terminarea ei.
Clädirea s'a Inceput in anul 1862 si s'a terminat in anal 1865
cdbanii adunati dela piosii crestini, de catre o rna.nä de Romani
doritori de a impodobi orasul cu un locas märet de inchind-
dune, unde sä inalte in voie rugile cätre Dumnezeu in graiul
pärintesc.
In fruntea Românilor stäruitori pentru adunarea fondurilor
si ridicarea bisericii amintim pe Costache Boambd, Petru Hagi
Ion, Mihalache Petrescu, V. Nedelcu GäscA, fratii Sotiresti,
Gheorghe Uzumtoma, Dragnea Mungiu s. a.
Astfel se invedereazd cä sentimentul religios i dragostea
pentru limba strämoseasca a fost tare nu numai la Romänii din
Tard, ci i la fratii lor de peste Dundre, stabiliti pe vremuri in
Dobrogea din mosi stramosi i legati de aceste locuri, fiind
nevoiti apoi sá träiascd printre neamuri still:Me de limbä, ase-
zate aci mai tärziu i sä träiascd sub stapänirea slräinilor de
altä lege.
In anal 1867 M. S. Regele Carol, pe atunci Dornnitor, tre-
când pe Dunäre la Constantinopol pentru investiturä i fiind
invitat de Muteseriful (Guvernatorul) Dobrogei, Rezim-Pasa, cu
resedinta tu Tulcea, s'a oprit sä viziteze orasul.
M. Sa a fost primit in chip strälucit, dându-i-se onorurile
cuvenile unui saveran. Locuitorii rornetni au fost vestiti din vrerne
despre aceastä vizitä de cdtre Rezirn-Pasa.
In fruntea notabililor români se prezintard M. Sale d-nii
C. Boamba, A. Staianovici si M. Petrescu, rugandu-L sd vizi-
leze biserica rornâna. M. Sa primi bucuros aceastä invitatie ai,
insotit de Rezim-Pasa i intreaga suit& vizitä biserica, se inte-
resä de aproape de rnersul luerdrilor i muItumi notabililor ro-

www.dacoromanica.ro
 -7 -
-mâni cä au izbutit sä inalte un a§a de frumos loca§, oferindu-le
§i 100 galbeni pentru continuarea lucrárilor, un potir frumos de
argint poleit cu aur, cu accesoriile sale, care stint in pästrarea
bisericii §i astdzi, a§a cd Majestatea Sa este trecut in registrul
bisericei ca ctito'r fondator al ei.
Dragostea cea mare pe care o aräta Rezim-Pa§a pentru
cre§tini, stäruintele puse pentru obtinerea firmanului prin care
se acordd Rornânilor in mod esceptional dreptul de a construi
biserica cu turnuri, se atribue faptului cd acest pasá a fost nds-
cut din mamd cre§tinä. Copildria a petrecut-o la Atena §i la
etatea de 15 ani fu dus la Constantinopol §i mai tdrziu a fost
trimis de tatäl säu, un paä cu multä vazd, la studii la Paris,
uncle i§i complectä invätätura.
Reintors in patrie, nu dupd mult timp fu trimis la Tulcea,
ca guvernator al Dobrogei. Aci ca§tigä in curând simpatia
populatiei, prin firea sa bländä, educatia aleasä §i prin sprijinul
ce 1-a dat populatiunei cre§tine, In toate inprejurdrile.
In anul 1868, biserica Hind terminatä §i tencuità pe dind-
untru, a fost deschisä, dar in curând, Nindu-se neintelegeri intre
ctitori, ea fu inchisä.
In anul 1872, dupä infiintarea exarhatului bulgar, incepurä
rivalitätile dintre Mitropolitul bulgar Grigorie din Rusciuc, care
vizita des Tulcea si episcopul grec Dionisie din Tulcea.
Cauza acestor neintelegeri a fost tendinta Mitropolitului
bulgar de a-§i intinde suprematia asupra bisericilor române din
Dobrogea, având ca ¡intä märirea veniturilor din darea obici-
nuitä a bisericilor.
Mitropolitul Grigorie reu§ise pentru moment sä atragg in
partea sa mai multe biserici române, insä cea mai mare parte
dintre ele refuzarä sä se supund autoritätii sale spirituale, inainte
de a se pronunta ctitorii bisericii române din Tulcea, a§tepfand
ca inceputul sä se Ind de catedrald §i in urmd sä se pronunte
si ele, indeplinind hotärärea luatä.
Aceastä dorinta nestramutatä a celor mai multe biserici
române din Dobrogea sili pe Mitropolitul Grigorie sä punä toatä
stäruinta pe lângd ctitorii bisericii Sf. Nicolae din Tulcea sä si
desfacd de Episcopatul grec §i sä-1 recunoascä pe S. Sa de ef
al lor spiritual.
Persoanele cele mai influente din colonia bulgarä interve-.
nird cu stäruinte mari §i chiar presiuni in favoarea Mitrop. Gri-
gorie pentru realizarea ambitiunii Sale, pe lângd ctitorii bisericii
române din Tulcea.
Aceste stäruinte avurá in parte efectul lor. Neintelegerile
incepurä intre ctitori. 0 parte dintre ei §i anume acei cari izbu-
tiserä sä deschidd o §coald româneasca In curtea bisericii §i
aduserd din Tara ca invätätor pe d-1 C. Andrian, recunoscurä

www.dacoromanica.ro
 -8 -
ca sef al bisericii pe Mitrop. Grigorie, cu MAI mai mult cd
Episcopul Dionisie se opuse la cererea lor, neingAduindu-le
sä deschidä scoalä româneascd.
In fruntea ctitorilor, cari refuzaserd sä se supue Mit7opo-
litului Grigorie se aflau d-1 C. Boatubd, N. Stoianovici, V. Ne-
delcu-Gascd si M. Petrescu.
Dupä cererea partizanilor säi, Mitrop. Grigorie obtinu dela
autoritätile turcesti inchiderea bisericii pânä la aplanarea nein-
telegerilor dintre ctitori.
In acest timp unul dintre ctitori, V. Nedelcu, a fost intem-
nitat, invinuit fiind cä se impotriveste sä dea seamd de socote-
lile bisericii. Ceilalti ctitori insä rämaserd nesupdrati, fiind sub
protectii streine.
Nesupunerea ctitorilor, cu toate amenintärile autoritätilor
turcesti, a avut urmäri bune, cäci bisericile romane din Dobro-
gea nu recunoscurd autoritatea spiritualä a Mitrop. Grigorie, ci
continuarä mai departe a rámâne sub autoritatea chiriarhicä a
episcopului Dionisie.
Inchiderea bisericii Sf. Nicolae a durat timp de 5 ani, pand
la intrarea armatelor rusesti in Dobrogea, iar serviciul bisericese
wind a se face in tot timpul acesta in mica si vechea bisericuld
de lemn, din curtea catedralei, pe locul unde astäzi se afin con-
struit de comund un mic monument de marmora, indicand sf.
pristol.
Aceastä bisericutä de lemn a fost inältatä de locuitorii re-
mat-a veniti din satele Bestepe i Prislava i asezati in Tulcea,
din cauza multor neajunsuri ce avurd sä sufere dela bandele de
basibuzuci, mai ales in epoca din naintea räzboiului.
Dup.' moartea episcopului Dionisie, Patriarhia din Cons-
tantinopol rândui pentru scaunul vacant de episcop pe Mitro-
politul Nichifor, intitulat Mitropolit de Carpati, care a jucat un
rol insemnat In timpul rázboiului Ruso-Turc din 1877 in apä-
rarea orasului Tulcea si carele, dupä anexarea Dobrogei, rämase
in Tulcea. Guvernul roman, luând in seamd bunele servicii fä-
cute Romanilor de acest prelat, i-a servit opensie panä la moartea sa.
Dupä retragerea autoritätilor turcesti, pe timpul ocupatiunei
provizorii rusesti a Dobrogei, Mitropolitul Nichifor crezu cd a
sosit timpul priincios pentru deschiderea catedralei Sf. Nicolae.
In ajunul zilei de 8 Noembrie 1877 I. P. S. vizitá pe cti-
torii bisericii, favorabili cauzei ce urmärea si le márturisi inten-
tiunea sa de a distruge sigiliile puse pe usile bisericii si de a
oficia Sf. liturgie in biserica cea nouä ; cu aceasta facea un
mare sacrificiu, de oarece îi asuma räspunderea fatá de auto-
ritätile rusesti.
Aceastä intentiune indräzneatä a Mitropolitului, pornitá din
propria sa initiativá, plácu tuturor i chiar in acea seará a fost

www.dacoromanica.ro
 -9-
adusd la cuno§tinta enoria§ilor celor mai de incredere, färd s4
se fi putut afla ceva de partida adversd sau de autoritäti.
A doua zi se fäcu serviciul religios in bisericuta cea mica,
In fata unei mari multimi de credincio§i §i, la un moment dat,
apäru Mitropolitul in fata usilor impdrätesti cu toate insignele
arhiere§ti, binecuvântd poporul §i porunci preotilor sä ridice
sf. Antemis, iar poporului icoanele i steagurile. Intr'o clipd po-
runca a fost indeplinitä.
Mitropolitul. Inconjurat de der, se puse in fruntea poporului,
se indreptä spre noua dadire a bisericii, rupse sigiliile, deschise

0,1

1111I ,;:tsmai,447.

Catedrala Sf. Nicolae din Tulcea

,
usile §i inträ In biserica cea near& unde continud serviciul litur-
ghiei, färd sä fi fost sfintitä dupä rânduiala bisericii ortodoxe.
In timpul acesta o parte dintre credincio§i, initiati din timp,
därâmard la pämânt bisericuta de lemn, acum päräsitä.
Guvernatorul rus Belotercovici, in§tiintat de cele petrecute,
veni in grabd la fata locului, insotit de o suitä de politisti ruff.
El ceru epitropilor sä-§i dea seama de vina ce §i-au luat dând
voie sä se rupa sigiliile i pentru deschiderea bisericii. Primind
insä rdspunsul cä vina este a Mitropolitului, careja fäcut cu dela
sine putere i pe a sa rdspundere acest gest, 111A:se nemultumit.
Atunci Guvernatorul somá, in fata altarului §i in auzul po-
porului pe Mitropolit sä-§i dea seama de indräzneata sa faptd,
rupând sigiliile §i deschizând biserica, färä §tirea §i voia sa.

www.dacoromanica.ro
 - 10 -
La aceste cuvinte de sornare, Mitropolitul räspunse cu multä
energie cä, fiind autoritate supremd bisericeascd, dispune de bi-
serica cum crede de cuviintd i cri acest drept i putere îl are
dela sf. Apostoli ; apoi soma pe Guvernator sä se retragä din
fata sa. Aceastä atitudine energica i neasteptatd sill pe Guyer-
nator sä. se retragd la o parte, ingäduind continuarea serviciului
sf. liturghii.
Dupd terminarea serviciului, Mitropolitul a fos invitat sa
se prezinte la sediul Guvernatorului. Aci, la imputarea Guverna-
torului ca afacerea bisericii s'ar fi putut deslega pe Cale paci-
nicá i linititä cu consimtämântul sdu, Mrd sä fi lost nevoe ca
P. S. S. sa recurgd la mdsuri violente, Mitropolitul obiectd cd el
fiind recunoscut de Sinodul din Petersburg, a crezut cd nu mai
e nimerit sä fie aplicate sigilii de un guvern necrestin pe o bi-
sericd, asupra cäreia îi intinde autoritatea sa: spiritualä t i cd
desbindrile pe cale bisericeasca intre credinciosi nu mai pot avea
foe, fiind un guvern crestin. Aceste cuvinte chibzuite clesarmara
pe Guvernator liniptird, iar deschiderea i ocuparea bisericii
rämase fapt indeplinit.
Ast-f el, prin curajul i energia Mitropolitului Nichifor, pre-
cum si a Românilor cari 1-au ajutat, biserica Sf. Nicolae' a lost
deschisä i serviciul religios a continuat lard intrerupere.
Dupd" anexarea Dobrogei, M. Cogälniceanu, pe atunci
Ministru de interne, vizitând orasul Tulcea si fiind rugat de
epitropii bisericii stt vind in ajutorul acestui Sf. locas pentru ten-
cuirea exterioard a zidurilor bisericii, acoperirea ei cu tabla s. a.,
a dispus sd se dee suma de 10.000 lei pentru terminarea lucrd-
rilor. Banii au fost primiti de epitropie i utilizati in scopul
amintit.
In anul 1881 Maj. Sa Regele Carol vizitând orasul Tulcea,
a dispus sa se aducd iconastasul taberei din Furceni, care a
lost instalat in catedrald, Inlocuindu-se astfel vechile icoane
aduse de Rornânii din satele Bestepe i Prislava, cu prilejul mu-
tdrii lor in tárgul Tulcea. Aceste icoane au fost asezate mai intâi in
mica bisericuta de lemn, rädicatä de ei in curtea catedralei
pi despre care s'a vorbit mai inainte.
Dupd stäruintele P. S. Episcop Partenie, Guvernul a hotärât
restaurarea bisericii Sf. Nicolae.
Lucrärile au inceput in anul 1897 si au durat pad la 1900,
in care timp serviciul religios a fost intrerupt, iar clerul bisericii
a fost ränduit sä oficieze serviciul pe rand la toate bisericile
din ora i in deosebi in biserica bulgarä eu hramul Sf. Gheorghe.
Restaurarea bisericii fiind aproape terminatä, P. S. S. Par-
tenie, in marea sa dorinth de a vedea pe enoriasii români iaräi
strânsi in locasul sfânt al lor, a hotärät sfintirea catedralei.

www.dacoromanica.ro
 - 11 -
Sfintirea s'a fäcut cu mare pompä in ziva de 29 Mai 1900,
de cdträ P. S. Episcop Partenie, asistat de un numeros cler, in
prezenta unui mare numár de credinciosi veniti din toate pr-
tile, precum si a autoritätilor locale, civile i militare, invitate
la aceastä serbare solemnä. Ast-fel pentru prima data biserica
aceasta a fost sfintitä in anul 1900.
In amintirea acestui fapt s'a pus o placd de marmord, care
se vede asezatd in peretele pridvorului, la intrarea in biserica. §I
pe care stâ sapat in litere de aur istoricul pre scurt al bisericii,
in cuprinsul urtnator :
In numele Tatálui si al Fiului si al Si. Duh, Amin. Acest
sfânt locas cu patronul sf. Ierarch Nicolae, din orasul Tulcea,
s'a cladit in anul 1865 in timpul stäpanirii turcesti, aldturea de
vechea bisericurd, al cdrei monument se afla Inca in fiintá in
partea despre Nord, de caträ crestinii micei colonii române ;
iar în ziva de 8 Noembrie 1877, incepandu-se serviciul Utreniei
in bisericuta veche, Prea Sfintitul Mitropolit Nichifor, arhiereul
dupd vreme, a ridicat sf. Antemis si I-a dus in biserica aceasta
nouä, unde a savarsit sf. liturghie, fâra ca biserica sä fi fost ter-
minatä sau sfintitä, dupä regulele sfintei noastre biserici orto-
doxe. Acum, sub domnia glorioasd a M. S. Regelui Carol I, in
al 34-lea an al Domniei si Dinastiei Sale si sub pästoria Ar-
hiereasca a P. S. S. D. D. Dr. Partenie S. Clinceni, episcop
respectiv al eparhiei Dunärei de jos, s'a inceput reparatia radi-
calä in 1897, de catrá Guvernul roman, presedat de catra d-1
D. A. Sturdza i continuat de cel presedat de Gh. Gr. Canta-
cuzino, prefect al judetului Hind d-1 loan Nenitescu, protoiereul
judetului N. Ghiorghiu, Presedintele Tribunalului d-1 loan Do-
xeseu, epitropi d-nii loan Donea, Brutus Cotovu, Mihail Petrescu,
si s'a sfintit acest sf. locas in 29 Mai, anul mantuirei 1900".
In fruntea inscriptiunei se Olä marca tärii i marca eparhiei.
Astázi catedra cu hramul sf. Nicolae se aild, spre bucuria
tuturor i lauda Domnului, in starea pe care am aratat-o.
Din descrierea facuta aci, intelegem greutätile prin care a
trecut aceasta bisericd panä la restaurarea ei deplina, precum §i
jertfele mari pe care le-au fäcut inaintasii nostril pentru ridica-
rea i inflorirea ei.
De asemeni se invedereaza cä sufletul Românului a Minas
pretutindeni acelasi, chiar atunci când vitregia vremurilor I-a silit
sa traiascd veacuri intregi sub stapanirea noroadelor de alt neam
si lege.
Credinta in legea stramoseascä a fost deapururea pentru
Romani mangâierea in vremuri de restriste, stanca de rezistentä
la uneltirile vinovate, paväza nationalitätii pásträtoare de limba
§i datine mostenite dela strabuni i nädejde intr'un viitor mai bim.

www.dacoromanica.ro
 - 12 -
Marii ierarhi i dascäli ai bisericii nationale românesti
ca Varlam, Veniamin Kostache, Stamati, Andrei Saguna, Scribanii
s. a., au incalzit in trecut cu predicile i invätäturile lor sufletul
poporului roman, intretinând in el focul sacru al iubirii de neam,
lege si Tara%
Biserica deci a avut in totdeauna inräurire mare asupra
sufletului Românului, din care a izvorât acea dragoste netärmuitä
de lege i mosie.
Täria i salvarea noasträ va fi i In viitor Biserica.
Trecutul sa ne fie de pildä i pe viitor.
Brutus Cotovu
fost senator, Tulcea

1111*11:::

www.dacoromanica.ro
000 0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
gr,
0 00......0000......0.00000000.0.00000000000000., 0,0000000000000...°00000000000000. :
O S:n
O -0000000000°.****°°0000000000.**".00000000000.'s ".°0000000000°.° ".00000000000.°e. 0
O 0
0 0 000000000000000 0000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000 0 00

MARAN ATA !
- Cela ce nu iubqte pre Domnul nostru lisus Hristos,
sei fie anatema : Maran ata! (sf. Pavel : Cätre Corintieni,
I, XVI, 22).
- Si iaräqi va sä vie cu märire, sä judece viii qi
mor#i (Crezul).
- Les deux mots syriaques Maran ata, le Seigneur
va venir", étaient le mot de reconnaissance des chrétiens
entre eux. (Ernest Renan : Saint Paul", c. XIV).

Era si-atuncea plebe främântat5

De lupte, de dureri, de umilinti
Calcâiul Romel n'a fost niciodatä
Prielnic Inäscutei näzuinti
A neamurilor spre neatârnare,
lar pumnul ei, pe-un nesfârsit cuprins
Poruncitor - vae victis! - era'ntins
Sä-si ia numai tributul cat mai mare
Si numai sä despoae pe invins.

Dar plebea, resemnatä si blajinä,

Gäsea mândriei sale un suport
In veacurile pline de lumina',
In gloria trecutului ei mort ;
Si ea IV stäpâneg, t5cut, fiorul
Revoltei din adânc ce-o frärnânta
§i, plin5 de nädelde, astepta,
Stiind c5 va veni Mântuitorul
Cu'mp5r5tia Lui : - Maran ata !
Cum, dupa-o noapte neagrä, aurora
Insenineaz5 cerul mohorat,
Asa si El, nädejdea tuturora,
In välmäsagul vietii coborât,

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
Ne-a 1nv5tat poruncile iubirii,
Ne-a luminat cu vorba-i, ne-a'ncälzit,
A r5spAndit Indemnul Infr5tirii
Si ne-a deschis at-area mântuirii,
far noi, nemernicii, - L-am r5stignit.
De-atunci de mil de ori pämântu'n spatiu
A dat ocol i s'a rostogolit,
Si noi, st5pâni pe dânsul, cu nesatiu
Oceanul si v5zduhul am robit; -
Si totusi soarta bestiei umane
Nu s'a schimbat nimic din ce-a fost eri :
Aceleasi gânduri i porniri profane,
Aceleasi sfâsieri, aceleasi rane,
Aceiasi svârcclire In dureri.
Nelegiuirea zi cu zi sporeste,
Mäcelui si ruina s'au intins,
Blesternul lui Adam ne urm5reste,
Un Cain e In fiecare ins;
Si'n destr5marea asta necurmatä
Noi ne simtim cu sufietul pustiu :
Nici o scâni.cee cald5 si cured
Din focul sacru cel de attädat5,
Care-I tinea deapururi treaz i viu.
Ca 1ntr'o jainic5 procesiune
Ne perând5m t5cuti i f5r' avant
Cu fiecare generatiune
Pe drumul dela leag5n la mormânt;
Nici rostul vietii nu-1 pricepem bine,
Nici moartea nu stim ce-i cu-adevärat;
Ne farmec5 färiHe senine
Si admir5m minunile divine,
Dar ignor5m pc Cel ce le-a creat.
Voi, tap cari-ati avut nesocotinta
S5 faceti omui crud si egoist,
Voi cari-ati smuls din suflete credinta
Si cuele din palmele lui CHM,

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
Priviti-vä acum isprava'n fatä :
§tiinta voasträ, 'n locul lui lisus,
Ai Tatälui si-al Duhului de sus,
Ne-a dat numai desgustul de IA*
§i desnádejdea'n suflete ne-a pus.

§tiinta voasträ rece, pozitivä,

A därâmat mereu, dar n'a clädit
Rdati-ne credinta cea naivä
In care sträbunicii au träit
Redati-ne-o I ... In ea gäsim izvorul
Nädejdilor, - puterea de-a'nfruntä
Durerile, - si'n ea vorn asteptä
Sä vie iar la noi Mântuitorul
Cu 'mpärätia L ui - Maran ata !
Rozmarin

www.dacoromanica.ro
f9:0 00000000000000 00000000000000 00000000000000 0 000.00000000000000000000000000 00000000000000e®
0 ...00.0000.....00000000. 00000000000 .,00000000000 .0000000000 .r.00.00000.....00.0.00o.. %
So **.0000000.**n0000000.'°".0000000° ''..000000..'*.0000000°°*.0000000..°°°.000 000000 o°

t)000o000000000000 0000000000000o 000clooa0000aao oCl000rnoov0000000 0000000000p000 00000000000000°3

NOEMBRIE
Norli Invälue cerul cu pänzele lor cälätoare;
Ruptä din ramurä, frunza se scuturä, cade si moare;
Deasä si umedä, negura'nfäsurá zarea'n lintoliu,
Bura cernändu-si-o, rece, ca plânsetul vastului doliu.
Focul cáminului arde si mistue câte-va vreje;
Limbi rosietice urcä fantastice para'n värteje;
Streasina picyrä si picäturile, rare, cad grele,
Ca amintirile vecinic tovarese inimei mele.
Versuri de dragaste din manuscrisele Ingälbenite
Dau aripi gândului, gändul durerilor vechi, täinuite.
Albe si vestede, mor crizantemeie, floare cu floare,
Lângä portretul ei, cu'ncremenirea lui surantoare.
Si-aci scrisorile scrise cu degete mici, delicate:
Numai vederea lor mintea mi-o tulb.urä, inima-mi bate,
Si mä cutremurä, privind la filele vechi de hârtie,
Gändui cä mäinile care le scriserä n'or sä mai scrie.
Toamna, Noembrie si amintirile, - toate m'apasä
Cresc mereu umbrele si se intunecä... Noaptea se lasä.
Focul cäminului de-abia mai pälpäe, - spuza-I cuprinde, -
Numai In sufletu-mi dorul de stângere iar se aprinde.
Si de'nchid genele, umbra pleoapelor mi te aratä
Ca pe-o vedenie acum si pururea ne-asemänatä, -
Pe când din streasinä cad picäturile rare si grele,
Insiruindu-se ca amintirile zilelor mele.
Rozmarin

www.dacoromanica.ro
o000000000000000000000000000000O000000a0000O0000000000000000oo000000000O00000000000000000000.
0
0 ............ ..0000 ..... 0000,0000 ..... ..... 000000........00000000000...
! a'80000000000000 00000000p00000000000000000.*"0000000000000°...00000000000 .000p
.00O000000.200000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

COLONHLE GERMANE DIN DOBROGEA

Introducere
Intaia colonizare germanä In Dobrogea n'a fost opera' de
Stat, ca hi Rusia, unde autoritätile purtau grije deosebita de
coloni§ti.
Nemtii din Dobrogea au plecat din Rusia nesiliti §i ne-
chemati de nimeni. Cautanduli In altä parte de lume, cine
§tie unde, norocul, ei numai Intamplator se opresc In aceastä
provincie. De aici caracterul sporadic, fragmentar, isolat, lipsit
de orice sistem al acestor colonii. Cele dintai colonii au §i fost
.ni§te a§ezäri proaste, aproape sälbatice. In arhivele Statului
turcesc de pe vremuri zadarnic am cauta acte relative la aceasta
colonizare ; n'am gäsi nimic, sau aproape nimic. Coloni§tii au
lost lasati de capul lor, Inter, completä päräsire. La inceput ei
nu aveau nici preoti, nici Invatatori. Nu se purtau nici registre
de stare civilä, nici situalii matriculare. Aspectul acesta rudi-
mentar, patriarhal, 1-au- pästrat coloni§tii germani pana In ziva
de astäzi, ramânand i acum ceea ce au fost dela inceput : un
popor de tarani, fait o paturd cultä e§itä din mijlocul lor §i
fait de o literaturä relativä la ei.
A§a se face cä timp de aproape o jumätate de secol aceste
colonii n'au dat nici macar un cronicar sau analist, cat de simplu,
din mijlocul lor. In vreme ce coloniile germane din Rusia au
lost cercetate §i urmarite cu deamanuntul, privitor la cele din
Dobrogea nu e nici o lucrare de seamä.
La 1883 apare cel dintaiu apel redactat In numele acestor
-coloni§ti de preotul evanghelic din Bucure§ti, Wilibald Stefan
Teutschländer, autorul unei monografii asupra comunitätii evan-
gelice din Bucure§ti, precum §i al unei istorii a tuturor cornu-
nitätilor evangelice din Romania (Geschichte der evangelischen
Kirchengemeinde in Bukarest", Bucure§ti 1869 i Geschichte
der evang. Gemeinden hi Rumänien mit besonderer Berücksich-
tigung des Deutschtums", BucureVi 1891). Apelul lui Teutsch-
Under a fost tipärit Intaiu In Bukarester Zeitung", mai apoi
reprodus de Weltpost" din Germania. - Notite §i informatii,
privitoare la aceste colonii, se mai gäsesc In lucrarea fostului
Analele Dobrogei. .2

www.dacoromanica.ro
 - 18 -
preot evangelic din Bräila, mai pe urmä in Bucure§ti, H. Meyer.
(Die Diaspora der deutschen evang. Kirche in Rumanien, Ser-
bien und Bulgarien", Potsdam 1901), precurn §i in anuarele-
societátii culturale germane din Romania (Jahrbticher des deut-
schen Volksbildungsvereines in Rumänien", Bucure§ti, 1910,
1911 §i 1913), asemenea §i in lucrarea lui Emil Fischer asupra.
coloniilor germane din Romania, publicatd in revista Von der
Heide" din Timisoara, VII, 1-3. - Bogat material informativ
se mai gäse§te §i, in arhivele unora dintre bisericile germane
din Dobrogea, ca, de exemplu, la cea din Atmagea, dqi a fost
jäluitä de ru0.
In vara sau toamna 1841 §i-au fäcut aparitia In Dobrogea
cei dintai tärani germani.
Ei au venit din Berezina, Leipzig §i alte colonii din pârtiIe.
Var§oviei, a§ezandu-se mai intgu la Mäcin, unde au stat o iarna
intreagd. Pe urmä s'au asezat in comuna Acpunar, situatd mai
spre miazdzi cu vreo 30 Km. pe §oseaua dela Babadag. Aceasta.
a lost cea dintatu colonie nemteascd din Dobrogea.
Pe la 1840 au pornit o seamä de coloni§ti germani din
Rusia sa-§i caute o altd patrie. Ei au rätdcit multd vreme prin
Moldova pe la Boto§ani, Baia, Vaslui, - localitäti ce se gäsesc
§i In unele acte de botez. Altii au stat un an intreg la Ploe§ti,
mai apoi la Bordu§ani, 12 Km. spre Nord de Fete§ti.
Un numär mai mare de coloni§ti catolici din gubernia
Cherson a venit in anii 1841-2 la Cdlära0. Si iard§i altii la
Silistra. Relativ la ace§tia din urmä se gäse§te- o insemnare in
notele de drum prin Orient ale profesorului Karl Koch (Wan-
derungen im Orient während der Jahre 1843 und 1844", Weimar
1846, Bd. I. p. 108) care, In drum spre Constanfa, vdzu la Cer-
navoda familii nemte§ti In card din Basarabia. Ace§tia
povestit ca vreo 300 de familii germane din Rusia s'au adresat
guvernului turc sh." le dea voie sá se a§eze In Dobrogea. Turcii.
au refuzat. De aceea rätäcesc bietii oameni, observd Koch, §i
incearcd sä-§i câ§tige painea plinä de amärdciune i necaz prin
cdräu§ie §i lucru manual. Cei mai multi se gäsiau atunci In,
Muntenia §i numai 11 familii au izbutit sd se oplo§iascd itt
Silistra. Unii dintre coloni§tii ace§tia s'au pripd§it pand in Un-.
garia pentru a se intoarce iard§ in Tara Romaneascd §i, de aici,
in Dobrogea.
La 6 Km. spre Nord de Brdila, e §i astdzi Satul nemtesc-
(Jacobsonsthal), intemeiat de coloni§tii germani din Basarabia,
pribegiti pe la Ploe§ti §i Bráila. Ei s'au asezat inteo regiune
inundabilä, ca simpli chirie§i. Cu toate dezastrele inundattilor
dese, ei s'au intors §i se intorc Ind la vatra cea veche. In 'is-
boiul din 1916 ei au lost evacuati §i a§ezati la Chitcani. Aici,
i-a cercetat In vara 1917 scriitorul Paul Traeger, cäruia i-att

www.dacoromanica.ro
 - 19 -
declarat cd nu mai vor s rämând in Tara Româneascd. Dupä
tratatul de pace dela Buftea, insä, cei mai multi s'au Intors acasä,
iar ceilalti au plecat spre Curlanda In cautarea unei noui patrii.
La 1840 au plecat multi coloni§ti nemti, atat din Basara-
bia, cat §i din Cherson.
Care a fost cauza acestei pribegiri ?
Din bogatele §i numeroasele lucräri relative la coloniile din
Rusia se §tie cd aici s'au desvoltat foarte bine aceste colonii,
ajungând curând la o stare infloritoare. Ce-i va fi determinat pe
oamenii ace§tia sä-§i lase comunele lor a§a de Infloritoare §i,
luând toiagul pribegiei In mama", sä Infrunte primejdia necunos-
cutului §i a nesigurantei ? Simplul fapt cd mi le-a mai pläcut
sa stea acolo, cum zice H. Meyer (1., c. p. 36), nu e o expli-
catie multumitoare.
Stiricind printre coloni§tii veniti din Basvabia §i din Or-
tile Odesei, afläm cä adevärata cauza a pribegiei a lost nevoia
de pämânt. Räspunsul acesta se va pdrea ciudat celor ce cunosc
därnicia proverbialä fatä de coloni§tii de pe vremuri a guver-
nului rusesc. Coloni§tii din Basarabia au obtinut foarte mult
pämânt. Nici unul n'a primit mai putin de 57 desiatine ; cei din
Töplitz chiar 78, cei din Krassna 80, iar eel din Brienne 104.
Cum se explica, deci, fenomenul acesta ?
Legea de colonizare ruseasca Inca din timpul Ecaterinei II,
la 19 Martie 1764, avea oarecari restrictiuni. Pämântul distribuit
coloni§tilor nu se putea nici vinde, nici amaneta, nici Impärti ;
el revenia de drept, prin mo§tenire, copilului celui mai mic.
Dacä nu rämânea, dupd nioartea colonistului, deal o vdduva.
§i o fatä, atunci párnântul devenia proprietatea celui dintâiu bär-
bat care intra In familie prin cäsätorie. La colonizAri s'a pre-,
vdzut 1/6 parte de teren destinat coloniei ca rezervä pentru in-
multirea populatiei. Cu toatá rezerva aceasta, fatd de Inmultirea
atât de rapidd a locuitorilor, terenul de rezervä era insuficient.
Dintre coloni§ti unii au cumpärat sau arendat proprietäti noud,
ca In 1828 Neufreudenthal, sau In 1838 Helenenthal. In 1841 In
districtul Molocina, pe lângä 1033 coloni§ti gospodari, erau 1700
familii de negospodari, adica fart pämânt. In anii urmätori,
aceste familii au cerut guvernului rusesc sd le mai dea pämânt,
fiindcd n'au de unde sä trälascd.
In afard de aceastä lipsd de pämânt au mai fost §i alte
cauze ca : recolta proastä mai multi ani dearândul, stagnarea in
industrie §i comert, boli§tile de vite In anii 1835 §i 1836, ciuma
din 1837, cutremurul de pämânt din 1838 §. a.
Aceste §i alte cauze au determinat migratiunea coIoni§tilor
germani din Rusia.
Distingem trei perioade de migratiune germand In Do-
brogea.

www.dacoromanica.ro
 - 20 -

Intala perioadä de migratiune germanä in Dobrogea panä la

räsboiul crimelo.
Dui:A Intemeierea celei dintâicolonii nemte§ti In Dobro-
gea, Acpunar, unii coloni§ti s'au dus mai departe la Dechelia
land Hâr§ova, unde au stat mai multi ani. De aici au plecat
spre Nord la Cataloi. Astdzi nu se mai gäsesc Nemti nici in
Dechelia, nici in Hâr§ova.
In 1848 mica colonie germand din Acpunar primi noui
elemente din Satul nemtesc de lângd Bräila. Ace§tia au venit In
frunte cu Adam Kahn, dela care a Minas o biblie cu Insemnäri
asupra na§terii copiilor &di, precum §i asupra pribegiilor lui §i
a familiilor ce tineau de el.
In toamna 11846 el e in Acpunar §i e cel dintâiu primar
(Schulze") al acestor coloni§ti. Dela el a Minas §i o matriculä
a botezatilor din acest sat, cu data de 8 Februarie 1847.
N'a rämas Insä aici decal pând In toamna 1848. Dela 8
Octombrie 1848 gäsim insemnäri fäcute de el la Atmagea. Co-
loni§tii nemti plecard din Acpunar, deoareee nu mai era de
, träit de rani Turcilbr, precum i§i mai amintesc §i astäzi cu
groazd unii bätrâni.
Pe când unii coloni§ti plecau spre Sud, altii veniau spre
Est, a§ezându-se mai intâiu, intre Isaccea §i Tulcea, in satul
Câ§la, unde s'au näscut multi coloni§ti de -mai tärziu din
Cataloi.
Si In Tulcea s'a a§ezat atunci un considerabil numär de
oloni§ti. Intre ace§tia a fost §i un anume Konrad, Stumpf, druia
primäria din Speyer, districtul Beresina, i-a liberat la 27 April
1842 un certificat de build purtare. Nemti singuratici vor fi fost
§i mai inainte in porturile dundrene, adu§i probabil de comi-
siunea europeand ca industria§i §i muncitori pe vapoare. Cei
dintâi §i cei mai multi coIoni§ti germani din Tulcea au fost
*vabi catohci. In Tulcea stint, de altfel, nota (9) confesiuni reli-
gioase. Aici ei au prosperat In toate privintele. Strada Mircea
Vodd de astäzi pe vremuri se numia strada nemteascd. In acestä
stradd se and biserica §i §coala catolicd germand, cládite in 1872.
Visitând Tulcea la 1856, francezul C. Allard (Souvenirs d'Orient,
La Bulgarie orientate", Paris 1864, p. 105) a gäsit cam 100 de
familii germane in ora§ §i Imprejurime. In vara 1858 Wilhelm
Hamm (Sildöstliche Steppen und Städte", Frankfurt a. M. 1862,
p. 48) a fost gäzduit chiar in ospätäria germanä a unui tirolez
insurat cu o sdsoaicd din Ardeal. Casele nemtilor din Tulcea
erau atunci numai ni§te bordee acoperite cu stuf §i eu ferestre
mici, dar Incolo ei erau bine instäriti. Parohia catolica cuprindea

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
in 1916 in total 51 de familii cu 222 de suflete. Pe lângä nume
vechi §i specific germane ca : Schiller (Schiller), Strasser, Stumpf,
Flaum, Fix, Kreil, Weidemann §. a. s'a adaos in cursul timpului
o serie intreagd de nume sträine, mai ales slave. - Nemtii evan-
gelici n'au putut fonda in Tulcea o parohie. S'a fäcut o Meer-
care la 13 Septembrie 1857, dar in curând ei au fost alipiti la
parohia din Atmagea. Pe la sfdr§itul, secolului trecut s'a des-
fiintat filiala evangelicd din Tulcea, contopindu-se cu secta
metodistä, fondatd de misionarul Flocken din Odessa, care a
clddit douä case bune §i §coaId. nemteascä.
Spre Est de Tulcea, la o distantá de 6-7 km., e colonia
Malcoci, a§ezatd pe terasa calcaroasä de lângd regiunea mlä-
§tinoasä a bratului Sf. Gheorghe. In 1843 s'au a§ezat aici cele
dintâi 20-25 familii germane, originare din comunele catolice
(10 la numär) ale guberniei Cherson. Ei trecurd prin Basarabia
§i Moldova pe la Foc§ani spre Cdlära§i, unde ar fi petrecut
timp de 1 1/2 ani §i de unde apoi, prin Galati §i Tulcea, s'au
a§ezat unde se gäsesc §i acum. Locul a fost intdiu päduros §i
ei au fost nevoiti sä lazuiased pädurea §i sä-§i facd teren de
casd §i de curte. Si pdmântul §i lemnele erau ale lor. Aproape
toti erau Svabi. Se gäsiau intre ei §i Alsacieni, ceeace se vede
din formele franceze ale numelor proprii : Georges nu Georg ;
Charles nu Karl ; Louis nu Ludwig. La 1 Novembre 1847 li se
face intâia matriculä bisericeascä de botezati, miruiti, cäsatoriti,
§i morti,-care ne permite o ochire in viata interioard a acestor
coloni§ti. Având preoti sträini (italieni §i francezi), numele
nemte§ti sunt de multeori foarte schimonosite. De exemplu :
Klaaen pentru Klein ; Vaidaman pentru Weidemann ; Scmit pentru
Schmitt §. a. Ca loc de origine se indicd aproape totdeauna
Russia" ; rar de tot vre o provincie germand ; mai des Alsacia
sau Franta. Ce prive§te cetätenia se aratä cea otomand, iar pro-
tectoratul francez (jurisdictio gallica"), având cei mai multi
pa§apoarte franceze. O familie din Bavaria avea papport aus-
triac §i se gäsia sub acela§ protectorat. Un registra al sufletelor
catolice din Malcoci la 1 Novembre '1847 aratä 28 familii cu
134 suflete. Pânä la 1861 veniau mereu tot alte §i alte familii
de coloni§ti. Fiind religiunea acestor coloni§ti cu totul deosebitä
de a celorlalti locuitori, ei se cäsdtoriau aproape exclusiv intre
olaltä ; rar aduceau fläcäij catolici de aici câte o luterand" de
nevastä din Atmagea. Dupd 20 ani dela intemeiere nu mai ve-
niau coloni§ti sträini. Colonia se sporia normal numai prin na§-
teri, nu §i prin admigratiuni. In 1906 erau 135 familii cu 784
suflete. Ultima situatie matriculard aratä 182 familii cu 1000 de
suflete. Prosperitatea acestei comune o atestd §i geograful Karl
Peters (Grundlinien zur Geographie" p. 54) in 1864, incredin-

www.dacoromanica.ro
 - 22 -
tandu-ne totodatä cä ea n'a avut nimic de indurat In rdsboiul
crimeic de atunci. Dupä. trecerea Dobrogei in stdpanirea roma-
neascd se Mcu o nottä impärtire a pämantului, dandu-se fiecä-
rui cap de familie in etate de 30 ani Cate 10 ha. In 1917 erau
in comunä 80 familii färä pämant. Ele trdesc destul de u§or, cu
toate acestea, ca pälma§i sau arenda§i de pämant. Unii, mai
'Mini, au emigrat in Canada §i Dacota ; altii vor sä se inapo-
ieze in Germania. In Malcoci, pe langd curtile veteranilor romani
§i ru§i, sunt §i 144 de curti germane. Casele sunt acoperite cu
stuf, dar sunt curate §i bine ingrijite. E §i un han §i o cafenea.
Din 1899 functioneazd §coald de Stat romaneascl
Alta colonie veche este Atmagea, fondatä in vara 1848
de coloni§tii din Acpunar, dela care e situatä spre Sud-Est la
10 km §i la 24 km spre West de Babadag, pe podi§ul päduros
dela Slava, la o inältime de 250 m. Pozitia comunei, pe spinarea
unui deal §i dealungul unui Orati, e din cele mai pitore§ti. Cand
au venit Nemtii aici, ei n'au gäsit cleat pAduri §i un cioban
care sapase un put foarte adanc.
In cimitirul de aici s'a gäsit un mare numär de harburi de
oale. Cercetandu-se mai de aproape, s'a aflat cä intreaga co-
munä e claditá pe ruinele unei vechi a§ezäri romane. Paul
Traeger a vdzut aici monede din timpul impäratilor romani.
I s'au ardtat §i monede bizantine, precum §i inele de argint de
daM mai tarzie, fire§te, aflate de tärani cu ocazia säpäturilor
fäcute la o pivnitä. Dupa cat se pare, localitatea a fost Ord-
siM numai in cursul evului mediu, pe timpul numeroaselor in-
cursiuni barbare. Localitatea e pand acum necunoscutä. Nu §tie
de ea nici Iakob Weiss, care in§ird toate statiunile §i coloniile
romané in lucrarea sa Dobrogea in antichitate" (Die Dobrudscha
im Altertum, Sarajewo 1911).
Arheologii no§tri, deci, au cuvantul.
In aceastä localitate au venit mai intaiu patru familii ger-
mane. Pe urmd a venit, cateva saptämani mai tarziu, Adam
Kiihn, fondatorul acestei colonii. Matricula scrisä de el aratd
din Septembre 1846 pand in Decembre 1849 in total 27 familii.
Coloni§tii erau aproape toti tineri, ndscuti hi Rusia, de origine
din Prusia occidentald §i din Posen. Toti germani curati §i
evangelici (luterani) credincio§i. Un rus numai a§a s'a putut
cdsätori §i statornici Intre ei, dacd §i-a dat mai intaiu asenti-
mentul, ca toti copii lui sä fie educati in confesiunea evan-
gelled.
Anii cei dintai au fost cei mai grei. Trdiau in bordee, al
cdror acoperi§ abia se vedea din pâmânt.
Pentru a obtine terenul agricol necesar, ei au starpit pd-

www.dacoromanica.ro
 - 23 -
rdurile seculare ce erau aici : Cale de 6-7 ceasuri ei duceatt
cdrbunii peste deal la Pecineaga, la Dunäre, sau lemnele de con-
structie la Sulina. Karl Peters e adanc scandalizat, la 1864,
irdzand sälbatacia cu care coloni§tii distrug pädurile (Grund-
linien, p. 27 §i 54). i, in adevär, astazi abia a mai rämas un
tpetec de pädure.
Ca §i in Malcoci, fiecare colonist obtinea atata teren agricol,
cat putea sä munciascd. Guvernul otoman fi elibera un bilet,
numit tapy". (Tapu senedi" sau tapy era, conform sistemului
feudal dominant, recuno§terea oficiald a dreptului de proprietate.
Vezi Jules Theodore Zenker, Dict. Turc-Arabe-Persan, t. I. Leipzig,
1866 §i W. Radloff, Versuch eines Wörterbuchs der Türk. Dia-
lekte, 3. Bd., St. Petersburg, 1905.
Guvernul roman a recunoscut aceste titluri de proprietate,
,diberand, la timpul sdu, fn locul lor, cuvenitele titluri romane§ti.
Acest guvern acorda fiecdrei familii cel putin 10 ha. Cine, fn
momentul improprietdrirei, nu avea deck 1 ha, mai obtinea alte 9.
Cine avea mai multe, le pastra pe toate, oricat ar fi fost de
numeroase. Färd pämant n'a rämas nimeni. i cet cari au venit
mai tarziu încä puteau inchiria, pentru 25 lei, 1 ha. de pdmant
tlela Stat.
Vieata de codru n'a salbätdcit pe coloni§ti.
In Atmagea, se simte, dela inceput, un admirabil spirit de
13rdine, de disciplinä, de interes pentru binele public. E spiritul
adus de tatäl", cum fi spuneau toti coloni§tii, Adam Kiihn. Un
taran, ca toti täranii, dar talentat §i o adeväratä personalitate
de conduator. Ca Mat de §apte ani, el pärdsi satul natal din
Onesen §i veni cu pärintii In Basarabia. Ca bärbat de 35 ani,
plea din Tarutino cu nevasta §i cinci copii, mai intaiu in Tara
Romaneasa, pe urnid in Dobrogea. A§ezandu-se in Atmagea,
el devine primar, el boteazä §i fnmormanteazd, in caz de nevoie.
El conduce §i povätue§te cloud generatiuni in comuna sa. El se
gande§te nu numai la nevoile materiale, ci §i la cele spirituale
ale connationalilor säi. El se ingrije§te de §coald, sä nu rämaie
copii Mil lumina invätäturei §i el aduce preot in sat §i face sd se
clädiasca biserica. Din toate se vede omul de energie, de actiune.
Era '§i un bun tatä de familie. Cu catd dragoste §i scrupulositate
nu noteazd el in biblia familiard toate na§terile §i decesele In-
tamplate. Pe langd cuno§tinte religioase, el avea si frumoase
cuno§tinti de lume.
Cand coloni§tii, nemultumiti cu noua localitate, vreau sä
plece mai departe §i preotul incerca sä-i impiedice, - Kühn li
spunea : Pdrinte, dad Neamtul a pribegit odatd, nu mai are stare
niairi." (Herr Pastor, wenn der deutsche Mensch erst einmal
gewandert ist, so hat er nirgends mehr lange Ruhe.) Alta datá
spunea : Noi Nemtii suntem a§a : dacd avem paine, vrem cozo-

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
naci." (Wir Deutschen sind so : Wenn wir Brot haben, dann
wollen wir Semmel haben.) [Vezi Bernhard Schwarz, Vom deut-
schen Exil, p. 88.]
Ca un patriarh din alte vremuri, el creste, intre 1829 si
1856g in total 11 copii, cari se rdspändesc nu numai in intreaga
Dobroge, dar unii se duc si in America, sau revin in Prusia de
bastind.
Se cuvine, in adevdr, sd fie pomenit cu 'aceeas cinste
täranul fruntas, ca i ministrul care sävärseste lucrdrile cele mai
de seamä in resortul
Alt conducätor al nemtilor dobrogeni, in particular al eelor
din Atmagea este colonelul cavaler von Malinowsky din Tulcea.
Acesta a fost mai intdiu instructor In armata turceascd din
Asia mica i Rumelia, pe urmä comisarul Portii otomane in co-
misiunea europeand a Dunärei. Purta fes, ca toti demnitarii turci,
dar avea deosebit interes pentru Nemtii säi din aceastä provincie,
pe cari îi representa i apära inaintea autoritätilor turcesti si
prusiene.
El scrie In 1857 Societätii Gustav Adolf relativ la situatia
precard in care se afla atunci scoala din Acpunar si Atmagea,
unde se preda mai mult numai cetitul, dar nu si scrisul. Invätä-
torul din Atmagea, un Oran mai idealist decal ceilalti, primia
anual câte cloud mdsuri de bucate i câte trei piastri de fiecare
copil de gospodat-Dela 40 gospodari avea cam 1000 piastri.
Mult timp a functionat ca invdtätor un anume August Kant
(Vezi Pfarrerbericht vom 18. Juni 1871.)
In 1873 are comuna Atmagea mai Intâiu un invätätor
pregatit in Germania, de fel din Rauhen Hause in Horn bei
Hamb urg.
Pastor luteran are comuna din Maiu 1849. Intdiu, el a
venit din colonia basarabeand Rohrbach, dar, dupd trei ani,
supäränd pe caimacamul din Babadag, el a fost nevoit sd piece.
Atunci Malinowsky scrie la 8 Septembre 1857 societätii Gustav
Adolf sd trimitä acestei colonii päräsite i pe pragul de a se
insälbdteci un duhovnic. In aceastä scrisoare e vorba de 50 fa-
milii si 8 locuitori cu 250 suflete. Se mai noteazd apoi cä in
imprejurime se mai gäsesc familii evangelice la Ciucurova 6, la
Mäcin 4 si cd la Ismail Incd s'a fondat de curänd o comunitate
evangelica. In August 1858 veni pastorul Kiihn din Berlin.
Acum trebuia autorizare.pentru construirea unei biserici.
La 9 August 1860, ambasadorul prusiac dela Constantinopol
von der Goltz anuntd cä s'a iscalit fermanul sultanului de auto-
rizare. (Vezi acest ferman in facsimil i traducere germaná in
Bilder aus der Dobrudscha", Constanta 1918, p. 152.)
Conform fermanului, biserica avea sd fie de 24 coti de

