Está en la página 1de 3
8 REALIZAREA PRODUSELOR DE iMBRACAMINTE. PENTRU FEMEL 8.1. PRODUSE DE [MBRACAMINTE, CU SPRUJIN IN TALIE 8.1.1. Fusta clasica Fusta este un produs de imbracminte foarte practic, poate fi purtatd in orice ‘gezon gi in orice ocazie. folosindu-se o gard foarte largh de materiale gi modele. in functie de destinatie si sezon. se vor alege fesaturi din: bumbac. ln3. mitase. in, fesituri in amestec etc. sa pos wo La construirea tipsrului de fasta pentru femei, se vor folosi ‘urmatoarele masuri: ~ circumferinga taliei "i vA CT= Them: ct =37: 2 = circumferina soldului O$= 102 em: cp = SI: + ~lungimea produsutui Ipr= 65cm. : Penta construirea tiparului (fig. 8.1) se va trasa un unghi drept, ‘in partea dreapta a colii de hartic, al c&rui sarf se va nota cu 1. Pune- tul T reprezinté punctul de pornire Pentru construirea tiparului. 1, Linia soldulut: HC _ 168 _ FT pezzi em. 2, Lungimea fustet: 1-3=Lpr= 65 em. ie Lanna de moe 0 fees Linre_ de miiot @ sostelys 1! Fig. 8.1. Constratren tiparsiui de fast, 10 Din punctele 2 si 3 se duc orizontale. stabilind linia soldutui, respectiv a sivulu, 3. Largimea fustei pe linia goldul 2-4 Fapel@ey s2em. Prin punctul 4 se traseazi o vertical. intersectia cu orizontala din punctul 1 s¢ noleaza cu 5. iar cw finia tivului cu 6, realizndu-se cadrul complet al fustei. 4. Positia cusdrurii laterale: 2-4 4-7 z Cota de 1.5 cm, addugats la jumitatea distantei 2 - 4. are menirea si mute cusitura lateral mai spre spate. astfel ca. privind fusta din fad. aceasta sA nu se vada. Se traseaz4 o verticald prin punctul 7 a cirei intersectie cu finia nnoteaz& cu 8viar linia tivului cu 9. 5. Cambrarea aliei: {in cazul de fat. saloarea de cambrat va fi: 2 4%oler + 1) = $2%(37 + 1)1 = 14cm. ‘Valoarea cambrarii se va liza in cusdtura lateral (aproximatiy jumatate din aceasta valoare ~ 7 cm) si la pensele amplasate pe spatele si fata fustei. intai se va proceda la corectarea liniei taliei care pe directia goldului este mai sus decat pe linia de mijloc a spatelui gi a fetei: 8-10=8-11= 10-11= Tem