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
lungd, de 15 WA. §i de 8 inaltä. Contractul Incheiat cu zidaruf
Gar lotto Dominico la 28 Maiu 1861 prevede ca încä in vara
aceluia§ an biserica sä fie pusd sub acoperi§. La cheltuelile de
construcjie au contribuit §i coloniile-mame din Basarabia. Astfel
Beresina a dat 25 ruble §i 20 copeici.
Dupd asemenea creajiuni §i jertfe ai cugeta cá age§ti co-
loni§ti sä fie mai strans legaji de colonie. Dar nu.
Dupd rdsboiul crimeic Incepe acjiunea de colonizare a
Turciei. In Dobrogea vin Tatari din Crimeia §i Cerchezi, poporul
cel mai temut de cre§tini. Guvernul roman chiamd pe coloni§tii
germani In Moldova, in satele päräsite de Bulgari. Ei pleacd
aproape toji, fiindcä nu mai puteau träi din cauza Cerchezilor.
.In Atmagea abia au mai rdmas 3-4 familii.
Cerchezii au fost adu§i de Turci in numär de 20.000. Popor
nomad, el nu avea locuinje stabile. La 10 Km. spre Sud-Est
dela Atmagea, se forideazd colonia Slava-Cerchezil. Coloniile
Atmagea §i Ciucurova erau foarte adeseori atacate de Cerchezi.
Reclamajiile impotriva lor erau infructuoase. In 1871 §i
1872 guvernatorul din Tulcea a instituit, ce e drept, o judecatorie
de cazad in Babadag. (Vezi Bericht des Pfarrers Hochmeister
vom 29. VII. 1872), dar färä nici un rezultat.
Cerchezii socotiau jaful §i räpirea lucruri fire§ti. Ei spu-
neau cd aa e §i in naturd. Albinele sunt läsate sä munciascd
un limp, pand cand umplu stupii, apoi li se ia mierea §i ceara.
A§a fac §i ei cu vecinii lor, cari au rolul albinelor, din a cäror
rnuncä ei au sä trdiascd. Si, precum scrie pastorul Hochmeister,
ei in aclevär procedau a§a, räpind dela popoarele vecine : haine,
rufärie, cojoace, ghete, hamuri, securi §i tel de fel unelte cas-
nice §i agricole.
Vazand Cerchezii cd Nemjii i§i fac bisericd in Atmagea, i-au
forjat sä transporte tot materialul de construcjie, adunat gata,
In Slava-Cerchezd, pentruca sä-§i construiascä ei cu acest ma-
terial o giamie turceascä. Atunci eram in pragul rdsboiului in-
dependenjei, cand patimele populare clocotiau mai invier§unat
decat oricand. Din 6 August 1877 a rämas o lungd consemnare
de zece coale mari in folio despre lucrurile räpite de Cerchezi
din cele 70 de case nemje§ti ale coloniei in zilde de I Maiu,
.

apoi de 8, 10, 12, 15, 16 §i 23 lunie 1877. In aceste zile ei

au räpit 297 cai (dela un gospodar 10-14 cal I) apoi car&
arme, unelte de lucru, vase de apd. §i de bucdtärie, Mind, cereale,
bani §. a. De asemenea §i haine pentru femei §i copii. Un cd-
lätor german spune despre ei cá sunt hoji §i talhari cari nu
lasd In urmä decal pietrele de moard §i fierul fierbinte. (Vezi
W. Brenneke, Die Lander an der unteren Donau und Konstan-
tinopel. Reiseerinnerungen aus dem Herbst 1868. Hannover 1870).
Valoarea obiectelor räpite se urca la 242.431 piastri. Nu e mirare,

www.dacoromanica.ro
 - 26 -
deci, dacd dupd asemenea intâmplári, in raportul parohial din
1872 cetim c dorul de pribegie a cuprins din nou pe colonisti.
Unii voiau sd se clued in America, altii pe ostrovul dintre bratul
Chilia si Sulina, in credinta cd acolo vor fi mai siguri.
In timpul räsboiului independentei ei au avut mult de in-
durat. hi desperarea lor, coloni§tii germani au incercat sd inter-
vind direct la Regele Carol I. Au ales si o clelegatie care avea
sä prezinte Regelui un memoriu cu doleantele lor
Din nenorocire, insä, delegatia n'a gäsit pe Rege acasä.
Mai târziu s'a.fäcut o interventie la ambasada germand. Färd
rezultat §i aceasta.
Dacd autoritätile germane au fost cam ingrate cu colonistii
lor din Dobrogea, acestia, in schimb, s'au dovedit Nemtii cei
mai infocati in anumite imprejurdri critice.
Intre actele descoperite de Paul Traeger la biserica din
Atmagea se gäse§te §i o scrisoare de multumire a printului
mostenitor al Germaniei, Friedrich Wilhelm, datata din cartierul
general Versailles, 20 Noembre 1870 pentru darul de 25 napo-
leondori, trimisi de acesti rdsletiti fii ai Germaniei, pentru aju-
torarea fratilor lor. In registrele primäriei din lunie 1879 se mai
gdseste urma darurilor strânse de comuna Atmagea pentru nunta
de aur a impdratului Wilhelm, celebratd in acela§ an.
Comuna a rämas curat nemteascd pând in zilele noastre.
In ea nu erau la 1918 deck doi tigani, servitori comunali, si un
rus, insurat cu o nemtoaied si trecut la luteranism si el.
Satul e pitoresc si interesant. El face impresia unei vechi
asezäri din Germania insäsi. Aici lipseste regularitatea me§tesu-
gitä a celorlalte comune de colonisti. Case le sunt acoperite cu
stuf. Pe vârful acoperisului caselor, unde alti crestini pun crucea,
ei a§eazd cloud capete de cal cioplite din lemn, dupä obiceiul
din Mecklenburg si Pomerania. ln mijlocul satului e biserica cu
acoperi§ de lemn si turn in patru colturi. Scara largä inaintea
inträrii principale. Vechea biblie, aflätoare pe altarul acesti bi-
serici, are o dedicatie a teologului Ernst Hengstenberg, dedicatä
in Dumineca xaudi" 1858. In timpul räsboiului mondial, comuna
n'a suferit aproape nimica. Rusii au furat invelitoarea altarului
§i 5 sfesnice cu lumândri, iar Românii au internat câtiva bärbati
mai suspecti.
Lângd biserica e casa parohiald, primária si scoala cea
veche. A fost si o carciumd deschisd de un evreu, care, insä,
a fost nevoit sä piece de aici, fiindcd locuitorii nu sunt bdutori,
si cu atdt mai putin betivi.
Colonistii acestia sunt un neam de oameni foarte sändtosi.
Inteo listä a locuitorilor, gäsità la primdrie, la rubrica Defecte
corporale", din 338 persoane numai 15 au fost gäsite cu .asemenea

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
-defecte ca : ntrâni cari aud greu, unii presbiopi, altii miopi etc.
In deosebi tineretul e foarte sänätos. De scarlatinä pând in 1916
mi s'a stiut In partea locului. Altitudinea geografica a localitätii
inca va fi avand insemnätatea sa, in aceastä privintä, dar
nu e mai putin adevärat cd toti colonistii cunosc i practicd
regulele igienice.
Costumul fetelor e: cârpd neagrd in cap, bluzä deschisä si
rochie vânätä. Fläcäii poartä cdmasd cusutd pestrit, hainá neagrä,
descheiath, pantaloni negri, strimti, cisme mari i grele, iar in
cap cdciuli mari, rusesti. Ei cântá i cântece de lume (Schel-
menlieder) i sunt constituiti in societate corald.
Infloritoarea stare materiald a acestor colonisti se vede
dinteo consemnare fácutd la 25 si 26 Iulie 1878 din ordinul
autoritätii rusesti dela Babadag. In aceastä listä sunt 63 pro-
prietari. Numärul ogoarelor, de märime diferitä, variazd intre
2 si 48 de fiecare gospodar. Un colonist, in medie generalä, are "
200 dulim-i. Numai 8 insi au mai putin de 100 dulim-i. 4/5 din
acest teren e pdmânt arabil. Caracteristic i vrednic de retinut
e faptul cä cei mai multi proprietari n'au tapy", adicä titlu de
proprietate in regulä. Locurile de curte si- casd au câte 2-4'/2
-
dulim-i. (Un dulim sau döniim e un pätrat cu lungime de 40 pik,
iar un pic este 0,68 m.)
Struguri nu cultivau atunci decât doi tärani. Viticultura s'a
introdus mai târziu. Si aici viile au avut mult sä sufere din
cauza .filoxerei.
In Atmagea se cultivä mai ales grâu, päpusoiu, orz i ovds.
Vite încä avem in mare numär.
Inainte de rdsboiul mondial conditiile de trai erau foarte
lesnicioase. Retinem, ca o curiozitate a timpului, câteva date :
2 Kg. Nine costau 50 bani ; 10, oud 20 bani, 1 Kg. carnea cea
mai build 70 bani ; 1 gainä graSä 80 bani ; 1 porumb gras 20
bani ; 1 gasc5 1;60-2 lei ; I rap: 1,20 lei ; 1 oaie 20 lei ; 1 porc
gras 50-80 lei ; 1 vaca 100-120 lei.
Numärul deceselor e abia 6-8 pe an. AI nasterilor e cu
Inuit mai mare. Cdsätoriile se incheie, de obiceiu, intre local-
nici. Rar îj aduce vre un bärbat nevastä din Ciucurova sau
mai rar din Cataloi sau Cogealac. Cele 35-40 familii de emi-
granti s'au sporit, pand In 1857, la 58 familii. In 1863 si 1868
gäsim 45 familii, In 1872 sunt 48 familii evangelice si 11 babtiste.
In 1877 sunt 70 ; in 1879 sunt 74 fam. cu 351 suflete. In 1887
sunt 382 suflete. Dela 1892 cifra e stationard : 389. In 1917 erau
73 familii, aproape exact ca In 1879, cu 451 suflete.
Cele mai interesante colonii sunt, incontestabil, cele mai
vechi: Malcoci i Atmagea. De aceea am stáruit mai mult asupra

www.dacoromanica.ro
 - 28 -
lor. Cele mai noui, prezentând, in parte, acelea§i aspecte, vor fi
trecute mai sumar In revistä.
La izbucnirea räsboiului crimeic, coloni§tii germani din
Sudul Rusiei au fost cuprin§i de mare nelini§te, temându-se sä
nu fie du§i in räsboiu, impotriva asigurärilor fäcute cu ocazia
colonizärei lor. Aceasta se vede lämurit din cele comunicate de
coloni§tii pribegi lui Wilhelm Hamm. Unii au plecat atunci din
Basarabia in Dobrogea, altii invers. Dupd rdsboiu, §i guvernul
turcesc a dat voie coloni§tilor germani sä se a§eze in Dobrogea.
Din timpul acestor rátáciri continue de coloni§ti germani,
astazi mai sunt cloud sate ocupate de ei : Cataloi §i Ciucurova.
Cataloi e situat 12 km. spre Nord de Babadag, pe §oseaua
Constanta-Tulcea. In vara 1857 s'au asezat aici 7-8 familii
germane, intre care Thomas Lutz, apoi Seybold §i Nitschke. Ger-
manii au gäsit, la colonizarea lor, Romani §i Tatari. Ei formard
colonie aparte, pe care procesul verbal al comunitätii evangelice
din Tulcea dela 13 Septembre 1857 o mentioneazá intâia datá.
In Iunie 1858, când a visitat-o Wilhelm Hamm, colonia avea 40
de familii.
In aceastä colonie s'au gezat §i câteva familii de francezi,
cu care, insd, nemtii trdiau in vräjmd§ie.
Bordeele lor, la inceput, nu erau cu nimic mai bune decât
ale Românilor. Intrebându-i cälätorul german Hamm cum o duc,
ei räspund cá bine, dar toti plângeau dupä Rusia ca dupd un
paradis perdut. i atunci, ca §i acum, ei cultivd : porumb, cartofi,
orz §i secara ; aveau pd§une bunk cai §i vitei foarte buni. Totti
impresia generalä ce i-a läsat lui Hamm a fost de apasare §i
de tâmpenie (Dumpf, stumpf und verkommen).
Cu ocazia inundatiei Dundrei din 1857 multi coloni§ti din
Satul nemtesc au venit in Cataloi, aducând cu ei inventarul
bisericei, clopotul donat de societatea Gustav Adolf, biblia §i
potirul dela altar. In 1861, Insä, cei din Statul nemtesc se Ina-
poiazä, läsând clopotul adus cu ei In seama lui Malinowsky. In
acest an sunt mentionati 24 gospodari In colonie. 0 listä a lo-
cuitorilor acestei comune ne dovede§te eä ea devenise centru
de atractie nu numai pentru coloni§tii din Basarabia, ci §i pentru
cei din Baia (Moldova), Har§ova, Dechelia, Silistra, Macin §i
Satul nemtesc.
In aceastä comuna nu s'a gäsit un conduator de talia lui
Adam Kiihn. Pribegirile continue i-au insälbätäcit. Pastorul lor
afirmä cä s'au Intärnplat -lucruri dobitoce§ti" (viehische Dinge).
In 1865 toti se fac bapti§ti, cari aici au sediul principal. Clo-
potul migrätor" a fost dus in Ciucurova. Statistica comunei din
1892 aratd 86 evangelici, 200 bapti§ti §i 60 fail confesiune re-
ligioasá, adica nebotezati.

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
In 1867 au mai venit 7-8 familii din Galitia. Prin 1880 au
venit mai multe familii din Wolhinia, dar tot atunci incep sä
emigreze in America. In 1918 erau 67 famili cu 336 suflete in
50 case, dintre care 37 sunt baptiste. Afarä de acestea, si pe
timpul ocupatiunei germane mai erau In sat 40 familii romdnesti,
35 bulgäresli si 85 italiene§ti, colonizate aici odatä cu cele ve-
nite din Volhinia.
Toate aceste neamuri trdesc deosebit unele de altele. Nu-
mai Oliva romdni au pätruns in cartierul german. Desi sunt
instdriti si gospodarii acestia, totu§ comuna nu prezintd ordinea
si curätenia din Atmagea sau Malcoci.
Cam jumätate din populatia germand n'are pämänt. Ea se
ocupd cu cresterea vitelor (porci, gäste, gdini), pe care le vänd
cu preturi bune la Tulcea, unde e tärg de dottä ori pe sdptd-
mând. Un Neamt are aici si moard cu motor.
Ciucurova e in valea Slava, la 7 Km. spre Sud-Est de
Atmagea. Aici erau Ru§i, apoi Turci si Lazi din semititia Cauca-
zului. Acesti Lazi erau un popor aspru, de care se temeau Nemtii.
In 1860 se mai gäsiau si Tatari. Primii colonisti germani sosesc
in 1857. Pänä la sfärsitul acestui an, conform raportului lui Ma-
linowsky, se asezard sase familii, iar în anul urmätor 24 famili
din Satul nemtesc, refugiate aici din cauza inundatiei Dundrei.
Unii au venit din Basarabia odatd cu Adam Kiihn. Toti, sau
aproape toti sunt originari din provinciile germanice de Nord
(Plattdeutsche). .

Pämântul ce li s'a dat a fost pädure. Si acum mai stint

päduri in imprejurimi. Ei au fost nevoiti sä se ocupe de lemnärit
si cärbundrit. La 29 Decembre 1858 au adresat o plängere con-
sulului prusiac Bliicher ;-. 1) cä toate vitele le-au murit si 2) cd
pdmânt pentru agriculturd nu au de loc ; putinul teren arabil II
au Rusii.
Afard de colonelul Malinowsky si consulul Bliicher colo-
nistii germani mai aveau un protector in presedintele comisiunii
dundrene din Galati, Omer Paya, om cu educatie nemteascä dela
Viena, care spunea cá loc mai bun ca Ciucurova nu gäsesc.
Särguinta si stäruinta germand, in cele din urmä, a biruit.
In toamna 1862 comuna a fost inconjuratd de un incendiu in
pädure. A fost dezastruoasä si vecinätatea Cerchezilor. Invätätor
a fost Intâiu un helvetian. Itt locul modestei case de rugAciuni
de lemn, s'a clädit in 1893 o bisericä masivä, in care s'a asezat
clopotul migrätor" din Satul nemtesc. Interiorul acestei biserici
a fost ruinat intalu de rusi, pe urmä de turci.
Pand in 1864 au fost 35 familii cu 146 suflete. O listd din
Decembre 1872 aratä 46 familii evangelice cu 234 suflete si 3
familii baptiste. In 1892 erau 107 baptisti pe lângd 241 evange-

www.dacoromanica.ro
 - 30 -
lici. In 1918 erau 76 familii cu 401 suflete. Afard de Nemti,
la aceastd din urmd datd, se mai gäsiau : 55 familii ruse§ti, 15
tätäre§ti, 5 bulgäre§ti, 4 române§ti §i 1 evreiascä.
Dintre nemti cam a treia parte au, afard de loc de cask
§i 1-11/2 ha. pámânt. Unii din ace§tia inchiriazd pämânt dela
Stat. A doua treime au intre 7 §i 10 ha., iar a treia die 25 ha.
- Pätnântul e de calitate mijlocie. Se cultivd grau, orz, ovds
cartofi. Viticultura a regresat. Se cultivä cânepa, fiindcd aici se
tese mult. Tin §i multe vite, mai ales oi. De când s'a interzis
pd§unatul vitelor in pädure, numärul lor a scäzut simtitor. Totti
sunt numero§i proprietari, cari posedä 80--200 oi. In unele curti
sunt peste 300 gdini. Cei mai multi pot sä trdiascd convenabil
§i WA* pämänt. Pe strada germand se gäsesc pomi §i case fru-
mos aliniate, una lângd alta, in numär de 80.
Cu Cataloi §i Ciucurova se incheie seria dintdia a colonii-
lor germane, fondate In perioada de migratiune ce a precedat
rdsboiul crimeic.

A doua perioadi a migratiunilor germane In Dobrogea

1873-1883.
Anul 1871 aduce o schimbare insemnatä In viata coloni§tilor
germani din Rusia. Comitetul pentru ingrijirea coloniilor din gu-
berniile Cherson, Ecaterinoslav, Tauria §if Basarabia, infiintat in
1818, e desfiintat printr'un ucaz, care trece toate aceste colonii,
de aici inainte, sub ascultarea autoritätilor ruse§ti. Si In privinta
§colard §i bisericeascä aveau sd atarne coloni§tii germani de
autoritätile imperiului rus.
In 1873 s'au recrutat cei dintdi soldati ru§i §i din rândurile
coloni§tilor. Aceasta mai cu seamd a determinat pe multi sá ia
din nou lumea in cap. Intrebänd pe multi despre cauza ple-
cdrii lor din Rusia, prime§ti rdspunsul Altfel a fi devenit
soldat".
Unii din ace§ti emigranti au venit direct "in Dobrogea ; altii,
mai numero§i, au trecut intaiu prin Moldova §i Muntenia. Despre
ace§tia din urtnd nu se §tiu multe lucruri. Unii s'au a§ezat pe
mo§ia unui mare proprietar Iângd Buzdu, botezänd colonia Neu-
Plotzk, spre deosebire de Plotzk-ul din pärtile Ackermanului de
unde se trägeau ei. Aici au stat pand prin 1880. Paul Traeger
a gäsit coloni§ti In Dobrogea desprin§i dintr'o ceatd ce plecase
in 1874 spre Palestina, la Roma, unde Insä n'au putut trdi din
cauza aldurilor excesive §i, astfel, au fost nevoiti sä se intoarcd
inapoi.
In 29 lulie 1872, autoritätile turce§ti dau voie Nemtilor
pribegi sd se a§eze in Dobrogea §i, in vara anului urmätor, vin,
in adevär, o sumd de coloni§ti.

www.dacoromanica.ro
 - 31 -
Coloniile germane mai vechi am vázut cá s'au asezat toate
in Nordul Dobrogei. Cele din a doua perioadd se aseazá in centrul
si in Sudul provinciei, in regiunea, altfel fertild i binecuvantatä,
a stepelor, unde, la inceput, n'aveau sä platiascd decât o zeciu--
iald din recolta lor si altceva nimica.
Din aceastä perioadd sunt urmätoarele colonii :
Cogealac-ul, situat cam la jumdtate distanta Babadag-
Constanta, 3 Km. spre Vest de soseaua nationald. E una din
cele mai frumoase colonii germane din Dobrogea. In 1873 sau
poate in anul urmätor au venit aici cele dintai 15 familii care
mai inainte fuseserd in Cataloi. Inainte de aceea ei stationarä in
coloniile basarabene : Mannsburg, Kulm, Katzbach, Berezina si
Alte Elf. Dupd primele 15 familii au venit altele, mai multe, din
gubernia Cherson. Cativa ani mai tarziu, noua colonie avea 486
suflete.
In ce priveste origina lor din Germania, ei erau foarte
amestecati. Majoritatea erau Svabi. Erau Insä si din Polonia,
Prusia i Meklenburg, ca i pärintii lor din colonia-mamd Be-
rezina.
Astázi Cogealacul conteazá drept sat sväbesc.
Aici se vede bine actiunea de unificare a elementelor etnice
eterogene. Copiii Germanilor de Nord numiti Casubi" (die Ka-
schubenkinder) invatd repede graiul sväbesc. Familii svabe stint
Burgemeister, Hauser, Rauser, Straub, Stehr, Fix, Mier, Stach,
Hoffmann, Rommisg, Siilzle, Heim s. a.
Rdsboiul ruso-turc din 1877/8 a adus coloniei multd spaimd
si mizerie. Noroc ca, dupd rásboiu, guvernul roman a acordat
scutire de orice impozite i däri timp de trei ani. Oricine putea.
sä cultive pamant cat de mult, färä ca sä plätiascd vre o arendä
sau dare. Dupä trecerea celor trei ani, insä, fireste cd a trebuit
sd se incaseze toate impozitele färä nici o deosebire. Nici nu
se putea altfel. Când a visitat Bernhard Schwarz acesti tárani, its
prim.ivara anului 1886, i-a gäsit foarte desnädäjduiti. Dar färd
cuvânt. Guvernul roman a fost foarte generos cu ei. Aici si era
pämânt destul. Acest guvern a recunoscut toate titlurile de pro-
prietate turcesti. Fiind pämânt mult, aici s'au dat 10 ha. de orn,.
nu de familie ca in Atmagea. Nimeni, insä, nu putea sä aibd,
mai mult de 50 ha. Din cele 10 ha. 8 erau ogor si 2 päsune.
Fiecare mai primia apoi i loc de casd, la inceput 4000 m 2, pe
urmá numai 2000 m 2. Cele 10 ha. se numesc i pdmant de;
suflet" (Seelenland) i multä vreme nu s'a plätit decat o chirie
de 48 lei si 75 bani pentru acest pámant.
Cine emigra sau nu plátia impozitele timp de trei ani,
perdea pämântul. Asa au intrat in stäpanirea statului peste,
1000 _ha., pe care, in cele din urmä, s'au colonizat veterani din.

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
rdsboiul neatárnärii. Cei nascuti dupd 1886 nu mai obtineau
pämänt. Totu§ se putea cumpära destul de ieftin. Conditiile de
proprietate sunt mai avantagioase In Cogealac decât in alte co-
lonii. Unii tárani au chiar 100 ha. §i numärul celor WA de
pâmânt e disparent. Erau §i vii, dar filoxera le-a stricat.
Cogealacul trece drept cea mai bogatd colonie nemteascd
din Dobrogea. El are gará, po§td, telegraf §i telefon. Plata cea
mare, unde se adunä la tárg, in fiecare Marti, comunele din
apropiere, cu primdria §i judecdtoria, îi dau un aspect de orä§el.
E frumoasd strada Toxof, plantatd pe de margini cu arbori fru-
mo§i. In mijlocul pietei sträluce§te biserica albd in bâtaiesoarelui,
contrastând puternic cu verdeata in care sunt imbräcate celelalte
curti §i case jur imprejur. Ea a fost construitä in 1908 dupd un
plan fäcut In Germania.
Si bapti§tii au o casä de rugAciune. Scoala germanä, inainte
de clädirea celei române$i, se tinea in localul primäriei §i tot
aici s'a tinut §i in timpul ocupatiei germane din unnd (1917-
1918.) Un invätätor neamt, fiu al acestei comune, avea sub con-
ducerea sa 190 copii. Si inainte de rdsboiu aici se predau zilnic
trei ore de nemte§te. Era §i o bibliotecd säteascd cu peste 200
de volume.
La 31 Maiu, In fiecare an, coloni§tii de aid, au ca §i cei
din Tariverde, sarbätoare pentru ploaie.
In timpul ocupatiunii germane din unnä au emigrat 40 de
familii, unele in Germania, cele mai multe, insä, in America.
Intre emigranti erau numero§i tined cari fugiau de armata ro-
mânä.
In 1918 erau : 173 familii germane cu 938 suflete, 70 fa-
milii române§ti, 8 turce§ti §i 3 bulgäre§ti.
Tariverde, a§ezat la 21/2 Km. spre Est de Cogealac, lângd
§oseaua principald, are acela§ trecut, ca §i acesta. Mai, intdiu
constatäm aceea§ nesigurantä In ce prive§te data fundärii (1873
sau 1874), din cauza lipsei de documente scrisé. Cea mai veche
matriculd bisericeascd e din 7 lanuarie 1879. Traditia oralá spune
cd aici au venit 44 familii din Basarabia §i anume : din Klöstitz,
Kulm, Leipzig, Neu-Arcis, Beresina, Tarutino, Borodino, - cei
mai multi originaH din Württemberg.
Si aici prevaleazd elementul §väbesc cu toate infiltratiile
eterogene. Svabi sunt : Nagel, Ritter, Stach, Heim, Speitel,
Albrecht, Pfeifer, Meyer, Ehret, Baumstark. Din Germania de
Nord sunt : Adam, Kant, Fischer, Arndt, Hinz, Kraus, Martin,
Fechner, Büttner, Krüger §. a. Aici sunt §i emigranti noui.
Improprietdrirea s'a fäcut ca §i in Cogealac. Cine a venit mai
tärziu §i n'a mai obtinut pämânt, a inceput sä emigreze spre Ca-
nada, Dacota sau chiar Argeritinia. De altfel coloni§tii se simtiau

www.dacoromanica.ro
 - 33 -
bine aici, fiindcd erau stdpâni. Primarul era Neamt §i toti erau
Tespectati. Curti le, casele §i intreaga lor gospoddrie vorbe§te in
modul cel mai convingätor despre infloritoarea lor bundstare
materiald.
Biserica nemteascd de aici, o simplä casä täräneascá, alä-
-turi de care se aflä clopotnita, e pe jumdtate acoperitä de ver-
deata pomilor. E vorba sä se construiascd o bisericd nouä. In
scopul sporirii fondurilor de constructie, fiecare täran cultivä
1 ha. mai mult, din venitul cäruia se strâng aceste fonduri Inca
din 1910. (Vezi : Bericht des Lehrers Fischer im Jahrbuch des
deutschen Volksbildungsvereines in Rumänien, Bukarest 1911,
pag. 171.)
Un Armean a deschis aici un han. Comuna I-a Inchis pentru
a preveni pericolul alcoolismului.
In marginea de West a comunei curge un pärâu, a cdrui
.apd nu seacd nici vara. Sunt §i cloud mori cu motor.
Invätämântul românesc a devenit obligatoriu din 1890. Pând
in 1902 instructia se fácea jumdtate nemte§te, jumdtate române§te ;
de atunci incoace, Insä, s'a redus cea nemteascd la doud ore pe
zi. scoala a fost construitä de comund, Guvernul a fägäduit
4000 lei, dar nu i-a dat. In 1917, §coala, cercetatä de 160 elevi,
era pur germand. Un baträn invätätor de aici scria in anuarul
societätii culturale germane din Bucure§ti : Germania rdmâne
Germania, dar noi, Nemtii din sträindtate, aici sau aiurea, trebue
sä cugetdm §i sd actionäm nemte§te, cu tot devotamentul nostru
fidel cdtre tara In care trdim acum". Acest invätätor a fost de-
corat in 1909 cu ordinul casei Hohenzollern.
In 1918, Tariverde avea 122 case nemte§ti cu 133 familii
§i 761 suflete.
Inaintea Crdciunului nemtesc 1873 au sosit primii coloni§ti
nemti in Facria, situatä la 12 km spre Nord dela gara Mircea
Vodd. Ei veniau din colonia basarabeand Paris, fondatä in 1816
-de Nemti din Polonia §i Prusia. Ei au stat câtva timp In Cataloi
apoi In Neu-Plotzki lângd Buzdu. Si aici prevaleazd vabii, de§i
numeric ei sunt abia jumatate din populatie. Aceastä populatie
s'a sporit §i prin refugiatii nemti §i ru§i (in total 22) ai flotei
ruse§ti Potemkin. Ace§tia ancorând la Constanta, s'au a§ezat In
coloniile nemte§ti din Dobrogea. Aici s'au asezat trei nemti §i
un rus, care, insurându-se cu o nemtoaicd, a luat numele ei.
Comuna a avut multe de indurat in räsboiul ruso-turc
1877/8, când Ru§ii au trecut Dundrea pe la Hârsova sub con-
ducerea generalului Zimmermann. In timpul acestui rdsboiu multi
,coloni§ti de aici s'au refugiat la Cogealac §i n'au revenit acasd
tlecât in 1884.
Facria e comund infloritoare. Ea e situatd la marginea
Anal ele Dobrogel. 3

www.dacoromanica.ro
 - 34 -
Thältimei ce inchide la Nord regiunea mocirlelor Carasu. In 1918
erau 67 familii germane cu 330 suflete ; 25 de familii au emigrat
In Canada. Spre soseaua principalä se gäsesc 60 de curti mari,
frumoase, cu case spoite alb sau vanät i Impodobite la creasta.
acoperisului cu douä capete de cal frumos cioplite.
Desi in total nu poseda pämant decal 28 familii, totus co-.
loni§tii träiesc aici destul de bine. Toti au curti si case marf
si se ocupa cu IäpfAria. Proclusele lor sunt mult cäutate in orasele-
Megidia i Cernavoda. In fiecare casä se aude uruitul unei
masini de bätutul i Inchegatul laptelui.
In anii clinaintea räsboiului mondial comuna avea Invätätor
german, care preda limba germand In ora dintäiu de fnvätämant
dimineata i In aceeasi orä i dupä amiazä. Acest räsboiu a
pricinuit mari pagube comunei : o parte din bärbati au fost
internati. Vitele i partea cea mai Insemnatä a avutului, jefuite de
Turci si de Bulgari. N'a fost crutatä nici casa de rugaciune a
acestor säteni. Orga, adusä de departe din Germania, a fost
taiatä,cu toporul i arsä. Sfesnicele i crucifixele pretioase, as--
cunse In pamant, au fost descoperite i räpite.
De data mai recentä, dar foarte important:A este colonia
germanä Caramurat. Ea se aflä pe un ses Intins, la 8 km. spre-
West de lacttl Tasaul, la 18 km. dela gara Megidia i 25 km.
din Constanta.
La Inceput a fost un sat tätäresc cu 300 familii. Colonistii
germani au venit din Crasna Basarabiei. Dupa räsboiul din 1877/8,
au plecat foarte multi 'Mari din localitate, ramanand abia 70 de
familii tätäresti. Multi colonisti nemti au venit si din Caraibil.
Guvernul roman a fost foarte generos la Impärtirea pämäntu-
lui In 1883-1884: Cine inchiria loturi mai mari de 10 ha. plätia.
anual 5 lei de 1 ha. Pentru loturi mici de 10 ha. timp de 30 de
ani ei plätiau 30 de lei. Cine nu plätia darea timp de 3 ani
îi perdea pämantul. Locul de curte i de casá era la Inceput de
4009 m CI, mai apoi de 2000 m EJ. Fiind atata teren, aici veniatt
neincetat tot alti i alti colonisti din Basarabia. Cei sositi dupa.
1884 n'au mai obtinut pämant, Cine n'a cumpärat, a putut sä ia
In arendd pätnant suficient In conditiile cele mai avantagioase.
Starea materialä a colonistilor e foarte Infloritoare. Ei cultiva
grau, papusoiu, oväs i orz. Pe imasul comunei pasc peste 600
de vaci i încä i mai multi cai.
Este si o banca täräneasca In localitate. Asemenea i o
fabricä de cdrämizi, care avand masini bune aduse din Ger-
mania, confectioneazä : cäramizi i pietre de zidit, tigle, olane,.
jghiaburi, tävälugi sau pietre de trierat i chiar pietre funerare.
In Caramurat au venit colonisti germani nu numai din Crasna,
ci si din gubernia Cherson. Unele nume de familie de aid se-

www.dacoromanica.ro
 - 35 -
gäsesc §i In Malcoci §i sunt de origine sud-germanicá : din
Alsacia, Baden sau Rheinpfalz. Sunt insä §i multi Poloni. A§a
e Christian Fenrich, a carui bunicd a fost Poloneza. Bunicii fa-
miliei Milner Inca vorbiau polone§te. Nume ca : Politschki, Ru-
scheinski, Bogoslowski, Wisosinski, Ploski, Rolowski aratd obâr-
§ia lor curat polonä. Limba polonä n'a dispärut cu totul nici
astäzi.
Caramuratul e, poate, cea mai frumoasä colonie dobrogeanä.
Tabloul ce ni se Infäli§eazä aici Inteo Duminecä de primävara
frumoasä e de un farmec neuitat. 0 strada, largä de 25 de m.,
dreaptd §i Intinsä ca masa, curätitä de ori-ce murdärie §i buru-
ianä, sträluce§te de curdtenie. Ziduri Inalte de 11/2 m., spoite alb,
inchid curtile dinspre stradä §i formeazá cloud' linii lungi, luminoase,
deasupra arora I§i pleacd crengile salcâmii Inverziti. Porti cu ar-
curi de dimensiuni monumentale §i lungi §iruri de märete colonade
conduc In interiorul caselor §i gospodäriilor acestor tdrani frunta§i.
Casele luminoase §i strálucitoare de curatenie au frontul spre
stradd ro§u, yang sau violet §i geamurile verzi sau albastre.
Acoperkul caselor 'Inca e din olane de diferite culori. In curte
au §i bucatdrie de yard, apoi magazii §i beciuri (pivnite). Dintre
ramurile pomilor fructiferi 'tsar coliviile porumbarelor. Trainice
§i bine Intretinute sunt §i grajdiurile §i toate celelalte acareturi
economice. Pretutindeni ordine, curatenie §i culori Incântatoare.
Fiind a§a de bine Instáritä, nu e mirare cá aceastä comund e mai
Inaintatä decdt altele din Dobrogea §i In privinta culturald.
In 1885 a colonizat guvernul roman ¡titre Caramuratul WA-
resc §i cel nemtesc §i Români din Transilvania (Mocani). Cine
vine dela Constanta la Caramurat, traverseazd a§ezarile celor
trei neamuri care, In multe privinte, reprezintä trei lumi deo-
sebite.
In partea tätäreascd §o§eaua e ca In stepä. Nici un pom,
nici o ingráditurä nu aratá marginele unei anti de ceelalte. In
dreapta §i in stânga §o§elei, risipite neregulat, se vad bordee
särkacioase cu peieti de lut §i acoperi§ de stuh. Totul pare ruiná,
sterp §i sec, färä verdeatä §i fdra viatá. Inaintea bordeelor, pe
rogojini sau pe paji§tea uscatä, §ed turce§te femei §i copii.
Dupa aceea tabloul se schimba. Case respectabile se aliniaza
strâns lângä §o§ea, cu cerdace, pridvoare §i prispe, ingrijite frumos
numai la fat& dosul §i unele pârti din läuntru rämânând mai putin
Ingrijite. La mijloc o cladire moderná : banca româneasca §i o
bisericd pompoasä, cum obi§nuesc Românii sä zidiascd §i In
cAtunele cele mai mici. Inaintea caselor, dupä bunul obiceiu
românesc, se gäsesc grddinitele de flori sau livezile de pomi
fructiferi. E insd §i multä murdárie §i bälärii urâte.
Dinteodatá strada se lärge§te §i e irepro§abil Ingrijitä.
Suntem In Caramuratul nemtesc. Ori unde te uiti vezi a§ezäri

www.dacoromanica.ro
 - 36 -
omene§ti trainice de gospodari vrednici, carj tiu ce e ordinea
si curkenia. In partea germand a localitätii, paralel cu §oseaua
principalk mai sunt de o parte §i de alta ate trei sträzi paralele.
In partea de Nord, evlavio§ii tärani de aici au ridicat o cruce
pe care Mântuitorul rästignit e fäcut din metal argintat. Monumentul
a indurat câteva brutale lovituri de sabie In ultimul rdsboiu ;
încolo n'a avut nimic de suferit.
Intre toate coloniile germane, Caramuratul are cea mai
frumoasä biserick construitä In 1897/8, In load unei modeste
'case de rugaciune, infiintatä ceva mai inainte, la 1881. Pe längä
piatra §i zilele de lucru gratuite, acordate de comunitatea catolick
s'au cheltuit In acest scop 85.000 lei. E o clädire monumentalä
din piatra galbenk din care se desprind liniile luminoase ale
muchilor §i arcurilor dela ferestre. Interiorul bogat Impodobit are
trei altare cu podoabe pretioase, executate de sculptorul tirolez
Ferdinand Stuflesser din St. Ulrich. Lângá biserica e casa paro-
hialá §i vechea §coalä .germank Copiii Invatá române§te. Limba
germaná o predä In cloud ore pe zi parohul catolic din localitate.
In timpul din urmä unii bäieti au fäcut studii §i la Bu-
cure§ti §i astfel au Inceput sä se iviascä intelectuali §i din mij-
locul acestor tärani. Un astfel de intelectual ar fi Emanuel Kreis,
care a fäcut studii superioare §i in *vitera.
In 1918 comuna avea 155 familii germane cu 867 suflete ;
110 familii românqti cu 540 suflete §i 70 familii tätäre§ti cu 400
suflete. Vre-o 16 familii germane au emigrat parte la Dacota,
parte In Argentina (America de Sud), anume in colonia Colonel
Suarez, unde mai sunt §i alti Nemti din valea Volgai,
Mai säracä e Colilia, colonie catolica §i ea, situatä 28 km.
spre Nord de Caramurat In 1880 au venit mai Intaiu aici opt
familii germane, dintre care §ase din Mannheim, gubernia Cherson
(Rusia); altii din Caraibil §i Malcoci. Tatarii, refugiati In timpul
räsboiului independentei, n'au mai revenit.
In timpul ocupatiei germane, la 1917, erau In localitate numai
17 familii române§ti.
Regiunea e cam deluroasä §i stearpá. Un párâu ce nu
seacá nici vara, mâna odatä trei mod. ln 1917 functiona numai
una. Fiind depârtatä de centrele de seamá ale regiunii, locuitorii
acestei comune nu-§i puteau valorifica produsele a§a de bine ca
altii. Teren arabil au relativ mult (10-40 ha.) Un Oran are
chiar 129 ha. i de aici, insk au plecat 15 familii fn Argentina.
Curtile i casele sunt curate §i bine intretinute. Impresia de säräcie
§i mizerie ti-o lasä mai curând a§ezarile române§ti deck cele
nemte§ti. (Vezi §i Raymund Netzhammer, aus Rumänien. 2. Auf-
lage. Einsiedeln o. d. pag. 380.)

www.dacoromanica.ro
 - 37 -
In rAboiul din urmd comuna a avut mult sä sufere, nu dela
armata romand, ci dela aliatii Germanilor (Turci §i Bulgari)
cari au devastat §i siluit.
In 1881 au venit cdieva familii evangelice Iin Atmagea §i
Ciucurova ln comuna Anadolchioi, situatd 2 km. spre Nord de
Constanta, care, precum aratd §i numele ei, este o a§ezare mai
veche de locuitori din Anatolia. Coloni§tii germani de atunci
erau nepotii §i nepoatele lui Adam Kiihn, despre care am vorbit
mai inainte. Populatia e destul de amestecatá din punct de ve-
d ere etnic.
Elernentul german e represintat prin 33 familii cu 134 suflete.
Din Anadolchioi unii au reernigrat in tara de obär§ie : Germania.
Multi au plecat Insä la America.
In toamna 1887 au plecat de aici 14 familii la Brussa In
Asia mica, de unde, dupä trei ani, cu amare deceptii au revenit.
In 1883 evangelicii din Anadolchioi §i cei din Constanta
au format o singurä comunitate religioasd. In Constanta erau
numero§i meseria§i, ingineri, functionari de cale feratd §i un
capelmaistru ; in total vre o 15 familii. Merite deosebite în ce
prive§te organizatia comunitätii evangelice au avut H. W. Pastor,
§eful de depou al C. F. R. §i Franz Pleuss, directorul hotelului
Carol care, de altfel, a fost construit de Englezi.
Serviciul divin evangelic se tinea intalu in spdlätoria aces-
tui hotel. In 1892 se cdnstrui actuala bisericd evangelicd, dupd
planul inginerului din Pomerania Max Wegener. Pe cre§tinii de
altd confesiune ii impresioneazd ciudat nu atat versurile pline
de exaltare ale autorului reformei Martin Luther : Eine feste
Burg ist unser Gott", gravate pe frontispiciul acestei biserici,
cat mai ales faptul cä parterul acestei constructii e reservat
locuintei pastorului, iar adevärata bisericd e sus la etaj. Noua
bisericd se inaugura in 1895, contribuind pentru constructia ei
§i Regele Carol I precum §i Regina Elisabeta.
coala germand din Constanta dateazd din 1892. In 1901
s'a fäcut o frumoasä donatiune. Sofia E. Luther, vkluva mare-
lui fabricant de bere din Bucure0i, a imortalizat numele fami-
liei ddruind casa ei cea mare din strada Tache klonescu, cu
toate dependentele ei, §coalei germane din localitate.
In 1917 erau 260 Nemti in aceste cloud comune.
Dupd marele räsboiu, §coala germand nu numai ca s'a
mentinut in cadrele §i cu caracterul ei vechiu, dar a §i evoluat,
dändu-i-se posibilitatea de a infiinta §i un curs gimnazial de
4 clase.
In 1881 au venit la Cogealia, comunä situatd 15 km spre
Nord de Constanta, dei dintdi coloni§ti germani din gubernia

www.dacoromanica.ro
 -3 8 -
Cherson. La acestia s'au atasat si alti colonisti din nordul Do-
brogei. In 1918 erau In localitate 60 familii germane cu 306
suflete, pe lângä 30 familii de veterani romani si alte 60 familii
de tatari. Si aici se poate constata deosebirea Intre cele trei
neamuri conlocuitoare, ca si la Caramurat.
Astäzi, colonia germanä cu casele si curtile ei gospodä-
resti curate si bine ingrijite, cu perdele Inflorite la ferestre, face
o impresie incântätoare. Dar n'a fost totdeauna asa. Când, in
toamna 1883, pastorul evangelic Teutschländer din Bucuresti i-a
cercetat, i-a aflat in cea mai neagra mizerie. Inca nu obtinuserä
pätnantul fagAduit. Nici casele celor mai multi colonisti Incä nu
erau gata. Unii zaceau si de febrä tifoidd. Dupä visita duhov-
niceascd ce a fäcut, pastorul Teutschländer a publicat un ini-
mos apel catre toata lumea de bine sä ajute cu ce poate pe
acesti nenorociti. Apelul a aparut in Bukarester Zeitung" si a
fost reprodus imediat si dg Deutsche Kolonialzeitung" din
Frankfurt a. M. I, 2. Apelul si-a atins scopul. Colonistii au pri-
mit ajutoare si din Germania. Printul de Neuwied a donat
300 mar&
In anul urtnator (1884), In sfassit, li s'a dat pätnântul fäga-
duit In loturi mari si mici, pentru care mai tärziu li s'au eliberat
si cuvenitele titluri de proprietate. De atunci colonia prosperä.
Pämântul e foarte bun. Fiind aproape de portul Constanta
locuitorii Isi pot bine valorifica toate produsele lor. Intre colo-
nistii germani sunt si astäzi multi cari au 30-60 ha. Numai 10
familii nu au pämânt. Dar si acestea träesc usor. Din aproape
nici o casä nu lipseste masina necesarä pentru fabricarea pro-
duselor laptelui. Biserica e din 1891, dar e renovatä si märitä
in 1903. Acestei biserici ii donä regina României, Elisabeta, o
biblie cu remarcabila dedicatie : Dumnezeu e aproape de mica
comunitate".

A treia perioadá a migratiunilor. 1890-1891.

La 1890 Incepe un nou curent de emigrare din coloniile
nemtesti ale Rusiei meridionale. Statul rusesc la 1870 a desfiintat
privilegiile si de atunci a Inceput o politicä din ce In ce mai
nationalistä. 0 lege din 1890 interzicea tuturor cetátenilor straini
nu numai sä cumpere pämânt si proprietäti, dar chiar sa are si
sa samene pe pämânt rusesc. Mai departe erau opriti de a-si
construi biserici. In anul urmätor (1891) limba ruseasca deveni
obligatoare in toate scoalele imperiului.
Mii de nemti se indreptard atunci spre Statele-Unite ale
Americei sau spre Canada. Unii au venit si in Dobrogea, Incu-
rajati de promisiunile ministrului roman Petre Carp. Asa se In-

www.dacoromanica.ro
 - 39 -
lemeiard In 1890 si 1891 opt colonil notrA, -a cAror istorie e
plinä de peripetii dureroase.
Conditiile de colonizare acum nu mai erau cele din 1883.
Pámânt nu mai era. Se Impärtise tot. Si de altfel, conform legi-
la Tn vigoare, nimeni nu putea obtine parnânt dacä nu era
cdtätean roman. Cetätenia nu se obtinea deck dupä un traiu de
cel putin zece ani In tarä. Pänä atunci li se fäcea altä inles-
nire : li se da pämänt in arena.
Ne fiind indestulator nici acesta, multi luau 'in arencla
pa Ant dela proprietari. Acestia erau de multe ori lacomi si,
In atä ce vedeau cä colonistii prosperä, ingreuiau conditiile de
arendare, fâcându-le traiul imposibil sau silindu-i chiar sä ia
fun ea In cap, ducându-se In altä parte a Dobrogei, In Cadrila-
ter sau departe peste ocean, In America.
Coloniile germane, intemeiate dupä 1890, sunt aproape
loate spre Sud dela linia feratä Cernavoda-Constanta.
Dintre coloniile acestea, cea mai prospera e Cobadin-ul,
sitaat la 20 km. spre Sud de Megidia, Iânga linia ferata Me-
gidia-Dobrici. Majoritatea locuitorilor erau Tatari, când In pri-
mäyara anului 1891 s'au asezat aici 16 familii germane din
toleniile basarabene : Tarutino si Minciuna. Acestia s'au asezat
intâlu längä Buzäu unde au stat vreo opt ani. Pe urmä pribe-
gin din nou prin Rusia, in sfärsit se oplosesc la Cobadin. Si
aici, datoritä calitätilor sale organisatoare, a biruit elementul
§NrAl) sc asupra celorlalte elemente din provinciile germane de
Nor.. In 1918 colonia numära 71 familii germane cu 397 suflete ;
120 îamilij tätäresti si 30 familii românesti. Desi aici nu s'au
fäcu improprietäriri, totus colonistii puteau sä cumpere pämânt
eftin dela Tatarii cari plecau inapoi, in stepele Asiei lor de
obar§ie. Trei Nemti au peste 300 ha, alti trei 100-200 ha ; 11
au 30, 85 ; 12 au intre 2 1/2-15 ha. Ceilalti pot sä ia in arena.
Se ctltiv orz si oväs, apoi grâu si porumb. Sunt si 24 ha. vie.
Prosperä si cresterea vitelor. Comuna are armäsari de präsilá.
Sunt §i multi oieri cu 1000-2000 oi. In scoala de aici se predd
limba germanä zilnic In patru ore. Buna stare materialä a aces-
tor colonisti a permis. sä-si trimeatä odraslele (8-10 bäeti si
fete) la Invätätura In Weimar sau In alte centre culturale ale
GerManiei.
Sarighiol-ul e situat pe o vale Ingusta, Inchisä intre dea-
luri, la 13 km. spre West de Mangalia. Pämântul de aici se
spurie ca e cel mai neroclitor din intreaga Dobroge. Totusi oa-
menii vrednici pot trai destul de bine si aici. In 1894 catorva
colonisti li s'au dat câte 10 ha. In 1904 s'a dat si mai putin,
numai 5 ha. Aici se asezarä i colonisti din Caucaz. In vara
www.dacoromanica.ro
 - 40 -
1891 erau aici in total 204 locuitori. In 1917 erau 61 familif
germane, 30 familii tätäre§ti §i 10 române§ti.
Mai putini s'au a§ezat, dispärând aproape cu totul elemen-
tul german, in comunele : Mangalia, Caracicula, Osmancea, OsL
manfacâ §i Viile noui la Constanta, unde coloni§tii nemti s'att
a§ezat deavalma cu Românii, nu deosebit ca in alte pärti. Aici
functioneazd o invätätoare cu studii din Germania. E de notat
Ca' o parte considerabild a acestor coloni§ti apartine sectei
religioase a Sabatanilor.
Cu aceastä din urmä colonie se incheie perioada emigrd-
rilor germane din Rusia, perioadd ce a durat 50 de ani.

Numärul, sporirea, csätoriile, starea sanitarä qi reemigrarea

Nemillor din Dobrogea.
Relativ la Nemtii din Dobrogea sunt diferite statistici. C nd
au venit intâiu ace§ti Nemti, au fost aproximativ 800 fam
Bine inteles cd n'au fost totdeauna atâtea familii, ci numai la
1891, adicd dupd perioada a treia a migratiunii germane.
Richard Lesser, editorul publicatiei Weltpost", Leip ig
1883, No. 11 pag. 188, spune cd sunt 600 familii cu 3000 suflete..
Ceva mai tärziu A. E. Lux (Die Balkanhalbinsel. Physikal. ¡Ind
ethnographische Schilderungen. Freiburg i. Br. -1887, pag. 47)
afirmä cd in Dobrogea, in total sunt 3024 Nemti. In sfär§it an-.
tropologul elvetian Eugene Pittard (Dans la Dobrodja. NotO de
voyage, Genève 1902, pag. 47), pe baza informatiilor revizotului
§colar loan Bänescu, socotia numärul Nemtilor dobrogeni la
8779. - Cam acela§ numär 1'1 aratä §i statistica fäcutd de dom-
nul Paul T raeger (Schriften des deutschen Auslands Inst tuts,
Stuttgart. Band 6. Die Deutschen in der Dobrudscha. Stuttgart
1922, pag. 124) pe timpul ocupatiunii gerniane din rästloiuI
din urmä, anume : 8534 suflete.
Natalitatea acestei populatii e considerabill Nu se poate-
vorbi de familii cu 10-15 copii, cum spun unii cälätori super-
ficiali. Domnul P. Traeger constatä, insä, cd Intre 369 familii
abia 15 sunt färä copii, deci abia 4 Vo, - pe cand in Berlin,.
in medie generalä, sunt 27 °Jo familii färd. copii. Despre o litni-
tare intentionatä a numärului na§terilor ca la Sa§ii din Ardeal,
sau la vabii din Banat, aici nu poate fi vorba. O cauzä a nata-
litätii normale a acestei populatii poate fi §i faptul cd aid oa-
menii se cdsätoresc la timp ; fetele chiar la 16 ani. Trei sferturi:
din aceastä populatie are cel putin trei copii, ceeace e o stare inflo-
ritoare fatä de a celor mai multe populatii europene. (In Franta
§i In unele pärti ale Germaniei e tocmai invers). Adam Kiihn a
avut 8 copii, 49 nepoti §i 250 stränepoti.
www.dacoromanica.ro
 - 41 -
Natalitatea e numai un factor, si nu cel mai important al
sporirii populatiel. Mai importantä e mortalitatea. Conditiile
higienice ale celor mai multe colonii sunt foarte bune. Apd,
hrand, aer, totul colaboreazd la mentinerea unei sdnAtäti aproape
ideale. Aici nu sunt boli ereditare : tuberculosd, boli mintale,
nervoase s. a. In Atmagea, de exemplu, pand in 1916, nu se
stia de scarlatind. Aici aproape nu e nevoie de doctor. Abia la
4000 oameni dacd e nevoie de unul. Toti mor de bgrânete. Din
datele matriculare bisericesti, publicate de Bukarester Hauska-
lender" in 1911 sunt vrednice de retinut urmdtoarele :
Atmagea : 2043 suflete, 112 botezuri, 33 Inmormântdri, 15 cdsätorii
Constanta : 1273 ,, 97 " 16 ,, 12 "
Caramurat : 742 21 44 72 22 " 4 ,,
Colilia : 237 10 71 4 " 3 ,,
Malcoci : 710 )1 40 " 16 ,, 6 "
Tariverde : 610 " 32 "
2 75 i "
In total 5615 11 335 , 93 41

Contrar unor pdreri medicale cä familiile consanguine ar

fi sterile si nenorocite, ale colonistilor dobrogeni, desi aproape
toate inrudite, sunt sdnatoase i fecunde. Cauza inrudirii este
numärul redus al familiilor. Numai in patru colonii sunt peste
80 familii. Pretutindeni auzi : Noi toti suntem veri i verisoare"
sau tot satul nostru este neam." Cu toate acestea barbalii sunt
voinici, cu umerii i pieptul lat, cu oase vârtoase,. iar femeile
bine învälite, cu bazin larg si fete ovale (Caramurat). Altii au
fata lungäreatd. (Atmagea). Inrudirea acestor colonisti o aratä
numele lor de famine. In coloniile evangelice la 215 familii re-
vin 73 nume ; in cele catolice la 344 familii 77 nume. Aceasta
probeazd cä dela inceput a fost un numdr redus de familii care,
date fiind conditiunile lesnicioase de traiu, a sporit atât de con-
siderabil. Astfel numele Ehret, reprezintat in Malcoci prin 17
familii, se mai aflA numai hied in 1 colonie. Aici nu poate fi
vorba, deci, de o intensd circulatie de oameni si de familii. Tot
asa numele Ternes Il poartä 14 familii, iar Ruscheinski 13 familii
din Caramurat.
Uneori numdrul familiilor rdmâne stationar. In Atmagea
sunt astäzi tot atâtea familii ca i la 1879. Multi colonisti au
plecat îri anii 1883 si 1884 din cauza anilor secetosi si a ser-
viciului militar care, in acest din urmä an, devenise obligator
pentru Intreaga populatie dobrogeand.
In general se poate spune cal nemtii evangelici emigrau in
Dacota, iar cei catolici in Argentina. Când guvernul prusiac a
inceput sá colonizeze Prusia de Est, multi colonisti germani s'au
reintors in patrie.

www.dacoromanica.ro
 - 42 -
Fie Ninea cAt de rea,
Tot mai bine'n tara mea,"
spune §i un cantec popular german :
Schön ist es im fremden Lande,
Doch zur Heimat wird es nie."

Apzara satului, case, curtea, gospod5ria, arta casnicä,

costumul i administratia comunalg.
Guvernul turcesc n'avea nici un plan In opera sa de co-
lonizare. El chema coloni§tii, le aräta load unde se pot a§eza,
mai departe, insä, nu-§i bätea capul cu ei. Ei puteau sä aiba
atata pämant, cat puteau sä cultive, potrivit §i cu articolul 4 din
Regulamentul de colonizare al Turciei. Din partea acestui guvern,
a§ezärile noilor coloni§ti puteau sä fie tot atat de neingrijite §i
neregulate ca §i cele tätare§ti §i cele bulgäre§ti.
Mai rational proceda in opera sa de colonizare guvernul
rus. Teremd clestinat unei colonii era bine delimitat ; asemenea
märimea §i intinderea curtilor, sträzilor, §i terenurilor libere §. a.
Caracterul acesta al coloniilor ruse§ti ajunge dominant §i in Do-
brogea. Chin in comune, uncle nemtii locuesc Impreunä cu alte
. neainuri, ca in Palazul mare sau in Alacap, cartierul sau strada
germanä se cunoa§te imediat din toate pärtile. E tipied strada
mare, largd, plantata cu arbori pe de margini,- dealungul cäreia
sunt aliniate curtile §i casele toate la fel. Multe colonii au o
singurd stradä. Astfel sunt : Cogealia, Cobadin, Tariverde. In Mal-
coci, Sarighiol §i Caramurat sunt §i sträzi paralele cu strada
principalá. Rap n'au aceste colonii. Esceptie e Cogealacul, un
targu§or considerabil, pe piata cäruia se tin targuri In fiecare
sAptämand. In Atmagea e o piatá inaintea bisericii, de unde
pornesc cinci sträzi in tot atatea directii. Ingräditurile din spre
stradä variazd. Ele sunt sau de zid, sau de lati §i scanduri, sau
gard viu. Largimea sträzii in comunele mari e de 23-25 m.,
avand de fiecare parte §i cate un caldaram (trotoar). Inaintea
portilor care, dacä n'au intotdeauna arcuri märete, au cel putin
stalpi 'Matti §i puternici, se afld band, pe care in Dumineci §i
in serbätori stau sgtenii de vorbá. Lärgimea curtilor variazd din
sat in Sat. In acela§ sat, insä, e cam aceea§, dela 30 pand la
40 m. Lungimea e de 80 m. Aproape toate casele au grádinitä
inainte câtre stradä. §i sunt cu frontul cdtre stradä.
Forma casei e aproape pretutindeni aceea§. O clädire lungd,
ingustä, cu acoperi§ Malt in care, Ineepand dela odaia de frunte,
rezervatä musafirilor, se in§irä la rand toate IncAperile necesare
gospoddriei. Sunt case lungi de 60-70 m. §i late abia de 6-8 m.
Atät forma casei, cat §i a satului, e tipic ruseascä ; n'are nimic
nemtese in ea. La fel sunt §i casele Lipovenilor, originari din
www.dacoromanica.ro
 - 43 -
Rusia §i el. Sunt, Insà, §i numeroase bordee, mai ales In satele
tatáre§ti. Case le bulgare§ti §i cele romane§ti îi au tipul lor
arhaic. Frontul casei se terminä intr'o decorajie cu dotiä capete
de cal ca §i In atâtea provincii germane : Mecklenburg, Schleswig,
Braunschweig, Nassau, sau Tirol. Pe langä cea esteticd, aceastä
decorajie are §i o semnificajie superstijioasPi. Poporul crede cá
aceste capete de cal au puterea miraculoasa de a alunga duhu-
rile necurate. Superstijia existä §i la Bulgari, cari apaza cdpajana
de cal pe parul unui gard. Fondul casei e zugrävit cu culori
vii: ro§u, albastru, verde, violet §i are uneori minunate inscripjii
din biblie sau din poeji. Un proprietar din Tariverde §i-a gravat
pe frontispiciul casei ni§te versuri germane, care In traducere
româneascä ar fi cam astfel :
Casa-I a mea si nu-i a mea :
Un altul va intra In ea
dupa el asemenea.
Altul scrie §i mai cu tâlc :
Aicea trainic construim,
Nu ne gandim c'o sa murim ;
lar unde-i vesnic sa traim
Aproape nici nu ne gandim.
Perejii casei, ca §i ai curjii, se ung Intâiu cu lut, apoi cu
balegA de- vacd, pe urmd se spoesc cu var. Intrarea In casd se
face In secjia longitudinalá, imediat dupá odaia dinainte. Aceastä
odaie are mobilierul cel mai frumos : masá, scaune, dulapuri,
lázi sau sipeturi colorate. Du§umeaua Ina e Impodobitä. La
geamuri sunt perdele. De pereji atârná tablouri §i fotografii, zi-
catori Injelepte, frumos incadrate, certificatul de confirmare In
legea cre§tineasca §. a. Patul e curat, alb ca zapada imaculata,
pe care se gäsesc cinci perne mari §i moi de pene, cu Invälitori
tot atât de curate. Sobele, clAdite din drilmida, se Incalzesc din
afará, din bucátárie. Dincolo de bucAtárie e unul sau mai multe
dormitoare. In altá parte sunt grajdiurile §i celelalte acareturi
economice. Pretutindeni ordine §i curgenie.
Fajá In fajä cu casa, despärjitä numai prin grädinitA, se
gáse§te bucátária de vara, apoi beciul, foarte curat §i Ingrijit §i
el. In multe Curti e i fântâna cu jghiabul pentru adäpatul vitelor.
Mai e apoi §i hambarul pentru jinerea §i uscarea pApu§oiului.
Nemjii II construesc de obiceiu din laji. Românii, Bulgarii §i
Tátarii îi fac din nuele §i seamAnA cu un co mare. Nu lipsesc
cotejele pentru porci §i gáini. Mai la o parte e armanul, un fel
de sub §opron, fára páreji, având numai acoperi§, unde stau
vara vitele §i unde se pregäte§te tizicul, adicá bälegarul uscat
§i bun de Inalzit iarna. In fundul curjii se face frnblätitul §i
trieratul cerealelor cu un tävälug mare de piatrá tras de cai peste
www.dacoromanica.ro
 -44 -
toate spicele. In multe curti e §i porumbar, a§ezat uneori foarte
pitoresc intre crengile arborilor. E de remarcat §i firul de sarmä,
dela un capät al curtii pand la cellalt, dealungul cAruia aleargd
in dragd voie cainele, päzitorul credincios al curtii §i al casei.
O podoabá a acestor a§ezäri e §i numärul cel mare de arbori
§i pomi fructiferi ce ele posedä. De departe ele au aspectul
unor oaze in mijlocul stepei. Aceasta se explicA nu numai prin
iubirea de naturd a coloni§tilor, ci §i prin § 51 din instructiu-
nile pentru infiintarea §i administrarea coloniilor ruse§ti, unde
se spune : Pentru apärarea de vijelii §i incendii, trebue Incon-
jurate casele, §urile §i curtile cu tot felul de arbori ce cresc
repede". Era de datoria primarilor sä vegheze la executarea
acestui ordin.
Relativ la proprietatea funciarä a acestei provincii, s'a le-
giferat mai intaiu la 3 Aprilie 1882 §i apoi la 10 Martie 1884.
Romania a desfiintat dijma obi§nuitä la Turci, cerand platá In
bani pentru cei dintai 5' ani Cate 2 lei de 1 ha., iar pentru ur-
matorii 15 ani Cate 3 lei. Fiecare familie a fost improprietáritä,
dandu-i-se cel putin 10 ha. Unii puteau lua in arena panä la
100 ha. DupS 25 sau 30 ani devenia proprietarul mo§iei. Cu
titnpul sporindu-se populatia, conditiile de viatä s'au inasprit.
Azi cultura e mai mult extensivä. Täranii au pluguri de fier dar
nu ail adanc, nu Ingra§ä pdmantul §i nu cunosc sistemul schim-
bului plantelor de culturd, ceeace e foarte important in agricul-
turä. Se cultivd aproape exclusiv : grau, porumb, orz §i ova's,
uneori §i rapitd, in §i canepd ; mai rar cartofi §i secarä.
Cre§terea animalelor e mai ingrijitä. Se tin cai multi §i fru-
mo§i. Nu sunt rare nici turmele de ate 1000-2000 de oi. Ase-
menea vitei, ramätori §i paseri. Industria laptelui a fost mult
timp mnapoiatä. Autorul roman Zaharia Zeciu Inteo lucrare nem-
teascá asupra economiei rurale din Dobrogea in secolul al 19-lea
§i inceputul celui de al 20-lea, tiparitä la Leipzig 1909, pag. 49,
spune cä in 1905 Inca nu exista in Dobrogea nici o ma§inä
pentru industrializarea laptelui §i abia erau 17 putineiuri. Astäzi
sunt cu sutele §i cu miile. Meritul cel mare, in aceastä privintä,
revine femeilor, care au §tiut face din lapte un izvor nesecat de
venituri.
Industriile nu sunt imbráti§ate cleat in mäsura ce sunt tre-
buincioase agriculturei : fäurárie, pantofärie, pielärie §i dulgherie
in stil mic. Odinioarä femeia Imbrdca, pe toti ai casei. Astäzi
apoape toti se imbracá cu haine dela ora§. Pretutindeni invinge
fabrica. Hainele, mai ales pantalonii bärbatilor, se fac din land
de casá, toarsä §i coloratä albastru. Caracteristic pentru Nem-
toaice e scutecul pe care 11 trec de pe utnär pe subsuoarg, Ino-
dandu-1 bine la capete, pentru a putea purta mai u§or copilul
in brate. O fatä, cand se märitä, trebue sd aibä 6-10 bucäti

www.dacoromanica.ro
 - 45 -
de acestea. Ele sunt invärgate si inflorite, dar nu se pot com-
para cu ale Româncelor care sunt cu mult mai frumoase. Nici
broderiile frumoase cu care Romance le si chiar Bulgäroaicele
îi impodobesc cämesile nu se gäsesc la Nemti. Nici costumul
Nemtoaicelor nu are ceva deosebit. Rochie neagrd si bluzd de
obiceiu inchisä. Marama sau testemelul din cap Inca.' 11 inoadd
toate in acela§ fel sub barbä. In coloniile catolice fetele si ne-
vestele poartd la piept cruci mad, aurii. Portul bärbätesc (136.-
trânii cu cdciuld, tinerii cu sapcd,) la gât cu cravatd, numitä
dupä ruseste sarf" si cu cisme mari in picioare) e ceva mai
caracteristic, dar el aminteste costumele rusesti, nu pe cele
nemtesti.
Instructiunile pentru Infiintarea si administrarea noilor co-
lonii rusesti" din 1801 prevdd in fiecare comunä alegerea câte
unui primar, a Cate doi asistenti si tot la Cate 10 cull a unui
decemvir.
Indatoririle primarului erau multiple si variate. El n'are sä
ingrijeascd numai de binele public, ci §i de cel material si mo-
ral al colonistilor. El vesteste legile cele nouä si indeamnd pe
oameni sä fie morali, drepti, muncitori si credinciosi. El com-
bate destrAbAlarea, risipa §i betia. El veghiazd ca fiecare colo-
nist sä-si tind curate si ingrijite : casa, curtea, grajdiurile si gra-
dinile, precum si plantatiile cu pomi. El le aratä folosul si
insemnätatea diferitelor meserii. El observä calitätile solului, face
Impärtirile agricole ale diferitelor terenuri, el controleazd si da
sfaturi. El urmäreste pe oameni cu atentie sä nu leneveased nici
iarna. Pe contravenienti ii pedepseste cu corvezi (lucrdri Rublice)
cu amende. El se amestecd si in afacerile particulare ale lo-
cuitorilor. Alte pedepse mai obisnuite erau : arest, bdtaie cu bätul
si legatul in feare. Asa e notat despre unul, cd a fost pedepsit
sä lazuiascä cinci sfori patrate, fiind cd nu avea acoperis bun
la casä si nu-li fäcuse gard la curte, nici n'a plantat arbori.
Autoritatea primarului era indiscutabild. Un locuitor din Franzfeld
a fost pedepsit cu 45 lovituri de MI, pentrucd a insultat pe
primar, altul a fost tinut in feare timp de 1 ord din aceeas cauzd.
Nu erau crutate nici femeile. 0 femeie a fost pedepsitä cu 50
lovituri de bat pentru ftirt.
Aceste instructiuni si regulamente sunt insemnate, fiindcä,
in parte, ele se mai apnea si astdzi in satele Dobrogene. Turcii
nu-si bäteau de loc capul cu administratia §i viata interioard a
satelor.
Cu trecerea Dobrogei in stdpânirea româneased se schimbd,
frisk i administratia, conform regulamentului pentru administratia
interioard a comunelor rurale, introdus In 1884. Regulamentul
contine dispozitii relativ la siguranta publicd si indatorirea ce-

www.dacoromanica.ro
 - 46 -
titenilor de a strájui pe rand, relativ la Infrumusetarea comune-
lor, (land In acest scop primäriei dreptul de a fixa locul §i felul
clädirilor, mai departe relativ la transporturi §i angarale In in-
teres public. Odatá cu primarul roman a dispärut sau cel pu-
tin s'au redus esential drepturile §i prerogativele prirnarului german.
Totu§ in unele comune däinue§te Inca institutia primarului ger-
man (der Schulze) deosebit de cel roman, recunoscut oficial.
Dovadd e §i Procesul verbal al comunitdtii catolice din Cara-
murat dela 1910, intitulat Imputernicire" §i publicat in intregime
de d. P. Traeger I. cit. pag. 157 §i urm. Comunitatea aratä un
puternic simt de solidaritate cand prevede nu numai, eliminarea
din sanul ei a membrilor recalcitranti, ci §i alte pedepse mai
grave : de exemplu, sd nu i-se dea unui asemenea membru nici
pd§une, nici pámant in arendd §. a.
coalg, biserioä, viat5 sufleteasa, moravuri i obiceiuri-
Când au plecat coloni§tii germani In Rusia, ei aveau §coa1e
bine organizate din timpul lui Frederic cel Mare. Dragostea de
§coald "§i de invätäturd au dus-o cu ei §i in Rusia. Nici o colo-
nie nu se intemeia färd ca sä aibd §i o §coalä.
Dragostea aceasta de invältdturd au adus-o cu ei §i in
Dobrogea. Din insemnarea lui Malincowsky dela 1863 §tim cd
invätätorul evangelic din Atmagea era plätit cu Cate 2 másuri
(1 rndsurä =--- 10 ocale) de grau §i cu cate 3 piastri de fiecare
copil ; cam tot a§a era plätit §i cel din Cataloi. Cand coloniile
prosperau, ele i§i aduceau invdtátori din RUSK din Ardeal, din
Svitera, sau chiar din Germania. i ace§tia erau plátiti cu pro-
duse naturale. Astfel Louis Horn din Atmagea primia, pe langd
o leafä In numerar de 200 lei, §i 2 mäsuri de grau, 2 de car-
tofi, % oca de unt, % oca de slänind §i pämant pentru sämändturd
de 5 mäsuri §i 3 cdaturi. De altfel nefacandu-se regulat §coald,
ce se invdta iarna, se uita vara.
In 1884 incepe invätämantul romanesc. El nu s'a 'introdus
pretutindeni la aceeal data. In urma nouei legi, comunele nici nu
mai puteau intretine §i o §coald nemteascd deosebitd, pe langâ
cea romaneascd de stat. Chiar comune mari §i bogate, cum e
Caramurat, au rdmas ani intregi färä invätdmant german. In pa-.
rohiile catolice preotul face §i pe Invdtätor. In cele protestante
sunt invätätori speciali. Parohiile evangelice nu dau certificat
de confirm are nimanui, dacd nu cerceteazd cel putin 2 ani §coala
nemteascd, coala ce se face e destul de primitivä. Nu se invatä
deck putin cetit (scris §i ortografia aproape de loc), istorioare
din biblie §i ceva catehism. Din aceastd cauzd, cand vor sä scrie
ceva, ei confundä §i literele, incat e greu sä descifrezi scrisul
acestor tärani, aproape analfabeti. Singura §coald, bine organi-

www.dacoromanica.ro
 - 47 -
zatä, datoritä intre altele fondatiei Sofia Luther, e cea din Con-
stanta. Aici s'a dat §i se dä atentia cuvenitä studiului limbei
germane. Din 246 ore pe sAptämang, 175 erau reservate studiului
acestei limbi. In 1915/6 erau in total 207 elevi, dintre cari 7 din
Germania, 24 din Austro-Ungaria, 8 din Turcia, 4 din Bulgaria,
1 Olandez, 12 din Grecia, 124 din Romania §i 27 fail cetätenie
recunoscutá. Aceastä §coald era subventionatä §i de Reichschul-
fonds" cu cate 4000 marci, iar din 1912 cu cate 4200 märci pe an.
' Libertatea religioasä a fost respectatä §i in timpul Turcilor
§i dupd aceea. O recunoa§te §i art. 3 din Regulamentul de co-
lonizare al Turciei. Comunitätile evangelice depind de Consiliul
bisericesc superior din Berlin. Acest 'consiliu a trimis mai Intaiu
un preot la 1858 in Atmagea §i in filialele ei : Ciucurova, Ca-
taloi, Cogealac, Tariverde §i Ortachioi. Constanta atarna întaiu
de Galati, pe urmä de Atmagea. Pastor evangelic propriu are
numai din 1892. De Constanta depind : Cobadin, Cogeala, Fac-
ria; Mamuzlu §i Sarighiol ; aPoi statiunile : Alacap, Horoslar,
Viile noui §i Sofular. Conform Regulamentului bisericesc din 1908,
sunt parohii sau comunitäti biserice§ti deplin organizate §i bi-
serici sau case de rugaciuni proprii §i simple statiuni de predica.
Administratia bisericeascá o are un comitet, in care sunt cate 2
reprezentanti din fiecare localitate. Toate aceste organizatii stint
subordonate Consiliului bisericesc superior din Berlin, care are
dreptul sä revoce pe pastor. Fiind multe §i foarte risipite aceste
colonii, ele stint greu de administrat. Din aceastä pricinä se
lätesc sectele. Svabii erau predispu§i spre sectarism incä de
acasä, din Germania. Aceastä predispozitie au pästrat-o §i in
Dobrogea. De aceea sunt aici atat de frecvente confraternitätile
religioase (Bruderschaften) al cal-or scop e aflarea adevärului
religios. Mai periculo§i pentru pacea §i ordinea publica au fost
§i stint bapti§tii. Cuibul lor e Cataloi, unde astäzi sunt vreo
200, pe langä alti 56 evangelici §i 60 aconfesionali sau sälbatici",
cari nu apartin nici unei confesiuni religioase. Adventi§ti sau
Sabatani sunt la Viile noui in Constanta §i In Sarighiol. Ei nu
respectä nici särbätorile mari ca Pa§tile §i Rusaliile.
Coloniile catolice au fost totdeauna mai de timpuriu §i
mai bine ingrijite decal celelalte. Tulcea §i Malcoci aveau preot
Inca din 1847. Caramurat §i Colilia incd au primit curand. Sub
regimul turcesc aceste parohii atarnau de episcopul catolic din
Nicopole. Din 1883 ele depind de arhiepiscopia de Bucure§ti.
Biserici frumoase §i trainice sunt In Tulcea, Malcoci, Caramurat,
Colilia §i Mangeapunar. O capelä e §i In Techirghiol. La cato-
lici sunt foarte active §i congregatiile Mariane.
Religio§i cum sunt ace§ti coloni§ti germani, ei citesc cu
mare atentiune cuvantul lui Dumnezeu care e Sfanta Scripturd.

www.dacoromanica.ro
 - 48 -
Lectura bibliei a imprimat un caracter de seriozitate gravd, de
rigiditate chiar, credinciosilor evangelici mai cli seamä, la cari
se constatä si un spirit zelotic. Ei opresc dansul, dispretuesc
cântecele populare lumesti pe care le numesc strengäresti sau
de stradd (Schelmen- oder Gassenlieder). Jocul inocent de-a min-
gea fi considerd necrestinesc. Nu admit nici ciocnirea de pdhare
cu vin : Sä ai noroc !" Nici cârciume nu deschid. Lipsesc §i
societätile distractive §i cele sportive. In asemenea conditiuni
criminalitatea e disparentd, fireste.
La catolici e o conceptie mai senind si, ca urmare, se gd-
sesc si moravuri mai omenesti. Ei admit dansul care se face pe
rând la casa fiecdrei fete. Fläcdii incd vin pe rând cu armonica
§i cântä.
In urma civilizatiei inaintate,- multe obiceiuri populare au
dispärut cu totul din Germania, dar se pdstreazA Incd fidel la
täranii din Dobrogea. De aceea ele meritä toatä atentiunea, ca
un patrirnoniu popular vechiu. La Crdciun, de exemplu, in co-
munele germane catolice, fete Imbrdcate in alb ies cu Sf. losif
§i cu un mágar (doi bdetf travestiti astfel), si, intrând din casd
In cask aduc daruri copiilor. Cu ele vine si un Beelzebut pentru
a speria pe copiii räi. Acest obiceiu de a colinda cu un magar
e de origine din Alsacia. (Vezi : Bruno Stehle, Volkstiimliche
Feste, Sitten und Gebrduche im Elsass in Jahrbuch für Geschichte,
Sprache und Literatur Elsass-Lothringens, 10, 218). In Mangea-
punar pruncul Isus, la CrAciun, e purtat de o fetitä insotitä de
alta, care poartä un cap de bou si de unele care aduc coroand
§i sabie in mând. Intrând in casd ele canta :
Al le Jahre wieder In toji anii vine
Kommt das Christuskind pruncul Isus
Auf die Erde nieder, jos pe parnânt,
Wo wir Kinder sind. unde suntem noi, copiii.
Kehrt mit seinem Segen Intrá In fiecare casä
Ein in jedes Haus, cu binecuvantarea sa,
Geht auf alien Wegen merge pe toate cäile
Mit uns ein und aus. §i ne insote§te.
Tret' rein, tret' rein Intrá, Inträ,
Du frommer Christ evlaviosule cre*tin
Gott voller Gnade Dumnezeu plin de mild
Von dem Mel sage. sd ne mântuie de rätt.
Von dem liebsten Jesulein Dela prea lubitul Isus
Der Stern wird sich heben steaua se va ridica
Zu dir Jungfrau rein. la tine, preacuratä fecioarä.

Dupä cântare intreabd pruncul Isus, dacá copiii din casä

ascultd de pärinti, apoi le dä. daruri. La esirea din casá se cântä :

www.dacoromanica.ro
 - 49 -
Jetzt legen wir alle die Hände Acum punem toti mAnile pe foaie
aufs Blatt
Und sagen euch alle eine schön' Si vä urärn tuturora o frumoasä
gute Nacht noapte bunA
'0 Jesulein süss, 0 Jesulein siiss 0, dulce Isuse, o, dulce lsuse,
Gelobt sei Jesus Christus. Läudat fie Isus Hristos.

Anul nou e sarbätorit de fläcdi cu Ufl colind i uräri de

bine, apoi cu impuscäturi si sunete de treascuri. Fiind oprite In
timpul din urmä impuscáturile, se pocneste din biciu. In Alsacia
Incá se colindd si se ureaza la fel. Prin aceste pocnete i im-
pusaturi se crede cä e alungat necuratul din sat.
In parohiile catolice din Joia i pâtiä. in Sâmbäta mare
inainte de Pasti amutesc toate clopotele :
Nach Mitten der heiligen Woche La mijlocul sAptämAnii sfinte
liehen alle Glocken nach Rom, PleacA toate clopotele la Roma,
Vom Glöcklein der Waldkapelle Dela clopotelul capelei din pädure
Bis zur Riesenglocke im Dom. PAnä la clopotul uria§ al catedralei.
In acest timp sacru, signalul se dá cu o scârtäitoare. In
Vineria mare, in aceleasi parohii catolice doi fläcäi inarmati,
insotiti de un conducator, tin paza mormântului Domnului, iar
la Rusalii planteazä armindeni (Maibaum) i danseazä veseli.
LA cununie, prietenii mirelui cântä In Caramurat si Man-
geapunar aceastä oratie de nuntä :
Schönes Schätzlein, schönes Frumoasä comoard, frumoasä
Schätzlein, comoarA,
Ei, was hört man von dir? Ce se aude despre tine?
Ich .hab gehört, du willst heiraten, Am auzit, cA irei sä te cAsAtoresti,
Ach wie schwer fällt das mir. 0, ce greu Imi cade.
Heiraten, heiraten, CäsAtoria, cAsAtoria
1st gar ein hartes Band. E o legAturd asprä.
Kein Mensch ist auf Erden Nu e nici un bm pAmAntean
Der es auflösen kann. SA o poatä desface.
Auflösen, auflifsen, SA o desfack sä o desfacA
Kann es Gott nur allein, Nu poate deck singur Dumnezeu,
Den nehmen wir zum Zeugen, Pe care il Warn de märturie
Dass er Helfer soli sein. Ca sä ne fie ajutor.
Rote Äpfel sind sauer, Merele rosii sunt acre,
Gelbe Beeren sind süss, Boabele galbene sunt dulci
Und ich hab' dich geliebet, Si eu te-am iubit,
Das weisst du gewiss. 0, stii tu bine.
Ueliebet, geliebet, Iubire, iubire,
Was hab' ich davon ? Ce-am profitat?
Alein Herz ist betrübet Inima mi-e turbure,
.Das hab' Ich zum Lohn Aceasta mi-e räsplata.
Analele Dobrogel. 4
www.dacoromanica.ro
 - 50 -
-
Wenn ich und mein Schätzelein Dacd eu §i comoara mea
Von einandergehen müssen, Trebue sä ne despärtim,
So müssen zwei harte Stein' Atunci douä pietre aspre
Wasser lassen fliesen. Trebue sä izvorascd apä.
Vort steht er am Berge, Acolo stä pe munte
Schaut traurig zurück, Se uitä trist Inapoi,
Ei, was hat er gelassen Ei, §i-a päräsit
Das irdische Glück Fericirea sa pämânteascd.
Dupd aceastd orajie de nuntd urmeazá câteva detundturi
de pu§cd, Intocmai ca la anul noti.
In parohiile evangelice invitajia la nuntá o face un condcar
(Hochzeitsbitter), Impodobit cu panglici pestrije i cu un bat
Infrumusejat tot a§a. El incepe a§a :
Ich komme hereingeschritten, Eu vin mergdnd pe jos,
Hatt' ich ein Pferd, käm ich geritten. De-a§ avea cal, a§ veni calare.
Domniparele de onoare (die Brautmädels) poartá coroane
de flori pe cap, iar pe spate numeroase panglici. Cavalerii de
onoare (die Brautjungen) au flori §i panglici la pälärie.
Momentul cel mai dramatic al cununiei este când mam&
sau näna§a miresei ii ia coroana de flori de pe cap, simbolul.
virginitájii. Atunci Intreaga asistenjd cântd urmätorul cantec de
despärjire de pärinji §i de fetie :
S'ist mir auf der Welt nichts lieber Nu mi-e nimic mai drag pe Iume
Als mein Stübchen wo ich bin. Decdt odaia unde sunt.
Denn es wohnt ihm gegenüber Pentrucd locue§te fatä in fat&
Eine so schöne Nachbarin. O vecind atat de frumoasä.
Spielet auf, ihr Musikanien, Cantati, läutari,
Spielet auf ein Lied so laut, Cantati cu tärie un cantec,
Denn ich seh' vor Augen stehen Pentrucd väd Inaintea ochilor
Eine so schöne, zarte Braut. O frumoasä, ginga§d mireasd.
Und der Bräutigam steht daneben $i mirele stä lângd ea
Und ist mit goldenem Band geziert $i e impodobit cu legaturd de aur-
Und dem Vater war's ein Leben Si tatul se bucurd
Weil er so schön war ausstolziert. Pentrucl a fost Impodobit a§a frumo&
Und die Mutter tut sich kränken, $i mama se supärä
Kränken tut sie sich so sehr, Se supärd foarte mult,
Weil sie das Kind so schwer erzogen, Pentrucd ea a crescut copilul
Zart an ihrer Herzensbrust. Ginga§ la sdnul ei iubitor.
Und der Vater tut sie trösten, $i tatal o mangaie,
Trösten tut er sie so sehr. O mângäie foarte mult.
Dann wird Gott seinen Segen geben Dumnezeu 1§i va da binecuvantarea
Wenn man ihn recht bitten tut. Dacd va fi bine rugat.
Cântecul acesta se aude la fel §i In parohiile catolice. lit
acestea insä se mai adaogd §i alt cântec, precum urmeazd z

www.dacoromanica.ro
 - 51 -
Merkt auf, ihr Christen was ich euch Insemnati-vA, cre§tini, ce vA spun,
erklär'
Merkt auf mit Fleiss : wo kommt der Insemnati-vä de unde vine cAsAtoria?
Ehestand her ?
Den Ehestand hat kein Mensch CAsätoria n'a iscodit-o un orn.
erdicht'
Gott selber hat ihm eingericht' - Dumnezeu Insu§i a randuit-o
Irn Paradies, im Paradies. In paradis, In paradis.
Als Gott den Adam erschaffen hat, Cand Dumnezeu a creat pe Adam
Gab er ihm ein, auf dass er schlief ll Men sä adoarmä.
Er nahm eine Ripp' aus Adams Leib I-a luat o coastA din trup
Und bildet daraus die Eva, sein Weib $i zidi din ea pe Eva, sotia lui,
Setzt ein die Eh', setzt ein die Eh'. Intemeie cAsAtoria,Intemeie cAsätoria.
Der Ehestand ist ein fester Schluss CAsätoria e o legáturA stransä
Und macht auch viel Verdruss. $i pricinue§te multä suparare
Man muss sich geben geduldig drein Trebue suportatä cu räbdare
Muss denken : Es muss gelitten sein, Trebue sA cugeti : Enevoie sA suferim
So lang Gott will, so lang Gott will. Cat vrea Dumnezeu, cat vrea
Dumnezeu.
Der Ehestand ist ein festes Band, CAsAtoria e o legättirä tare
Muss gebunden sein durch Priesters Trebue legatA de maim preotului.
Hand.
Und niemand darf sich wagen dran $1 nimeni n'are voie sA se atingA de ea
Der dieses Band auflösen kann Cine poate desface aceasta legaturA,
Der Tod allein, der Tod allein. Moartea, singurd, moartea singurä.
Dupd ce i s'a luat coroana, mireasa päräse§te sala de
dans §i lapádá haina cea alba de pânä atunci, apoi in altd haind
ea se Intoarce §i danseazd mai departe. Obiceiurile §i cântecele
acestea stint §i In Oberpfalz. Evangelicii, In deosebire de cato-
lici, cantä §i la ocaziuni de acestea mai mult numai cântece
religioase.
Dupd Inmormântari se fac pomeni. E vechiul Totenopfer"
germanic, Impotriva cdruia zddarnic a luptat biserica cre§tind §i
autoritätile Statului.
Sunt §i multe superstitii.
De exemplu : credinta In vräji §i In farmece, descântarea
bolilor, strigoii §. a. Dacd un copil are cârcei sau convulsiuni,
atunci se arde o bucáticd de panglicd dela nuntä §i cenu§a
aceea, amestecatá cu apd, i se dd copilului s'o bea.- La tuber-
culosä, bolnavul trebue sd se scoale inteo Vinere in tAcere, sd
se ducd dupä u§ä, sA ridice-bratele sus spre colturile casei §i,
balansându-le incoace. §i Incolo, sd strige :
Der Zimmermann hat's Maass verloren Dulgherul a perdut mäsura
Und ich auch. SI eu asemenea.
Der Zimmermann will's Mass wieder Dulgherul vrea sä aibä iar4
haben mäsura
Und ich auch $i eu asemenea.
Gottvater, Gottsohn, Gottheiliger Geist. Dumnezeu tatál, Dumnezeu
fiul, Dumnezeu Duhul Sf ant

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
Dad aceastä invocatiune nu foloseste intdia datd, ea trebue
sä se repete in trei Vineri dupd olaltd.
Impotriva frigurilor, Joi seara se leagd o lägAturd.albd pe
corpul bolnavului. Vineri aceastä legAturd se ia si se aseazd pe
un porn, recitându-se :
Guten Morgen Pflaumenbaum, Bung dimineata, prunule,
Ich glaub' dir. Eu am credintA in tine
Siebenundsiebzigerlei Fieber plagt mir, Friguri de 77 de feluri InA chinue
Der erste Vogel, wo auf dich. tritt, Inatia pasere ce se a§eazd pe tine.
Der mein Fieber mit sich ritt SA ducä friguriie mete cu sine
Gottvater, Gottsohn u. s. w. Dumnezu tatäl, fiul *. a. m. d.
Obiceiul existä si in germania la Svabi.
Impotriva pecinginei se rostesc versuri sacramentale ca
acestea :
Heute ist Sonnabend, aller Juden AstAzi SAmbatA, §abasul tuturor
Sabattag Evreilor
Kein Schweinefleisch essen sie nicht, Ei nu mänâncA carne de porc
Kein Bein brechen sie nicht. Ei nu rup nici un os.
Dad copiii sunt rdi i plang mult, îi duc in cotetul gäinilor
si aici ii ridicd pand la cdtusi, unde dorm gdinele.
Despre strigoi se crede cá umbra' noaptea si apasä pieptul
oamenilor, impiedicându-le räsuflarea. Unei femei din Caramurat
i-ar fi Mitt tot laptele din tâte.
Potcoava, aducdtoare de noroc, caracteristica in pragul
casei Românilor si Nemtilor din Germania, la -coloni§tii din Do-
brogea nu se gäseste.
Cântece populare.
Cântecul popular e de cea mai mare insemnätate pentru
vieata sufleteascd a unui neam. Câtä vreme existd un cântec po-
pular, existä si un suflet, un izvor nesecat de actiune si de
inspiratiune ; iar când a murit cântecul, lâncezeste si moare si
sufletul. Sufletul unui neam, insä,nu e numai principalul element
constitutiv, de vieatâ nationald ci si legátura cea mai trainicd intre
fiii aceluia§ neam. Sub acest raport, cântecul e mai pretios decât
graiul insusi. Sunt atâtea persoane In sträindtate care vorbesc
foarte bine limba noasträ sau o and limbá i totus sunt cu
desávârsire insträinate de noi, fiindcd nu ne cântd cântecele,
nu ne inteleg durerile si aspiratiunile noastre cele mai tainice.
Prin urmare, criteriul cel mai sigur al nationalitátii rärnâne
cântecul. Odatá pierdut, nimic nu-1 mai poate invia : nici scoala,
nici asociatiile muzicale i corale, nici un mijloc artificial. Are
dreptate, deci, poezia populard româneascd atunci când stabi-
leste o legAturd atât de strânsd intre cântec si suflet :

www.dacoromanica.ro
 - 53 -
Cantä-mi, mandro, cântecul,
Ca mi-e drag ca sufletul.
In cazul concret, de care ne ocupäm, cântecul popular mai
are si altd importanta. El aratä nu numai regiunea germand de
unde au plecat la inceput acesti colonisti, ci i momente din
trecutul lor destul de sbuciumat. Acest din urmd punct de vedere
a fost cu totul neglijat de cercetätorii de pand acum ai cante-
cului popular. Domnul Paul Traeger a descoperit cântecul Auf
ihr jungen, deutschen Briider" (Sculati, tineri frati germani"),
care nu se gaseste in nici o culegere de poezii populare germane.
Cântecele populare nemtesti din Dobrogea sunt flori sälba-
tice, neingrijite de nimeni. Nimeni n'a cules arii sau texte din
aceste cântece. Unele sunt vechi, cu reminiscente foarte arhaice,
din secolele 15 si 16, ce nu se mai potrivesc cu trnprejurdrile
vietii acfuale. Din 95 cantece populare, cunoscute de domnul
P. Traeger in Dobrogea, abia 12 sunt de origine cultä. Dar si
intre aceste 12 sunt unele ce nu se cunosc nici in Germania,
mai ales cântece patriotice de : Maier Miiller, Schubart, Pfeffel,
Graf Fr. Leopold Stolberg, Joh. Rud. Wyss, Kaspar Friedrich
Lossius, Fr. L. Biihrlen, Samuel Fr. Santer, Theodor Körner,
Max von Schenkendorf. Lipsesc, in schimb, cantece din cele mai
cunoscute astazi de toatä suflarea germana ca : Loreley de
Heine, In einem kühlen Grunde de Eichendorff, Steh'ich in finstrer
Mitternacht de Hauff, So leb denn wohl du stilles aus de
Raimund.-Ultimii emigranti din Rusia au adus cu ei : Cantecul
emigrantului" (Auswandererlied) de Sauter si Lacrimi, lacrimi
am varsat" (Tränen, Tränen hab' ich viel vergossen) de Hofmann
von Fallersleben.
In comunele evangelice din Dobrogea, ca i in general la
protestanti, existä un spirit zelotic foarte ostil cantecelor popu-
lare pe care le numesc strengäresti" si »de stradä". In cele
catolice e un spirit mai larg, mai tolerant, mai generos, in aceastd
privintä. D. P. Traeger spune cá, intrând in scoala primard din
Caramurat i intrebând pe copii ce alte cantece mai cunosc in
afarä de cele invätate in scoalä, dupd un moment de rdsgandire
copiii au cantat cu totii cântecul popular erotic : E timpul sá
ne culcam" ('S ist Zeit,'s ist Zeit zum Schlafengehen). Inteo comund
evangelical nu se poate inchipui asa ceva. Caracterul arhaic al
acestor eantece se observa, atât in text, cat si in melodie. Timpul
nu le-a lustruit de loc. Melodiile însei sunt monotone si stri-
dente. Din cântecul melodic al Rusilor i Românilor acesti colo-
nisti n'au invätat nimic, precum recunoaste i d-1 P. Traeger.
Sunt caracteristise refrenele i strigAtele : »Ei-ei, io-io, oho" si
a. la care tin foarte mutt.
Dupä continut, cele mai multe cântece populare sunt de
dragoste. Norocul i nenorocul in dragoste, despartirea, päräsirea,

www.dacoromanica.ro
 - 54 -
dorul, durerea penfru moartea sau infidelitatea persoanei iubite
§. a. sunt subiectele acestor cantece. Sunt insä §i poezii epice,
cantece bâtrane§ti, balade cu istorii de iubire ale cavalerilor §i
vanatorilor. A§a e cantecul cavalerului Eduard §i al iubitei sale
Ida, pe care II reproducem §i noi mai la vale, atat in originalul
nemtesc, cat §i in traducere romaneasa. Apoi : Odatä in frun-
zi§ul intunecos al grädinei" Eu stam pe un munte inalt" (Ich
stand auf hohem Berge), amintità §i de Goethe ca existentá in
Alsacia la 1771. E §i un cantec istoric din räsboiul de mo§te-
nire al Bavariei : Impärate losif, mai vrei ?" (Kaiser loseph,
willst du noch ?) §i unul foarte recent, din räsboiul din urmä,
despre lupta dela Turtucaia (Schlacht bei Tutrakan), pe care
incä 11 reproducem aici, de§i domnul P. Traeger se temea sä-1
publice pentru a nu cauza ceva rau, prin aceasta, coloni§tilor.
E de .remarcat a nu existä la ace§ti coloni§ti cantece de belie
(Trinklieder), fiind un popor foarte treaz §i cuminte. i aceasta
Inca dovede§te cat pret trebue sä punem pe vorbe ca : a luat
luleaua neamtului".
Analizand cantecele. populare nemte§ti, In nun-JAI. de 22,
din Cogealac, Facria §i Mangeapunar, dupä continut (oameni,
localitati, imprejuräri) §i dupä dialect, se constatä cä toate sunt
din Germania de Sud §i, anume din Pfalz, unde se gäsesc 20
din ele ; In Hessen 18 ; In Svabia 14 ; In Alsacia b. Din aceste
22 cantece abia 9 se gäsesc §i In provinciile Germaniei de Nord.
WA cum confirma cercetärile linguisfice §i folklorice rezultatele
cercetärilor istorice. Coloni§tii catolici din Dobrogea sunt ori-
ginari din Pfalz §i anume din Imprejurimile Heidelberg-ului, adid.
din Pfalz-ul de Baden §i Rhein. Pe langä 56 cantece populare
culese personal de d-1 P. Traeger, D-sa a intrebuintat §i cule-
gerea de 39 cantece lume§ti, fäcute in 1915 de Arthur Byhan
la ace§ti coloni§ti germani din Dobrogea.
Din cele mai multe retinem aici urmätoarele :
Ritter Eduard. Cavalerul Eduard. _

Einst in Gartens dunklem Laube OdatA in Intunecosul frunzi§ al grAdinei

Sassen treu zwei Hand in Hand,
Ritter Eduard neben der Ida
Schlossen treu ein festes Band.
Ida weinte, Eduard tröst sie..
Ida lässt das Weinen sein
Wenn die Rosen wieder blühen,
Werd' ich wieder bei dir sein."
Und er zog bei Mondes Schimmer
In die Schlacht fürs Vaterland
Und gedachte oft an Ida,
Wenn der Mond am Himmel stand.
Sedeau doi in§i manä in mânä:
Cavalerul Eduard langä Ida
Legä cu credintá o legaturá strânsä.
Ida plangea, Eduard o mangAie.
Ida InceteazA a mai plânge.
Mild iar᧠vor Inflori trandifirii,
Voiu fi din nou la tine."
Si el plea la lumina lunei
In rásbolu pentru patrie
Si se gandia deseori la Ida,
Cand luna se inälta pe ceriu.

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
Als ein Jahr, ein Jahr verflossen
Und die erste Knospe brach,
Kommt der Ritter in den Garten
Wo zuletzt er Ida sah
Was erblickte er von ferne ?
Einen grossen Hügel stehn,
Und auf Marmor stand geschrieben
.Oben wirst mich wieder sehn."
Darauf zog er in das Kloster
Legte Helm und Pausen ab
Und gedachte oft an Ida
Wenn der Mond am Himmel stand.
Treubruch
Du Tor, du brichst den Schwur
der Treue
Du liebest mich schon lange Zeit
nicht mehr
Bab' nur Geduld, es trifft dich
einst die Reue
Dann schlagt dein Herz von tauter
Vorwürf schwer.
In der Blüte meiner schönsten
Jahre
'Gab ich mich zum Opfer für dich hin.
Du raubest mir die Unschuld samt
der Tugend
$pott und Hass war höchstens mein
Gewinn.
Die Liebe hast du mir geschworen
Du nahmest Gott zum Zeugen für
dich an
Na, ist deine Liebe schon ganz
verloren ?
Und seht, wie sich der Mensch
verandern kann.
ich will nicht mehr mein Herz
verschenken
Weil ja die Liebe nicht mehr
möglich ist.
An dich will ich solange denken,
Bis einst der Tod mein nasses
Auge bricht.
Schlacht bei Tutrakan
Wer ist bei Tutrakan ausgerissen
Und hat die Munition weggeschmissen
Wer ist bei Tutrakan durchgebrannt
Und gleich bis nach Topraisar
gerannt ?
www.dacoromanica.ro
Dupace trecu, trecu un an
51 crapa cel dintaiu mugur,
Vine cavalerul in gradina,
Unde vazu mai pe urma pe Ida
Ce vazu de departe ?
Ridicandu-se o movila mare
5i pe marmora era scris :
Sus tu ma vei revedea."
Apoi se duse la manastire,
Lepada coif §i scuturi
$i cugeta deseori la Ida,
Cand luna se Malta pe ceriu.
Infidelitate
Nebun, tu calci juramantul credintei
Tu nu ma mai iube§ti de mult.
Ai numai rabdare, te va ajunge
cainta
Atunci II se va rupe inima de greu-
tatea remu§carilor.
In floarea anilor mei celor mal
frumo§i
M'am oferit jertfa tie.
Tu mi-ai rapit nevinovatia §i
virtutea
Batjocura §i ura mi-a fost, cel
mult, rasplata
Mi-ai jurat iubire,
Ai chemat pe Dumnezeu marturie
Ei bine, s'a perdut cu totul iubirea
ta ?
Vedeti cum se poate schimba omul.
Eu nu vreau sa-mi impart inima,
Pentruca iubire nu mai e cu putinta.
La tine vreau sa cuget atata,
Nita cand moartea-mi va inchide
ochii plan§i.
Lupta dela Turtucaja
Cine a tulit-o la fuga la Turtucaia
*i a asvarlit munitia ?
Cine a fost parjolit la Turtucaia
Fugind lndata "Ana la Topraisar?
 - 56 -
Ja, die Romäner, ja, die Romäner, Da, RomAnii, da, RomAnii
Ja die Romäner mit Hurra I Da RomAnii cu strigate de ura r
In Topraisar gibts auch keinen Halt Niel la Topraisar nu e oprire,
Weil die deutsche Artillerie PentrucA artileria germanA bate
fürchterlich knallt ingrozifor
Dann heisst es wiederum durch- Apoi iaräs se chiama parjoliji
gebrannt
Und gleich bis nach Babadag *i fug Indatä panä la Babadag._
gerannt
Ja die Romäner, ja die Romäner, Da, RomAnii, da, Romanii
Ja die Romäner mit Hurra 1 Da Românii cu urale I
(Vezi Bilder aus der Dobrudscha", Constanja 1916-1919, pag. 191.)

Trübsinn Mâhnire
Ist alles dunkel, ist alles trübe, Totul e intunecos, totul e trist,
Dieweil mein Schatz eine andere PentrucA odorul meu iubeste pe
liebt altcineva
Ich hab' geglaubt, er liebet mich Eu am crezut, cA inä iubeste pe mine
Aber nein, aber nein,.er hasset mi ch. Dar nu, dar nu, el mA uräste.
(Vezi : Paul Traeger, Die Deutschen in der Dobrudscha. Stuttgart 1922.
Ausland und Heimat-Verlag, pag. 201, 202 si 206).

Incheiere si câteva rectificári.

Coloniile germane din Dobrogea, precum am vdzut, au.
Inceput sa se aseze pe la mijlocul veacului trecut (1840) si s'au
asezat definitiv pe la sfärsitul aceluiasi veac (1891). Migratiunite
dureazä, deci, timp de 50 de ani. - Din intâia perioadd avem
coloniile : Tulcea, Malcoci, Atmagea, CataIoi i Ciucurova. Din
a doua periodd sunt : Cogealac, Tariverde, Facria, Caramurat,
Colilia, Constanta i Cogealia. In sfärsit din a treia perioadd
ne-au rärnas, pe lângd coloniile mai insemnate : Cobadin si
Sarighiol, i câteva elemente sporadice la : Mangalia, Caracicula,
Osmancea, Osmanfacd i Viile noui la Constanta. - Am väzut
cd acesti colonisti au o bundstare materiald înfloritoare, se
sporesc normal, sunt vigurosi i sänätosi l, in multe privinte,
ei iau inainte chiar elementului conducätor al provinciei Românilor-
Popor de tdrani, acesti colonisti au pästrat i pästreazd mai
fidel chiar decât fratii lor Germani din patria-mamd : moravuri
obiceiuri, cântece i culturd, partite cele mai alese ale patrimo-
niului lor strämosesc.
In urmare, oricine poate vedea, cât temeiu trebue sä pu-
nem pe cele mai multe acuzatiuni ce ne aduce domnul Paul Traeger
jn cartea sa despre Nemtii din Dobrogea, citatä mai inainte, dirL
care am retinut i noi cele mai multe date si informatiuni iri
lucrarea de fatd. De dragul adevärului si al dreptátii, tinem sä
rectificdm anumite greseli i sä punem la punct anumite chestiuni.

www.dacoromanica.ro
 - 57 -
Astfel e fundamental gresit D-sa atunci când la in nume
de rau Statului nestru colonizarea de veterani §i de Mocani pe
terenul rämas liber dupd colonizarea Germanilor. (Vezi cele scrise
de D-sa la pag. 107 despre Sarighiol s. a.). Dad Statul nostru
ar fi deposedat i alungat din tart pe coloni§tii germani, cum
a facut guvernul prusac cu Polonii din Posen, ar fi avut, poate,
cuvântul sa protesteze. Dar câtä vreme Statul nostru inceared sa
se afirme i prin opera aceasta de colonizare, legal si cinstit,
cine poate sä-i reproseze ceva ? De altfel se stie din vechime :
Salus rei publicae summa lex esto."
Tot atAt de gresit e D-sa, când vorbeste despre tendintele
sistematice de romanisare ale guvernelor noastre (p. 216). In
privinta aceasta mai curând trebue sä fim Invinuiti de indolentä
decât de intoleranta. 0 statistica recentd dovedeste cd in provinciile
de curând alipite la sanul tarii-mame numärul publicatiilor peri-
odice minoritare este cu mult mai mare decat al celor românesti.
Tot astfel este, relativ, i numärul scoalelor minoritare, In parti-
cular germane. Dacä guvernele noastre ar avea tendinte de ro-
manisare cu orice pret, n'ar fi dat voie sä se organizeze, ani de
a rânclul, la Sibiiu i In alte centre, cursuri universitare germane
cu profesori adusi dela Berlin, Leipzig, s. a. Dupd incercdrile
neizbutite ale altora (Unguri, Englezi si de ce nu ? Germani)
noi gasim cä e inutil sä mai experimentam cu alchimia aceasta.
N'am luat, deci, si nu vom lua In nume de ram compatriotilor
nostri germani, cand in formele cuvenite, îi manifestá senti-
mentele lor nationale, fie ca felicitä pe Kaiser, fie cä contribue
cu obolul lor pentru crucea rosie germana, sau pentru alte scopuri
nationale. Putea, deci, cl. P. Traeger prea bine sá publice listele
de contribuire ale acestor concetateni ai nosti pentru crucea rosie
germand si in rasboiul din urma, fiind incredintat cä n'are sä
li se intâmple nici un rAu -contribuentilor. Noi stim cá dragoste
cu sila nu se poate.
Mai nostim e D-sa i unii scriitori germani, când vorbesc
de persecutii i sicane din partea administratiei românesti, corn-
pusä in cea mai mare parte din functionari evacuati din Ba-
sarabia dupa tratatul dela Berlin, oameni de strânsurd" (ein
wahres Gesindel, p. 101). Sä nu uite d. Traeger si connationalii
sal ea' acestä administratie de strânsura a construit podul Regele
Carol I peste Dunäre la Cernavoda, cä ea a modernizat micul
ai neinsemnatul port maritim Kjustendje in portul Constanta de
astazi, cu silozuri i magazii uriase, de tnkfurile cdrora s'au
bucurat foarte mult biruitorii germani In Septembre 1916, (»die
reichen und kostbaren Vorräte dieses riesenhaften Warenstapel-
platzes". Vezi Bilder aus der Dobrudscha" herausgegeben von
der deutschen Etappen-Verwaltung in der Dobrudscha in eigenem
Velag, Constantza 1918, p. 330). Sä nu uite apoi d. P. Traeger

www.dacoromanica.ro
 - 58 -
§i tovarä§ii sai c, dintre oamenii ace§tia de strânsura", s'a ales
un loan Bänescu, Invrednicit in calitatea lui..de revizor §colar
nu numai de prietenia oamenilor mari ai no§tri, ci §i de aceea
a savantului antropolog elevetian E. Pittard. Despre faptele lui
ca primar al Constantei (primarie, po§ta, cazinou comunal, biserica
Adormirea Maicei Domnului, cartierul românesc, linia ferata
Constanta-Mamaia §i Portul Constanta) s'a putut convinge §i d.
Traeger, ori cat de gräbit §i preocupat de alte probleme ar fi
fost, in timpul petrecut la Constanta.
Si fiindca D-sa i§i Incheie cartea constatand situatia politicä
nefavorabilä a acestor connationali ai sai §i prognosticând ca
cei mai multi vor emigra In America, noi tinem sä arätäm ca
de astä data riu se adeveresc cuvintele D-sale. Colonitii germani
din Dobrogea nu se duc peste ocean, fiindca se simt bine In
tari§oara aceasta. Mu It hulitul Stat roman, cel cu administratia
atat de pacatoasä, a publicat - s'afle aceasta §i d. P. Traeger
§i .consotii - Decretul-lege 4236 din 6 Octombre 1919 pentru
trimiterea coloni§tilor austro-ungari §i germani in drepturile lor
anterioar.e legilor exeptionale ruse§ti in Monitorul Oficial",
Bucure§ti, No. 15 din 23 Aprilie 1922.
Et nunc gentes erudimini -

Ion Georgescu
Profesor la liceul .Mircea cel 136trAn't
Constanta.

www.dacoromanica.ro
C:0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000),0

:
%
...00000........00000.0......00000......0000000....0.000oo,.....0000.,0....00000...
**.00o000.°**°00000.000*.000oO000.°°°0000000°*.".0000.°°°°".0000.°°**".00000.°
%

0°
U.O0000000000000000000000000000000000000o00000000000000000000000000000000000000000000o001,0041

FATA MORGANA
-Din Reggio pan'la Messina,
Sub razele ferbinti de soare,
Plutesc casteluri si palate
Pe valurile miscatoare.
Pilastri dantelati, ogive,
Acoperisuri si terase
Räsar, ca dintr'o altä lume,
Din fundul märii zgomotoase;
Si catedrale cupole,
I

Strälucitoare de lumina,
Se perd cu fruntea lor Malta
In zarea cerului senina.
*

Dar e de-ajuns un nor sa tre'aca

De-a curmezisul peste mare,
Ca tot ce-a pläsmuit, o clipa,
Frantura razelor de soare
Si-a coborat Fata Morgana
In lumea 'nchipuirei noastre
Sä se destrame, ca o [Ana
Din tnallimile albastre;
lar pe strämtoarea framantata
De vantul racoros al serii
Sä treaca valurile randuri
Spre largul nesfarsit al märii.
*
Viata sufletului nostru,
In sbuciumata-i alergare,
Are sl ea Intotdeauna
Hajucinari seclucatoare:
Insetosati de idealuri,
Intruchipam din tarnä Tngeri,
SI Ingerllor le dam viata,
Si dam vietei lor räsfrangeri

www.dacoromanica.ro
 - 60 -
De duloaie, de simtire,-
De frumuseti neasemänate,

Si-apoi lublm copiläreate

Nebuna noasträ 'nchipuire.

Dar dupä cum mirajul falnic,

Care pluteate peste mare,
Când raza nu-I mai lumineazá
Se präbuaeate ai dispare, -
Aaa nälucile de-o clipä,
Pe care sufletul le chianná
Din adâncimi misterioase,
Ca niate visuri se destramä
Si Thgerii rämän täränä, --
Pe când viata, solitärä.
Rostogoleate spre Nirvana
Dezamägirea ei amará.

Ah I pentru ce n'avem puterea

Sä retinem, cristalizate,
Halucinärile superbe,
Vedeniile adorate,
Si sä eternizäm secunda
In care se incheagä visul I ...
Am coborá pe lumea asta
Din ceialaltä - Pa radisul.
Dar poata-atät noroc nu este
Ingäduit de legea Firei, -
Poate ne-ar obosi chiar Insäai
Monotonia fericirei.
Rozmarin

www.dacoromanica.ro
:00 00000000000000 00000000000000 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000:
0,0000.0000000.,0000000000000....0.0000000poo......00.0.0000000.....,00000000000.0
oo 000000000000.000000000000000.0.0.00,000."00.0.00.00,,000,,,,00.0.00.00°00 0
o 0
:00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000,0J0000000000000000000 000

ILUZIA
Ararä e noap[e... Pe geam luna plinä
Pä[runcle'n odae cu s[aloa-i luminä ,

ei paLicl, Lrecäncl prin[re nouri,

Pe jos zueve5te ciudak kklouri.

Tikere-i dark kcere-i 'in cask

runlea-mi, greoae, pe mänä se [ask
lar gändul. mä rurk priheagul. meu gänd,
-
Drumela ce merge, zimkind si pkngénd.

Träesc din nou iara via1a [räik :

0 väcl mai rrumoast5 5i mai rerich,

Trä'esc 5i viaLa ce am de LräiL,
Cu gändul., [ovarä5 priLeag i iulpiL

....Täcere I... De suk[ iluzia prinde...

Un zimbel
LIn vis o
o

märeje -
naje,

Iluzia scumpä din surLeLul meu.

un don o aprincle,

i creje mereu

0 vä'd I.uminoasä ca raza Je soare,

Zgl.okie äa unda pe vaL cijäLoare,
Cu-aripi diardne ce rl.u[urä'nceL,
U5oarä ca Or-Ida u5or, de poeL.

$i'n sboru-i ckde5k, in sute de reie,

aj Je caskturi, cu Lurnuri märete,
Gräclini nésrär5iLe, cu mii Je cäräri,
Sc4date In valwri de-azur i cânkri.

www.dacoromanica.ro
 - 63 -
Prie[enä scumpä, [ovaräsa Lunä,
De-o clipä cu dänsa Lrgiesc tmpreunii

0 I.ung6 vecie cle sinle sim[iri,

Pe-0 Lime de visuri, cle dul.ci näluciri.

....Dar... iai-o, mä lass,

Aripi diarane spre ceriuri intinde,
$ i Lapel, se duce, se duce mereu
-
usor se desprincle,

Iluzia scumpä din surletul meu.

0 väd mai deparie - si lot mai deparie..

Se pierde ... Aksul. de ea mä desparie:
Un rag ce ,clispare 'in nemärgenii,
Un son ce se sLänge tncei, I.inisti[...

_Jar eu rämän singur... Pe geam Luna plin

Päirunde'n odae cu sl.aba-i luminä,
Si discul. ei pahd, [redid prinire nouri,
-
Pe jos zugrävesle ciudale tegouri.
Rozmarin

www.dacoromanica.ro
00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
0
a wrIO00000000.......0000000poo...0.....000.00000.......02000000opoo..00caocsoaoaa ... 0
0 3:40.0.00.00.0°.**°°°00.06ao0000°°°'"0000000***°00000000000°°°*°°0 .... aaa0.0.° :0
0
0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

OMUL 1 MAREA
Trad. din BAUDELAIRE

Om liber I totdeauna te-ai Indrägit de mare.

E propria-ti oglindä pustiu-i solitar.
Pe tine te contempli aievea In vâltoare,
Si sufletu-ti Intocmai ca valu-i de amar.

In sânul umbrei tale Iti place sä te pierzi,

S'o strângi cu drag l'n brate, cu ochii s'o desmierzi,
Si inima ta 06 cä-i pradâ disperarii,
La plânsetul sälbatic, sfäsietor al märli.

Sunteti de o potrivä de muti si 'ntunecati,

Om I nimeni nu-ti cunoaste imensa adâncime I
O I mare ! cine stie comorile-ti intime ?
Cu-atâta gelozie secretul vi-1 pästrati.

$i totusi, iatä veacuri, de and cu Indärjire

Si färä remuscare si milä vä luptati.
Atât de mult vä place eterna nimicire,
O1 luptätori deapururi 1 0 1 frati neImpAcati 1
Gr. Sálceanu.

:::.',1:::::

www.dacoromanica.ro
:,000000000000000000000000000000000000030000000000000000000000000000000000000000000000000

000132 OCIMO OCICa so oce 0000 000 e a

o
ZP000000000000000000000000000000000000000000000[0000000000000o000000000000000000000000000

NEVERMORE
Trade din P. VERLAINE

Aduceril.e-amin[e, ce vor cu mine? Toamna

Fäcea sä sLoare slurzul prin aerul mocni[
$i soareLe c o raz6 lcul slräpunsese
IngLkeniiul codru de vtinluri pus[4.

Mergeam a.5a de singuri, cu ockii in pämänl,

Mergeam lcu1, cu pärul si gändurile n vânl.
Deoda[asupra-mi ockii cle roc 1-.1 pironi:
.1
//Ce zi ru mai frumoasa' Su viaa Ea? o¡o[i

Cu glasu-i rraged, dace, sonor, caVelal.

Un zärnkel pl.in de Lainä rä'spunsul. i I-a Jai
$i m8na ei cea alkä i-o särulai, Jios.

- Ak cele dnl roze, cl sunl de parrumale!

!

$i ce plcul räsunä, ce dulce i cluios

H
ntâiuL da ce iese din Luzel.e-aclorale.
Gr. Sälceanu

www.dacoromanica.ro
;V.oa00000000000000000000000000000000000000000P0000000000000000000000000000000000s000000004,
0.0" ................. ...00000 .......... 000......000000......00 ...... ...... o ..... %
0. ° ...... 000.00000000.°°.0000000°°o0o0o ..... 0O0000 .... °°°°o0000000°0°° ........ e° °
tO°0000000000000000000000tr00000000000000000000P00000000000000000000000000000000000000000000

COASTA DE RÄSÄRIT A CONSTANTEI

Malurile de räsdrit ale oraplui Constanta se surpa. De
multe ori s'a dat alarma de locuitorii pägubiti in avutul lor ;
presa s'a fäcut ecoul acestor plângeri motivate §i, in cele din
urmä, chestiunea a fost ridicatä §i In Parlamentul tärii. De vre-o
20-30 ani incoace o stradd intreagd, cu clädirile ce o mär-
ineau, s'a näruit pe râpi. Cealaltä lature a sträzii oferd privirii
aspectul unor ruine sau a unor clädiri, unele destul de frumoase,
gata sä se ndrue §i ele In curând. Ora§ul se ingusteazd mereu
din aceastä parte, läsând sub râpi mormane de maluri därâ-
mate, amestecate cu moloz de clädiri. Acolo unde ar trebui sä
se intindä alei §i gradini §i vile, in genul coltului din spre ca-
zinou, care sa Incânte ochiul §i sä trezeascä admiratia celui ce
pluteste pe mare, ca §i multumirea celor ce vin sä-§i invioreze
sufletele inteun cadru frumos de naturä, se tidied, dimpotrivä,
ruine i maluri informe, cele mai urâte, färä exagerare, de pe
tot litoralul românesc.
Evident, aceastá stare de lucruri nu mai poate dura.
Oameni cu grije de viitorul §i frumusetea Constantei au
ridicat problema consoliddrii maturilor" încä inainte de räzboiul
cel mare ; ba chiar s'a trecut §i la realizarea ei de fapt. Urmele
acestei consolidäri se vdd §i azi in digul de piatrá care, acolo
unde a fost pus, nici pe departe nu corespunde scopului pen-
tru care a lost ridicat. Malurile au continuat sä se Mt-Arne §i
orasul sä se ruineze ; iar digul nici mdcar n'a inlesnit in dea-
juns sedimentarea micului golf litchis de el, pentru câ§tigarea
de spatiu mai larg acestui ora§ strârntorat.
Pentru aceea, un studiu mai atent al râpelor märii, a na-
turii lor geoloabice, a circulatiei apei subterane §i, in genere, a
cauzelor care determind surparea malurilor, se impune ca necesar.
Coasta de rdsärit a Constantei, dela capätul de S. al pläjii
Mamaia pând la hotel Carol, imitä grosso modo tärmul Dobrogei
meridionale. Ea inainteazd in linie aproape dreaptd dela Nord
la Sud, desenänd o serie de golfuri largi, putin intrate in uscat,
,cu pldji folosite pentru bai §i un numär de capuri stâncoase,
care marginesc aceste golfuri. Cauza acestui contur de tärm sta.
Analele Dobrogei. 5

www.dacoromanica.ro
 - 66 -
In adâncimea sau inallimea temeliei de piatra, care se gäse§te-
la baza peninsulei oraplui, fata de nivelul marii. Acolo unde
stratele mai rezistente ale calcarului sarmatic spar in temelie
peste nivelul marii, valurile i§i indeplinesc mai cu greu opera
lor de abraziune, iar coasta inainteaza in apa. Cate un cap
stâncos ; pe când acolo unde calcarul de temelie s'a afla,t mai
jos ca nivelul marii, abraziunea a scobit golfuri largi §i nisi-
poase in materialul sfärâmicios §i putin, rezistent al argilei
suprapuse.
Prin urmare, coasta de rasarit a Constantei nu se prezintä.
peste tot la fel. Ea se poate impary in cloud' sectiuni bine dis-
tincte §i foarte caracteristice prin formele ce le oferä privirii,.
ca §i prin agentii diferiti care le modeleaza. i anume :
1. De la hotel Carol p 'and la biserica greceasca predominä
tipul de tarm stâncos.
2. De la biserica greceascd pana la plaja Mamaia avern
tipul de tärm argilos.
0 analiza mai amarnintitä a celor douä tipuri ne va duce
la concluzii diferite asupra formelor, agentilor de modelare §i.
asupra modului de consolidare al malurilor corespunzatoare.
I. Tármul stâncos märgine§te spre räsarit mai mult ca ju-
mdtate din partea peninsulard a oraplui. Aceasta peninsula se
intinde dela Cazinou pand la Grand Hotel", Iângd care s'a §i
desgropat poarta macelarilor" din vechea cetate greco-romana
Tomis. Ora§ul antic, cel puyn in cuprinsul- zidurilor sale, ocupa
numai aceastä parte de tiscat. Dupä obiceiul elin, coloniile gre-
ce§ti, din nevoia sigurantei fata de atacuri, se ridicau pe insule
§i peninsule, adeca in locuri mai bine apärate de natura. La
Tomis, Milesienii au gäsit actuala peninsula, ceva mai largä pe
atunci, insa nu cu mutt. Ea este singura de pe tot litoralul ro-
mânesc, dupa Caliacra, unde uscatul inainteazA mai adanc In
mare. Existenta §i persistenta ei se datore§te, precum s'a spus, teme-
liei sale de calcar sarmatic. Aceastä rocd, mai rezistenta decât
celelalte roce care forineaza subsolul ora§ului Constanta §i, in
acela§ timp, ridicatä cu eativa metri peste nivelul märii, a oferit
o launä pavAza impotriva valurilor, osigurand peninsula pentru
tin timp indelungat.
De altd parte, din sapäturile facute tri cuprinsul ora§ului
vechiu, ca §i din sectiunea malurilor, se vede bine ca aci, peste
star-Ica sarmaticä, se a§terne deadreptul loessul (lutul galben),
sau, pe alocuri, §i Pmantul de umpluturä amestecat cu sfar-
maturi din clädiri mar vechi. Loessul, insä, ca §i pämântul de
umpluturä, sunt terenuri poroase, care lasa ca apa de infiltratie
sa Meargd la adânc, pând la stancä, §i apoi sa se scurga spre
mare printre cräpaturi, care strabat roca sarmaticá in toate sen--

www.dacoromanica.ro
 - 67 -
surile. De altfel multd apA de infiltratie nici nu existA in aceastA
parte a ora§ului, relativ bine pavatA §i canalizatd §i nici efectele
eroziunii sau disolvArii subterane nu pot fi insemnate, mai ales
cd i fata peninsulei nu se ridicA, in partea de jos, la mai mult
de 6-7 m., iar in partea de sus la mai mult de 16-20 m.
peste nivelul marii. Avantajul cel mare al acestei pArti din ora
este §i faptul cd, intre stanca sarmaticA §i stratul de pdmant de
deasupra lipse§te argila impermeabild, care are insu§irea de
a impiedica scurgerea apei in adanc, silind-o in schimb sA
circule orizontal §i sd izvorasca in maluri la o anumitd Mal--
time. In portiunea peninsulard a oraplui scurgeri subterane
§i izvoare in maluri nu se observd : nici in spre port §i nici
spre rAsArit. Temelia ora§ului, prin urmare, e asiguratA.
SA cereetdm pe rand diferitele puncte ale acestui Wm.
1. Capul stâncos de sub Hotelul Carol. Digul bulevardului s'a
oprit aci, a§teptandu-§i continuarea cAtre nord. St-Arlene sarmatice
aratd o stratificare evidentd §i o pronuntatd inclinare spre larg.
Capetele lor indltate sunt retezate de o suprafatA de abraziune
panA sub mica rapd de sub Hotel, care se aratä a fi fAcutä
numai din pArnant vechiu de umpluturg. Rezistenta acestei rape,
de atatea decenii, e semnificativA. Ea aratA cA, acolo unde in
fata mArii infuriate stau stanci ce inainteazd destul in larg, chiar
malurile alcAtuite din material mai putin rezistent, au o viatd
mai lungd sub clima uscatä a Constantei. Stratele de calcar se
vAd in continuare i sub mare, pand la vre-o 40-50 m de la
tArm. Ele ies bine la ivealä mai ales in orele and suflA brizele
sau vantul din spre uscat §i împing marea spre adanc. Aple-
carea lor a§a de pronuntatd spre NE ne aratd ea' aci avem de
a face cu un tArm tectonic, cu o dislocare a uscatului, cu
incovoiarea temeliei de piatrd spre adane ; de unde se poate
trage concluzia cd tarmul mArii in aceastA parte este foarte vechiu,
adecd dela originea formArii bazinului actual al M. Negre §i ed.
retragerea uscatului in fata puterii de abraziune a valurilor a
fost aci mai neinsemnatA. Peste aceastA temelie de stand s'ar
putea creea in viitor o platformd in genul celei de la Cazinou,
peste care sdi se ridice o ciddire mai impundtoare.
2. Capätul de sud al pleijii Duduia". Temelia de piatrA, 'Malta
de vre-o 2 m peste nivelul mArii, apare disolvatd intr'o grAmadA
de blocuri enorme, unele u§or rotunzite de valuri, altele scobite
in partite lor mai moi §i toate izolate din vechea massA com-
pactft prin actiunea de desagregare chimico-mecanicA a mArii.
ClAdirile inainteazd p4A lAngd apd, unele cu mici grAdini atâr-
nate §i apArate prin fiduri de consolidare, cArora blocurile de
stand le oferd un prim zAgaz de spargere a mArii pe furtund.
Initiativa particulard a arAtat aci ce se poate face pentru con-

www.dacoromanica.ro
 - 68 -
solidarea unor maluri joase, cu temelia de piaträ peste nivelul
mdrii, in scopul de a cA§tiga spatiu pentru cládiri. Neat cä §i
cerintele estetice n'au fost tinute in seamä. In cazul prelungirii
bulevardului, de bund seamd cd toate aceste cládiri vor rämânea
in interior §i alte clAdiri vor oferi fatada cuvenitä in spre mare.
3. Coasta §i plaja de la Mile Duduia". Ea se desfä§urA
in semicerc Intre douä capuri stâncoase. Peste temelia de calcar,
care se gäse§te chiar la nivelul märii, sau putin mai deasupra,
§i din care jocul valurilor a creeat un cordon de pietricele
intins pe lângd tärm, se ridicA o coastä in pantä, Malta de
aproape 10-16 m, In intregime din loess §i umpluturd" §i
fixatA in parte de vegetatie salbaticd. Surpäri aci nu se produc
iar Inaintarea märii a ajuns la termenul ei final. Din potrivä,
marea sedimenteazd §i creeazä o micA plaje. Insä In apa micului
golf apar stânci submarine, care aratd cä lemelia de piaträ nu
e departe de fata märii. Coasta e uscatá si nicheri nu se ob-
servä scurgeri de ape subterane. E un mal destul de sänätos si
vcchiu. Aspectul säu estetic Insä lasä totul de dorit.
4. Malul mdrii dintre plaja Duduia" qi bälle Morfi".
Aceea§i temelie Inaltä de calcar sarmatic, care apärä coasta ca
un dig, acela§ aspect de bolovani rotunziti de valuri §i de su-
prafete de abraziune, aceea§i infäli§are de dezagregare chimico-
mecanica a stâncilor §i, in fine, aceea§i coastä de loess, cu
panta fixatä de ierburi §i tufe sälbatice - semn de vechime §i
relativä soliditate - Intäresc §i mai mult constatärile anterioare.
Totu§i ruinile §i cräpäturile zidurilor groase ne aratä d. ex. In
dreptul unui cap stâncos, cd furia valurilor pe furtunä trebuie
sá producä trepidatiuni §i zguduiri destul de puternice care, aid-
turi de opera vremii §i neglijenta oamenilor, sä ofere efecte ca
cele ce se vAd la clädirile de deasupra acestui cap stâncos. In
altä parte, un Inceput de surpare a malului a silit pe proprie-
tari la consolidarea sa prin ziduri modeste.
Orizontalitatea stratelor rocei sarmatice §i Inältimea lor dela
nivelul märii, pe alocuri pânä la 5 m, ne aratä un tärm de dis-
trugere care trebue sä se afle departe de tärmul primitiv. Din
tot lungul litoralului constäntean, aci probabil lucreazd valurile
märii cu mai multd putere. Expunerea spre vânturile dominante
de N E §i inaintarea in mare a acestui cap, dincolo de care se
arcue§te spre nord §i se scobe§te in uscat o plaje intinsä, face
ca valuri Mahe venite din larg sä izbeascd direct in aceste
stânci §i sá le roadä inteun tempo mai gräbit ca in alte pärti.
5. In sfär§it, la capdtul de nord al coastei steincoase, stra-
tele sarmaticului râmân încä peste nivelul märii, pAnä sub bi-
serica greceascA. Aci se face contactul cu coasta argiloasti,
caracterizatä prin rape verticale recente, in contrast cu pantele
mai domoale §i fixate de vegetatie ale coastei anterioare. Suntem

www.dacoromanica.ro
 - 69 -
'in fata a cloud tipuri de tärm marin : unul mai vechiu si mai
consolidat de naturä prin pante si vegetatie, iar de oameni prin
ziduri si unul recent, cu faleze de lut, golase §i verticale si
supus surparii.
In rezumat si drept concluzie :
De la Hotel Carol si pand la biserica greceascä avem o
coastä mai rezistentä, cu strate puternice de stanci ce se ridieä
cativa metri peste nivelul märii si care oferd o bund pavAzä ora-
sului in potriva atacului furios al valurilor. Opera de abraziune
si 'de dezagregare chimico-mecanicd merge destul de incet. Ea
este incetinitä si de blocurile izolate de stanci ce se afld sub
apä eat in dreptul capurilor, cat si in dreptul pläjilor. Furia
valurilor, totusi, produce trepidatiuni si poate cauza crdparea
zidurilor. Strata! de loess de peste roca calcaroasá oferd si el
destuld rezistentä agentilor atmosferici, mai ales cd in spre mare
se termind cu pante mai domoale, fixate prin vegetatie si, pe
alocurea, prin ziduri. Permeabilitatea loessului si a calcarului si
lipsa argilei impermeabile nu ingadue apelor subterane formarea
de izvoare in coaste si deci subminarea clädirilor din acesta
parte. Initiativa particularä a arätat in bund parte ce se poate
face pentru fixarea malurilor si pentru castigarea de spatiu. Opera
viitorului se va reduce deci la crearea unui dig si la umplerea
spatiului dintre dig si actualul tärm, spre a se castiga teren
pentru continuarea bulevardului märii si eventual pentru construire
de vile.
II. Coasta argiloasei. Aceasta se intinde de la biserica gre-
ceascd pand la plaja dela Mamaia si se desfäsura in linie a-
proape dreaptd, cu slabe arcuiri largi in uscat. Stânci nu apar
decât foarte rar in fundul märii, cum ar fi in dreptul bailor
Tataia", sau mai spre nord, in dreptul unui cap. Caracteristica
ei, dela prima vedere, o formeazä malurile diforme, cu pereti
drepti de loess in partea superioard, cu o terasd aplecatä si foarte
accidentatd pe la mijlocul inältimii si cu rape de argilä in partea
inferioara, langd apd. Mormane enorme de pamant näruit de
sus si amestecat cu stânci sau bulgäri de cristale roscate de
gips, apoi rape care musca antic falezele de lut, dau impresia
ruinei care se desavarseste sub ochii nostri. Pe terasa mijlocie
apar ochiuri mlästinoase si, in bätaia soarelui de dimineatä, vezi
siroind firicele argintii de apd de sub peretii verticali de loess
spre bältoacele de pe terasä. Jos, marea se revarsä peste o
plajá nisipoasä marginitä in multe parti de un cordon de galete
rotunzite, ceea ce aratd, pe de o parte, a marea aci mai mult
sedimenteazd iar nu distruge, iar de and' parte O. tetnelia de
piaträ, din care valurile au creat cordonul de prundis, se afla
cam la nivelul märii. Nu marea este agentul principal care dis-
www.dacoromanica.ro
 -70 -
lruge aici malurile consteinfene. Actiunea ei asupra lor e indirectd
ea nu face de cat sä fdramiteze i sä spele materialul nAruit de
sus, sä-I transforme, prin bätaia valurilor, in nisip si mal si sä-1
Iisipeascd in larg. Inältimea coastei, pand la 40m peste nivelul
mArii, pe un front de cativa chilometri, tie aratd cá vechiul tärm
trebuie sä fi fost departe de cel actual, undeva in larg ; iar se-
dimentarea actuald §i creearea de pläji nisipoase aratä cd opera
de abraziune a märii aproape s'a terminat, cd marea prin urmare
nu mai Inainteazd ca in trecut, cd tärmul ei aproape stagneazd
la o fäsie ingustä, cd in sfar§it suntem In fata unui tärm aproape
fixat. Afirmatia cä orasul Constanta este amenintat cu timpul sä
devie o insulä este o erezie. Nu marea este aceea care In mo-
mental de fata distruge malurile, ci o cauzd cu totul deosebitá.
Marea astazi joacd numai un rol secundar; ea este doar o forta
accesorie care Indeplineste numai opera de nivelare, de curdtire
a materialului ce se prävale in apele ei. Pentru a descoperi
adevärata cauzd a surpdrii malurilor, e necesarä o cercetare
geologicd a naturii lor §i un mic studiu de observatie asupra
circulatiei apelor subterane.
In alcdtuirea stratigraficä a pdrtii continentale a oraplui
Constanta distingem trei feluri de roce; loessul, argila §1 calcarul
sarmatic ; pe cand In partea peninsulard nu s'au putut distinge
de cat cloud : loessul i calcarul sarmatic. Dela tnceput, prin
urmare, putem afirma cd argila este aceea care, prin Insusirite
ei, cauzeazA noile aspecte ale malurilor de NE ale orasului
Constanta.
a) Loessul formeazd primul strat de la suprafata podi§ului.
El acopere ca o haind o build parte din tara noasträ. Grosimea
sa variazA dupd loc. In malurile Constantei atinge de la doi
pand la peste opt metri. E o rocd friabild, care se sfäratta
stransä In /nand si lasA pe degete o pulbere, intocmai ca §i
creta. E foarte avidd de apd, pe care o suge si cu care se in-
card ca un burete ; insd, din pricinä cd e si foartel poroasci, apa
pätrunde repede In ea §i se duce prin pori la fund, spre alte
roce de la temelie. De acea, in genere, loessul e o rocd mai
mult uscatd. 0 insu§ire caracteristicd a ei este cd se crapei
în sens vertical §i, prin näruire, formeazd pereti, a§a precum .se
pot vedea In orice MO de lut galben, adecd de loess. Privind
malurile Constantei ori cine poate distinge pe ele grosimea stra-
tului de loess, dupd peretii verticali ce cad de.la fata podisului
in jos.
b) Sub loess vine al doilea strat geologic, argila. E o rocä
roscatd, destul de compactd §i impermeabild. Apele care ajung
la suprafata ei nu mai pot trece In adanc. In contact cu aierul
se crapä In toate sensurile si se surpä pe pante ea grämezi de

www.dacoromanica.ro
 -7-
bulgäri pan& in apa, mArii, ducand cu sine. si blocurile de gips
ktercalate n massa et, o rocA aquatica, aded depusa pe- vremuri
in ape, in deosebire de loess, care e o rod oic, asternuta
pe incetull ca praf, 4e vanturi. Argila aceasta Insd nu Inainteaza
molt dela rnalul márii spre interiorul continentului. Tiveste dog
o buzd a podisului Dobrogean i Incä nu peste tot. Prezenta
sa o tradeazA terasele de surpare din malurile mArii. Asemenea
terase mai vedem si In dreptul satului Tuzla, unde au fqst plan-
tate cu vii. Nu, aunt terase marine, care sd indice, prin urmare)
o suprafata de abraziune, rdmasá la Inältime îi prma unor os-
cilatii de nivel ale uscatului satt märii ; ci sunt, pur i simplu,
terase de surpare. Ele se cunosc i dupa aceea c au o supra-
fatä aplecatä spre mare si foarte neregulatä, adecA presäratä cu
mormane i cu gropL S'au format, adecA, prin däramare de
maluri. Fenomenul se petrece astfel :
Apele de ploaie, care cad asupra Constantei i Impreju-
imilor din spre apus, precum i alte ape de infiltratie din cu-
prinsul orasului, sträbat usor pätura poroasA a loessului panä
la baza ,sa, aded panä la contactul cu argila. Aceasta fiind
impermeabild ImpledicA pätrunderea apei mai In adanc ; In
schimb o sileste sa se scurgd subteran peste fata ei, panä
cand gäseste o iesire la aier liber in räpele din spre mare. Acolo
apar numeroase izvoare, care siroesc mereu, mai ales dupa 9
Treme ploioasd $1, rAsärind in maluri la contactul Intre argilä
si loess, släbesc baza acestuia. CUM, pe de altä parte, loessui
se crapä îu, felii verticale, e de ajuns o mid släbire a bezel
sale, pentru ca portiuni din maluri sA se surpe. Se formeazA jos
un morman care, cu cat e mai aproape de peretii de loess, cu
atat e mai Malt ; in timp ce mormanele mai vechi de la mar-
ginea din spre mare a terasei, roase de ploi si de siroirea apei,
sunt mai scunde. lata de ce terasa se apleacd spre mare $ i iatd
de ce suprafata sa, este asa de neregulata. Intre aceste damburi
distribuite färä egulA se adunä apoi apele izvoraselor sau pi
ale ploilor i formeazd mici bAltoace, persistente chiar In timpul
lunilor secetoase. 0 mica plimbare pe marginea superioarä a
zapelor q suficienta spre a convinge pe ori cine de aceste ade-
vartut Istoria surpArii malurilor de lut ale Constantei este, prin
urmare, Insäsi istoria formdrii pomenitelor terase. De unde con-
cluzia 0, nu marea este cauza surparii malurilor, çi Insäsi na-
tura geologicA a acestqr maluri, stratificarea lor i circulatia apelor
subterane, care ies in rape la contactul Intre loess si argila.
-c) Ii farsit, sub argilä vine roca sarmaticd. Ea e formatA
din strate de calcar 1ndesate de scoici. Nu este o roca prea
tare) eum ir fi granitul, calcarul de Canara, sau sisturile cris-
taline dela NAvodari i Sibioara ; totusi oferä destulä rezistentä
Umpotriva actiunii valurilor marl In dreptul coastei argiloase

www.dacoromanica.ro
 - 72 -
calcarul sarmatic nu se vede in temelia uscatului, fiind acoperit
de näruiturile venite de sus ; dar el nu poate fi decat la nivelu
marii, sau foarte putin peste el. Dovada o avem In corclonut
litoral de galete, aded de pietre rotunzite, pe care unii proprie-
tari le exploateazd pentru trebuintele lor (Ex. Steflea). Baza
aceasta de rod mai tare este destul zagaz Impotriva actiunii
márii. Repet Ind odatá : dealungul acestei coaste marea nu
Inainteaza mai de loc ; ea sedimenteazá, creind pläji. Ea nu are
altá influentä asupra malurilor decât aceea cá sfärâmiteazd, prim
revársärile ei, bulgärii de argilä ce-i vin de sus §i Si preface In
mat, pe care apoi Si depoziteazd In larg, sau it poartä spre sud
ca ajutorul curentilor litorali.
In urma acestor fapte, urmátoarele puncte trebuesc luate
In studiu In vederea consoliarii malurilor :
1. Captarea apelor subterane ce izvoräsc In maluri, spre a
nu mai provoca surparea stratului de loess de deasupra §i, nu-
preunA cu el, a cládirilor din aceastä margine de ora§. In aceastä
privintä se va putea utiliza experienta câ§tigatä la consolidarea
malurilor din partea opusá a pra§ului, din spre port. S'ar pärea
cä sistemul unui §ir de puturi adânci, sApate la mid distantä
prin loess §i argilä pânä la temelia de piatra §i umplerea lor
cu stand, este cel mai recomandabil. Apele subterane, colec-
tate In aceste puturi, se vor scurge In adânc §i nu vor mai
izvorâ. In coaste. In acela§ timp aceste puturi pline cu piatrá
vor fi tot atatia stâlpi de consolidare a unor maluri ce sunt
supuse näruirii. Ele se vor face la anume distantd de râpele
actuale, §i nu peste tot, ci numai în dreptul acelor párti unde
izvoare mai bogate §iroesc sub coaste.
2. Ridicarea unui dig în mare In tot lungul coastei, pentra
ca materialul näruit de sus sá nu mai fie spälat de valuri.
3. Transformarea actualei terase de surpare intr'o serie de
terase artificiale, îndiguite pe unde se simte nevoe cu ziduri de
piatrá, spre a Impiedica curgerea materialului pämântos la vale.
4. Plantarea teraselor, n partite mai slabe, cu specii de
arbori cari tqi înfig rádácinile foarte adtinc. Se va consulta pen-
tnt aceasta un botanist, care va tine In seamä cele dottä con-
ditii necesare pentru adaptarea acestor plante la media : clima
Constantei §i solul argilos al malurilor.
Aceste lucräri terminate, toatá coasta de rásdrit a Con-
stantei se va putea apoi Infrumuseta a§a, incat sä n,e ofere ur
aspect tot atat de simpatic §i de civilizat ca §i coasta din spre
Cazinou.
C. Britescu

www.dacoromanica.ro
 0a O00a000oO00O0O60000000000001/1000000000000600O00000O000000000000000000O0000000080000000000 00
9
.0040440.....0.000 .......... 04045.0....00000e........ 00......000 ........D4444440.9
0
4 o
a
2
ai
2........00.....0,00.0..0.0,,,00.000.00.000-'00.00.0.00°.°000000.0°*°000.1300°' a
a
0_ a
wO 0011410000000000aa000000O0000OODO000000000000000 00000000000000000000000000,000000000000000 00

PARAUA
Pérgua, ce curgi din munte,
DinIre stêncile cäpunle,
Penlru ce vii tulkural,
Ca un surleti Auciumat?
ta
de ce, din zori Zn noaple,
Tu le plängi Zn lriste 5oaple?
$i de ce, din noaple n zori,
Te plängi iar de-atälea ori?

Nu cumva'n a' tale uncle

Vre-un clop lainic se ascuncle,
$i-ai plecal peste cärnpii,
-
Ca st5-1. uiIi, s'ä nu-I mai §lii?...

Dacä clorul [e munceje,

Vremea lance, clorul creje,
$i zäclarnic rugi de dor:
-
Dorul e ucigälop I

Am avul i eu, mäi Irate,

Un CIOP scump i riirä park
$i-am pineal sä uil 4i eu
Dorul surleldui meu , -

Dar, inlors din kri slräine,

DorII

ul 1 -am adus cu mine, -

unget,
pe or'wncle-am
Doru'n surlel tam purlal.
Rozmarin

"7Z:tr.
www.dacoromanica.ro
.00000000000000000000000000000000000000000000000000000000(20000000000000000000000000000B00(10000:
a
e04.04 .............. wa ....... .......e0 ...... .. ..000000006.. 0,0 ..... 0, ..... 0
:
a 4"*".0.4°"°..**"..........9°°"°°..0000oop...°°""ppcm0.561,09.,'"*.a...0.0. ...... 0
.1,40000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000

'DR. CARL SCHUCHHARDT ; 0 CALATORIE DE

CRÄCIUN IN DOBROGEA LA 1884
In volumul publicat de administratia etapelor germane Icoane
din Dobrogea" la Constanta In 1918, Dr. Carl Schuchhardt pu-
blica o interesanta CiiMtorie de Crdciun în Dobrogea Thainte
.cu 34 ani".
Dupa cateva lamuriri geografice asupra a§ezárii acestei
provincii, spune da el a venit ca sa studieze valurile romane
,cu lantul lor de castele, vizibile Incä pana la Constanta, langa
Marea Neagra. El le studiase §i vara timp de 8 zile, dar nu
ai-a putut incheia atunci studiile §i observatiile, fiindca la ter-
',men fix era nevoit sa se prezinte la Odessa. De aceea a cugetat
sa profite de prilejul ce i-1 oferia vacanta dintre Craciun §i
Anul nou pentru desavar§irea studiilor Incépute.
Anotimpul era foarte nefavorabil. Vara a fost de o caldurä
canibalica", iar acum iana se pregatia sa-i fad o stra§nica
»obstructie". Inca pe timpul and sosise din Moldova la Galati,
aflase ca nu va pleca nici un vas pe Dunäre de teama 1nghe-
-Mid. Vapoarele mari austriace, care faceau de trei ori pe sap-
tamana cursa dealungul Dunarii Ora la Odessa §i Constanti-
nopol, Incetasera de mult sá mai circule. Cu toate acestea, a
gasit un Grec mic numit Braila", care s'a incumetat sa plece
§i atunci, iarna tarziu, Oa la Cernavoda. Pasageri se gasiau,
fiindca era 'in ajunul Sarbatorilor. Astfel inteun caic mic, de abia
12 persoane, s'au a§ezat o multirne de calatori : un tank ca-
pitan roman care fusese acasä cu mireasa §i cu soacra §i facuse
o multime de cumparaturi pentru nunta, iar acum avea sa se'n-
toarca la garnizoana sa de langa Marea Neagra ; doi proprie-
tari, inarmati pentru vanatoare de iepuri §i dropii ; un negustor
neamt, care voia sa vandá cafea Turcilor §i Tatarilor §i altä
lume. Caicul era plin §i capitanul voios.

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
La Inceput au stat toti în lini§te. Pe urna unuia îi veni In
minte sg organizeze un »picnic" §i cu proviziile de mâncare
aduse de diferite persoane s'a putut Intinde o masä din cele
mai bogate : §unca, cârnati, beefsteac, costite de purcel, ba
chiar §i un iepure Intreg. Un bucatar iscusit le-a Impartit toate
acestea In pärti potrivite §i cu prajiturile, cozonacii, merele §i
vinurile cele mai diferite, care n'au lipsit nici ele, s'a organizat
un pranz luculic".
Inteaceea a inceput sä ninga tof mai tare. Când au ajuns
pe la Har§ova, pe la 4 ore, zapada era de o jumatate de picior.
Pe la ora 6 era a§a de Intuneric, Mal n'au putut merge mai
departe -timp de o bra §i mai bine, 'Ana ce n'a mai incetat
ninsoarea. Abia la ora 91/2, dupa o cálatorie de 12 ore, au
sosit la Cernavoda.
Portul, gara §i un restaurant mai bunicel stint längá olalta.
Ora§ul, un sfert de oil depärtare. Proprietarul restaurantului, un
Grec, Insurat cu o Vieneza. Fiind Incaperi putine, musafirii s'au
concentrat mai multi Inteo camera.
Cu Schuchhardt a fost §i capitanul grec al caicului.
Nefiind pilote pentru acoperit, au fost nevoiti sg faca foc
toata noaptea. Cäpitanul s'a tutors a doua zi inapoi la Braila,
fagaduind ca, dad nu Inghiata Dunarea, peste 3 zile iara§i vine.
In acest timp spera Schuchhardt sä ispraveascä lucrarile §i sa
se Intoarca la Bräila. -A plecat, deci, imediat la Constanta.
Avea recomandatia unui ministru catre prefectul de Constanta
sä-i puna la dispozitie cai §i un Insotitor bun pe drum. Ziva
a doua trebuia sa o faca pe drum dela Constanta la Megidia,
iar a treia dela Megidia Oita la Cernavoda. A vazut mult §i
din tren, fiindca linfa feratä e construitä In apropierea valurilor.
Aceasta linie este de altfel §i cea mai scurta dela Dunare pana la
Mare. Drumul pe apa, prin Braila §i Galati la Sulina, e un calvar
nu numai din cauza lungului ocol, ci §i din cauza bancurilor
de nisip dela gurile Dunärii. Mai cu seama era o jale 1nainte
de instituirea Comisiunii Europene a Dundrii. Artera principaM
de comunicatie dela Viena la Constantinopol ducea pe Dunäre
Oita la Cernavoda, iar de aici pe uscat pânâ la Constanta. De
timpuriu s'a ivit, deci, ideia de a se creia o linie de comuni-
catie mai buta cleat o §osea. Dela Cernavoda Incepe o vale

www.dacoromanica.ro
 - 76 -
deosebit de adâncA, ce se ridich putin asupra nivelului Dunkii
§i se termind la 314 milA inaintea Constantei. Valea e atAt de
caracteristicA, Inc At s'au scornit pove§ti cA ar fi un brat mort
al Dunkii. DacA s'ar construi un canal, vasele n'ar mai face
350 Km., ci numai 60.
In 1839 inginerul prusiac von Vincke, studiind terenul, a
aflat cA pe distanta de 6 mile terenul se ridicA foarte putin §i de
acolo pânä la mare, 2 mile, duce peste o inAltime de 161 pi-
cioare ferisiene. PAmântul e calcarOs. Atunci lucrul s'a aban-
donat, pArând irealisabil. Acum e joc de copii, crede autorul.
La Inceputul anilor 60, din initiativä englezd s'a construit linia
feratä. Pe aceasta in douA ore te gAse§ti in prietenosul ora§
pontic Constanta.
'Da, orasul face Impresie foarte amicalA, cu tot renumele
prost ce i-a iesit de 1900 ani §i mai bine. Vorbe§te apoi de
Ovidiu, care aici a scris Tristia" §i Pontica" §i tot aci in
pontica terra" e §i inmormântat. Multd vreme nu s'a §tiut uncle
a fost vechiul Tomis. De când s'au descoperit insA inscriptii
cu Civitas Tomitanorum" orice discutie e färâ rost. Cu toate
schimbArile Intâmplate de atunci Incoace natura a rAmas aceia§.
Ora§ul e pe o limbA de pArnânt, care se ridicA pâtiA la o
inAltime de 100 picioare asupra mArii. Pe punctul extrem al
peninsulei este Hotelul Carol, lângA far, având aranjament euro-
pean §i fiind condus de un Prusac. larna e aproape pustiu. In-
su§i directorul hotelului e la Nizza. Vântul suflA cu atâta tur-
bare §i valurile se ridicau §i stropeau picAturi de apd panA sus
pe zidurile hotelului, care le sta ca un zid In cale. Vasele care
vin numai odatA pe sAptAmând din Varna §i Odessa, de astA-
datA n'au mai venit.
Dându-ti seama de urgiile vremii de aici, intelegi pentru
ce Grecii au intkziat atâta timp cu colonizarea in aceste Warr'
§i pentru ce insusi Argonautii au trebuit sA fie condu§i de mând
cereascA §i sA fie considerati ca adevkati eroi. Ovidius Insusi
nume§te aceastA mare mare lipsitA de porturi", mare portibus
orbum". Totu§ comertul a Inflorit, semn cA nici In alte pArti
nu sunt porturi mai bune.
Inscriptii grece§ti §i latine§ti, fragmente de sculptura de
tot soiul, pArti de figuri, pilastri, arhitrave, coloane, capiteluri

www.dacoromanica.ro
 - 77 -
se vád adese ori zidite In peretii caselor, sau In curtile §i pe
sträzile Constantei. In partea de N.-E. a orapIui autorul a %/hut
un uria§ pithos", adecä un vas cat o bute. Vasul Danaidelor
pe monumentele grece§ti incä are aceastä formä ; tot a§a e §i
vasul In care se ascunde Eurystheus dinaintea vierului erymantic.
Doud minute dela Hotel Carol, pe malul sudic, se. vede o vilä
frumoasä, a cdrei fatadd e plind de inscriptii §i sculpturi. E
locuinta de yard a lui M. Cogälniceanu, unul dintre cei mai In-
semnati si mai populari bärbati ai Romaniei, care cel dintaiu
s'a interesat de arheologia acestei provincii §i care a fost repre-
zentantul principal al tärii la congresul din Berlin. Schuchhardt a
fost primit aici foarte amical §i sprijinit In tot,chipul cu vorba
§i cu fapta.
Dar nu e aceasta singura vild din Constanta. El spune,
catä lume vine vara aid, unde e nu numai un monument §i o
piatä Ovidiu, ci §i un hotel Ovidiu, o stradä Ovidiu, grddina
Ovidiu §. a. Monumentul era tocmai sosit In gard la Cernavoda
§i, fiinded transportul costa 1000 lei, s'a dat bal ca sä se scoatä
cheltuiala aceasta. (Monumentul s'a comandat In Italia). Bietul
Ovidiu! Nici furnat In bronz nu revine bucuros la locul exi-
lului &au!
and prefectul i-a dat un Insotitor tatar, i-a spus : Noi
am avut recoltd proastä ; cine §tie ce vi se poate Intânipla".
Mai Inainte cu 8 zile dispäruse färd urmä, Intre CernaVoda
§i Megidia, un functionar de garä. A doua zi dimineata la ora
7 avea sä piece cu tätarul. De§i ace§tia nu sunt atat de cinstiti
ca Turcii, totu§ cei din Constanta au nume bun. Limba lor e
o turceascä stricatd, dar, ca toate natiunile strdine, Incep 'Meet-
incet sä vorbeascä ceva rornâne§te (.... aber wie alle fremden
Nationen im Lande fangen sie nach und nach auch etwas ru-
mänisch zu sprechen an). In restaurante ei beau bere. Turcii
m asficd.
La 10 Ianuarie (29 Dec. st. v.), inainte de räsdritul soa-
relui, pe un ger de 100 Reaumur a plecat din Constanta, dar
nu pe §osea, ci razna pe campii. Vantul sufla puternic, sd le
taie nasul §i urechile. Neputand caldtori mult timp a§a, ca sä
se incdizeasca, mai coborau de pe cai §i-i duceau de frau dupä
ei. Inteun cimitir turcesc a gäsit o frumoasä inscriptie gre-

www.dacoromanica.ro
 - 78 -
ceascä, de pe care ar fi luat bucuros copie icu sugativa umedä,
dar pe vremea aceea de vifornitá cumplitä eia imposibil. A fost
nevoit deci s'o copieze cat mai fidel posibil.
Autorul si-a atins scopul in ce priveste studiul valurilor.
Cine nu stie de zidul dracului (Teufelsmauer) in Germania ?
Lucru drâcesc li s'a pärut vechilor germani valurile de apärare
ale Romanilor. Tot asa sunt si cele din Dobrogea, dar nu unul
ci trei dupä olaltä : unul de pämant mai mic, altul mai mare
si al treilea de piatrd. i aceste valuri sunt parte din pämant,
parte din piaträ. Fiind si in Dobrogea constructii cliferite, evi-
dent cá ele sunt din epoce diferite. Dad aceste valuri ar fi
asezate pretutindeni la aceea§ distantä, s'ar putea eventual zice
cd intaiut val a fost prima linie de apärare, al doilea a fost a
doua si al treilea a treia. Dar aici nu e cazul. Cele trei valuri
cand se apropie i chiar se unesc, cand se indepärteazd cale
de cateva ore. Evident, deci, cd fiecare val a fost o incercare
de a salva imperiul roman dintr'o anume directie, apoi din
altä directie. Nu se poate vorbi, deci, de un unic val al lui
Traian.
Valul de piaträ, cel mai nou dintre toate, a fost studiat
mai mult. Mergand dealungul lui, autorul a constatat cu uimire
cd dad nu s'a acordat interes tiintifie acestor constructii ro-
mane, s'a acordat in schimb interes practic, luand si transpor-
tand de aici pietre in toatä regiunea. Pietrele mari de formd
pdtratä si limgi de 1 tn. au fost cele care au trezit mai mult
läcomia locuitorilor postromanici ai Dobrogei. E piatra de calcar
obisnuitä intre Dundre si Marea Neagrä. Pietrele erau asezate
una peste alta färä leg5turd de mortar. Din felul cum erau täiate
aceste pietre se vede cd ele serviau nu nurnai la fortificare, ci,
ca i in Bavaria, ele formau un zid liber. Valul avea dela Du-
näre pand la Mare 65 Km. si era intarit si cu santuri adduct
de 2 m. E destul de mare, deci, ca sä alimenteze cu piaträ de
constructie necesarä sate intregi. Astfel sunt : Omurcea, Mur-
f attar, Alacap ; pietrele din cimitirele turcesti sunt tot din aceste
valuri ; insäsi linia feratá îi datoreste soliditatea tot acestora.
In satul Hasancea a vdzut autorul un sir lung de pietre desti-
nate pentru Constanta si de acolo mai departe.
Dupd intaia zi de Oldrit, autorul s'a ¡Mors la Constanta

www.dacoromanica.ro
 - 79 -
sA cinez i sä doarmd bine §i a doua zi 1-a gäsit pe
Tatar la gara din Megidia. In aceastä zi a traversat intere-
santa vale dela Megidia la Cerna-Voda, avand parte §i de un
timp frumos. Malurile \Tali elei largi au Inältime de 15-
20 metri. Valul construit deasupra malului sudic, in multe
puncte s'a präbu§it cu mal cu tot. De cand s'a inchis valea
-dela Cerna-Voda, Dundrea nu mai poate intra pe aceastd vale ;..
bältile, care acoperiau intreagä regiunea aceasta, s'au impu-
tinat, stuful e inlocuit tot mai mult de iarbd §i in unele locuri
se väd §i semânáturi. Cu toate acestea regiunea e incd tot un
cuib de paludism cum nu este in toatä Romania. Acest petec
de pdmant e insä foarte roditor, mai ctt seamä in comparatie
cu stepa ce se intinde, departe spre Nord §i Sud, lipsitä cu
desdvar§ire de apa, spre nenorocirea oamenilor §i a animalelor,
a§a fuck aici se ingrämädesc vitele dela pd§unile cele mai in-
depärtate. Aici stint sdpate puturile cu apd §i aici i§i au §i
pastorii turmele lor de vitei, cai §i oi §i colibele lor in §ir
lung.
Autorul a poposit la un pästqr bätran, imbrAcat cu o sa-
ricä inchisa ca o hainä de cälugär. Fácea foc cu fun tel de turfd
primitivä (crede autorul) cu stuf". Pentru a atata focul a scos
prin acoperi§ul bordeiului cateva fire de trestie §i le-a aprins.
Bucdtica de carne de iepure ce i-a dat-o autorul, pástorul a
privit-o cu neincredere, fiind obi§nuit sä mdnance numai ma-
mäligd cu branzd. Pdstorul i-a mai spus cä n'a lost niciodatä
in Xerna-Voda de§i e numai la 2 ore depärtare.
A sosit in aceea§ seard la Cerna-Voda, cand trebuia sä.
vinä caicul dela Bräila. In cele din urmä i§i pierduse räbarea
§i Tätarul §i venea in galop. Ajun§i in comuna, au domolit ga-
lopul la trap. Era o negurä a§a de deasä incat abia vedeai la
distantá de 5 pa§i.
Aici aceasta vreme tinuse toatä ziva §i incepurä sä se
arate §i sloi tot mai mari pe Dundre. Capitanul din Bräila te-
legrafie cd nu poate veni.
Mai aveau o sperantä cd vine un §lep din Rusciuc sä des-
carce piei la Cerna-Voda §i sä piece mai departe la Bräila sau
Galati. N'a venit nici §lepul. Ziva urmätoare venirá cu trend
din Constanta §i alti pasageri cari pätird ca §i el. Erau doi

www.dacoromanica.ro
 - 80 -
mosieri, negustorul neamt care voia sä se ducd la Constanti-
nopol, doi ofiteri din Constanta (un colonel §i un locotenent
de ro§iori) cari voiau s facd särbdtorile In capitalä. S'a dis-
cutat malt dacd nu e bine sä astepte §lepul din Rusciuc, sau
sä telegrafieze cdpitanului din Brdila sd vie cu orice pret, sau
sd plece cu bärcile pe Dundre în jos. In sfârsit au cdzut toti
de acord sä Inchirieze niste cärute §i sd meargd asa pad. la
MAcin. E vorba de un drum de 150 Km. Pe toatd întinderea
aceasta de pätnânt nu e decât oräselul Harsova ; incolo sunt
numai sate cu bordee in pämânt. Erau §ase persoane la inceput.
Din milä s'au mai admis in caravand si un Evreu si un Grec §i, In
2 sdnii si 2 care turce§ti, au plecat spre Nord, dealungul Dunärei.
De §osele In partea locului nu poate fi vorba. Mergeau pe unde
vedeau cu ochii : pe dealuri, prin väi, prin ponoare §i räzoare.
Dupä cinci ore s'au oprit in Topalu, unde au luat alte care pänä
la Har§ova. Aici colonelul, voios, voi sä facd un chef", ceeace
pentru el, ca fost student la Heidelberg, nu era noutate. Tot
aici, dimineata, gäsird de cuviintd sä treacd In pripd Dundrea
drept in gura lalomitei, fiindcä pâtiä la Mäcin se pot ingrämädi
sloii de gheat4 §i sd le impiedice trecerea. Dela gura lalomitei
apoi cu cdruta la gara lanca. si, fiindcä barcagii greci refuzau
sä-i treacä, au trecut cu bärci militare. Nau putut trece deck
aruncând un otgon celor de pe mal. In sat au luat masa §i un
car pentru drumul spre lanca. Innoptându-se curând, n'au putut
merge deck pand la Padina, unde fail a se anunta, se duc la
boerul, care i-a primit cu rard ospitalitate §i la care a gdsit re-
vista germanä Gartenlaube" si care, fiind de origind din Tran-
silvania, cetia §i Löbes Encyklopädie der Landwirtschaft, apoi
cärti nemte§ti de chimie, de fizied, de cresterea cailor, oilor §i
romanele lui Spielhagen. Dupd ce Insird toate felurile de män-
care ce le-a dat, spune cá le-a dat §i vin nou sä bea.
A doua zi dimineata, pe la ora 10, plecarä de aici cu un
car cu 4 cai, dar nu ajunserd la Filiu decât dupd amiazä, la ora
5. Aici iardsi au gäsit o cuno§tintä, frisk de§i nu era acasä,
tottt§ colonelul a fortat usa cu sabia §i a dat ordine servitorilor
sä gátiaseä de mâncare. Seara la 9 au plecat pe intuneric mare
pentru a lua trenul de noapte din Ianca. Sätenii, oameni buni,
nu i-au läsat färd ajutor. Isi dau mereu signale ca sä nu se

www.dacoromanica.ro
 - 81 -
piarda unii de altii. In sfAr§it la 121/2 erau la garA. CAlgtoria
dela Cerna-Voda pánä la lanca a durat trei zile. Autorul cu cei
doi mo§ieri lud numai decat trenul de Bräila §i Galati, pe când
lofiterii mai a§teptarä douh' ore dupá trenul de Bucure§ti.
A§a s'a sfar§it cälätoria aceasta bogatá in osteneli, dar §i
in vederi interesante de locuri §i oameni, incheie autorul §i in-
icheiem §i noi.
I. Georgescu

Ana lele Dobrogel. 6

www.dacoromanica.ro
 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000060000000000000000000000000
ig'
o
...... ,o .00000000 ..... 18.000000.00 ...... ...... ............ 2,
° 00°°°00...0.00oo°°°°00000o.o.opoo00..0.00.0000000000000oo0000000000000......00000 .o0
0o 000000000000000000000000000000000000000p0000000000000000000000000000z00000 v0000000000000 o°

UN NEAMT DESPRE TARA NOASTRA

IN AN UL 1858.

Un anticar german ne-a trimis zilele aceste o descriere

cdldtorie rdmasä pand acum necunoscutd: Dr. Wilhelm Hamm :
Siiclöstliche Steppen u. Stödte, Frankfurt am Main (Sauerländer) 1862
8°, 349 pp.. In care se aflä cáteva §tiri demne de a fi scoase
din uitare :
Autorul a scobordt Dundrea cu vaporul ca §i D-na Audouart,,
despre care am vorbit tot Inteaceastä revistä1).
Cele dintai case romane§ti le observd pe la Or§ova. Le
gase§te cu mult Mai bune deck cele sal-be vdzute pe malul
drept, cele din urind arätand ca ni§te grämezi de fan cu o gura
drept u§d. Prin Portile-de-fier, atat de periculoase pe atuncea
din caza stancilor, vaporul face o alergare cu po§ta valahd trasä
de opt cai §i precedatä de doi po§taliani pe drumul dealungul
malului. Vaporul nu pare sä se fi oprit panä la Giurgiu. Autorul
.noteazd frisä pe malul nostru bordeie cu pazitori, soldati înar-
mati. Astfel de posturi de gun erau e§elonate dealungul ma-
lurilor dundrene 2). Pe rau navigau cordbii grece§ti §i ,turce§ti,
extraordinar de murdare. La Giurgiu noroi §i animatie, multe
träsuri pentru aducerea pasagerilor la Bucure§ti. Autorul continua
Insä pe acela§ vapor, In care se ¡liana porumb §i cärbuni
la Giurgiu.
La BrAila mare animatie §i col-nil multe. La Galati noroi
panä la genunchi. Neamtul nostru se dd jos. Gäse§te gazdd la
otelul cel mai bun din ora§, Hotel de Paris", destul de buni§or
1) v. an IV, No. 4, p. 118.
2) Un astfel de post a fost desemnat tn mod magistral de francezut
Théodor Valério in anul 1855 si reprodus In aquaforte in frumosul s'a'm album
de costume (Les Populations des Provinces Danubiennes pl. IV,) laraltul, din
Banat Ins A, de Raffet In 1834 (cf. Demidoff : Voyage Paris 1854 p. 74..

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
dar de o scumpete grozava. Populatia portului era §i atunci
cosmopolitä: Romani, Greci, Turd, Ru§i, Italieni, Unguri, Nemti,
Dalmatieni, Albanezi etc. dar mai ales Ovrei. Ora§ul In plina
desvoltare, numarand 60.000 de locuitori, adica de zece ori maj
mult de,cat in 1820. Locuitorii se plangeau Insa de nesiguranta
care domnia in ce prive§te proprietatea ca §i viata.
Case le ora§ului erau foarte proaste §i ran ingrijite, mentali-
tatea dominanta fiind »ca aci trebuia ca§tigat repede parale ca
sd fie apoi cheltuite aiurea". - Mai toate mobilele erau importate
dela Viena sau Marsilia, haine gata veniau dela Pesta, unde
multi croitori lucru numai pentru piata Galatilor. Träsurile veniau
deasemenea dela Viena, pentru a fi vandute la Bucure§ti §i la
Ia§i - mai toti cálätorii vorbesc de altfel de acest lux, dela
sfar§itul veacului al XVIII-lea Incoace 1).
Hamm sä mutä la Hotel Europa al lui Bogdan, un han de
soiul cel mai grozav; trecem peste detaliile provestite.
In ora§ nu era mai nici o distractie §i nimic de vazut -
numai birturi cu mancare proasta §i murdard. Canalizatia lipsea,
se bea apa din Dunäre, cei bogati o beau cu dulceturi spre a
nu-i simti gustul".
Singura casä mai buna era Bursa, unde era sgomot §i
lume multa. Ovrei, sarafi, negustori, escroci §i altii. In port
stationau doua vase ale marinei engleze Weser" §i »Boxer",
în serviciul Comisiunii Dunärene. Pretutindeni animatie mare ;
se Incarca mult porumb. Singura fabrica din ora§ era o moara
cu aburi.!
Pe Siret veneau cantitäti enorme de lemne cu plutele. Daca
devastatia padurilor mai continua ca pand acum, Moldova se
va gasi Intreo zi lipsita de material lemnos,", spune Hamm In
m od profetic.
In cafenele se jucau multe jocuri de hazard, ducatii treceau
repede din mana In manä, de dimineata panä noaptea tarziu.
Intr'o duminica Hamm asistä la o pedeapsä publica In strada.
Hotararea judecatoreasca fu cetitä de un functionar, lumea fiind
chematä la fata lovului cu darabana. Cel vinovat fu batut In
l) Un Conte Festeticz era cel dintälu care 1ncepu pe la 1785 sä importe
trAsuridela Viena in Principate (cf. Articolul nostru In Revista Istorla
X, 1-3 p. 50).

www.dacoromanica.ro
 - 84 -
mod grozav pe spatele gol, culcat pe o bancA pe care o Iuä
apoi pe spatele sätt acoperit cu rani, dupa sävär§irea pedepsei.
Aceastä schingiuire nu fäcu Insä multd impresie asupra altor
räufäcktori. Câteva minute mai tärziu sträinul asistä la o bätaie
Intre tárani §i politi§ti, unul din cei din urmä cäzänd greu ränit
ja pämânt. Vinovatul scApä neatins. Tot Inteaceia§ zi mai asistä
la o astfel de scenä dintre un Evreu §i un crâmar grec. Crime
de tot soiul erau la ordinea zilei. Justitia functiona prost ; cine
avea parale Via de obiceiu sa scape de pedeapsa.
In grädina publicä" cânta o muzich militarä Duminicile
Exista §i un teatru foarte primitiv.
Autorul fäcu o excursie pânä la curtea Folte§ti, la 34 km
de Galati. Gäse§te cuvinte bune pentru tärani §i este pläcut
surprins de curätenia ce domne§te In casele lor - mai ales dupá
experientele ce le avusese la Galati. Regretä InsA cä plugarii
beau prea mult §i cd nu muncesc cum ar trebui, amânând In-
totdeauna orice treabä pentru ziva de maine.
Dela Galati, Hamm plead., In Iunie 1858, la Tulcea, cu
vaporul. Acesta era inghesuit de lume, Intre altii §i Omer Pa§a,
pre§edintele Comisiunei Dunärene.
La Tulcea era un birt nemtese Ringler" care oferea o acomo-
datie destul de bunA. Ora§ul numära vre-o 20.000 locuitorii, In
cea mai mare parte Greci, Bulgari, Italieni §i Nemti. Turcii se
Imputinard mult dupa räzboiul din Crimeea. Rämâneau dintre ei
numai vre-o 60 de familii. Casele lor parasite erau luate In
stapAnire de altii. Cládirile, mai toate de lemn, erau In stil
turcescy cu ferestrele inchise cu zAbrele de lemn, ce ascundeau
odinioarä haremele.
Pe Dunäre erau ad vre-o sutá de vase In drum spre Galati,
pentru Inarcarea cerealelor. Se mai observa un vas de räzboi
francez, Averne", deta§at pe lângd Comisiunea Dunäreana.
Locuitorul cel mai de seamä din ora§ era consulul austriac
v. Martyrt cäsatorit cu o boieroaia din Muntenia, n'arn putut
afla cine.
Negustorii principali erau toti Greci, dvreiikocupând un loc
mai modest. Comertul de vite era Insä In mâna lor. Hamalii §i
grädinarii mai toti Bulgari, meseria§ii Insä erau Sarbi sau Unkuri.
Romänii de ad stäleau pe un nivel mult mai scoborät cleat

www.dacoromanica.ro
 - 85 -
täranii din judetul Covuilui. Era si o mahala nemteascd in oras,
ai cärei locuitori nu par a fi fost prea simpatici, chiar dupä
märturisirea compatriotului lor.
De aci Hamm plecä cu cäruta la niste sate Kataloi" 1)
si Atmadscha" 2) pentru a vizita coloniile de cultivatori germani
stabilite acolo. Case le lor erau foarte säräckioase, numai un
fel de bordee ingropate In pämânt, aproape färä mobilä si färä
unelte de gospodärie. Numai douä sau trei locuinte erau mai
bune, si ele 111sá de tut §i acoperite cu paie. Erau totusi väruite
alb si aveau chiar ferestre i usi.
Hamm fut gAzduit la un colonist francez, D. Puissant dela
Dijon, ajuns crâsmar la Cataloi. Crâsmärita cetia romane franceze,
culcatä pe divan si fumand ciubucul. Stäteau destul de bine §i
odaia de musafiri continea unele mobile mai luxoase, dovedind
cá familia trecuse prin vremuri mai bune inainte de a ajunge
In pustiu.
Colonistii nemti stäteau insd prost, murdärie si säräcie
pretutindeni. Erau originari din Württemberg, Baden, Ungaria §i
Polonia, in total vre-o 40 de familii. Fuseserä inainte in Basa-
rabia, de unde fugiserd in timpul räzboiului din Crimea, pentru
a scdpa de serviciul militar rusesc. Veniserä in Dobrogea cu
sperante mari si cu Câteva economii ; pierduserd insd si unele
si altele. Dupä rdzboi incercasera sä se intoarcä in Basarabia.
Guvernul Rusesc nu-i mai primi indärdt ; le pläti totusi drumul
inapoi In Dobrogea, dandu-le chiar ceva bani si provizii. Colo-
nitii aveau mai toti simpatii pentru Rusia, ne mai având nimic
german in afard de limbä, si ea stricatä, si religia luteranä.
Cultivau porumb, cartofi, orz si ovAz cu unelte de model rusesc,
foarte primitive. Locuiau ca täranii rusi in murdärie, dormind
pe vatra si Impärtäsind casa cu porcii si gäinele, intr'un miros
grozav. Erau totusi relativ multämiti ; aveau, cum se zicea, mai
toti bani ascunsi si spuneau es geht uns gut"; regretau Insä
. 9 Cataloi, cf. M. Dict. Geogr. II. p. 228, la 12 km. spre SW de orqui-
Tulcea. Satul era in 1899 locuit de Romani, Bulgari, Germani austriaci §i
Italieni.
2) Atmagea, cf. M. Did. Gegr. 1. p. 138' la 45 km. spre SW de
Tulcea. In 1898 mai toti locuitoril erau incá Nemti, Ostrand limba cam
amestecat5. §i religia lor, protestantä slut anabaptistä.

www.dacoromanica.ro
 - 86 -
amar cd plecaserA din Rusia. Guvernul iurcesc vroi sa-i sileasca
sa devie cetateni otomani (rayas).
Co Ionia dela Atmagea era mult mai InsemnatA, niai toti
locuitorii erau din Posen (Prusia), unii din Württemberg. VeniserA
deasemenea din Rusia, parintii lor emigrand din Germania in
anul 1815. Stateau mai bine decal compatriolii lor dela Cataloi
si Guvernul Prusian se interesa mult de ei prin agentul consular
Blücher dela Galati.
Hamm ne arata cat de putin era populata Dobrogea atuncea.
Coloni§tii primira pamantul gratuit dela Guvernul Turcesc. De
vre-o adevaratA inflorire nu putea insa fi vorba pentru ei sub
stäpanirea unei administratii inapoiate, conrupte §i chiar barbare.
Peste cateva zile Hamm plea. cu vaporul la Sulina, atuncea
un ora§ nou näscut, foarte primitiv, dar uncle se cheltuia mult
pe la birturi. Mesele de biliard, tripourile §i cra§mele erau a-
tractiile acestui ora§, ridicat dela 1850 incoace, cand exista numai
farul §i o casa de piloti. Casele erau mai toate de scanduri,
cutii de tigäri §i alte astfel de materiale.
Locuitorii, tot atat de cosmopoliti ca la Galati. Se vorbea
de obicei o italieneasc5 stricata lingua franca".
Hamalii ca§tigau aci bani multi, dela 1 pana la 6 ducati
pe zi. Aceste sume mergeau fire§te dupa cateva ceasuri In bu-
zunarele cra§marilor.
Hamm vizita §i cimitirul aci, absolut neingrijit, cu crucile
sale de lemn indicand local de odihna al unor marinari din mai
toate Odle Europei. Cel mai vechiu mormant era al unui danez
sau norvegian : Knud Knudsen", Mandal 1852.
Din Sulina Hamm parAsi regiunile noastre, plecand cu
vapory] la Odesa.
Am crezut ca. va fi poate de un oarecare interes sa dam
aceste spicuiri din cele povestite despre noi de acest strain acum
aproape 70 de ani. Aceste pagine ne mai aduc, dup5 multe
alte, Inca' o märturile despre starea Inapoiata In care se afla
tara noastrA .acum abea o generatie. Daca mai avem multe de
fAcut, vedem totu§i cA am inaintat bine de atuncea pe calea
progresului, ceeace 'trebue sa ne fie un imbold pentru a ajunge
Inca cu, mult mai departe in viitor.
Constantin Karadja

www.dacoromanica.ro
 1p0000000000000000000000000000000000000000000C)00000000000000000000000000000000000000000001
o 00000000000000000 00000 00000 0000......0000000,
0..........0.0000000"*""00.00.00.°0000000000"0000000000**000000000.".000000.00.
o o
&ro.0000000000000000000000.00000voop000000000000000000000000.345000o0o00o00000000000000..000°4

LITERATURA DO BRO GEANÄ"

- Reliefgri. -
Dobrogea e ca o fara necunoscutä qi depeirtatei, spre
care nimenea nu rtivneVe. Bucureqtenii nu prea îi preisesc
trotuarele ; iar când le vine dor de lung ceilcitorit", atufwea
viseazei peisagii cu ceruri azurii §i märi calme, ridete unde
s'ar putea ce4tiga averi nemeisurate, §.1 aventuri cu femei
frumoase, care au obiceiul stY-V aleagif totdeauna domicilini
la Florenfa..." (Priveli§ti Dobrogene" de M. Sadoveanu).
fad in cáteva cuvinte lapidare sciarta unei provincii, imaginea
sa obi§nuitä strävdzutá in con§tiinta atAtor oameni i Români §i -,
printre ei -, a atkor intelectuali. Totu§i sunt nenumárate aspectele
cari ne-ar putea interesa de aproape la viata fermecAtoarei Dobroge
In paginile ce wir urma, se va cauta si se reliefeze literatura
dobrogeanä", oricât de märginit §i särac in motive de inspiratie
s'ar pärea subiectul

Prin literaturd dobrogeand" intelegem in primul ränd operele

cari s'au inspirat din variatele forme §i infAti§eri ale vietii din
Dobrogea, operele de inspirafie dobrogeanel". Acestea fac parte
integrantä din insä§i viata Dobrogei. Ele nu s'ar fi ivit niciodatd
§i niciodatá n'ar fi avut un drept la viatä, dacci nu le-ar fi inspirat
Dobrogea cu oamenii, natura §i imprejurkile ei caracteristice.
Operele acestea existä prin Dobrogea; ele cuprind i -reali-
zeazä, s'ar zice, esenfel concentratä de viafei dobrogeanei.
Dar §i Dobrogea existä prin aceste opere, pentrucä ele o
prind i o redau in multivariatul ei caleidoscop ; printr'insele
putem cunoa§te i intelege aceeace Dobrogea are mai important,
mai caracteristic §i, poate, mai artistic - deci mai inrudit cu
eternitatea.

www.dacoromanica.ro
 - 88 -
Individul comun nu poate prinde din viafa Dobrogei-oricât
de bine ar cuno§te-o - cleat impresii fugare, pdreri, unghiurf
diferite, tanduri Intâmplätoare desprinse din marea realitate care
este viata acestei provincii, pentrucd pe fiecare If intereseazd in
primul rând specificul ei dintr'un anumit punct de vedere. Operele
inspirate frig din viata, datinile §i Imprejurdrile respectivei provincii
trezesc o imagine unitard-§i, desigur, cea mai desdvar§itd-despre
aceasta.
Prin urmare, Dobrogea, Dobrogea noastrd, aceea care-inde-
pendent de coltul de pdmant ce poartä acest nume - trdie§te vitt
in sufletul nostru, este Inteo marä mdsurä creatia literaturii de
inspiratie dobrogeanit.
Dar astfel de opere constituie numai indirect literatura dobro-
geanä". Suprema contributie a unei provincii insd la literatura
fntregului neam este aitistut creator. De aceea, una dintre princi-
palele preocupäri ale paginilor de fatá este-indiferent de motivele
sale de inspiratie §i de nuantele scrisului sdu - artistul creator, pe
care Dobrogea l-a ddruit intregii literaturi. Oricât de discretä ar-
fi legitura invizibild Intre provincie §i artist, oricât de putin aparenti
este Dobrogea mnsäi fn creatia poetului pe care ea l-a produs,
totu bi sufletul acestuia träie§te ceva din taracteristicul specific.
al Dobrogei.

Imaginea Dobrogei trdie§te vie fn folklorul românesc. De§i

s'ar párea cd din vechiul Regat provincia cea mai putin románeascd
din punct de vedere etnografic este Dobrogea, totu§i §i aid - ca
pretutindeni-folklorktii au putut gäsi §i culege nepretuite märgd-
ritare de poezie poporand, autentic române§ti nu numai prin fondul
§i sentimentele lor, ci chiar prin graiul ce le Invd§mântä.
Astfel, cel mai frumos cântec bdtrânesc al nostru §i una dintre
creatiile estetice de mare valoare ale neamului nostru, Miorita",
are o variand dobrogeaná, culeasd de G. Dem. Teodorescu §i
publicatä in colectia sa sub titlul Oaia nitzdreivanei". De alttel,
nu e nici o mirare, tinând seama cd una dintre principalele ocu-
patiuni ale elementului românesc dobrogean este pástoria.
In varianta citatd, eroii vrälma§i ciobanului moldovean nu,
mai sunt Ungureanul §i Vranceanul din varianta lui Alexandri, el
trei dorojani, feciori de mocani", adicd vlästare ale coloni§tilor

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
ardeleni cari, intAmplätor sau Inteadins, urmAnd unul din obici-
nuitele drumuri ale migratiunii pAstoresti, au ajuns i s'au stabilit
in Dobrogea.
CAteva alte minunate creatii poetice ale poporului dobrogean
le-a adunat in colectia sa Teodor Burada. 0 doind din aceasti
colectie o intAlnim si in studiul Circulatia cuvintelor" de B.
P. Hasdeu.
Inteadevär, cAnd a fost vorba sd respingA seducátoarea, dar
perfida teorie a lui Cihac asupra caracterului slay al vocabularului
limbi romAnesti, Bogdan Petriceicu Hasdeu §i-a gásit in Dobrogea
exemplele poetice cu ajutorul cArora sd facá dovada cd nici chiar
in
aceastá provincie, unde s'ar 'Area cá influenta slavd in decursul
istoriei s'a exercitat mai intens i mai complet, elementul lexical
slay nu träieste iu limbá nici pe departe asa de puternic - de
rezistent si de general intrebuintat - ca elementul latin. Sunt cloud
exemple : o doind i un bocet. Doina, care, dupA cum am spus
mai sus, e imprumutatA din colectia lui Burada, sund astfel :
Vara vine, iarna trece,

i
N'am cu cine mai petrece ;
cu cine am avut,
Vai de mine 1-am pierdut !
L-a mâncat negrul pämânt
La bisericti'n mormânt !
*

Operele de inspiratie dobrogeanA insd nu sunt propriu zis

cele de mai sus, fiindcd ele numai intAmplAtor s'au IntAlnit la un
punct de intersectie cu Dobrogea i viata poporului dobrogean
romAn.
Doud sunt Ina operele cari inchid inteadevdr in sine ima-
ginea Dobrogei : una cu coloratura stiintifick desi invesmAntad in
haina literard, Constanta pitoreascd" de loan Adam ; alta cu colo-
ratura i nerv poetic, Privelisti Dobrogene" de Mihail Sadoveanu.

Perla Dobrogei i perla MArii Negre este portul Constanta,

minunat i feericul port construit pe un promontoriu de piatri
iesind in mare, de pe digul cdruia ochiul i sufletul poate urmAri

www.dacoromanica.ro
 - 90 -
pând departe, in infinita zare, unda insinuantä §i momitoare ce
te farmecd, transportându-te In lumea efemerei §i, totu§i, eternei
Inchipuiri !
Frumusetea i vraja minunatei Constante §i a Imprejurimilor
ei a prins-o In pagini interesante, totdeauna pläcute, Indltându-se
uneori la entuziasm de odd §i semnificatie d imn, dar pästrând
senindtatea i seriozitatea §tiintifick I. Adam In Constanta pito-
reascei".
De§i titlul se referd- -s'ar pärea-numai la portul Märii Negre,
opera imbräti§eazd Intreaga viatä §i naturä dobrogeand, lárginduli
cadrul, panä la a ne da chiar o viziune a Constantinopolului,
feerica cetate din basme.
Pe locul unde astäzi îi oglinde§te chipul In valuri ferme-
cdtoaea i gratioasa Constanta, se inälta odinioard colonia gre-
ceascä Tomis. Originea acesteia se pierde In vremurile legendare,
cdtre cari ne duce povestea eroului laso, care s'a dus cu Argonautii
lui pând In tara Colchilor la regele Aetes, pentru a-i cere lana de
.aur a berbecului sacrificat acolo de Phryxus, reu§ind s'o cucereascd
numai prin vrAjile §i intrigile femeie§ti ale Medeii.
lstorice§té, autorul ne oferä precise §i pretioase informatii :
fundarea coloniei Tomis de ail Milet, viata coloniei la marginea
Scytiei minor", stdpânirea succesivá a Scitilor, Getilor, Macedo-
nenilor i Romanilor, insistându-se In special asupra rostului pi
soartei oraplui sub Impâratii romani. In timpul evului mediu, atrage
luarea aminte despotul Dobrotici, dela care se trage numele Intregii
provincii, figura lui Mircea cel Bdtrdn, sub stdpanirea druia ajunge
§i tara, i ora§ul, In sfär§it Turcii devin cuceritorii, aducând sdrâcia,
mizeria i obscurantismul acolo unde se Inältase falnicd odinioard
Respublica Tomitanorum" §i transformand bogata i puternica
cetate In slabul §i säraçul sätulet Kiustenge. Timpurile noi aduc
renaW.rea Constantei prin activitatea vrednicilor descendenti ai vechi-
lor stäpânitori ai lumii.
Intránd Induritrul oraplui, a§a cum se prezintä astäzi, scri-
itorul ne Infäli§eazi principalele strade §i clddiri din Constanta,
oprindu-se asupra originalei siluete arhitecturale a Po§tei: nezugrä-
ve§te geamiile cu atmosfera lor de gray §i sumbru misticism, produs
al unui colectiv suflet bolnav de räul gloriei de odinioard a deed-
zutei rase turce§ti; ne plimba pe bulevardul Intesat de lumea venitä

www.dacoromanica.ro
 - 91 -
si se rdcoreascd de ar§ita de peste zi in brisa de amurg a märii ;
ne sugereazd discret farmecul adeváratei plimbäri pe bulevard,
dimineata, In lini§te i singurdtate ; atrage atentia noasträ asupra
Cazinului, evocându-ne imaginea máreatä i gratioasä a viitorului
Cazino ; ne conduce prin port, pe cheiuri i printre vapoare, ará-
tându-ne maiestatea operei sávar§ite de munca tenace a omului.
Dar ceeace constituie farmecul special al Constantei este -
marea I De aceea, marea ne va fi zugrävitá in variatele-i aspecte
si minunatele sale efecte : splendoarea märii väzute de pe mal,
cälätoria cu barca in largul märii pe vreme linititá i in timp de
furtunä, rdsdritul lunii, pe mare, aparitia soarelui dimineata din
valurile märii, o excursie cu vaporul in tot intinsul m5.rii, pand la
feericul pdsträtor al tainelor a cloud imperii, bogatul Bizant, astäzi
umbra lui insu§i de odinioard ; In sfär§it, izbucnesc puternice fur-
lunaticele bântuiri ale vânturilor pe mare In timpul iernii, anotimp
a§a de primejdios pentru navigatori. ,

Partea intâia, in care este vorba propriu-zis de Constanta

pitoreascd", se incheie cu o splendidd §i märeatá evocare a marelui
exilat dela Roma In lumea barbariei gete, rafinatul §i elegantul
poet Publius Ovidius Naso.
Ca o curiozitate istoricd, verigá ce leagä pámântul Dobrogei
de lumea apuseand, autorul pr6fileazá pe fondul amintirilor din
rdzboiul Crimeii silueta monumentului francez inältat de Franta, in
onoarea fiilor säi secerati de ciumä in acel räzboiu §i a§ezat de-
asupra gropnitei comune in care dorm amestecate i Infrätite ose-
mintele atâtor tineri eroi.
In a doua parte a cärtii, autorul ne va conduce prin Impre-
jurimile Constantei de-alungul Märii Negre. Ajungánd la Mamaia,
caracterizeazd in cuvinte inspirate insula lui Ovidiu, plaja, limba
de nisip zvArlitä de mare intre ladul cu apd dulce Siut-Ghiol
Marea cea sdratd, popasul la moara armeanului Agopcian, aspectul
intinsului märii §i a imprejurimilor dunei vdzute de pe dealul dela
moard i evocd incdodatá figura cople§itä de tristete i resemnare
a marelui Ovidiu. Aceastá frumoasd monografie se incheie cu le-
genda Mamaiei", extrasä dintr'un cântec vechiu turcesc, dupd care
mamaia ar fi fost o moldoveancä furatá de un pa§d turc impreund
cu mica §i drágäla§a ei fetiti, Constanta.
In câteva träsáturi se infAti§eazd drumul plantat la vii, cu popa-

www.dacoromanica.ro
 - 92 -
sul Inveselitor la beraria Gruber §i alergärile caracteristice cu caii
mid de Dobrogea dela Anadalchioi. Apoi suntem transportati pe
drumul praluit al Tekirghiolului spre locul cu acela§ nume, care
îi are §i el legenda lui povestea bätrânului turc Tekir, care s'a
tamäduit de picioare In nämolul rau-mirositor al lacului.
Dar ceeace ii Inspirá autorului simtirile de cea mai inaltä
tensiune este Tropaeum Trajani dela Adam-Clisi : dupä descrierea
Tropaeului, a tumulusului Invecinat, a municipiului din valea apro-
piata, se dovede§te interesant §i convingitor originea romand a mo-
numentului §i cetätii §i semnificatia lor superioard de mândrie §i
civilizatie romanä.
Descrierea frumusetilor §i comorilor Dobrogei se sfär§e§te cu
imaginea precis conturatä a carierelor dela Canara, unde se dislod
enorme blocuri de piaträ prin explozia dinamitei.
Incheierea dill cuprinde trecerea In revistd a poporatiilor
dobrogene : Românii autochtoni, Transilvänenii §i Mocanii, Cojanii
§i Muff, insistandu-se asupra rolului covar§itor atribuit Mocanilor,
elemente neao§ române§ti, foarte därze §i rezistente.

* *

Aspecte §i mai variate, un compleX de diverse note carac-

teristice ale vietii dobrogene, impresii nenumarate topite Meo .
singurä imagine unitara-Dobrogea noasträ, crearea ei artistica prin
me§te§ugita putere a literaturii-, ne Infäli§eaza ciclul de schite §i
nuvele cuprinse In volumul d-lui M. Sadoveanu Priveli§ti Dobro-
gene". Vom Incerca sä prindem intr'un tablou diferitele imagini §i
idei ale acestui volum, din ansamblul caruia putem träi intens §i
artistic : Dobrogea.
§i plina de
Mai Intâiu, o observatie : oricât de interesanta
adevär e Constanta pitoreascd", totu§i ea nu redd cleat fugar
§ifragmentat poezia Dobrogei. Cu multd putere de sugestiva §i
plasticä evocare se creiaza irizata atmosfera poeticd ce Imbracd
Dobrogea de odinioará §i de acum In schitele Priveligi Dobrogene"..
Cu aplecarile firii sale romantice cdtra tainä §i singurätate,
cdtre primitivism §i patriarhalism, cdtre lucru neexplorat §i surprin-
zator prin farmecul §i noutatea prin lirismul sdu caracterizat
de deosebita Intelegere §i trdire a naturii, Mihail Sadoveanu a lost
atras mai ales de Delta Dunärii-desigur cel mai poetic §i misterios

www.dacoromanica.ro
 - 93 -
colt din toatá Dobrogea ; pe aceasta o cântä i o poetizeazá. Tot
astfel, dintre toate popoarele Dobrogei I-au interesat i I-au pasio-
nat locuitorii semi-barbari ai báltilor : Lipovenii.
Dintru in&put, in schita Despre Dobrogea", scriitorul relevi
indurerat putinul interes real ce aceastä provincie trezeste in suf-
letul Románilor ; apoi, prin graiul plin de sevä i umor al lui
neica Ispas din Putna, de multä vreme pripäsit prin meleagurile
dobrogene, ne caracterizeazá diferitele popoare conlocuitoare : Ro-
manii vioi, Bulgarii cu firea vesnic inchisä i posomoritä, Grecii
buni de gurd, Turcii visátori, Tátarii lenesi i napdsätori Lipovenii
sálbäteciti i desbinati inteo sumä de secte, ba chiar Sasii catolnici"
§i Talienii murdari i spurcati, fiindcä mánancd broaste.
In urmätoarele sapte schite ni se Infatiseazä Lipovenii In dife-
ritele ipostase ale vietii i traiului lor zilnic : »In satul Saricidoi",
Pe Razelm", Lipovenii", Iar4 Lipovenii", Tot Lipovenii",
Hotelul din Deltd" i O cizerhana".
latá pe dealurile Sarichioiului, ivindu-se printre vii femeile
lipovence frante sub povara muncii, indobitocite de asprimea vietii
zilnice i doborate sub greul pumnului i asprul cálcâiului bärba-
tului. Domnul ajutor de primar Chiprian intrupeazä un tip de lipo-
vean siret i prefäcut, bezpopovt" i norar". Toatá grozava
semnificatie a norarului" o aflám In Pe Razelm" : pärinti cari-§i
silesc fiji, copii Inca, sä se insoare cu fete voinice in profitul tatälui.
Viata obicinuitá a acestor oameni se scurge intre pescuit i petre-
cere, adicá chef, aceavá i bätaie ; de aceste náravuri nu se pot
desbára nici caul e vorba sä aleagä un vlädicä, sau sá sdrbâto-
reasca un mare evenimént, cum e despotmolirea canalului Sf. Gheorghe.
Ceeace frapeazA la ei este misterul in care îi inváluie credintele
lor religioase i arta cu care stiu sá disimuleze orice intrebare li
s'ar pune asupra acestor chestiuni. Altminteri, sunt de un total
primitivism ; aceasta se strävede mai ales din felul cum privesc ei
dragostea : deplina stare de naturá a legáturilor dintre bárbat pi
-femeie, dezbräcate complet de orice väl de pudoare si de poezie,
pentru_a se da satisfactie unei necesitäti organice analoage cu setea
§i foamea. Acest primitivism se vede i in tratamentul brutal, pe
care il aplicá bärbatul femeii, precum i in felul lor de mancare.
In schita Un veteran" facem cunostintá cu un bátran albit
de griji i nevoi, care a avut de luptat din greu cu nepäsarea §i

www.dacoromanica.ro
 - 94 --
lacomia micilor slujba§i ai provinciei, MIA a-§i putea cdpdta pärnân-
tul pentru care luptase §i la care avea dreptul simbol al atâtor
nedreptäti ca se faptuiesc oriunde e vorba sd se a§eze o lume
noud.
In toate schitele de mai sus, viata omului e Incadratd în
frumusetea §i splendoarea naturii. Acestea Insä le simtim mai
ales In Pe Duntirea veclze" i Taine", pagini lirice de multi
delicatete §i deosebitä adâncime, pasteluri §i ode dedicate naturii.
Pe ditiaintea ochilor ni se perindeazd pustietateä, vitele, tarca-pasárea
de pradd a biltii-, rata-clo§cd, egretele, etc. lar la asfintitul soa-
relui, suntem párta§i la o luptá stra§nica : conflict aprig intre o
li§itä ce-§i apärä puii §i o cioarä ce-i atacd, pAnd ce li§ita reu§e§te
sá präbgeascd, sd cufunde In apd §i sd Inece pe du§manca ; In urmä,
lini§te deplinä, iar amurgul §i noaptea 1§i Intind aripile pline de
mister asupra intregolui cuprins al apelor gândurile se culundd In
infinitul orizontului, In infinitul neguros al trecutului §i In infinitul
impalpabil al viitorului.
La Popas", petrec oamenii cum pot ; mänâncd bor§ de pe§te
&it cu cvas, beau vodcd" §i spun pove§ti, precum povestea
mortului" care - reinviind" - sperie Inteatit pe salvatorul salt,
încât acesta II omoarä de-abinelea cu citeva
. -
lovituri de babaicä".
In câteva schite urmAtoare - cele mai reu§ite, fiindd sunt
cele mai pline de mi§care - ni se zugrivesc câteva caracteristice
tipuri ale bältilor. Diavolal báltii« Infativazd pe Sidor, sihastrul
de pe grind, un biet om sálbätecit ca toate dobitoacele naturii, din
care superstitia populard fäcuse un vräjitor. Pribegii" ne prezintä
personagiul bizar al unui Englez, exilat de blind voie pe aceste
meleaguri, care, In izolarea §i rudimentarismul sätt, 1§i pdstrase ma-
nierele aristocratice ; precuin §i pe domnul Franz, care - cu ca-
racterul säu bland, cultivat §i distins - ne cutremuri ca una dintre
marile enigme ale vietii. Nu lipse§te nici umorul : Un euceritor"
trece la nemurire pe tiganul Gavril Täräboi, care §tie - prin ma-
nierele lui mimetice §i mieroasele sale vorbe - sä captiveze sufle-
tele unui sat Intreg de Lipoveni, Impreund cu primarul lot* Necu-
lai lonescu.
Pe Iani Milano, bdtrdnul grec cu sufletul de fiard, care a
speculat odinioard fârá pic de mild populatia lipoveneascd de pe
Dunavet, It cunoa§tem din La sf. Glzeorglie". Povestea cea mai

www.dacoromanica.ro
 - 95 -
tristd i cea mai plind de Invdtdminte Insä este Gar la lui Ivan
Maiorul": un maior rus, scApand cu viatd din pArtä§ia la un com-
plot, se refugiazä In bältile Deltei, îi pierde urma dar i bunele
deprinderi dim lume, se asimileazd tuturor celorlalti pescari, jar,
când mai târziu se poate reintoarce la gloria i onoarea din tine-
rete, constata cd îi este imposibil sá revind, fiindcd noua-i viatd
i-a intrat In sAnge i . .. se resemneazd : pArdsind Odesa, se re-
Intoarce la tovarA§ii din Delta.
De altfeL Dobrogea, pArnânt de Incruci§area atâtor rase §i
popoare, cuprinde multe figuri dechute In ele Insele sau In ur-
ma§ii lor. Astfel, Märire i decdere" ne InfAti§eazA pe Désiré
Andriol, baroneasa de Weicum §i Mo§ Cherim, §i ne reaminte§te
galeria marilor banditi ca Osrnan i Ibraim, sau, cel din urind, ru-
spl Lecinschi.
Trecutul Dobrogei abundd în eroice figuri aventuriere : Um-
bre ale trecutului". Astfel este scurta, vijelioasa §i eroica aparitie
a printului Pereiaslavului, viteazul Sviatoslav, care a venit cu ce-
tele sale de Ruteni de pe malurile Volgei i Donului, ca sá moard
la Silistra sub cutitul lui Curia, capetenia barbarilor bulgari.
Si In istoria noastra descoperim o figurd istoricd, ce a avut
legAturi cu delta Dunärii : Petru Rare§ Voievod. Un cântec" ne
poveste§te cuprinsul unui cântec rutenesc, dupd care Piotr-Vaivoda"
ar fi trait i pescärit In bAltile Dobrogei, unde a iubit pe frumoasa
Cazacd Marica, furatd apoi de Tätari.
In star§it, dupd un expresiv §i pitoresc tablou al vechiului
§i românescului a§ezamânt al Niculifelului" Priveli§tile dobro-
gene" se Incheie cu Povestea baciului Tomegea" : Cum 1-a pe-
depsit bachil mocan Hie DrAgan pe banditul Ibraim, prinzAndu-1
§i omorându-1, fiindcd 11 prädase, 1i omordse un copil 0-1 InsAn-
gerase la frunte. E inteaceasta povestea dArzeniei i energiei ad-
mirabilei rase a Mocanilor, gratie cdrora elementul românesc a
putut pdtrunde, cuceri i nationaliza Intreaga Dobroge.

Puterea de impresionare a Dobrogei s'a extins asupra multor

.scriitori §i poeti români printr'un dar natural de o mare bogätie
de inspiratie i o rarä valoare poeticd : Marea! Este adevärat cä
imaginile marine sunt frecvente In literatura româneascd i Inainte

www.dacoromanica.ro
 - 96 -
ea tärile române§ti sá fi posedat un colt senin sau furtunos de
mare. Dar contributia §i poetizarea märii devine una dintre preocu-
pdrile constante §i obicinuitele motive de inspiratie ale literatilor
români mai ales dela anexiunea celor trei judete sudice ale Ba-
sarabiei §i apoi a Dobrogei. Dar chestiunea aceasta e prea im-
portantä ; ea meritd sd formeze obiectul unui studiu deosebit.

Spuneam fag Ind dela Inceputul acestei schite cd marea §i

adevárata contributie a unei provincii la literatura neamului Intreg
§i tdrii Intregi ,este artistul-creator, literatul valoros ndscut pe me-
leagurile acelei provincii.
Cánd e vorba de artistul-creator dobrogean, un nume, unul
singur, dar neperitor, plute§te pe buzele tuturora, un nume frea-
mátd inimile noastie : P. Cerna ! Inteadevdr, Panait Stanciof, po-
etul care §i-a luat drept pseudonim numele satului de pe malul
dundrean, care i-a vdzut na§terea §i i-a legdnat zilele copildriei,
este cea mai strälucitd contributie a Dobrogei la literatura romând,
Incoronarea literaturii dobrogene".
Panait Cerna este - prin excelentd - poet. Tot ceeace a
izvorát din pana lui s'a fäcut vers, s'a transformat in poezie, poartä
pecetea geniului poetic.
Poetul Cerna este un subiectiv. In toate operele sale trdie§te
intens sufletul säu : simtirea sa proprie §i personald, eul sdu carac-
teristic transformat In valori artistice. Subiectivismul sdu Insä are
marea putere a Obiectivárii ; pentru aceasta, poetul face obicinuit
apel la alegorie, care este tocmai imaginea ce obiectiveazd chiar
.

§i subiectivismul cel mai categoric. Inteadevär, In opera lui Cerna,

ii Cana pasiunea, ti sensibilizeazd cugetarea, ii vdde§te crezul §i-i
sustine idealul : creatiunea alegoricd a fantaziei sale poetiee.
Fiind un subiectiv, Cerna - ca §i marele säu Inainta§ Emi-
nescu - este poet Uric. Toate poeziile sale poartä pecetea liris-
mului.
Uneori, lirismul poetului se polarizeazä In jurul naturii §i,
creind frumusetile acesteia, creiazd In realitate simtirea ce poetul
nutre§te pentru naturd : Natura ti inspird din dud Inläuntrul su-
fletului, ea trdie§te Insä In opera sa poeticd dinduntru In afara su-
fletului, dând astfel poeziei caracter exultant. Dar cantarea naturii

www.dacoromanica.ro
 - 97 -
cere poetului talent descriptiv §i temperament obiectiv. De aceea,
de pildá marele intelegAtor §i animator al naturii, adoratorul te-
jului sfânt" §i dulcei lumini a lunii", Mihail Eminescu, n'a putut
creia nici un pastel. Din acela§ motiv, Cerna a scris putine pas-
teluri §i nu dintre cele mai desävdr§ite poezii ale sale : Primeivara",
Wirful cu dor", Dap)" furtunti"._
De obiceiu, poezia lui Cerna se Intemeiazd pe sentimentul de
simpatie, pe iubirea caldá i generoasá ce poetul nutre§te fald de
lumea intreagd, pe desävAr§itd admiratie pentru Divinitate §i fdp-
turile Divinitátii.
Când simpatia, iubirea §i admiratia se manifestd pdn entu-
ziasm §i exultantd, poezia lui Cerna capda caracter de odd. Ast-
fel este capodopera Isus", Spre Bucovina", Zece Maiu"' §i Lui
Leo Tolstoi".
Dacd sentimentul nu se adânce§te in insezisabilul domenitt
mistic al sufletului omenesc, ci rätnâne la simple dispozitii, inflo-
rituri de dragoste §i de voie bund sau voie rea, sentimente drá-
gdla§e, interesante, antrenante, dar nu adânci, lira poetului intoneazd
un cântec, precum : Cântec" (cantecul pasdrii), April", Cântec
de noapte", Amor", Nocturnti", Cântec de Martie", Cântec"
(= Cantecul ghiocelului).
De cele mai adeseori, iubirea §i admiratia poetului au lost
deceptionate, ele se manifestä inlicrámat §i se reliefeaill in regretele
elegiei, precum sunt
: Pleinsul lui Adam", Dura lex", Logodne,
Torquato ditre Leonora", Prometeu", Ruga piimântului".
, Alteori insä, poezia admirativd se amplified §i se potenteazd
cu o bogatá contributie a reflexiunii ; cugetarea i§i face loc aláturi
de simtire §i o fecundeazd, admiratia se preschimbd In contempla-
tie §i poezia devine meditatie, cum sunt : Noapte", oapte",
Inseninare", Printre lacrami", Chiemare", Pârdul 1 Hoarea",
Dor", §i, mai presus de toate Ctre Pace".
Clasificarea de mai sus a poeziilor lui Cerna, Intemeiatá pe
genul literar cdruia fiecare operd fi apartine, este de sigur intere-
sand. Dar, pentru opera lui Cerna, e mult mai interesantá o altä
clasificare, intemeiatä pe motivele de inspiratie ale creatiilor poetice
§i pe ideologia poetului.
Din acest punct de vedere, impärtim poezia lui Cerna in
patru specii :
Analele Dobrogel. 7

www.dacoromanica.ro
 - 98 -
1. Poezia erotica, inspirându-se dela iubirea pentru femeie,
In legAturd cu care poetul f§i fdure§te o conceptie noud §i originald.
Principalele opere ale acesteia sunt : Printre lacrami", 4oapte",
Noapte", I nseninare", Dor", Torquato catre Leonora", Ptl-
raul i Floarea" i Clziemare".
2. Poezia mistic-religioas, ce exploreazA adâncul tainic de
nepdtruns al sufletului omenesc §i ve§nic insolubila problemA a
relatiilor diutre Om §i Divinitate, dintre Creator §i creatiunea sa.
Poeziile de aceastd naturd sunt : Isus" Plansul lui Adam", Pro-
meteu" i Ruga Pmantului".
3. Poezia social-nationalii, care cântd idealurile §i revendi-
cArile ornului ca fiintA sociabild - element component al unei natiuni
sau al dnei clase sociale - §i plange durerile, suferintele §i ne-
dreptkile suferite de cei slabi, dela cei puternici, de natiunea sa
pa§nicd §i blândd dela natiunile intolerante, hrAparete §i asupritoare.
Astfel sunt : Catre pace", Zile de durere", Poporul" i Dup
un veac".
4. Poezia pur-filozofic, a card conceptie despre om, viatd
§i dumnezeire fi dA caracterul filosofic. Aceasta e reprezintatd prin
operele : Ideal", Trei sburatoare", Dura lex", Sarcofagul",
Catre Ines", Prometeu", Lui Leo Tolstoi", Floare i Genune".
Aceastä clasificare a operelor lui Cerna, pe temeiul conceptiei
ideologice, este mult mai adecvatd §i mai proprie poeziei acestui
creator, pentrucA principala originalitate a lui stä în ideologia sa.
Inteadevdr, Cerna nu este numai un poet, ci fn acela§ timp
un filosof, sau - cel putin - un cugetAtor. Dupd Grigore Ale-
xandrescu, care a avut predispozitii filozofice ; dupA Mihail Emi-
nescu care a creiat §i concretizat o filosofie originald ; Panait Cerna
este al treilea mare poet al nostru, care are o atitudine §i o con-

-
ceptie filosoficA proprie §i originald. Poezia lui, In intregime, este
inteun sens larg - filosoficA, adicd Imbibatd 'de cugetare §i
reflexiune ; de aceea, am denumit poezia cu caracter filosofic :
pur-filosofica.
S'a sustinut cd Cerna a fost un continuator al lui Eminescu
§i s'a desvoltat sub influenta sa. De aceastd pArere este §i d-1 Gh.
IbrAileanu dela 14. AdevArul este cA toti poetii noi §i Intreaga
poezie post-eminesciand s'a desvoltat sub influenta lui Eminescu.
Dar Cerna nu e un continuator al ideologiei §i atmosferei poetice

www.dacoromanica.ro
 - 99 -
4eminesciene, dimpotrivd : Cerna are o conceptie ideologicd dia-
metral opusd aceleia a lui Eminescu.
Eminescu era un pesimist, Cerna este pleizmuitorúl poetic al
optimismului. Eminescu conchide la nimicnicia vietii, la nefericirea
organicd i necesard a omului, la retragerea din lumea efemerd, a
omului de geniu, In propria sa sferd §i carapace : Un vis al mortii
.eterne e viata lumii Intregi". Cerna dimpotrivA, vede viata frumoasd ;
crede cd viata e un imperiu al binzlui, cá viata meritd i trebuie
sd fie trditä - intens §i activ - ; sustine cd geniul are datoria a
...a se jertfi multimilor suferinde i obidite, cd fiecare om trebuie sd
fie un luptAtor idealist §i un vrednic slujitor al idealului sdu ; afirmd
cd numai cei slabi i mi§ei se tern de viatd - de§i o adord si
doresc s'o poatd. trdi - §i deaceea trebuiesc sacrificati WA mild
marelui principiu al perfectibilitAtii omenirii (Dura lex").
Cerna este cánteireful iubirii, ca i Eminescu - Inteo mare
mAsurd. Cerna dud iubirea sub toate formele sale : iubire de na-
-turd, iubire de femeie, iubire de mama, iubire de semeni, iubire de
pâmântul patriei, iubire de neam, iubire de orn, iubire de viatd,
iubire de Dumnezeu. Dar, pe când poezia lui Eminescu, chiar când
Incepe cu Uil zâmbet, se stAr§e§te cu un suspin §i o negatiune ;
Mai toate operele lui Cerna, chiar dad incep cu un suspin, se
termind cu inflorituri de zâmbet §i sincere accente de fericire ; in-
demn la viatd i iubire, pentru desdvAr§irea prin iubire a acestei
/AO, pentru Invingerea i nimicirea durerii prin iubire :
»In iubire fard margini este marginea durerii"
(Lui Leo Tolstoi").
Originalitatea poetului Cerna se complecteazd ça alte trei a-
tribute, care-i intregese §i-i fortified cugetarea :
1. Un desávAr§it i neIntrecut altruism, care se tidied pând
la nebdnuite culmi ce ating chiar sublimul. Acest altruism se ma-
nifestd in opera sa fdrd nici o zdgdzuire ; atât In ce prive§te viata
sa intimA i personald, de pildä poezia Logodnii", cât §i In viata
sociald §i general umand, cum se vede In capodopera Calre Pace",
mai ales partea III a, care nuli afld pereche In literatura româ-
neascd decât doar Anul 1840" de Gr. Alexandrescu:
2. 0 caldd, antrenantä §i cuceritoare pasiune, care domind
atmosfera fiecdreia dintre operele sale. Aceasta se vdde§te prin to-

www.dacoromanica.ro
 - 100 -
nul vibrant, prin muzicalitatea surdd dar captivantd i mai ales prim
retorismul a§a de caracteristic subiectivitAtii poetului. Retorismul,
insd e o armd cu cloud täiu§uri, fiindck dad poate da operei foarte
multd viatd §i cáldurä, 1i poate räpi impresia de sinceritate. Poe-
zia lui Cerna insd face impresia desdvdr§itei sinceriteiti, fiindcd re-
torismul nu e un atribut al conceptiei, ci o simplä - §i de altfel
ponderatd - manierd de exterioilzare a conceptiei. Exemplu ad-
mirabil este poema Clziemare", una dintre cele mai reu§ite creatii
ale lui Cerna.
3. Ceeace caracterizeazá poezia Insd este imaginatia creatoare,
puterea de plasticizare a poetului. Cu marea sa putere ideologic&
cu pasiunea i retorismul sdu, e u§or de 1nteles cd ceeace va ca-
racteriza stilul poetului Cerna, adicd creatia plasticittii, este verbul
di notiunea. De aceea, staid poeziilor lui Cerna este prin excelentá
verbal §i notional, lipsit de scânteietoarele imagini ce impodobesc
la fiecare pas poezia lui Eminescu.
Totu§i fantazia creatoare a lui Cerna fdure§te minunate §i
originale forme imaginative generale ce Imbrad îti Intregime ope-
rele sale ; cea mai obicinuitä dintre aceste forme este alegoria. Din
aceastd cauzd, multe din capodoperele sale capátá valoare de sim-
bol : Isus" e simbolul supremei jertfe 'a geniului pentru fericirea.
ornului ; Pârilul i Floarea", simbolul supremului sacrificiu al
bárbatului pentru fericirea femeii iubite ; Promeieu", simbolul re-
voltei nebiruite impotriva prejudecdtilor §i a autoritätii constituite ;
Floare i Genune", simbolul supremei fericiri ce gustd omul bun
care §tie sä-§i pretuiascd viata i sá i-o trdiascd frumos §i rodnic-
chiar In cele mai vitrege imprejuräri ; Dura lex", simbolul supre-
mei aspiratii a omului dupd fericire §i dupd perfectiune, Chie-
mare", simbolul totalei contopiri, aevea i In amintire, cu forta
iubirii i fiinta
lar, dad nu gdsim nici o poezie tesutá din mdestre flori sti-
listice ale fantaziei creatoare, Cerna däruie§te in schimb literaturit
române imagini färä pereche. Astfel : splendida imagine a stâncil
dupä ploaie cu care se 1ncheie 4oapte" ; sublima imagine a tran-
zitiei dela noapte la sfântul mâine" din Noapte" ; gratioasa §i
tragica imagine a florii fecundate, ce sfâr§e§te Plemsul lui Adam" ;
pregnanta i lapidara evocare a figurii divine a lui Isus : cel de
odinioard, cel de astäzi, cel din viitor ; imaginea florilor udate de-

www.dacoromanica.ro
 - 101 -
Iona noptii, in bätaia razelor soarelui de dimineatä, care constituie
-finalul din Printre Lacreimi" ; imaginile cerului, a stelei §i-a pa-
raului - bogat in ape la inceput, apoi cu albia secatä - din
Pardul i Floarea" ; imaginea miresii din primul vers al poeziei
Logodna"; imaginea räzbunärii nationale §i imaginea revoltei so-
dale din Catre Pace" ; imaginea fericirii dela Ferrara din »7 or-
quato dare Leonora" ; imaginile táranului roman supus obidei §i
asupririi, §i revolta lui mai apoi din Poporul" ; imaginea dorului
dupä odihnd §i a Imbrati§ärii soarelui din ,.,Ruga peimântului" ;
imaginea florii atarnate pe marginea präpastiei din Hoare qi Ge-
nune" ; insfar§it, pretioasa imagine a cerului - chip purtätor de
Ambet §i de vise"- §i admirabila gradatie a celor trei chemäri din
»Clziemare".
Astfel, poet §i filosof, artist §i cugetátor, P. Cerna, fiul Do-
brogei, este una dintre cele mai interesante, mai originale §i mai
-talentate figuri din literatura romaneasa

latá minunatele daruri, pe care Dobrogea, depârtata §i necu-

noscuta Dobroge, le-a fäcut literaturii romane§ti : franturi de cantec
In graiul poporului ; pagini inspiate de viata dobrogeanä - unele
mai modeste, altele mai avantate : unele mai didactice, altele ins-
pirate dintr'un nelarmurit avant poetic-; in slar§it, vlästare dobro-
gene, suflete rupte dia sufletul Dobrogei pentru a Intregi §i a defini
imaginea artistica a intregului nostru suflet national.
In fruntea contributiei Dobrogei la literatura romaneascA, In
Iruntea literaturii dobrogene" deci, sträluce§te eroica figurä, au-
reolatá de nimbul poeziei §i al cugetärii, a marelui Cerna, care
a fost cel mai, de seamä cugetätor in poezia romaneasc5 de dupá
Eminescu §i unul dintre cei mai mari poeti romani.
Valeriu I. Grecu

www.dacoromanica.ro
 000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000'
0
O .0.000.......000...000000000000.....00000000000nnn.0.00000000000. n0000000000000 0. 0,
nno o
" 00nnonnonnn00-
-n
S000000000000000

0
n

000000000000000 0000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000000000000000000000 000,.

SFANTA ANA
Minune negr1 este
De veacuri lacul srinlei Ana,
Precum a rosi tnir'o povesle
0 zänä mtinclrä Cosänzeana.

. Pe o carareneskritä
Ce erpue5le prin 1,6det,
gpre creasia'n nouri aclumbrilä
Te sui, le sui, Inca, incet.

Acolo, sus, ztire*li cle-oclak

Un crater cle vulcan tn munte,
Ca o coroanä neslima'ä,
Pocloabiä pe-o regeascä rrunle.

lar cancl privirile-li pgruncl

Spre-alkasirul cu rerlexe dare,
Mäeslrul lac t[i pare'n runcl
Un pumn cle apä nb.o cälclare.

De prin Lairtini poveslea spune

C6'n locu-acesla pun cJe slavä
grau cuiremure nekune
gi vajnic clocolil cJe lavä.

Dar tnir'o zi veni o zänt5,

. In sirae alke'nvemânialä,
$i, tnlinztincl alene-o Wing!,
Ea pololi urgia [oak

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
Pácu din sgura unui iacl
Un coll asemeni unui paiu
puse cocipiinkr* de hpad
S-i rie vecinic verde-alaiu

De dragul codpitor plelo*i

alacu-I lin Incercuil,
Ea a uilal de reli rrumoi
$i 4i r8cu aci un sail.

Nmase ca si:i rac8 slrajà,

S'asculle'n lain6" spre Tuvad,
Cum 'intp'o negpálliS vrajt;
Isvoarele tn 011 LI cad.

De calci a záni'mpiip'álie,

Te simli cu surlelul smepil,

Te'nchini, pgruns de mpelie,
La iconila dela schil.
I. Dumitrescu-Frasin

::::ZigZ:::

www.dacoromanica.ro
 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
O 0
O ....... 000.00000000000...0.000000......000000....0.000000......000000.000,00000.0.0 0
o 0
o
0 0°00000000.00.0000.00.000000000000.00.00,20000.00.0000000.000.00000000.00.00oppoo0.0 0
0
091,00000000000000000000000000000o0o000000000000o00000000000000000000000000000000000000000000

FLORIAN
E o zi luminoasä de lulie. Neteda panz5 a boltei cere§ti e
tulbure la margini, dar de un albastru puternic spre cre§tetul VA-
riei. Ar§ita, care se revarsd de sus, adaugd o broboand de su-
doare la fiecare pag §i la fie ce cdAturA, un noura§ de praf fin
se'nvolburd în atmosferä. S'au departat cele din urrnd case ale
oraplui §i sgomotul lui se tope§te aici in cantecul tanär al märii.
Movilele de nisip, acoperite de plante cu tulpini bätoase
§i frunze späldcite, sendeasä unele intr'altele, ascutite ori turtite,
§i Intrerupte numai de clädiri, pe care mana omului le-a semd-
nat ici §i colo. Toamna e aproape §i totul este pustiu. Florile
din parc s'au ofilit §i de mult îi pleacä varfurile lor ginga§e
catre pdmant; numai coriacii sunt Incd semeti §i luptd puternic
cu vantul. Fatada albä a clädirii bdilor e strälucitoare In bätaia
soarelui, iar cele doud aripi ale cabinelor se arcuesc u§or cdtre
mare §i contrasteazd cu vopseaua lor cenu§ie §i peste tot co§-
covitä. Si cu cat te'nfunzi In depärtare, cu atat totul se pierde
In clifuziunea razelor solare, Inca puternice ; toate sunt vagi.
Departe, in fund, surad cdsutele albe cu pälärii aurii de
stuf ale satului Mamaia. Drumul cote§te la stanga §i, mergand
pe marginea bältii, prive§ti perdele de stuf, tufe de iarbd, copii
cari pescuesc cu undita, gospocliné care au venit din depärtare
ca sä-§i nälbeascd panzele §i, iatd-te ajuns
Deschid portita de zábrele de scanduri, umbritä de un sal-
cam plangdtor, sui prispa de lut räcoritor sub privirile priete-
ne§ti ale untti duläu care nu se Indurd sä-§i lase locul. Gros §i
'Malt cat un stejar din codriI cei bâtrani din tara Motilor, cu fata
ro§ie svacnind de sänätate, cu ochii scanteietori, cu priviri In-
tepâtoare, iatä-1 pe Florian.
Atelierul nu-1 mai recunosc. Stau la mijloc, privesc jur îm
prejur §i totu§i

www.dacoromanica.ro
 - 105 -
- Vezi ? Acum am si distantd si lumina".
i, and la o parte covoare vechi oltenesti, Imi arata urma
peretelui daramat. Sunt multe lucräri noua. Stau pe aceias ca-
napea, in acelas colt si prind Intro privire tot cuprinsul atelie-

Ptctorul Florian

rului. In fiecare trasaturd vad un vis din frecutul artistului, In

fiecare tablou o nazuinta pentru care multi ani amarnic a mai
sangerat. Cu zeci de ani In urmä, plin de tinerete si de putere,
a scoborat In capitala tarii libere. Si ca toti artistii neamului ro-
manesc, a trait viata cea mai misera cu putinta. Multi dintre
tovarasii lui de pe acele vremuri n'au putut rezista acestor greu-

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
tali §i au plecat de mult de pe aceasta lume. Dar tankul mot
nu era dintre aceia cari pot fi cu atâta u§urinta Inlaturati. El
voia sA InvirigA, §i a invins. Cutreera Imprejurimile Bucure§tilor,
picta mereu care cu boi, naturi moarte, tipurI de mahala §i alte
Asemenea, dar din când In când mai da Cate o ran' §i pe la
Constanta, unde zile §i nopti nu se mai despArtea de marea pe
care Incerca s'o princld in formele ei cele mai caracteristice.
La Bucure§ti cerca eidarnic sä vândA marine.
- Ce umbli dumneata dupA fleacuri ? I ii spunea ovreiul
ce inräma tablourile, singurul amator de artd de pe acele vre-
muri. Astea nu-s lucruri serioase. Tine traditia. FA interioare,
nuduri indecente chiar, fA ori ce, dar marea cum ai s'o pictezi
d-ta ?"
Si iard§ cutreerd acelea§i pArAgini pentru a descoperi noi
colturi demne de.pictat ; dar de data aceasta, când le, vindea,
strecura printre ele §i câteva marine, chiar dacA nu i se plAtiau.
Si, spre surprinderea nedustorilor, acestea se vindeau inaintea tu-
turor celorlaIte.
- Stii, domnule Florian, Intr'o tará unde publicul nu are
nici un gust pentru artA, se vând pang §i marinele d-tale".
- Vrei sA-ti mai dau §i altele ? Cu cinci lei bucata" §i
fata artistului se'nsenina.
- Cinci bucAti pe care ti le primesc in comision".
Lucrând astfel cu IncäpAtânare de mot, strecurând o ma-
rina printre 20 naturi moarte, dupA ani de zile de munck a pu-
tut sA se impue. In 1914 Florian cAuta un locu§or undeva, pe
malul mArii. Se gândi la râpoasa ,peninsuld a Tuzlei. Pornind
pe o iarna groaznicA Inteacolo, ca sA van i sd cumpere o
cask autoritAtile acelui sat au vazut In el un spion Si tot
planul s'a sfärâmat. Un timp a lucrat la Sulina, apoi la Con-
stanta. Pe urmA a dat peste sAtuletul Mamaia §i de atunci nimic
nu I-a mai clintit din loc. Casuta albA de chiripici surâde spre
nesfAr§itele- ape ale mArii albastre.
A fost odatA §i o corAbioard. Era mica' de tot §i indestul
de veche, dar cu ajutorul ei putea sä fure §i largurile mArilor.
In timpul rAzboiului ins& i-a fost rechizitionatd, iar bunul §i
platnicul stat n'a gAsit de cuviintd sä i-o mai restitue. Acum se
gande§te la alta. De ani de zile Imi vorbe§te despre acest vis.

www.dacoromanica.ro
 -- 107 -
Stim cum trebue sä fie, ce anume modificdri i se va face, câte
cabine §i cap oameni vor sta pe ea.
- La nevoie mai fac §i o IncärcAturà pentru Constanti-
nopol, merg mai încet pentru ca sä pot fura §i câte ceva din
comorile largurilor, iar când ajung acolo, descarc, iau bani, apoi
deschid expozitia de marine pe vas".
E de mirat tonul lui increzAtor. Ochii Ind tintuiesc §i mä
fac sd cred cä a§a va fi, iar degetele lui smulg unei ghitare un
cântec pe care nu-I mai auzisem. E un amestec de note cu in-
volburári §i furtuni de tonuri.
- Ti se pare ciudat cântecul E al meu ! Un tablou
mi I-a inspirat, sau poate cântecul mi-a inspirat tabloul ... Nu
mai §tiu.. Chestia e veche. i räscolind printeun teanc de hârtii,
scoase la ivealä o aquarelä mica de tot. Pe un tärm stâncos st&
un nud cu picioarele infä§urate intr'un §al presdrat cu stele. Pri-
ve§te spre marea deasupra cAreia stäpâne§te furtuna §i cu min-
tea Incordatä cearca sä prindä pe coardele unei harpe muzica
inspäimantätoare care formeazá preludiul oricarei furtuni. 1nteleg
§i tabloul §i cântecul ; este balada märei.
Privesc §i ascult. Ochiul §i urechea se Inteleg §i se com-
pleteazd.
- Mult a§ dori sä duc In sufletul meu aceastä melodie..-
Dar nu-s muzicant, §i ..."
Pictornl surdde.
- Lucrul e u§or I Inchizi peticul acela de hârtie în bu-
zunar §i melodia nu-ti va mai dispare din suflet" !
Si a avut dreptate. Am plecat ducând cu mine mica biju-
terie. Si tot drumul marea mi-a cântat.
Când dau in plaje, noaptea e'n putere.
Peste tot pustiu. Apa sclipe§te ca un diamant cu mii de
mii de fete §i culori ; valurile ei mici, dinteo veche deprindere
se repad pe marginea asfaltatd a .pläjii, dar nu reu§esc decât
sä-mi ude tälpile ghetelor. Stelele au spuzit cerul. Vântul bate
domol dinspre larg. Luna este Inca sub orizontul apei, dar §i-a
intins la marginea zärei M§ioare de argint care ti prevestesc a-
propierea. Dinspre larg, un vapor cu toate luminile aprinse car-
me§te spre port. La curba .pe care o face, talia lui sprintend

www.dacoromanica.ro
 - 108 -
s'apleaca. Scena 1mi e cunoscuta ... E un tablou peste care am
trecut u§or, pentruca 1mi pärea nenatural. Dar acum ... 1mi
pare -att ca nu 1-am privit mai bine.
Stau locului §i privesc 'Ana ce vaporul Infra In tarm. Ceva
ma atrage înapoi, dar 1mi reiau. drumul, pentruca un gand ma
mangaie. Maine ma voiu 1ntoarce sa vä'd mai bine vaporul, a-
ceasta Fantoma a Marei Negre".
Mihail Procopie
Prof. *c. Normalä Constanta

:::Zgi'g:::

www.dacoromanica.ro
 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.00

0000000@o. .0.0000000. ..000000a00....0000®00 ..... 000.0000(1A..

IL °°° °."0.0.00.° 0°C00.000°°°°®.......°°***0.0.00.0° 0.0.000.0.0 g
Lin-0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000-nd

VALUL
- KATEDELARO -

Asculk cum vine din clocolut mârii

Lin vueit sâtkakc de veiling
$i LA mai aproape e s[ânca pierz6rii
$1 suntem cleparte de maturi.

Siroco alearg6 de-o noaple napraznic

$i n skuciumut apetor reci,
In clipele moriii e singurut paznic
Ce cérkä prokoclut cle veci.

Prives[e n adâncuri cum aripi cJe smoates

Pornesc inspre nol s ne soark6,

Corakia gerne si ploaia nâvati5

0 Liciue n ruka oarkti.

0 cl.ipâ! si cerul mocniL va clispare

In vueLuT surd al. rurtunii,

Va plânge elernut în psalmi de ngropare

Ca jatea în sufle[ul Pkunii.

www.dacoromanica.ro
 - 110 -

$i valul ce vine acum spumegâncl

De groaz6 si ckin purklor,

De asupr6-ne mAine va lrece ainkncl
Mai limpecle n sonor.

$i noi în aclâncuri alaslre, pe pleoape

Purla-vom s6rulul clorin[ii,
Ce-a vrul sä' nRoreasc6 visarea pe ape
$i [inislea n skuciumul mink.

Privesle cum valid1 surâcle pi piere

$i allulîn locu-i se srarm6,

De par c6 aceiasi kioas6 clurere

Slräkale prin jalnica [arm8.

Veni-vor siraguri si málne ca azi,

Cumplile povesli clesirtmcl,
Ca cloliul Lceri, prin rarlL cle Lazi,
Ce cacie ciLn slävi lremur6nci.

Aci6ncul ne ckiam6, - LL gala, ilk:),

[-aproape solemna pornire
Spre [am lcerU, ce-akl am cloril-o

Pe-o mare cle vis 5i iuLire.

1923 uici-Argq Al. Soare
00000 00000
,00000 00000

www.dacoromanica.ro
1, maDENcrea o SIESV16.3,36

MIEZ DE NOAPTE
Miez de noapte, lunä plinä,
Pe gradina 'n somn cäzutä
Vräji de basm i4or coboarä
bintr 'o lume neväzutä.
Vântu-i calm i pe sub 1,4ini,
Unde taine se 'nfiripS,
Strat de-argint par crinii-roua
P iaträ scumpä In Hsi*
lar garoafele în lungul
Cäräruiel ce se frânge,
Par ca i o vinovatä
WM' roOe de sänge.

V. Läiniceanu

www.dacoromanica.ro
EC000000o0oo00000 000000000o00000000000000^, 000 CI 000000000000000 00000000000000 000000000000000,4:
.....00000000 ..000000a...,,00n000(40. 30000 o00aii0 ....00000GA...0000000a0. 42.
O
O.C00000.°°°°1S00000..° ".Co0000e° 0°C000000.° °°C0000000.0oe.0.0"o° °°:).0. **** o°
itfo°00000000000000 0000000000000000000000000000 00 o 00000000000000 00000000000000 000o0000000000.:6

IZVORUL
Din varr de munli necercela[i de nime,
Pe-a skncilor tmpolrivire dura,
lzvoru - ameslec de avanl si ups -
%emel se pravalesle n aclancime.

$i Vn larga ncremenire din natura,

Sul vraja slelelop din Innallime,
A apelor demonicii - agerime
Isi Lida lruda ei rara masura.

Dar colo, jos, cancl miile -de valuri

In lenese undire si le-aduna
$i 'ncheaga umkra celor clowa mmluni

Pa[acilor pe sesurile 'ntinse,

El merge'n zri murmuralor sa spuna
Ca piedici nu s sal nu ramana invinse.

V. Liiniceanu

www.dacoromanica.ro
 new, nor, %CM f,) ttco&

TRANDAFIRII
Din ate rlori rasa '. l'n primävarä
Cu kaina tor ademenind zeririi,
Nici una nu-i a§a ca trandaririi
$8 inbine'n ea tot rarmecut de searb%

Oki In aviintul creator al ririi

LOP II s'a dal cu )mipet§ugare rar
Cea mai senin8, mai de pret povarti:
gimLot si5 Rein veci de veci iukrii.

De-aceia ctIncl pe rlori - r.nrourak

S a§terne tin kcerea ideaki
$i tntôlnek kptura adorati5,

Parrumul tor, necunoscand srialii

lk race Ondul bun ca niciodak
$i surletut 14or ca o petak.
V. Läiniceanu

0000 00000
0000 00000

Analeke Dobrogei. 8

www.dacoromanica.ro
0000000000004000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000,
a
..0000.000.000 oo0O0000000.0 0.00,2000000. .00000000000.0 .00pooatm000 Or
a
1 g.o ....... goo*. :g :* '.., ..,:*g.
-ao0oop000ao. e° -ooti000000ao- '''
_,..:g gr. ,.:* a
o "oat:1..000w- -.0a00000Oa.- . o
o 01
0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000001000000000.

ROMA
Roma, Roma, faima ta Si la porti s'au aratat
Umple lumea toatä Hoardele pustiii
Si märirea îti va sta De ti s'au Tnspäimântat
Peste vremi säpatä. In leagän copiii.

Cäci în ceasuri 4e dureri Dar ca din pämänt räsar

Tu nu ti-ai plans fiii Toti legionarii,
Si-ai cântat celor ce pier Luptele sä-ti poarte lap
Cantul bätäliii. Peste vechi fruntarli.

latä mândrul Hanibal Si, cântând spre est el vest

Ca un fulger vine, Merg cuceritorii :
Trece'n mareu-i triumfal Dufce et decorum est
Crestele alpine, Pro patria mori I".
I. Dumitrescu-Frasin

www.dacoromanica.ro
 ject L.262E4 0 attei MOW CDO

NOI DOCUMENTE PRIVITOARE LA FAMILIA

HAJDAU
Rand acuma mai multi scriitori i istorici români
s'au ocupat de familia Hajdau. Fiecare din ei a studiat
trecutul acestei familii din alt punct de vedere. In cartea:
Ideile i faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu de luliu
Dragomirescu se insista mai mult asupra activitatii §tiin-
tifice a lui Bogdan Hajdau. Nu se amintesc decât putine
lucruri despre trecutul indepartat al familiei. D. Zamfir
Arbure, In cartea sa despre Basarabia, ne da o spita a
neamului Hajclau. Informatii mai complete, mai precise,
ne da genealogistul nostru, d. Sever Zotta, In studiul
sau Intitulat : Spifa- neamului Hajdilu (Arhiva genealo-
gica H 1913, p. 139-176). In bartea d-lui Calinic Istrati:
Prin satul Hajddilor (Cernauti, Glasul Bucovinei 1925)
nu se dau relatii deck asupra satului Cristine§ti din
judetul Hotinului.
Cu ajutorul acestor informatii se poate constitui
trecutul familiei Hajdau. Totu§i câteva chestiuni au
ramas nerezolvite. S'a neglijat, intre altele, faptul ca
familia Hajdau stapânise pe vremuri cloud mo§ii In Bu-
covina : Bärlinfe sau Steirce §i lordiinesti. Despre aceste
mo§ii §i legatura lor cu familia Hajdau se afla unele
informatii la A. Pumnul : Scurta privire asupra fondului
religionar, la capitolul Iordane§ti, §i la d. N. Iorga :
Studii i documente V p. 413 §i urm..Ele sunt amintite
§i In diata lui George Lupa§cu Hajdau dela anul 1732
(Arhiva istorica tom. I partea I p 53-55). Dar rand
acuma nu s'a insistat Indestul asupra legaturilor familiei
Hajdau cu aceste sate. Parte copiind, parte retraducând
In române§te documentele acestor doua mo§ii aflatoare

www.dacoromanica.ro
 - 116 -
In Arhivele Statului" dela Cernauti, publicAnd totodatá
§i un manunchiu de documente §i regeste referitoare la
familia 1-faiddu, primite pe cale particulara, credem a
face un lucru folositor. Genealogi§tii no§tri vor gäsi in
ele §tiri noi care completeazá cele §tiute páná acuma
§i vor fi In stare A observe filiatiunea în linia femenind
a familiei 1-raidau.

Läsam sä urmeze documentele :

1
1665/7173 Mai 27.

Copiii lui Efrim Hájcläu Tmpärteso mosiile p5rintelui lor (regest)

Scrisoari de inpartald Intre ficiorii lui Hajdau anumi :

Gheorghe biv vel capitan i Stefan i Gafita i Miron i Axana,
aratand ca. in parte lui Glzeorglze s'au vinit satul Pa§cauti §i
giumätate de seli§ti din Tulbureni, pentru caci iaste hotar putin
la PA§cauti §i giumatate de sat di Nihoreni la Nistru.
Si in parte lui Stefan s'au vinii satul Dolineni §1 parte
din Cruhleu ci sä va alegi.
Si in parte Marti s'au vinit satul Bärlintii la Suceava §i
giumatate di sat di Nihoreni bez giumatate a lui- Gheorghe.
Si in parte Gafitii s'au vinit a triia parte din Sandreui §i
giumätate de säli§ti Dumeni iar acolo §i cat sä va alegi in sat
in Costiceni.
$i in parte lui Miron s'au vinit satul Cinicauti §i parte
din Nesva cat sa va alegi.
Si in parte Acsanii s'au venit giumätate de sat de Bilhauti
§i giumatate de sat de Tulbureni fara a lui Gheorghi §i parte
din Hru§avet §i din Tuliteni cat sa va alegi la Nistru, parte
din Medveja §i pe aiure ci vor afla sa inparta frate§ti.

www.dacoromanica.ro
 1

- 117 -

Il
1665 Iunie 29.
Copiii lui Efrim Häjdäu Impärtesc moOle pärintelui lor

Sutet dupa impärtala ficiorilor lui Efrim fläiddu, ve le

1665/7173 Iunie 29.
Adecd noi boerii cei mari Neculai Buhu§ marine logofdt si
Toma Cantacuzino marile vornic de Tara de gios, Solomon
vornic mari de Tara de sus, Neculai Racovitä hatman, Stamate
marele postelnic, Toderascul marile spatar, Grigori marile pa-
harnic, Duca marile visternic, facem stire cu aceastä scrisoare
a noastrd cum au venit innaintea noastra toti feciori lui Efrint
Hajdclu ce au fost pärdlab la Hotin, anume Gizeorgizi §i Stefan
§i Mariea §i Gafita §i Miron §i Axana §i de build voea lor s'au
invoit si s'au inpdrtit mosiile pärintilor sai §i s'au venit lui
Glzeorglzi satul Päscäuti si giumatate de stiliste din Tulbureni
si giumätate de sat de Nihoreni, cari sänt la tinutul Hotinului
aceste sate, iard in partea lui Stefan s'au venit satul Dolineni
si partea din Cruhlic câtä sa va alegi, si parte Marti s'au venit
satul Bärlintii cari sant pe Siret la tinutu[l] Sucevii si giumdtate
de sat de Nihoreni la Nistru, si parte Gafitii s'au venit a triea
parte din A.ndreni cu vecini cari sant In tinutul Hotinului §i
giumätate de sat de Dumeni, iar de acolo ; si partea din Cos-
ticeni câtd sä va alegi si parte lui Miron s'au venit satul Cini-
cauti, care acum sä numesti Hajdau si partea de Nisfoae tot
cat sä va alegi cu vecini si parte Axänii s'au ales In sat in
Bälhäuti giumatate de sat cu vecini si giumdtate de sat de
Tulbureni säliste si partea din Hrusävät si din Tuleni cät sä va
alegi iar partea din Medveja si de pe aiuri undi vor mai fi sä
fie cu toti frati[i] din priuna, iaräsi vecini säs margd cine§ pela
locurile cari de pe undi var fi ; deci noi väzând a lor build
tocmald, cd sau Invoit si sau tocmit si sau Inpärtit si pentru
mai mare credintä am iscalit ca sd sä stie.

www.dacoromanica.ro
 - 118 -

III
1747 lanuarie 19.
Sandul Hijdu atestá ca" 1mpärtala. lui Gheorghe Fläjcia'u
este adevgratä
Suret dipe scrisoare[a] lui Sandul 1-16jdAu din -leat 7255/1747
Ghipar 19.
Fac §tire cu aceastä scrisoare a me, a IntAmpländusä de
am gäsät o Inpärtald a lui Gheorghie Hjdiu pentru mo§iile sale
ce §au 1110i-tit ficiorilor säi, lui Vasilie ITäjdäu, §i Marti ce au
tinuto Bainschi §i Ruxandii ceau tinut Zaharie, §i Saftil, gäsän-
duo eu aceastä InpärtalA la Safta, fata lui fläjciátr, in care scrie
cau dat lordänegii fici sale Marii, §i fiului säu lui Vasilie Háj-
däu iau dat Nihorenii, §i ficii sale Ruxandii Pa§cAutii §i
giumatate de sat de Tulbureni, §i Saftii parte de Medveja, fart
Danjenii §i parte de Bunenii ce sä va alege §i parte de *än-
drenii ce sä va alege sä ne inpartä fräte§te §i tämpländusä la
vreme Moscalilor cand niau jecuit Moscali, sau räsäritu §1 acea
inpärtalä dela mine ; deci precum §tiu cu sufletul meu §i trin
minte sa scrie intrace Inpärtalä pentrn aceste mo§ii ce sä nu-
mescu mai sus am dat aceastä märturie a me la mäna lui Gri-
gorie flajdäti, ficiorii lui Vasile Häjdäti, nepot lui Gheorghie
1-16jdäu §i pentru credintä am iscalit.
Väleat 727011762 Septemvrie 28.
Sandul Flajcidu, Grigora§ Häjdäu.
Constantin medelnicer am scris cu zisa Sandului §i sant
§i martor.
A§a cum scrie mai sus au dat samd Inainte noasträ Sandul
fläjciáti precum aratä märturiia lui, aceasta Sturza vel. logofät.
Andrei Ruset logofät, Mihalache Cost[ache] vornic.
Bartholomei Arhimandrit Putnii adeverez.
Pahomie Igumen Putnii.
Antonie eclaziarh Putnii.
Simion Buhu§ biv vel paharnic adeverez.
Lupul Hadambul, vornic de poartä.
tefatz Steirce.

www.dacoromanica.ro
 - 119 -

IV
14, 1748, Decemvrie 4.
Judecata Domnului Grigorie Ghica, prin care se atribuie
lui Sandul 1-15jd5u mosia Bärlinte
[retradus în româneqtel
Noi Grigorie Ghica VV. din mila lui Dumnezeu Domn
Tärii Moldovei dam §tire cu aceasta scrisoare a noasträ, pre-
cum au vinit Inaintea noastrd §i inaintea intregului Divan
sluga noastrd Sandul Hjdáu, fiul lui Miron Hajdäti, biv pär-
calab de Hotin, cu boeriul nostru Andrei Ba1 spatar, §i cu
Grigorie Hjdu, fiul lui Vasile fläjddu, jäluind cd spätarul Ba] §
§i Grigorie HäjdAti cer pArti din mo§ia Barn* de längä apa
:Siretului in tinutul Sucevei, care este driaptd mo§ie a lui, a
Sandului HAjdAu, zicand cd aceastä mo§ie a fast a Mariei
inoa§a lor §i cd ei ca §i Sandul Häjdätt dintr'o tulpind se tin,
dar cä ei nu pot dovedi cd au stäpänit-o ; §i au mai zis cä
Sandul HäjdAti i-au scos din stäpanire ridicAnd el singur veni-
turile acestei mo§ii mai sus numite Bärlinte, de aceea ei in
domnia noasträ de mai nainte au dat jalobä, dupd care le-am
dat ispisoc domnesc precum sd stäpAneased mo§ia sus amintitä
impreund cu Sandul HAjddu, iar dacä acesta ar avea ceva sä
rdspundä s5 vie incoace la Divan. La aceste spuse ei au fost
1ntrebati dacä in urma ispisocului nostru domnesc au stdpanit
o parte de Bärlinte §i dacd au fost la vre-o giudecatä cu Sandul
Hajdäu sau nu ? Ei au rdspuns cd n'au stdpanit nemic ; a§a
darä s'a dovedit cd au rugat sä deie ispisocul domnesc, darä
ei n'au trimis pe nime incolo ca sd ceard partea lor, nici ei
singuri nu au mers incolo. Sandul HAjddu au rdspuns cum a
intreg satul Bärlinte este mo§ia lui, iar tatäl säu Miron Häjcidu
a cumpArat-o dela sora sa Maria, fiica lui Efrim Häjddu, pe
timpul domniei lui Petriceicu Vodä. Scrisoarea de cumpdrAturd
s'a pierdut din pricina vremilor tulburi din mandstirea Bisericani
care a fost prädatd de hoti, se §tie insä, cA atät tatAl säu a
stäpAnit-o toatd viata so, cat §i el o stäpâtie§te de patruzaci de
ani §i mai bine, ceea ce va dovedi §i prin marturi. A mai spus
Sandul cd tatAl ski a läsat aceastä mo§ie pentru plata de 173
lei, care sumA el a remas dator unui Turc pentru miere §i cine

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
va plAti datoria va stdpâni mo§ia Bärlinte; el singur a plâtit
datoria tatdlui sdu färä sprijinul fratilor säi §i de atunci stäpâ-
ne§te aceastä moVe. Auzind räspunsul Sandului, am po-
runcit boierilor sä cerceteze, iar ei au .cerut Sandului fläjddu sä
aducd marturi pentru rdspuns, dupd care Sandul au adus mar-
turi pe Vasilie, fiul popii Stefan dela Ruginoasa, care a mArtu-
risit ca tatd1 sdu popa Stefan a fost duhovnicul lui Miron Häj-
dAu §i chemând Miron fläjdau, pecând era bolnav, pe tatäl sätt
In casa ginerelui säti lordachi Sävinel la Giurge§ti, 1-au fost luat
tatäl säti §i pe pânsul Incolo. Dupä spovedania lui Fläjdau, a
fost chemat In odaie §i i s'a poruncit sä scrie diata pentru fi-
ciorii lui Miron Hájdau despre Impärtala mo§ii1or §i a tiganilor
§i despre toate celelalte lucruri care cum va trebui sä stäpâ-
neascd §i a§a a auz1t cu urechile sale cum Miron Hajdäti cu
gura lui spunea popii Stefan, cum au cumparat satul Bar linte
dela sora lui Maria, fiica lui Efrem lidjddu, §i cum 1-au deo-
sebit de celelalte sate pe care le-a dat fiilor sari §i 1-au menit
pentru datoria Turcului, dar dacä fii vor pläti datoria fräte§te,
tot a§a sd-1 §i stapâneascd, de altfel sä-1 stäpâneascd numai
fiul care va pläti datoria.
Acest martur a dat märturia sa §i In scris §i a vrut sä §i
jure cä n'a märturisit nici de dragul lui Sandul Hajdätt, nici
plätit fiind, ci a mdrturisit numai ceea ce a auzit §i ceea ce
Vie. Acest martur a fost primit §i marturia lui a fost crezutä.
lar Sandul 1-1Ajdätt a mai adus §i alti marturi, pe vafamanul de
Päträuti, cari au märturisit cu fratele sätt Vasile, pe Tudosie
Frunzä tij ot Päträuti, cari au märturisit cu sufletele ridicate ca
cât îi aduc aminte, tot Miron Fläjdati a stäpânit prin vre-o
ani dela a doua domnie a voevodului Mihai satul Bärlinte, care
märturie au dat-o §1 in scris §i au fost primiti ca oameui buni
§i vrednici de credintä. Apoi dupä dreptate am cerut §i dela
Andrei Bal§ §i Grigorie Häjddu o dovadd §i Ii s'a ingäduit sä
dovedeascá prin scrisori sau marturi cd au stäpânit §i ei pärti
de mo§ia Bärlinte §i dacä vor dovedi aceasta, atunci va fi ca
dreptate s'o stäpâneasca Impreund cu Sandul Hájcläu. Insd ei
nu au adus nici o dovadd §i gálceava aceasta nici odatd n'au
lost la Divanul nostru, nici nu au fäcut nemic dupá primirea
scrisorii noastre. De aceea am gäsit cu cale sä credem martu-

www.dacoromanica.ro
 121 -
rilor lui Sandul 1-15jdäu, cari au dat mArturie dreaptd §i s'a
väzut §i din vdrsta lor ca. §tiu adevärul §i-1 märturisesc. Dard
Divanul stdruind ca sä nimicim orice prepus §i sd, nu mai poatd
ridica pretentii, Domnia mea Impreund cu Intreg sfatul nostru
am hotdrit cd Sandul FlAjdätt §i sora lui Maria sd jure In bise-
ricd cd au auzit cu urechile lor din gura tatälui lor Miron Häj-
dätt cä el a cumpärat cu bani mo§ia Bar linti dela sora lui
Maria, fiica lui Efrem Häjddu, §i cä nu §tiu cä i-a fost data
danie sau a ajuns pe altä cale In stäpânirea lui §i dacd vor
jura, atunci sd nu mai aibd dreptate Bal§ §i Grigorie HäjdAu.
Si au mers amändoi la bisericd §i au jurat, dupd cum aralä
scrisoarea de märturie a vornicului de poartd.
Astfel spatarul Andrei Bal§ §i Grigorie Häjdätt au fost dati
räma§i §i li s'a spus 55 sä lini§teascd pentru cä s'a cunoscut
CA fail de cale au cerut dreptate, iar Domnia me au dat §i au
Intarit slugii noastre lui Sandul FlAjddu cu acest ispisoc al
nostru satul Bärante sä fie dreaptd mo§ie, §i acest al nostru
ispisoc de intäriturd sd-i slujeased de veci §i aceastd treabd sd
nu sä mai judece.
Am scris eu Tänase Petracheiavici.
la§i, anul 7256 Decemvrie 4.
Grigorie Ghica VV.
procit. vel logofät.

V
174/7272 April 20.
[Regesti
Zapis dela Vasile fläjcleia, arma§, ficior lui Gheorghi Häjdäu,
cu ardtari cd vänzind lui Toma negutitoriul satul Pd§cduti §i
pe urmd viind ma§tilid sa cu testamentul tätäni-sdu ceränd cd
ei i-au dat acel sat §i cu giudecatä ludndu-1 dila Toma niguti-
lariat §i Toma apucändu-1 di bani i-au dat satul Nihoreni stälpit
§i ales despre alte hotard §i cu vad de moat-A.

www.dacoromanica.ro
 - 122 -

VI
1765, April 22. Man. Putna I. No. 194
Grigore A. Ghica scrie egumenului de Putna sä aduc5
documentele familiel 1-15jdäu, pe care le posedä

Noi Grigoriea Alicsandru Ghica VV. boj mil. gpd. z.

moldavscoi.
Scriem Domnie mea rugdtoriului nostru svintiei sale egu-
menului dela svanta tnändstire Putna sändtate.
Facem §tirea cd Domnii meale niau dat jalubd tefan
Miera i Sandul Ikijdu asupra svintii Tale zicdnd cd au ni§te
scrisori de mo§ii §i de tigani rdmase dila Gligor[ie] lidjdAu
pentru care scriem svintii Tale sä cauti §i sd
toate acele crisori, Insä cari vor serif dipe 1-1dbAmti sA le dai
la niamul Häbd§e§tilor, iar cari vor fi scriind depe 1-1djclätt sd
le dai la mAna Sandului FlAjddu §1 and scrisorile toate sA ei
izvod iscAlit dela fii§te care de scrisori ce ai dat, iar de vei
ave svintiea ta ceva a rdspunde sdt trimiti vechil sä rAspundA
din preund cu toate scrisorile ce vii ave.
L[et] 1765 April 22. '

VII
1766 Ianuarie 27.

Ruxanda, fiica lui Gheorghe Hájd5u, Inzestreazä pe fiica el

Catrina, cäsätoritä ou Lupul Totoiescu, cu jumätate
de mosia lordänesti
Adicd eu Rucsanda, fata lui Gheorghie Hdiddu, scriu cu
aceasta incredintatd scrisoare me la mána ginerilui meu Lupul
Tutuescu §i fici mele Catrina precum sd sd §tie cd liam dat
zestre poi sat de lorddne§ti din tinutul Sucevii pe apa Sire-
tului ce am depe sora me Mariuca ce au fost stiarpd §i tatu
meu Gheorghie 1-1AjdAu care iau dat tot satul lorddne§ti, deci
de acum Innainte parte me de mo§ie pol sat lorddne§ti sd fie
a ginerilui meu Lupul §i a solului säu In veci nesmintit sd fie
datd dela mine ocind §i mo§ie, §i nici unul din fii mei sau din
6
www.dacoromanica.ro
 - 123 -
niamurile mele sä nu supere cu nimicd la parte driaptd ce liam
dat in Iordäne§ti §i ori cine sar scula §i ar supdra la aceastä
parte ce liam dat sd nu li sd tie in samd §i ginerile Lupu sau
fica me Catrina sä stapdniasca numita mo§ie sau ce or vre
sa fach cu dänsa §i pentru mai bund §i adeváratä credintä
am iscAlit.
Leat 1766 Ghenar 27.
Ruxanda.
Sandul FläjcIdu martor.
Gavril Nemeschii martor.
Si eu am scris cu zisa Ruxandi §i sdnt martor.
lonifcl Bantg.

VIII
1766 Martie 29.
Grigore Alexandru Ghica trimite pe câtiva boeri sä hota-
reasc5 jumgatea de sat lordäneti a lui Lupul Totoescu de
cea a mânistirii Putna.
Noi Grigorie Alexandru Ghica VV. boj mil. Gospocl zemli
moldavscoi.
.Credincio§i boeri Domnii mele Du-lui Constantin Canano
biv vel paharnic, Ilie särdar ispravnic de tinut Sucevii sändtate.
VA facem §tire cä Domnii mele au dat jalobd. Lupul To-
toescul mazil, ginerile Ruxandii, zicänd cd satul mo§iia Iordd-
neqti ot Suceavd pol sat fiind a soacrä sa, i lau dat lui zestre,
iar pol sat fiind a unui Hajddu nepot soacrei sale §i Hajcldu
§au dat acel pol sat ceau avut clanie la mändstire Putna §i cd-
lugdri dela mándstire Putna au pus mäna pe tot satul lorda-
ne§ti del stäpänescu, §i la aceasta cer§ind dreptate lad cd vä
scriem Du-Voastre väzând carte Domnii mele sä chemati de
fatä pe cdlugäri de Putna cu scrisoarea de danie a lui Fläjc läu
sä le luati sama cu amäruntul §i de sa dovedi cd soacra aces-
tut jeluitor va fi avut pol sat de Iorddne§ti §i cd i lau dat zes-
tre mdcar de a fi dat Fläjdeu toatä mo§iia danie mänästiri
Putnii pentru pol sat a soacrei jeluitoriului de la fi dat rän cu
lucrul ce na fi avut triabd sá dati märturie la mama jeluitoriu-

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
lui ca sä i sä de carte de stapanire avand dreptate a§ stäpani
giumatate de sat, iar fiind pricina Intl-all chip §i nu iti pute
a§eza acole §i sar cere la Divan sa le dati zi de soroc sä vie
sa ste de fatá la giudecata cu scrisori dovezi ce or ave, aceasta
scriem.
1766 Mart 29.

1766 August 26. IX

Grigore Alexandru Ghica atribue jumitate de mosiia lordá-
nesti lui Lupul Totoescul, ginerele Ruxandei Fläjdáu.
Noi Grigorie Alexandru Ghica VV. boj. mil. gospod. zemli
moldavscoi.
De vreme ce Domnii mele au dat jaloba Lupul Totoes-
cul, rupta§ ot Harlau, cumca are jumatate de mo§ie din lordä-
ne§ti ot Suceava dreaptä a lui osäbit de jumatate de mo§ie
tot den lordane§ti a fratelui säul) Grigorie ceau dato danie la
manastirea Putna §i acum cálugäri dela numita mänästire Putna
cu parte fratelui säu Grigorie stapanescu §i mo§iia jeliutorului
ce o are la Iordäne§ti, pentru care zisä ca §i la giudecatä iar
fi tras pe calugäri aice la Divan, cum §i la ispravnicie de tinu-
tul Sucevii cu carte gospod §i nici decum nu poate ca sai duca
1nainte giudeatii §i In tarie ii stapäne§te §i ace giumätate de
mo§ie a lui de lordane§ti cu mo§ia fratindsäu la care parte nu
ar ave cAlugári nici o triaba, ca nu le este lor vänduta nici
data danie, pentru aceasta dard iatä ca prin traceastä carte a
Domnii mele volnicim pe Lupul Totoescul rupta§ sa aiba ai
popri pe calugäri dela mánastire Putna din stapanire acei giu-
matati de mo§ie din lordäne§ti §i sä §i o stäpaniasca ca pe
driapta mo§ia lui cu tot venitul dupä drese scrisori ce va fi
având, Insä prin §tire ispravniciei de tinut, iara avand mai mult
a räspunde sä vie sä ste de fata la Divan din preuna §i cu
scrisori ce ar ave asupra acei mo§ii, Intralt chip sä nu fie, ca
a§e este poronca Domnii mele.
1766 'August 26.
proci. vel. logof.

1) cumnatul säu.

www.dacoromanica.ro
 - 125 -

X
1767/7275 April 10.
[Regest].
Zapis dila Marie, fata lui Efria Häjdätt, giupäniasa lui
Alixandru cu care au vándut fratelui säu, lui Gheorghe HAjdäti,
giumätate di sat di Nehoreni ci sänt pe Nistru in tinutul Hoti-
nului bez ceialaltd giumdtate di sat ci era a frätäni säu, a lui
Gheorghi Häjdäu.

XI
1773.

Lupu Tutuescul, ginerele Ruxandei FI5jdäu, Iasi cumnatului

s5u Nicolai Lápädatul jurnatate de mosie lord5nesti.
AdecA eu Lupu Tutuescul §i cu giupä'niasa me Catrina,
fata Ruxandii, datam adevdratä scrisoare noastrd de danie la
mama fratelui 1) Nicolae LApädatul, ficiorul Ruxandii, precum sd
sd §tie CA noi de nime siliti nici sfätuiti ci de a noastrd build
voe niam sfätuit §i iam dat danie mo§iia noastrd pol sat de
lordäne§ti in tinutul Sucevii pe apa Siretului ci noao ne este
dat zestre dela maica noastrd Ruxanda, fata lui Ghiorghie Häj-
ddu, §i de acum innainte sä stäpaniascd Nicolae Läpädatu pol
sat de mo§ie Iordä'ne§ti In veci ca pe o driaptä ocinä de mo-
§ie a Du-sale, fiilor §i nepotilor Du-sale däruitä de noi in veci
§i nime din niamurile noastre sau a ei cine ar fi sä nu sd
amestece la mo§iia noasträ in Iordäne§ti ce am dato danie lui
Niculae impreund cu scrisorile ce pentru pol sat de Iordäne§ti
scriu care leam dat inpreunA cu mo§iia lui Nicolae §i noi pen-
tru mai mare credintä am iscälit, fäcändu sämnul sfintei cruci.
Leat 1773. t Lupu Tutuescu
Nicolae Jeian adeverez. Ion Du§brachi am scris §i adeverez.

1) Cumnatul.

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
XII
1793 Noemvrie 6.
Se d5 atestat pentru fatale lui Constantin Lep5dat.
Adecd noi care mai în gios neam iscálit Incredintam cu
adeväratä märturie noastrá precum §tim pentru Constantin LA-
pädat, ficior Rocsandi, ficii lui Gheorghie 1-läjdau, precum au
avut trii fiice anume Zmaranda, Nastasia, Catrina Mute in sa-
tul Rädeni ot tänutul Harläului cu femeia sa din cununie Hinca,
fata lui Ion Donciul, §i rämäind copile särace de pdrinti sau
crescut pin casäle sträinilor, märgänd la Tarigradu cu Marie sa
Doamna lui Costantin Moruz Vodd acum viind Catrina cu Mä-
rie sa Doamna lui Alexandru Muruz Vodd 'sau märitat dupd
Dumitrachi Volcinschi §i vrând sä§i tragA la stäpilnire sa pärtile
de mqie ce i sä cuvin dupd tatul sdu Costandin cum §i pärtile
lui Macarie ieromonah, fecior Safti, feti lui Gheorghie 1-1Ajd5u,
dupd danie ce eau fäcut; pricinuqte Safta, fata lui Niculae-
Läpädat, având giudecatd cu Catrina pentru giumätate de sat
de lordaneqti ot tänutul Sucevi in Bucovina nemtascä fäcând
cumcd nu este neam §i nici o §tie. Deci noi märturisim cu su-
fletele noastre Inainte lui Dumnezdu §i Inainte orce giudecatä
sar Intämpla cuma Catrina easte dreaptd fata lui Costandin,
frate lui Nicolae, ficior Rocsandi, §i pentru mai adeväratä cre-
dinta neam iscalit.
1793, 6 Noemvrie
leromonah Toader Popovici
Eu Tärasie Monah, martor
Ilinca, fata Donciului, ce au tânuto Costandin, fAcior Roc-
sandri Läpädetoi, au avut trii feate Zmaranda, Nastasia §i Ca-
trina care pe Ilinca in casa noastra au crescut §i sau märitat.
Mariea Bellqoe.
Dela isprävnicie Härläului : Uhl Catrina, fata lui Con-
standin Läpädatului §i a Ilinchi, fatd Donciului, Intärim märtu-
rie aceasta cd adevärat numita Catrina este fata lui Constandin
§i a Ilinchi pe care toti martori däm märturie aceasta au aratat
cu sufletele lor Irmainte isprävnicii. 1793 Noemvrie 8.
Theodorus Balq
Constandin, Caminar.

www.dacoromanica.ro
 - 127 -

XIII

Carapciu pe Sirete, 1797 Februar 28.

se d märturie de curgerea neamului Hjdu, Totoescul al

Lepdat.
Märturie
Prin care eu mai gios iscalitul, stapänitor de mo§ie in
Ige§ti, de varstä de 60 de ani, tuturor §i mai ales cui se cuvine
a §ti märturisescu dupá Intreaga §tiinta me de curgere a unor
scrisori pentru giumátate de mo§iia satului lordäneVi.
1-le FiindcA Ruxandra, näscutd 1-läjddoae, märitatá Läpädä-
toae au dat cu scrisoare ginerilui säu Lupul Tutuiescu §i ficii
sale Catrinei giumátate de mo§ie satului Iordâne§ti dupä cum
aratä §i dovedescu scrisorile in veci sä stäpáneascá.
2-le Lupul Totoescu cu sotul säu Catrina dupd cAtáva
vreme au däruit cu scrisoare de danie ace giumdtate de mo§ie
satului lordane§ti Dumisale Nicolae Lapädatu, ficiorul Ruxan-
dei mai sus pomenitä, dândui §i scrisorile ce ave pe ace &ma-
tate de sat de mo§ie lordâne§ti.
3-le Rápousatu Nicolae Läpädatu au ränduitu pe vätavul
Niculae Ducovici sä fie dupá moarte sa epitrop pc toate ave-
rile sale, §i dupd ce au räpausat Niculae Läpädatul numitul epi-
trop au luoat la sine o samä din scrisorile mo§iilor, ce au a
stäpâni clironomii räpousatului Nicolae Läpädatul, iarä vro 4
sau 5 scrisori ce scriu pentru giumatate de sat din mo§ia for-
dane§ti ce le au luoat räpousatul Nicolae Läpädatul dela soru
sa Catarina §i cumnatu sätt Lupu Totoescu cu danie au Minas
la Catarina, sot räpousatului Nicolae Läpädatul, maica Dumi-
sale Saftii näscutá Läpädätoae, märitatä Boarcioae §i luändu mai
gios iscAlitul sot dupd lege pe numita Catarina am aflat aceste
4 sau 5 scrisori la numita Catarina stränse inteun loc cusute
dintr'o turiatcä de cioboate de Tuluteni, tiindule-eu catáva vremi
§i mai In urma liam dat clironomilor rápousatului Nicolae LA-
pädatul anume Du-sale Andrei Borce §i sotitlui säu Safta, la
care aceastä märturie dupd curgere arátatä. mai sus fiind trebuintä
pot Intdri cu putere giurämäntului :ori and va fi de trebuintä,

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
spre incredintare ace§tii adeveratei mArturi, intärescu cu a me
iscäliturd §i pecéle innainte altor martori de fatä poftite.
In Carapciu pe Siret la 28117 Februar 1797.
Gheorghe Tiron, Nicolae Grigorce, Manole Borce, comi-
sar de dajde, martor.

XIV
CernAuti 1800 Aprilie 25,

Ilinca Starcea, fiica lui Sandul 1-15jd5u, lasä copiilor säi Ca-
trina Goeaneasa, Balava Calmuceasa gi Casandra Rähtivan,
apoi lui Petrachi, Gheorghl vi Stefan ¡Atli de movie din
Bärlintä, Bocvte (!) vi Glodeni.
Eu mai gios iscdlita Ilinca StArcioe, fiica rdpousatului
Sandul Häjdätt, fac Vire §i hotärdsc prin aceasta a me lucre-
dintatd scrisoare pre cum sä sä tie cum cd dupd ce eau Cype
ciilalti copii ai mei anume Catrina Goeaneasä, Bäla§ca Calmu-
ceasa §i Casandra ce au fost märitatd dupd Ionitä Rähtivanu
dupd cum am aflat cu cale pentru dän§ii §i pe cat meau dat
cugitul meu earn inzdstrat §i earn däruit cu pärti din avere §i
din mo§dele meli din uni §i piste mdsud, eard feciorului meu
anume Petrachi cu re purtare lui aducändumd la atäte pdgubiri
care piste opt mil de lei cu adevär sä pot socoti §i pentru
aceasta nici decum de mai multä inpärtd§ire din averele ce
mau mai rämas §i din mo§di lipsät a fi in veci hotärandul ca
pe unul de atate pdgubiri V de mare scArbä pricinuitor, eara cat
este pentru feciorii mei Gheorghi §i Stefan mdcar cd §i mai In
trecutd vreme learn fost fäcut lor ni§te scrisori asupra mo§dei
meli Bärling ce sd nume§te arnindrile Stärce ca sä aibd ei a
o stapani §i a o moVini precum o scrisoare mai de curand sau
lost %cut supt 5 zile a lunii lui lunii anului 1798 Insä fiind
§arturile §i a§ezámanturile acelor scrisor lam cunoscut a fi de-
sävär§it §i nice de cum dupd cuviintä §i nici de odihnä, precum
nice sau taut acesti nice sau putut pune In vre o lucrari de
sävär§it ca ni§te lucruri di sane netemeelnice §A farä de odihnä,
dice am nerisät cu toatul a§ezdmantul de mai innainte fäcutelor
scrisori §i hotärandule a fi cu totu räsuflate acum dard piste

www.dacoromanica.ro
 - 129 -
aceastd a me scrisoare cu neschimbatd In veci hotardre le dau
§i le däruesc numitälor de mai sus fiilor mei Gheorghi §i Ste-
fan §epte pärti di tota mope Barlintä sau cum sar zice mai
bine un sat Intreg fär de opta parte dintru aceasta mosäe datä
mai Innainte sup stäpanire fiicei meli Catrini ca sa aibd numiti
fii mei Gheorghi si Stefan aceste septe pärti din intreagd mope
Bärlinti a le stäpäni §i a le mosteni in tocma in giumatate cu
tot urmat9ri sdi in veci insä teindusä §i aceasta cum cä numiti
-fie mei Gheorghi si Stefan pentru a me vremelnica schimnisald
adecd cat a täne vieata me am da cate 300 lei pe tot anul adeca
150 §i altul 150 lei si precum am dat si am däruit aceste §epti
pärti di mope Bärlint spre vecinica stdpänire §i mo§tenire nu-
mitälor fii a mei Gheorghi si Stefan asemine spre a rädica
dintre dänsii tot prilejul de neodilind si sä nu aibd loc nice o
Intrebare care dintru care parte de loc a§ tragi giumätate sa
dintru aceste septi pärti de sat, dice am hotärät ca fiul meu
Gheorghie sa aibd a stapäni si a mosteni parte din jos adecä
incepándusä din hotaru mopei Tereblece cat i sa vini ha la
giumdtate dupa dreapta masurä di toatä cuprindire acestor septi
párti din toatä mope Bärlintä intru o intinsoare cu toate vini-
turi si mademuri aducätoare pe aceea giumdtate a sa in veci
neamestecandusa intru nimica un frate caträ parte altui frate,
eara fliul meu Stefan O. aibd a stäpäni §i a mosteni parte din
sus adeca incepandu dila parte ce esti datd fiicei meli Catrini
cat i sa vini dupä dreapta indsurd in giumdtate dintru ace§te
.septe pärti de mope intru intinsoare, eardsi cu tale aducatoare
pe giumätate din vinituri si mademuri §i dupd mäsura ce sä va
face si despärtire de P. va veni casäle fiiului meu Stefan in
parte de mope fiiului meu Gheorghie adecd aceli casä in care
sa aflä acum skätor fiiul meu Stefan, dice sd aiba fiiul meu
Stefan a le strämuta si a le rddica de acolo acele casä pe
parte sa de mope ce i sa va vini lui dupd mäsurätore care sd
va face in urmare acestii a meli scrisori §i cat este pentru ma-
surare acestor §epti pärti de mope Bärlintä Intre acesti doi fii
ai mei Gheorghi §i Stefan dupd hotärke a meli scrisori, nice
aceasta mäsurare si impdrtire esti sä sä facd prin Craisinginir
,or prin alt giurat inginir cu chiltueala amändurora acestor fii
ai mei Gheorghi si Stefan §i nimeni din alt copii ai mei nici
Analele Dobrogei. 9

www.dacoromanica.ro
 - 130 -
din urmätorii lor sä nu aibä nice o puteri nice o dreptate §E
nice un cuvant de rdspundere, nice cu tin chip a sd Intindi nice
odindord In veci Wit aceste §epte parti de mo§äe Bärlintä ce
team dat la vecinica stäpanire §i mo§tenire numitglor de sus fii
ai mei Gheorghi §i Stefan, earl cat este pentru parte de mo§de
Boc§te ce sd/aflä la Moldova la tánutu Neamtului care ant
fost dat fiice meli Casandri findcä mam in§teintat pentru aceasta
parte de mo§de sar fi stärnit o priciná de giudecatd, dice pen-
tru intamplare care eu nice decym flu nädäjduesc §tiind a fi
dreaptä a me a ce parte pe mo§de and sar tampla ca prim
hotärare giudecdtii sa sä lipseascä aceea parte de mo§de, dice-
hotäräsc ca aceasta fiica me Casandra sau clironomii ei sä In-
tre a stäpäni In giumdtate cu fiica me Bala§a a patra parte din
Glodeni ce esti In tánutu Eplui fiindcä aceea parte de mo§de
covär§e§te dupâ stare riärtälor de mo§de care learn dat celora.
lalti fii a mei eard cdträ pärtäle de mo§äe Bärlinti care am dat
ficiorilor mei Gheorghi i Stefan §i learn däruit lor precum mai
sus scrie §i nimene nice odinioarä in veci sä nu potä a sä In-
tindi cu nimied §i precum aceasta scrisoare §i hotdrare §i danie
di build voe am facut ficiorilor mei de sus numit Gheorghi §i
Stefan dupd bunä §i Intimieatä judecare §i intru toatä Inträgime
minti §i a socoteli cu hotärare ca in veci .neclatitg sá rämae,,
a§a poftesc §i pe cinstit K. K. giudecdtorie ca sä sg. tread. §i
la tabula tärei, eard cat easte pentu scrisorile celi mai Inainte
fäcute de cäbl mine pentru aceli §epte pärti de mo§de Bärlinti
fiind cá precum mai sus sau arätat learn anerisät §i learn fäcut
cu totul räsuflate, deci de sä vor fi afland vre unele dintru
aceste mai vec scrisori Intabuluite or cu ce fel di intindire eg-
tra aceli §epti parti de mo0.e Bärlinti sä sä §tearga. §i sä sä
scotä cu totul afará ca ni§te räsuflate rämäend numai aceasta
de acum scrisore a me Intru intimiere nice cu un chip neclä-
titä §i spre incredintare innainte cin§titilor persone ce sau in-
tamplat am iseälit aded ne§teind carte am poftit pe Du-lui
Andrei Gafenco ca säm scrie numile §i porecid me §i am pus.
pe langd sgmnul cruci §i pecete me §i poftind §i pe acei ce:
sau Intamplat ca sä sä iscäleasca. martori.
Cerndufi, 25 April vech. [Calindar] 1800.
Ilinca Stärcioe, fiica räpousatului Sandului liájdäu.

www.dacoromanica.ro
 - 131 -
Eu mai jos iscAlit dupá pofta Du-sale Ilinchi Sarcioe am
sells numile §i porecla Du-sale mai sus.
Andrei Gafenco.
la nizey podpisani na zodanie o fmu Pani Ilinki Styrc-
zoja jak iprzytomnosei moiey transkeia vie erobita podpisnie
jako prziacie y Tabularny Swiadek.
Tadeusz Turku!.
lije Calmutchi.
Si Intämpländumd fatä Toftindumä Du-ei Ilinca Stärcioaia
am iscAlit martor:
Ion Ciomeirtan

XV
Elk lintí, 1824 Martie 15.

Nicodim Häjd5u d informalii asupra treoutului mosiei Dolineni.

Ispisoc särbesc dela rdpousatul Moise Mohila Voevod pe
sat Intreg Dolimeni dat lui Efrim Häjdäu §i dupd Inpärtala din
let 7173/1665 lunie In 29 *care sau fäcut Intre ficiori lui Efrim
Flajdäu §i sau venit In parte lui Stefan Fläjdáu, din care sä trage
Lupa§cu Häjdäu acest sat Dolineni dupd a noasträ §teintä §i
dupä cum aratá §i in zapis ce sau vázut la logofätul Vasile
Bal§ dat la mâna cumparátoriului Hristodor Petrino, Lupa§cu
HAjdäu lau zAlojit satul Dolineni la unchiul säu Miron fläjddu
care ispisoc sä aflä §i pän acu tot la clironomi lui Miron.
Daft fiind cd Du-lui Stabscdpitan Nicodim HAjddu sä tragi din
lenie lui Stefan HäjcIdu, care au fost ficior lui Efrim Häjddu ce
sä aflä In oblastei Basarabei In targul Lipcani Intälegand pen-
tru ispisocul Dolinenilor cd sä Old aice la mine In K. K. Bu-
covina au fäcut cerere la mine säi dau härtiile pe satul Doli-
neni sä le pue In lucrare la giudecAtorie Basarabiei ca unul ce
sä tragi din linie aceia a neamului häjddesc, pentru care am
fäcut rugäminte Du-lui mosului Gheorghi Stärce pentru scriso-
rile mai sus pomenite a satului Dolineni O. me li dee sä le
pun In lucrare §i iard§i sä le aduc §i sd le dau In mAna Du-lui
pentru care mä §d Indatoresc. Ispisocul vechi särbesc orighinal
§i tälmäcire hrisovului §i Intäritä cu iscAlitura despre copie

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
orighinal gospod §i dascal gospod SAnardarie CiolAcescul in
cursul anelor 1773 lunie in 23 §i o tiduld dela 1773 lunie In
27 cu iscálitura lordachi ftori logolät In care Incredinteazä a
clinoromii lui Miron HAjdAu au judecatä cu Du-lor BAI§e§ti pen-
tru satul Doleneni. Aceste scrisori mai sus pomenite Ind inda-
toresc supt iscalitura me sä le aduc iarA§ la main. Du-lui mo-
§ului Gheorghi StArcea cu aceasta adaogere vrand Dumnezeu
sä iasä mo§ie Doleneni de supt inpresurare §i stApAnire sträine-
lor iar4i la neamul nostru hAjdAesc sä sä intoarcA, avem sA
supunem la inpArtalä cu Du-lui mo§u Gheorghi Stärcea.
StabscApitan Nicodim HAjdAu.
In Bärlinti, in 15 Mart v. c. 1824.
Teodor !Ulan

::::gi:::::

www.dacoromanica.ro
CIMOINCON .03Ei CCDCON

DIN FOLKLORUL ROMAN

Colind de flAciu
lar i (cutare) voinic
De dimineatd se scula
La Dumnezeu se ruga,
Cheile'n mând lua,
La grajd de piatrd mergea,
Grajd de piatrd descuia,
Tot cai buni cd-mi Incerca ;
Incearcd murg, Incearcd negru ;
Gdsi surul cal mai bun,
Cal mai bun §i mai blajin . . .
De cdpAstru mi-1 lua
afard cd-1 scotea,
Tot de vdnat se gAtia.
Ogar galben sgArduia,
Soimei vineti neteza,
La vânat cd mi-ti pleca,
La vdnat
Peste BArlad
Vând ziva
Toad ziva,
Mai nimic nu folosi.
Când plead seara'n desearA
Si-i vremea la'nturnAtoare,
Cdnd ochi negri §i- arunca
Pe marginea drumului,
Cules de la Neagu Cazacu, gardian, Topalu, de Petre Cazacu, nor-
alist, Constanta.
La cea tufd de negard,
VAzu sora soarelui,
Tot plângAnd voleand,
Fata dalbA sgAriind,
Peri§or dárdpAnând
Si din gurd blestemând :
- Vedea-te-a§ dalbA colelie,
Colelie Inteo campie,
SA te pascd cai din lume,
Ciobanii cu oile,
Vdcarii cu vacile,
Vitelari cu viteii . . .
lar §i (cutare) voinic
El din gull a§a-i grAia :
-Taci, tu, Doamnd, nu mai plânge I
Nu te iau roabd sd-mi fii
St te iau doamnd sd-mi fii ;
Doamnd mie, curtilor,
Nuror bun pArintilor,
Cumndticd fratilor,
Lelitd surorilor .
lar §i (cutare) voinic
Iar sA fie sAndtos
Cu-ai sAi frati, cu-ai sAi pdrinti
jIi cu noi cu bunA seara.

www.dacoromanica.ro
 - 134 -
D'ale cui sunt ceste curt!,
Ceste curti, ceste domnii,
Ceste dalbe'mpärätii,
De-s asa'nalte,
Minunate,
C'un stobol cam pe departe ?
La mijloc d'un stoborel
Crescut-au ici cei doi meri.
Sus In vârf la cesti doi meri
Mi-arde doud lumânäri ;
Sus 1mi arde, jos Imi picd.
Pica-si una, picái cloud,
Pickura cea de-a noua
Ruptu-i-s'a, fäptui-s'a
Râu de vin si-altul de mir
Si-altu-i d'apä limpejor .
Dar in apd cin'se scaldd ?
Era bunul Dumnezeu ;
Se scAlda i se'mhdia,
Cu vin alb se boteza,
Cu bun mir se miruia,
Vestmant alb se primenia.
Mai in jos de vadul oii
Scoase bdtrânul CrAciun.
Se scälda i se'mbäia,
Cu vin alb se boteza,
Cu bun mir se miruia,
Vestmant alb se primenia.
Mai in jos de vadul oii
Scoase Ion, sfânt Ion,
Se scAlda i se'mbdia,
Cu yin alb se boteza,
Cu mir bun se miruia,
Vestmânt alb se primenia
Si mai jos de vadul oii
Scoase icea cest domn bun,
(Cules de la Ion Lungu, 18 ani, comuna Suditl, judetul Jalomita).
www.dacoromanica.ro
Colind
Cest domn bun, jupan (cutare)
Se scalda i se'mbäia,
Cu vin alb se boteza,
Cu mir bun se miruia,
Vestmânt alb se primenia
Atunci, Doamne, cui Ind potrivesc ?
Ori tie, ori lui Ion ?
Potrivesc potrivei mele.
Fost-am tanär si-am fdcut :
Pusei casa lângd drum,
Cati cálätori cä-mi trecea
Tot mie cä-mi multumia
Tot mie, pdrintilor,
Si mai mult lui Dumnezeu .
Si mai fac, Doamne, mai fac
Puturi grele'n cdmpuri rele
Cdti setosi apä cd-mi bdurä,
Tot! mie, cä-mi multumirä
Tot mie pärintilor
Si mai -mull lui Dumnezeu . . .
Si mai fac, Doamne, mai fac
Poduri grele'n ape rele.
Cati cdrutasi cd-mi trecurd,
Tot mie cd-mi multumird,
Tot mie, pdrintilor
Si mai mult lui Dumnezeu . . .
Pus-am crud pe la räspântii ;
Cati rätäciti cd-mi trecurd,
Tot mie cä-mi multumirä ;
Tot mie, pärintilor
Si mai mult lui Dumnezeu . . .
Ca si-aicea cest domn bun,
Cest domn bun, jupdn (cutare),
' El sä fie sändtos,
Gaza bund-a lui Hristos I
 - 135 -
Colind
Astä seara-i seará mare,
Ler Doamnele
Seara mare a lui Craciun,
Când s'a näscut Dumnezeu
Mititel §i'nfa§ätel , Tare vine Sant-Ion ;
*Vnfa§at In foi de mar.
lar Jidovii mi-1 aflarä,
Mi-1 aflarä, mi-1 dtara
Cam prin toate grajdurile,
Cam prin toate vadurile.
Jar Maica Santa-Marie,
Ea de veste cá mi-a prins,
Fiu'n brate §i-a luat,
Cararu§d-a apucat,
Carsäru§a la trei munti . .
Urc'un munte, urea doi ;
Cand fuse 1-al treilea munte,
(Cules de la Nitä Voineagu din comuna Pantelimon, plasa Cogealac,
judetul Constanta).
Codreanul
foaie verde d'un dudáu,
Colea'n deal la Moviläu
S'a aflat haiducul ráu
Cel cu gheba modneasca,
Cu caciula turdneascd
Cât umbla, cat strabatea,
Cal pe gandu-§i nu gäsia .
Colea'n vale se läsa ;
Colea'n vale, la strâmboare,
Unde trec munteni cu sare.
Inainte le ie§ia,
-
Bund ziva le dddea
Buna ziva, mai muntene,
Nu ti-e roibul de vanzare,
*) Se repetä dupa fiecare vers.
www.dacoromanica.ro
Puse jos sa odihneascä
Vestmantul sä-§i primeniascä .
Inapoi când se uita,
Inapoi pe urma ei,
Vine tare §i-mi grae§te :
- Ia-ti, maid, fiul In brate
haid, maid, mai departe,
Cä §tiu, maicá, eu trei rauri
Trei eauri §i trei párauri
Rau de mtr §i rau de vin
Si-altu-i d'apä curatä.
In cel d'apa sa-1 scalddm,
In cel de vin sä-1 botezám,
In cel de mir sä-1 miruim,
Cerului sä-1 däruim I
Sä-li dau galbeni §i parale
*i car mare cu opt boi,
Sä pleci bogat dela noi ?
- Nu mr-e roibul de vânzare,
Nici mi-e roibul de schimbare,
Caci cu mama roibului
Platesc valea Oltului
*i de-a§ vinde pe roibul,
A§ pläti Movilaul I"
- Apleacä-te, mai muntene,
*VI-waled, Codrenele :
De mi-o pläcea umbletul,
Eu ti-oiu da §i sufletul.
Muntena§ul s'apleca,

Codrena§u'ncAlica,
Trei pinteni c îi trAgea,
Valea se cutremura
Codrean fugia, fugia ;
Iar Munteanu sta pe loc,
Din gurA zicea cu foc ;
- Alelei, mAi Codrenele,
Vin'Codrene Inapoi,
De-mi da carul cu opt boi,
Parale de cheltuialA
- ghebA de primenealA!
Ba, fA-ti cruce, mAi mocan,
CA ai cinstit pe Codrean ;
De m'oiu 1ntoarce'napoi,
In loc de car cu opt boi,
Ti-oiu da ni§te pumni serciti,
De-i crede cA-s buni gAsiti !
MIA mând, mdtiä, manä,
Pan'ce soarele apune.
Colea'n vale se lAsa,
Peste-o stand el cA da . .
Ciobanii cum mi-1 vedea,
Peste iarbd se pitea ;
Numai unul rämânea,
La foc se rostogolea,
BolnAvior a.' se fAcea . .
Codrengul pricepea
Si din gurA a§a-i zicea :
(Cules de la Marin M. Martac, 33 ani, comuna Suditi, jud. lalomita)..
Cântecul lui Gheorghit5
Si-am tot zis : mA duc, mA duc
La poianA'n CAmpu-lung,
SA-mi aleg un cal porumb;
Rotat vAnAt porumbel,
Sä ma uit cu drag la el.
MA uitai din deal la vale
La murgu cu coama mare.
www.dacoromanica.ro
- 136 --
- MAnca-te-ar lupii, mocan,.
La ce mi .te faci viclean ;
De ti-oiu trage-un iatagan,
Ai sA sai ca un §oldan . . .
&oat' de-mi alege-un cârlan
Un carlan de la Ispas,
Mai putin rotund §i grasl
Mocanul cA s'a sculat,
In cArd cd s'a aruncat
cArlanul 1-a luat,
Lui Codreanul i 1-a dat.
Codreanul ci 1-a luat,
La oblAnc 1-a aruncat,
Colea'n vale s'a lAsat
La arciumAreasa frumoasA,
Frumoasd i drAgAstoasA.
Bea Codreanu i cu ea
LungA masA intindea.
Potera-1 fnconjura,
Saizeci de haiduci sosea
. Gloante în Codrean trAgea.
Dar Codreanul le zicea :
- Alelei, tAlhari pAgAni,
Cum am sA vA dau la dill!
Si'n baltag se rezema,
. Cate §apte cA trântea
pe toti mi-i ucidea.
Coama-i bate §alele,
Coada-i astupd urmele.
Si-apoi spune, mo bAtrAn,
. CAlu§eii dud se fur ?
Numai Luni de dimineatA
Pe negurd i pe ceatä !
iar spune, pui de cuc,
 - 137 -
DacA-i fur, unde si-i duc ? Jura §i márturise§te,
SA-i duci In cot de pAdure ! PAguba§ul se lipse§te.
Si iar spune, rAndunea, Foaie verde anason,
InghetatA-i DunArea, Gheorghitk e§ti numai om,
SA treacd neica pe ea CA nici noaptea nu ai somn.
Cu trei cai aláturea ? Dare-ar, Dumnezeu, §i-o da,
Azi e Luni §i mâne-i Marti, s'o desprimAvAra,
Plead Gheorghitä'n Galati Si voinici mi-oiu aduna
Cu 50 de cai furati, Opt sute de tinerei,
Numai vineti §i rotati. SA intru'n codru cu ei
Ghiorghitk giamba§ de cai, Si-oiu lua Oltu la vale
Ziva furä, noaptea fur5. CA vin Sa§ii cu parale
La primar In bAtAturA ; Si m'oiu atinea la cale.
(Cules de la dloara E. N. Zlotea, comuna Cara-Murat, judetul Constanta).

Cântecul orfanului
Si-am zis : verde foaie latk A§a trece viata mea.
Maid, initnA de piatrk SA §tiu, mama, c'ai veni,
Mai scobori din cer odatk Drumul ti 1-a§ pardosi :
SA má vezi, cum mai träesc ? PiatrA §i nisip de Mare,
Pe lume cum vietuesc ? SA vii, mamk tot mai tare ;
O zi bunk douA rele, Nisip §i piatrA märuntA,
A§a trec zilele mele ; Sä vii, mAicutk mai iute !
O zi bunk una rea,
(Cules dela Elena Sparghe din comuna Seimenii Mici, judetul Constanta).

Cantec de haiduc
Foaie verde brându§ele,
Jele-i, Doamne, cui e jele ;
Jele-i, Doamne, codrului
De-armele haiducului ;
CA le plouâ §i le ninge
Si n'are cine le'ncinge ;
CA cine mi le-a avut,
A fAcut nu-§ ce-a facut
C'a pus fata la pArnânt
Si mi-a intrat In mormânt
N'a intrat ca sA'nfloriascA
Ci-a intrat sd putreziascA
Si sA nu mai voiniciascA.
A§a-i vieata haiduceascd I
- Las'a§a, a§a sA fie,
Nu mA las de haiducie
Nici de codru Inverzit
Nici de murgu priponit
Nici de mândrele pistoale
Nici de pu§ca sclipitoare

www.dacoromanica.ro
 - 138 -
Nici de cutitele mele Nici de mAndrulita mea ;
Ferecate la präsele ; . CA sunt tank §i voinic
Nici de viata bunä rea, i n'am teamA de nimic.
(Cules de Posa St. normalist, 'dela Nicolai Alexe 84 ani din Tändärei)

Colind la craca de tiparos

La craca de tiparos,
Tiparos miros frumos
Mi-este-un leagän legänel
De traftan verde.
Dar In lea& cine §ade ?
Sade (cutare) fät-frumos
$i leagänä pe Hristos.
Leagänä-1 i IntreabA-I :
CAnd e capul veacului,
SfAr§itul pAmântului,
(Cules de la loan Chirilä de 17 ani, din Seimenii Mid, judetul Constanta).
Urgisita cerului ?
- CAnd va bate fiu pe tatA,
Fie-sa pe mamA-sa,
Finu-sAu pe na§u-sAu,
Find-sa pe na§A-sa. -
Atunci e capul veacului,
SfAr§itul pAmAntului,
Urgisita cerului.
lar (cutare) fät frumos,
SA rämäie sAndtos I

Colind de fatá mare

Intreabd, intreabd mari boeri Taica umbld sA-1 insoare,

-
Si-o'ntreabä pe Marita : *)
Tu, Marito, fata noastrA,
De and tu ti-ai dobAndit
Cel trup nalt ap'mbrAnat,
Genele, sprAncenele
Ceaste'nghinAtelele,
FatA dalbd rumeioarA
Si glas mAndru de fecioarA ?
Dar Marita cea frumoasä,
Ea le rupse i grAise :
- Daleu, daleu,-mari boeri,
Ce stAtu§i. i ma'ntreba§i :
Eu cu dreptu spune-v'a§.
Avut-a taica, avut-a maica,
Avut-a taica d'un fecior,
Hiind cu mine frAtior.
*) Tot la cloud versuri se repetä refrenul : Leroi Doamne 1'
Maica nu vrea sä-1 insoare
Si-I trimite'ntr'o solie
Intr'o solie'n Ungurie ;
De-acolo sä ne aducä
Trei zugravi, trei me§teri mari,
Nouä sá ne zugräviascA
Zalele, zabalele,
FrAnele, dpestrele
Si-aste'nghindtelele.
Trimisese-i adusese,
Si la treabA mi-i pusese
Eu hiind. IncA prunculitä
Pe fereastrá trasu-m'am
Pe zalA uitatu-m'am
Trei zugravi vAzutu-m'a.
Din trei table mi-a bAtut,

www.dacoromanica.ro
 - 139 -
Trei scantei mi-a scanteiat Ceaste'nghinAtelele,
D'una'n spate, d'alta'n chept Fatá dalbä rumeioarä
D'alta'n fata rumeioard. i glas mandru de fecioard.
D'atunci eu mi-am dobandit Dar si Marita cea frumoasä.
Cel trup nalt asa'mbranat, Ea sA fie sAnAtoasA,
Gene le, sprancenele, Cu noi toti, cu bunä searA !
(Culese de Bujild Vasile, normalist, Constanta, dela o lAtranä de 75 de ant
din littr§oval.

Cantecul prizonierilor români

Foaie verde trei smicele,
La moarä la Dardanele,
MacinA Turcii ghiulele
Bulgarii cartusele,
SA ne omoare cu ele.
Säriti voi Francezi, Englezi,
Sdri i tu, Italie tare,
CA ne-a'mpresurat Bulgarii
Cu tunuri i cu chesoane,
Cu tunuri calibru mare ;
Calibru trei sute unu,
De omoara tot Romanul
(Cules de la Neculai G. Tataru, comuna Boascic, judetul Constanta).
Arde-v'ar focul transei,
Muncim la voi çle ani trei
tu, Dundre turbatA,
Fire-ai fi fost blestematä,
Ne-ai -mancat armata toatA !
Foaie N;erde, foi de nuci,
Trenule, unde mä duci ?
Colea'n granitä la Turci
SA tin caii Turcilor
La umbrele nucilor ;
SA tin caii de curele
Si'n piept sä primesc ghiulele,

Cantecul lui Birgan

Foaie verde, foaie latA,
Sub rAchita cea plecatä
Peste apA atarnatä,
Pe marginea Prutului,
La cotitul vadului,
Sade BArgan adormit
Pe iarbä verde lungit ;
langd dansul legate
Unul d'altul aninate
Stau desagii durdulii
Plini cu prAzi dela Neflii,
Dela Cochinti rapitori
ciocoi despoietori.
Unul de altul legate
SA le treacä apa'n spate,
Ca in codrul säu sä vie
La adApost sä le tie.
Prutu-i mare, vantu-i lin,
Dar pandurul e hain ;
Prutul e mare si lat
Si panduru-i desteptat.
Dar de-ar fi cat de destept
Cu Bargan nu tine piept,
CAA voinic i pisicher,
N'are grijä de neferi.
Foaie verde, ink. uscat,

www.dacoromanica.ro
 - 140 -
IatA-1 cA s'a de0eptat ; Bargan ici, Bargan colo,
Desagii i i-a luat $ pandurul dincolo.
$ spre Prut drept a plecat. Bargan nu §tiu ce-a fAcut
Pandurul colo-1 pande0e CA Prutu'n not a trecut
$ drept la mir mi-1 oche0e. In apA nu s'a'nnecat,
Bärgan ici, Bärgan colea De pandur cA mi-a scApat
$ pandurul cat colea ; Si fn codru s'a'nfundat ;
Bärgan fn Prut a skit Desagii i-a pitulat
Bargan iatä c'a pierit In ciuda pandurului,
$ desagii lui cu el Spre spaima ciocoiului.
In Prut au pierit la fel.
(Cules de Posa tefan, normalist, Constants, de la Buzoianu Neculai de 49
anl din comuna Tändärei).

Cântecul Chirutei
.

Frunza verde, trei alune, Cosicioara-0 pieptäna

LAtitu-s'a vestea'n lume
De frumusetea Chirutei,
De mandruletea drágutei
Sora dulce a popii
De la podul Craiovii.
Mai ma/1dr* cleat ea
Campul floare nu avea,
Stea pe ceruri nu era,
Incat svonul ajungea
Dela sat panä la sat
Pala fn loc depärtat,
PanA'n tara Turcului,
Turcului hainului.
Vestea dacd se lätea,
Multe inimi s'aprindea,
Multe dorinti s'atata
$ multi pe drumuri pornea,
SA vadä-i adevärat
Un lucru aa minunat ?...
lad ante() dimineatd,
Dimineatä fArd ceatA,
Chiruta cum se späla
Coadele cA-0 impletea,
Tamplele cA-0 netezea,
Spre rAsdrit se'ndrepta,
Lui Dumnezeu se ruga
$ sänätate-i cerea
Apoi, märi ce fAcea ?
Floare la cap cAli punea,
Prin casA deretica,
Pe jos frumos mAtura,
Gunoiul cA aduna,
Pe mäturA cA-1 punea,
Apoi u§a deschidea
$ afarA-1 arunca.
Apoi Inteun doar cAta,
Spre soare cA se uita,
Spre campie tot privea,
Tot privea 0 se mira,
Se mira i se'ntreba
$ din gurA ch. zicea :
Doamne, bune Dumnezeu,
Ce-o fi ceea ce vAd eu ?
Fi-vor spinii fnfloriti,

www.dacoromanica.ro
 - 141 -
Ori is Turd nelegiuiti,
Tot cu ro§u'mpodobiti
Si pe drumuri grämAaiti ?
De vedea §i mai vedea,
Chiruta se'nspAimAnta,
Din cash.' fuga ie§ea,
La nen-so cA se ducea
Sperioasä cA-i vorbea
- Scoa15, nene, dragul meu,
CA nu §tiu ce-am vAzut eu :
Ori cA-s spinii mnfloriti,
Ori fs Turci nelegiuiti,
Tot cu ro§u Inveliti
Si pe drumuri grAmAditi ?
Popa dacd auzea
Numai deal se scula,
Pe fereastrA cAuta
Si din gurd cuvanta :
- Sora mea, comoara mea,
Te rog nu te speria
De toate cate-i vedea
cAte s'ar Intampla,
CA eu sunt pe lAngi tine
Si toate-or ie§i cu bine .
Ce vezi tu pe-acea campie
Si-i gata spre noi sA vie
Nu sunt spinii Infloriti,
Ci sunt Turci nelegiuiti,
Tot cu ro§u'mpodobiti
pe drumuri grAmAditi.
Ei aicea vor veni
pe tine te-or petl.
Dar, dragd, tu nu te'ntrista,
CA la Turc eu nu te-oiu da
nimic nu s'o 'ntAmpla,
PAnA capul sus mi-o sta.
Bine vorba n'o sfAr§ea,
latA Turcii cA sosea,
www.dacoromanica.ro
Navala'n casA dAdea,
Toad casa cuprindea.
lar din ei un Turc batrAn
Ce scotea din ciubuc fum
BunA dimineata da,
lar popa îi multumea,
Frumos II hiritisea
Si din gull fi zicea :
- Bine-ati venit sandto§i
spre bine bucuro§i,
Cu &duffle curate
Si cu iMmi neintinate ;
C'ati venit In casa mea,
Doi berbeci eu voiu tdia
Si prea mult m'oiu bucura,
Cu mine de-ti ospAta.
Turcul, dacd-1 auzea,
Vreme de loc nu pierdea.
CArbune'n ciubuc punea,
Tutun dinteinsul tragea
indatA rAspundea :
- Noi de masA-ti multumim ;
N'am venit ca si prAnzim,
Ci pe Chira s'o petim
Si-apoi cu ea sA pornim.
Intr'o zi, cAnd m'am sculat,
Cdtre cer eu m'am uitat
Si cerul cum I-am zArit,
0 lumina m'a orbit ;
LuminA strälucitoare
Ca §i o razd de soare.
Atunci foarte ingrijät,
Pe mine m'am intrebat :
- Nu §tiu soare-a rAsdrit
Ori Chiruta s'a ivit ?
Nu e rAsArit de soare,
Ci e chip de fatA mare,
CA zorile n'au sosit
 - 142 -
nici noaptea n'a pierit.
Atunci iute mA'mbräcai,
Slugile mi le luai ;
Pe drum cu top am plecat
acilea am picat :
Pe Chiruta s'o petesc
Si cu ea sA mA'nsotesc ;
GrAbe§te dar a mi-o da,
De nu, vai de vieata ta 1...
Popa, dad auzea,
Foarte rAu se incrunta,
Pe palo§ mâna punea
Si din gurd-a§a grAia :
- ['MIA capul sus Ink) sta
Sora la Turc nu voiu da 1
Turcul, daci auzea,
Foarte räu se mâniea,
Slugilor le poruncea,
Palo§ele toti scotea,
Spre popa se repezea, -
Cum s'arunc lupii la oi.
Popa vreme nu pierdea,
Mânecele sufleca,
Palo§ din tend scotea
Si la Turd a§a räcnea :
- Alelei, tAlhari pAgAni
uciga§i de Români I
Cum o sA vA dau la câni,
CA de-atâta sunteti buni 1
Cum zicea, a§a fäcea,
In Turci busna cA dAdea ;
La multi piepturi spinteca,
La multi capefe sbura,
Pe multi mortii ii dAdea.
Dar degeaba se lupta,
CA pAgAnul nu scAdea,
Ci mai tare se'nmultea.
Pentr'un Turc care cAdea,
www.dacoromanica.ro
Zece de-afarA venea.
- Aoleo, popo sArace,
Turcii cu Chira ce-or face,
CA-ti slAbesc puterile
se'ncurc vederile ?I
Sfântul soare sus lucea,
Vremea prânzului venea
Si popa mereu släbea,
Pk' deodatA jos cdclea.
La pAmânt când se vedea,
Palo§ de Turc cAnd zArea,
Spre capu-i cA se'ndrepta,
Ochii el 1§i 1nchidea,
Din piept adânc suspina,
De moarte se pregAtea.
Inainte de-o muri,
Spre soru-sa lung privi,
Lacrimi din ochi cA vArsä
Si din piept amar oftä.
Turcii mult nu a§teptarA,
Plânsu-i nu-i iinduio§arA,
Ci la el se repezirä,
Cu sete mare-1 izbirA,
Pieptul lui îl spintecarä
capul li retezarä.
Iar Chiruta, .vai de ea,
RoabA la pägAni cAdea.
Atunci sorioara popii,
Cel de la podul Craiovii,
Singurä de se vedea,
Capul, mintea nu-§i pierdea
Ci pAnA sA-§i lase casa
Si Oa din ea sd iasA
Pe podele'ngenunchea,
Mânile-§i impletecea,
Ochii 'n sus ca-§i ridica
Turcilor le gräia :
- Alelei, agalelor,
 - 143 -
Ale lei, pa§alelor,
Turcilor, osmanilor,
Turcilor, grabnicilor,
Pieirea Românilor,
Prea tare nu lid grabiti,
Ci fiti buni §i zAboviti,
SA iau capul frate-meu,
Singurul sprijinul meu
sA-1 duc colea'n gradinä,
SA-1 ingrop lAng'o tulpinä
De 1nflorit trandafir
SA-I ante cele albine.
Si Chira cum se ruga,
Cu ochi frumo§i li privia,
Pe Turci 1i Induio§a
Si-un pic o mai a§tepta.
lar Chiruta, särmana,
Caput frate-säu lua,
De sânge ca-1 curAta
Si'n grädind cd-1 ducea
Si grop§oarA cA-i fäcea,
Cu 1nsA§i mânuta sa,
Sub umbra de trandafir,
Aláturi de-un calomfir.
Dar groapa cum o'nvelea,
Ea deodatá jos cAdea,
LAngd groapä le§inA
Mintile §i le pierdea
Si cand iarA§i se trezea,
Chiar la Dun Are era
Si págAnii lAngA ea
In tara lor o ducea.
Atunci sora dulce-a popii
De pe la podul Craiovii
Pe pAmAnt ingenunchia
Si de Turd iar se ruga :
- Turcilor, agalelor,
www.dacoromanica.ro
Turcilor, pa§alelor,
Turcilor, grabnicilor,
Prea tare nu lid prAbiti
Si fiti buni §i zaboviti,
Pe palme sA mA spAl eu
De sângele frate-meu,
Singurul sprijinul meu
$i la bine §i la rAti I
Turcii o ingaduia
$i Chiruta, vai de ea,
Stiind ce o a§tepta,
Vreme de loc nu perdea,
Cruce mare cA-§i fäcea
Cu ochii spre cer privea
Si'n DunAre s'arunca
StrigAnd cu viers voinicesc,
In graiu dulce românesc :
- Deck roabä Turcilor
$i rAsul cadânelor,
Mai bine, pAgAnilor,
Sä fiu hrand pe§tilor I
Turcii, dacA o vedea
Ca in apA ea perea,
Pe locuri incremeneau,
Mânile §i le frAngeau.
lard Turcul cel bAtrAn
Si cu barba pánA'n brAu,
In fire dacd-§i venea,
DupA Chira s'arunca
Si in äpä se'nneca.
Ceilalti Turd, dacA-1 vAzurA,
Vreme de loc nu pierdurA,
DupA el se repezirä,
Ca sd-1 scape se cAsnirA.
Dar undele mi-i luarA,
Cu totii se innecarA.
Dar DunArea inteleaptä,
 - 144 -
Unde Chira se sfar§ea, Tot vartejuri se fAcea,
Apä linA se fäcea ; De nici unul nu scApa
lar unde Turcii muria, Si cu totii se'nneca.
(Cules de Pop tefan, normalist, Constanta, de la Radu Tutu de 73
ani din comuna TAndArei).

Cântec de fatä mare

Foaie verde troscAtel,
Doi voinici pe min' md cer :
Unul tank §i särac,
Altul bAtran §i bogat.
- Spune, spune, puiu de cuc :
Eu îi pui pe masA sá cine,
El svarle cu blidu'n mine ;
Eu fi fac pat sä se culce,
El fmi trage-o sfantä cruce.
Dar Al tank §i särac,

-
Dupd care sA mA duc ?
Lasd pe bAtran . la dracul,
la pe tanArul, säracul !
CA cel bätrân i bogat
Dimineata, and se scoalä,
I§i ia furca subsuoarA ;
Ia furca, plead la fan,
Vine seara pufdind
pe mandrula'njurand.
(Cules dela Ion David, 60 ani, comuna Cogealac, jud. Constanta).
Dimineata, dud se scoald,
I§i ia furca subsuoarA ;
la furca, pleacd la fan,
Vine seara fluierand,
La mandruta lui gandind.
Eu îi pui masd sá cine,
El mä chiamä §i pe mine ;
Eu fi fac pat sä se culce,
El fmi spune-o vorbA dulce.

Cântecul celui scarbit

Frunzä verde lozioarA,
InimioarA, inimioarA,
Ce-mi stai tristA §i amarä ?
De te-a§ vedea'n primävard
SA te scot din piept afarä,
Te-a§ pune pe prispä iarA,
SA te batA %rant de varA
ploaie de primAvarA.
Vant de varA te-a batut
tu nu te-ai cunoscut,
tu nu te-ai scuturat
De necazu'n care-ai dat.
- FrunzA verde lemn dubit,
Cunosc omul necAjit
DupA mers, dupA pd§it ;
CA-i e pasul mititel,
Se tine scarba .de el.
-i iar verde viorea,
De s'ar gAsi cineva
SA-mi iea scarba cu maim,
Si cAma§a cA i-a§ da.
Eu cAma§A mi-oiu mai face,
ScarbA'n lume n'a§ mai trage.
Cá scarba de cin' se leagA,
Nu-1 mai vezi cu mintea'ntreagA.

www.dacoromanica.ro
 - 145 -
de mine s'a legat, - Verde foaie, trei pelini,
Tare räu m'am saturat Räu e, Doamne, prin sträini I
Tot de plans §i de oftat Ca strainu-i ca ciulina,
De straini mereu mustrat. Te inghimpä ca albina.
(Cules dela Remus lorgulescu din Adamclisi, judetul Constanta, de
Popescu Dumitru, normalist).
Comunicate de loan Georgescu
profesor, Constanta

CURIOSITATI DOBROGENE
Aläturi de vanatul iepurilor cu ciomagul, o altd curiositate a Cadri-
laterului dobrogean este l vdruifoarea vulpilor cu troaca sau tivga. Ciudd-
tenia aceasta ne-o povestegte un tartar din Turtucaia. latá ce ne scrie clansul :
De obiceiu felul acesta de sport 11 practicd vandtorii fard permis de
vandloare. De oarece cunosc mai multi din tagma lor, am rugat pe unul
dintre ei, anume lusuf, sd mä lotrodued in tainele megtegugului sätt. Bucu-
ros, vanätorul mi-a rdspuns: ca sä vanezi vulpea, ai nevoie de trei lucruri :
cle-o troacd, de fulgi gi de un cocog, dacd-1 ai ; dacd nu, merge gi fard de
cocog. Apoi vanatorul incepu a-mi explica pe rand la ce servegte fiecare
4intre cele trei lucruri, neuitand sä se mai odihneascd din cand in cand,
lacand pauze, in care timp se mai Intindea a -lene pe dugecul" (salteaua)
din fata sobei i mai trägea din plin cate un ciubuc, pe care-I privia cu
nespusd pläcere.
La aceastä vandtoare troaca joacd rolul principal. Dui:4 ce se rupe
troaca din vrej, se lasd la soare sä se usuce, ca sä devie mai durd i sd
poatá rasuna mai tare. Pe urmä i-se taie din partea superioard, care e bom-
batä, jumátate. Prin gaura obtinutd se introduce in fund o- bucatá de carne
...II se fixeazd acolo cu coca. Cu vre-o opt troci astfel pregatite i cu o traistä
,de fulgi de pasere se plecd apoi la . . . vandloare.
Ajuns In pa lure, vanatorul ageazd trocile langd tufiguri, în apropierea
unei cärdri, sau chiar pe cdrare, la distartá de 50 de pagi una de alta ;
.apoi risipegte In preajma trocilor fulgi albi, ca sA poata fi ugor observati
gi de vulpe gi de vândtor. Pe urrnd ornul se dosegte la panda.
Vulpea, - umbland dupd pleaged de vanat, zärind gramada de fulgi
de langd troacd, se repede asupra ei i imbued lacomd o parte, crezand cA
a dat de vr'un vanat ; 1nsd, vdzand cd s'a 1ngelat, respird tare gi mult, ca
sä lepede afard fulgil. Dupd aceea, mirosindu-i carnea din troacd, vara ca-
pul in ea cu sila, liana ce ajunge cu botul la carne, pe care o mananed. Dupd
,ce a mancat-o, cautd sá scape din troacä, insa nu mai poate de urechi.
Neavand incotro, bäldbanegte cu capul, smuncindu-1, pand ce dd de un co-
pac, de care incepe a izbi troaca. Speriatd de zgomot, se opregte putin, se
retrage, apoi iar dA cu troaca din cap in copac i iar se opregte.
in timpul acesta vândtorul, care e numai urechi, aude i, venind in
grabd, prinde vulpea vie. Si sd se mai zicA viclean ca o vulpe !
Dar cocogul ce rost are?
Are gi el un rost. Daed nu vin vulpile la troci, vandtorul strange co-
cogul dintr'o parte mai simtitoare. Acesta tipa de durere, far la tipätul lui
alearga vulpile in grabd, socotind cd au dat de pleagcd. Nita la cocog, insd,
4au de troci, unde-gi gäsesc Bacäul 1"
Salsovia
Analele Dobrogel. 10

www.dacoromanica.ro
 ...... 0 ....... .........
0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.0
....
:"
00°.0000p000...***''0'0O °.....00000000000000000000000°00000.000000000°'°..0000000.0.°0"0
0600000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.100000000000o0t"

TOPONIMIE ROMANEASCA iN BULGARIA

-
Nu avem panä acum studii amanuntite §i complete aupr
fäspandirii elementului romanesc In Bulgaria §i nici asupra to-
ponimiei romane§ti din tara vecinä. Bulgarii - cunoscutd fund
mentalitatea lor - au tot interesul sä ascunda sub välul uitärii
asemenea dovezi de expansiune romäneascä. Cu o persistenta
diabolicd ei inteleg sä facä zgomot numai In jurul minoritätii
bulgäre§ti din Dobrogea, minoritate recent colonizatä §i cu atat
mai recentd, cu cat ne cob oram spre sud, ori cat s'ar pärea de
curios acest fapt, - (vezi studii publicate de Miletici, l§ircoff,.
Kanitz, Jirecek, IoneScu dela Brad, §i de alti autori mentionati
In paginile Analelor Dobrogei) -in sate cu toponimie tur
ceascel. In manualele noastre didactice (vezi Geografia Romániei.
de S. Mehedinti, ed. IV, 1925, pag. 32-35 §i pag. 42-46) se-
vorbe§te pe scurt despre elementul românesc în apusul Bulga-
riei §i dealungul Dui-tat-6, clandu-se chiar §i o hartä la pag. 34
Cli teritoriul opitor, unde astazi, aläturi de Bulgari trAe§te §i o-
numeroasä populatie romaneasca. Beilcescu, în drumul spre
Constantinopole scrie cu mirare c pänd la poalele Balcanilor
n'a "inttilnit nici o urma de sat bulgeiresc" ; dupä Infiintarea
statului bulgar la 1877, unele sate romätzegi au Jost bulgari--
zate ; altele risipite, iar Bulgarii, coborändu-se din Balcani s'au
ivit "in Deliorman (Cadrilater), unde mai tnainte MI se pomeneau
de loc". (pag. 35). La pag. 44 autorul citeazá märturia lui Jire-
cek, fost ministru in Bulgaria, care afirma cä. dela Tärnova
peste umla spre Silistra, cálâtoriai pintr'o tarei turceascä". Ce
mai vioi dintre Bulgari sunt cei din nzijlocul Balcanilor (Srednia
Gora). Aceia au luptat mai mutt în potriva Turtilor. Dar tocrnai
acolo avem dovezi cä treiiau panel' în timpurile din urmä Românt
-cad s'au bulgarizat. Au rämas doar numele satelor".

www.dacoromanica.ro
 - 147 -
, Nu avem pand acum o hartä a Bulgariei fäcutá in vede-
rea numirilor topice romane§ti. Aceasta este o lucrare a viito-
rului, pe care §tiinta romdneascd trebuie s'o realizeze. In rdn-
durile ce urmeazä voim numai sä atragem atentia asupra aces-
tui important capitol, pe care ni 1-a sugerat §i o hartä de po-
pularizare aparutä In editura Carl Flemming A. G. Berlin u. Glo-
gau, editia 8, pe scara 1 : 600.000 §i intitulatä Bulgarien und
Ost-Rumelien" Autorul este F. Handtke. Harta, apärutä cu pri-
lejul rdzboiului balcanic, clä, evident, numai o parte din locali-
tätile Bulgariei §i anume, de sigur, pe cele mai importante. Ei
bine, In aceastä hartä afläm, spre surpriza noastra, nu numai
langä Dunäre, dar chiar pand sub poalele Balcanilor §i dincolo
de Baicani, in basinul Iskerului superior (in jurul Sofiei §i a
Samacovului) §i al Strumei, panä la granita Jugoslaviei si Ru-
meliei, un numär considerabil de numiri topice romane§ti asu-
pra originei cärora nu mai incape nici o indoiald.
Cand privim aceastä hartä a Bulgariei din ajunul räzboiu-
lui dela 1913, ne impresioneazá in primul rand toponimia
aproape exclusiv turceasat a Bulgariei nordice dela rani lantra
panä la M. Neagra, apoi toponimia covar§itor turceascä a in-
tregii Rumelii §i, in fine toponimia slavä si romaneasca a Bul-
gariei nordice, incepand dela raul lantra panä la hotarul dinspre
Jugoslavia.
Citam aci numirile topice române§ti :
Intre raul Timoc (traco-romanul Timacus) si Lomul apu-
sean gäsim ca nume de sate : Vâ,fu, Bald, Sälcuta, Florentia,
Deleana, Smârdan, Mäcr4, Pdpädia, Isvoru, zpotu, S1a, Ca-
lagdru, Ursoiu, ThrgoviVe, Vlalzovici, Vlahadnita, Vlahmalzate.
Intre Lom si Ogost apar : Dealu Obreji, C'rucea, Misoi,
Cdlugeiru, Hârlet, Rediu, Vlqco-selo, si tocmai sus, pe culmea
Balcanilor, un Doinilcinzy" (= Doine anti) sub care, spre
apus, gäsim localitatea Berlok (= Barlog ?).
Intre Ogost si Isker, Dunäre i Balcani, gäsim : Juglinegi,
erbeineqti, Serbinita, Crupvita, Lipnita, Gulita, Ostrovu, Wi-
de ni, Dealu Vârteji, Boureni, Barovan, Palilui, Craman, Ogo-
dent, Cireni, Mramoreni, (sic), Pegeni (de 2 ori), Crpet (= Car-
piti), Popita, Cainari, Roman, C'reita, Dormanza, Coliby, Buco_
vat de 2 ori, din care unul la mijlocul distantei intre Dundre

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
si Balcani, iar celälalt chiar sub culme) Sanogi (Zdnoage ? sub
munte), Clisura, Novdceni (in munte, pe un afluent al lskerului),
Ldoni, Carap, Bopita.
lntre Isker si Vid, din Dunäre in Balcani : Mdgura, Mitro-
polia, 7odorita, Tudoriceni, Petroveni, Blosnita (si In parantez
Blasnicevo), Gloqeni, Galata, Izvoru, Teteveni (sic) §i sus, sub
Balcani, surprinzAtorul Lupeni !
Intre Vid si Osma, dela Dunäre spre munti : Grlidegi,
Creta, Cornoara, BreViani, Bivolari, Lascar, Därmänita, Pavli-
cheni (un sat vecin e scris insä Pavlikjane), Radoveni, opot,
§i sup Balcani Coliby.
Intre Osma si lantra : Bolgdreni (in sensul in care se zice
Ungureni), Cra§an, Grddegi, Bogata, Cocina, Policrdeqti, Tern-
nip, Murgaq, Bolovana, Butia, Bodijani, iar imediat sub Bal-
cani : Coliby §i Stomeineqti !
Intre lantra si Lomul de lângd Rusciuc : Basarabov, ailifari,
Ciucane (sic), Walla (orasul scris si Elena) si Doldnceni.
La sud de Balcani, in basinul lantrei superioare, in jurul
Sofiei, panä la granita veche a Serbiei, Macedoniei si Rumeliei,
gäsim : un lant de munti Vlaqina planina, un sat Clisura, apoi
S-ta loana, Murgaq, Grddina, V4an, Vdlonita (sic), Berendel,
Bucan, Cherul (sic), Mramor (sic), Bäni§or, Bucinu, Bucino-dol
(valea), Mándstir4te, Mramor (a doua oarä), Romanti, Arsan,
Cdrnul (sic), Clisura, Bucina (a treia oarä), Bucina (a patra oarä),
Verdical (?1), MoVna, Calcaq, Cdlugdrita, Granita, Grilm4dan,
Co§nita, Ketrov (din chiaträ-piaträ, Chetroi ?), Clisura (in multe
iocuri), Surla, Pdsiirel, Pdsdrel (a doua oarä) Vdairel, Balabou,
Potop, Bogdanli (-=--- Moldoveni ?), Colonari ; toate aceste nume, de
la Surla In coace, apar intre lantra si Rumelia, deci la SE de Sofia.
Dar nume cu infätisare româneascd apar sub Balcani si in NW.
Rumeliei, insä harta de care ne folosim nu le inseamnä destul de
clar si de accea ele trebuesc cercetate dupä härti pe scará mai mare.
latá un numár respectabil de sate cu nume romänesti.
Puse pe harta Bulgariei, ele acopär toatä regiunea dela lantra
pänä in granita iugo-slavä si dela Dunäre, peste Balcani, pAnä
la sud de Sofia, la izvoarele lantrei, Strumei si Maritei. Cate
väi, dealuri, värfuri, locui etc. vor mai fi avand nume româ-
nesti ! De aceea, repet, toponimia româneascä In Bulgaria fiind

www.dacoromanica.ro
 - 149 -
unul din capitolele foarte importante, care intereseazá deopotrivä
§i pe etnograf §i pe filolog §i pe istoric, trebue§te neap'ärat
luatä in studiu §i poate a ea va aduce §i oare care lumini. in
unele probleme Inca nu pe deplin limpezite.
Din seria de nume produse aci, marea majoritate au un
caracter daco-roman ; mai putine au un caracter meridional, sau
ceva mai arhaic ; jar regiunea ocupatä de aceste nume vine
exact in dreptul Olteniei §i Munteniei apusene, pänä prin drep-
tul jud. Vla§ca, iar nu in dreptul stepelor de räsärit, lin dreptul
Bäräganului. E o constatare de naturd antropogeografid, care
nu trebue§te pierdutä din vedere.
C. Brätescu

:,,°..*::::

www.dacoromanica.ro
 111[11111111191161111111111411011

t V. BOGREA
Odatä cu pacea §i buna Invoire Intru omenirea colectiva,
and' pace, cea eterrld, Incepu sa pund stdpanire, Incepand din
1918, pe viata individuald a lui Vlahuld, Delavrancea, Take
lonescu, Toma lonescu etc.
Tristele páreri de räu se accentuau la &dui ce se
impunea imediat cu Intrebarea : veni-vor vre-odatä altii sá
completeze golul lagat pe urmd-le ?
*i nu §tiu cum, ganduri asemanatoare ne ademenesc
azi, and V. Bogrea nu mai este". In drumul afirmärii noastre
temeinice ca neam în plind evolutie, orice fade calduzitoare
ce se stinge este o pierdere pentru care läcrimdm, chiar dacd
ar fi destule alte lumini, chiar daca multe altele ar miji strä-
lucirea lor ce va sA vie.
Activitatea lui V. Bogrea n'o cdutati, cad n'o yeti gasi,
atat In ceea ce a scris pe hartie, cat mai ales In ceea ce a
scris in sufletul celor ce 1-au cunoscut, In sufletul elevilor
sal Izvorul nesecat al cuno§tintelor 1-a Impartd§it direct, prin
grai. Pe estradd- sd-1 fi vázut pe onmleful acela cu sänätatea
minata, sa te poti minuna de ddrnicia divind cu care a
fost fericitl
Din putinul cat a scris tusk ne putem da seama de
uria§a sa culturA care a Intarziat sd se valorifice In opere
voluminoase din cauza constitutiei sale §ubrede. Articolele
sale, mai ample sau mai sumare, trateaza chestiuni de filo-
logie, istorie, sau de amandoud la un loc ca: Dobripn fratele
Mircei-Vode, Intre filologie i istorie", Menfiuni huma-
aisle despre noi", Despre Morlachi"; Pasagii obscure din
Miron Costin", Din vechea noastrit terminologie juridicet",
Meiruntipri istorico-filologice" etc. toate publicate In Anu-
arul institutului de istorie nationaid (Cluj). Apoi o serie de
MINIMMEMEMBEINIENII

www.dacoromanica.ro
 - 151 -
106:111114111111181MONEMEI

alte articole de acela§ soi In Dacoromania (Cluj), Analele

Dobrogei (Constanta), Transilvania (Cluj) etc.
Febrilitatea nezAgazuitä a mintii lui nu se inchidea numai
In cadrul preocuparilor stiintifice, ci adesea se revarsa in note
de subtila poezie liricd intimä, sau in epigrame cu duh,
ascutisuri de stilet, la adresa cutärui pamfil-et, politician,
misoghin, curent literar, Fägetel-Ulm-Plopusor ce scot Fla-
muri etc. Parte din activitatea sa din acest domeniu o gäsim
risipita 'in Neamul Romanesc literar (Bucuresti), Societatea
de mane (Cluj), Ramuri (Craiova), Fat-Frumos (Suceava) etc.
Dar multiplicitatea sa spirituala a fost harazitä sd säla§-
luiasca un corp destinat de mult mortii. Viata i-a fost
lupta apriga intru .perseverarea materiei. I§i dadea seama ca
va esi invins de timpuriu cand in Debemur Terrae" spunea :
Pelmânt avar,
E-qa putin din tine'n noi
Si - ap curând
Ne ceri putinul tnapoi-
Ap curtnd
Pämânt avar !

71-1 dam, did tu ni-1 ceri mereu

-
Pätnânt avar !
Dar se vede cá existä o lege de compensare, de echi-
libru. Natura da subt alta forma ceea ce ia. Si lui V. Bogrea
i-a dat acea putere creatoare in stiinta si arta, i-a dat acea
memorie prodigioasä, acel spirit sesisant §i asculit, acel avant I
de idealism supraterestru, acea sensibilitate emotivä §i acea
minunata elocventa, toate in schimbul scurtimii zilelor.
Eug. Pohontzu
:r.zzEg:::

www.dacoromanica.ro
MONITORUL JUDETULUI CONSTANTA
Abonamentul Orice informatii se vor cere dela Publicatiile
1000 lei anual Serviciul Judetean din Prefectura clupa invoiala
- Constanta -

TABLOU')
de iniOrtirea administrativä a Judetului Constar*
Resedirrta judetului Constanta - Municipiu
PLASA CONSTANTA
cu rqedinta în comuna Canara

P, Comuna
Sate le ce o
comptm
Vechea de-
numire Observatii

1 Canara Canara *
Cocoqul Horozlar
Palazu-Mare
2 Caramurat Caramurat *
3 Cogealia Cogcalia *
Mamaia
/Vvodari Caracoium Comunä noug
Deslipit dela
4 Gargalâc CargalâcuMare* Cicracci
Gargalâcu-Mic
Sahman
5 Hasiduluc Hasiduluc*
Agigea .
Lazmahale

NOTA. Semnul* indica resedinta comunei.

s) Reproducem acest tablou oficial, in care apar 54 de numiri natal
romanqii date satelor din jud. Constanta, in iirma cererii populatiel roma-
nesti ce le locueste. Consideram aceasta ca Inca. un succes al actiunii Ana-
lelor Dobrogei, continuata i in presa din Constanta, in Dobrogea June,
precum si verbal cu locuitorii provinciei. - Redacfia.

www.dacoromanica.ro
 - 153 -
Ó
,
ir
Comuna
Sate le ce o
compun
Vechea de-
numire Observatii

6 Osmanfaca Osmanfa ca. *

Abdulah
Ebechioi .
Mahometcea
7 Sibioara Sibioara * Cicrâcci
Oituz Sat nou In-
Ta§au1 fiintat
8 Techirghiol Techirghiol * Se d esfiinteaza
Musurat Urluchioi
9 Topraisar Topraisar *
Birzlinta Muratan-Mic
Muratanu
10 Tuzla Tuzla *
Carmen Sylva
Costineqti Mangeapunar
11 Valid lui Valid lui 7 raian* Hasancea
Trojan AI INMEi
Omurcea
PLASA CERNAVODA
cu repdinta In Cernavoda
1 Cernavoda Urbana nere-
§edinta
2 Coclzirleni Cocizirleni *
Ivrinezu-Mare
Ivrinezu-Mic
3 Duneirea Duneirea * Boascic
4 Rasova Rasova*
5 Saligny Saligny * Azizia
Paella Facria
tefan-cel-Mare
6 Seimeni Seimeni Mari *
Seimeni Mici

www.dacoromanica.ro
 - 154 -

Sate le ce o Vechea de-

Comuna compun numire Observatii
Z
I 7 Tortoman Tortoman * .

Defcea
Derinchioi

--
8 Tepes-Vodii

6
Geabacu
Tepes-Vodd *
Silistea

PLASA COGEALAC
Chiorcismea
Taspunar

cu resedinta in comuna Cogealac.

1 Casapchioi Casapchioi*
2 Cavargic Cavargic *
Palazu-Mic
Seremet
3 Cogealac Cogealac*
Tariverde
4 Duingi DUingi * - Comunä notfg
Deslipit de la
Caranasuf
5 Inancisme Inancisme* Comunä notiä
Desiipit de la
Cogealac
6 Istria Istria * Caranasuf
7 Milzai-Vi- Mihai-Viteazul Comunä noud
teazul Deslipit de la
Casapchio
8 Pantelimon Pantelimon de
de Jos Jos *
Runcu Terzichioi
6 Pazarlia Pazarlia *
Ester
Ghelingic
10 Potur 1 Potur *
1 Hamamgia

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
ó ,
Sate le ce o Vechea de-
Comuna compun numire Observatii
Z
11 Reimnic Râmnicu de sus Venit de la
Nunnicu de jos Tulcea
Cei lugeireni
Co lilia
Cuciuchioi
12 S'acele Seice le * Petit lia .
Vadul Caraharman , .
Traian
13 Toxof Toxof *
Chirislic
PLASA MEDGID1A
cu resedinta In comuna Medgica
1 Medgidia Urbana' neres.
2 Alacap Alacap *
Nazarcea
Valea-Dacilor Endecara-
chioi
3 Biul-Biul Biul-Biul-Mic *
Biul-Biul-Mare
4 Carol I Carol 1*
5 Chiostel Chiostel*
Caratai
6 Cobadin Cobadin *
7 Docuzol Docuzol *
8 porobantu Dorobantu * Comunä nouä
Deslipit dela
Carol 1
9 Engemahale Engemahale *
Edilchioi
Lungeni Uzumlar
10 lzvorul-Mare lzvorul-Mare * Mamutcuius Comuná noud
Veterani Idriscuius Deslipit dela
Pestera

www.dacoromanica.ro
 - 156 -
lél
Sate le ce o Vechea de-
,rt Comuna compun numire Observatii
Z
11 Murfatlar Murfatlar *
Siminocul Turc-Murfat
12 Osmancea Osmancea
Agemler
13 Pegera Pegera *
Mircea-Vocki
- Saidia
14 Satu-Nou Satu-Nou * Comunä nottä
Celibichioi Deslipit dela
Remus-Opreanu Facria §i Pe§tera
15 Viipara Viipara * Caciámac Comund nottä
Deslipit dela
. Cobadin
PLASA MANGALIA
cu re§edinta in comuna Mangalia
1 Mangalia Urbaná nere§. -

I2 Caraomer Caraomer *
3 Chiragi Chiragi *
Viirtopul Delioruci.
4 Comana Comana * Mustafaci
. Azaplar
Carachioi
Orzari Eribiler
5 Darabani Darabani* Daulucbioi Comuná noua
Gränicerul Canlicicur
6 Duranculac Duranculac * Venit dela
Caliacra
7 General C. General C.
Sairipreanu Scdripreanu* Enghez
Major P. Chi- Cassicci
riacescu
Amzacea

www.dacoromanica.ro
 - 157 -

'
11;

6
Z
Comuna
Sate le ce o
compun
Vech ea de-
numire Observatii

8 Gherengec Gherengec *
Ascilar
Haidarchioi
9 Ghiuvenlia Ghiuvenlia *
Mibechioi
10 kalichioi Kalichiol * Venit dela
Acângi Caliacra
Gheferfachi
11 Limanul Limanul* Caracicula
Doua-Mai
Hagilar
Ilanlâc
12 Sarighiol Sarighiol * CAtunele Bas-
Albqti Acbasi punar, Hoscadin,
Arsa Copucci Papucci se des-
Coroana Cadichioi fiinteazä
13 Tatlageacul Tatlageacul-
i Mare *
Tatlageacul-Mic .-
Movieni Perveli
Sclzitul Mangeapunar
14 Valalâ Valalâ * Comunä nouä
Deslipit- dela
Chiragi

PLASA HARSOVA
cu resedinta tn comuna Hârsova
Hat-soya Urbanä nere-
§edintä
2 ,Cartal Carta] *
3 Ciobanu Ciobanu *
4 Dulgheru Dulgheru *
Carapelit Al
www.dacoromanica.ro
 - 158 -

Sate le ce o Vechea de-

Comuna compun numire Observatii

5 Gälbiori Gälbiori * Saragea

Bälteigegi
6 Gârliciu airliciu *
7 Ghizaläregi Ghizdeiregi *
Tiddle§ti
6 Muslubei Muslubei *
Capugi
Muslu
iriu
9 Pantelimon Pantelimon Comunä nouä
de sus de sus *
Sarai Sarai *
I10 Balgiu
Cadicâsla
1 11 Satischioi .Satischioi .

..
Erchesec
12 Topalu Topalu
. Capidava Calachioi

PLASA TRAIAN .

cu resedinta In comuna Cuzgun

1 Cuzgun Urbanä. nere-
sedintà
2 Adamclisi Adamclisi *
Cherimcuius
Urluia
3 Altman Altman *
Adâncata Polucci
VIaldi Vlahchioi
4 Beilic Beilic *
Baccuius
Mircqti Demircea

www.dacoromanica.ro
 -- 159 -

Sate le ce o "Vechea de-

` Comuna compun numire Observatii
z
5 Caranlâc Caranlac * .

.Brebenei Ciucurchioi
Rar4tea Bazarghian
6 Dobromirul Dobromirul
din deal din deal*
7 Dobromirul Dobromirul
din vale din vale * Comund noud
8 Enigea Enigea *
Cocargea
Ghiolpunar
9 Enisenlia Enisenlia *
Asarlâc
Nastradin
Lespezi Techechioi -

tO Gorn'a- Gorna-Kadieva* Venit dela

Kadieva Caliacra
11 Mdrleanu Mr leanu *
12 Mulciova Mulciova*
I-1*g Arabagi
Iusufpunar
13 Oltina Oltina *
Câs la
Rdzoare le Curuorman

14 Parachioi Parachioi *
Calaicea
Ghiuvegea
15 Tudor-Vladi- Tudor-Vladi- Regepcuius
mirescu mirescu*
Valea-Tapului Techederesi

www.dacoromanica.ro
 - 160 -

Sate le ce o Vechea de-

Comuna compun numire Observatii

. PLASA NOUA s
cu resedinta in comuna Baeramdede
1 Baeramdede Baeramedede *
Cealmagea
2 Cavaclar Cavaclar *
Besaul
Sceiripara Merdevenli-
Sofular punar Deslipit dela
.
Cobadin
3 Cazilmurat èazilmurat*
4 Cerdtezul Cerchezul* Cerchezchioi Comunä nod'
5 Chioseler Chioseler
Baspunar
. Becterul
Borungea
. Caraaci .
Curcani Cherticpunar
6 Demircea Demircea * Cpmunä nouä
Armutlia
7 Docuzaci Docuzaci
Calfachioi
Ciiscioarele Mamuslia
8 Dumbraveni Dumbreivent * Hairanchioi
Schender
9 Hasancea Hasancea * Venit dela
Padureni Deliiusuf- CaHacra
punar
10 Negregi Negregi * Carabacâ
Unirea Caugagia
Terziveli
11 Saragea Saragea* Venit dela
Sahvali Caliacra
Prefect, ANDREI POPOVICI. Secretar, M. MIRONESCU

www.dacoromanica.ro
 Aducem viile noastre inultumiri urmatoarelor institutiuni §i
persoane, care au binevoit a sprijini baneVe tiparirea revistei
Analele Dobrogei" :
1. Primaria oraului Constanta (d. Dr Margärint) Lei 10.000
2. Prefectura judetului Constanta (d. Radu Ro--
culet) .., 7.000
3. Camera de Comert, Constanta (d. G. Georgescu) 5.000
4. D. T. Nichiteanu . . , 1.000
5. Banca Româneasci, Bazargic (d) Raiculeanu) . 500
6. D. Albert Theiler 500
Total . . Lei 24.000

Administratortil revistei :
Prof. I. Georgescu
Liceul Mircea, Constanta.

Acest numar s'a tiparit in 1000 exemplare, dintre care 900

pe hartie de tipar §i 100 pe hartie velina. S'au scoS §i extrase
din articolele d-lor B. Cotovu (100), 1. Georgescu (100), Val.
Grecu (50) §i T. Man (50). Costul total al tiparului (f5ra ex-
peditie), Lei 44.321.

www.dacoromanica.ro
 Le
-

rie

,
t
r r.. ,

r , ', (
. e-,.... S. . ,, -..
-, Jr,, _,4
,4 4

i " ,_..1 ..i qifiv".' , r \I., . * '. ;.-,

-
'

-
\ ' ' - ''. I
. ' '.1', (Ili
''' 1 r-, 1 ''', 4 / .' '''',I ' 4.,;,!;
-_,; i, k i' t -. -
..'' ... '
.,. I -, I.
-....:,

i' ' -,
, .
...,
li 4,
' 4-.
I:,
[ -..I .
,.
:, , .,'
(

r '
,

r
e
, i4,.. .'- 1 1
'
; 1 ;.-
-; ,. , '

, ' .1 1,,
- . 1.
ir r ,- :` -, -'
.0r , -
t ,

'

Donatiunile, abonamentele
, §i orice alte sume privitoare la
Analele Dobrogei" se vor înainta d-lui I. Georgescu, Casierul
i profesor la Liceul Mircea din Constanta.
si Secretarul revistei
Tot dela d-sa se vor cere i colectiile vechi sau numerele
."J

izolate din Analele Dobrogei". '

11."*, .
+' 1

' T.'
'A

, 'A

1- " .44,

, 4te.-
r,
' I -
1

A'[
Pretul Lei 70.- ,
www.dacoromanica.ro . - ,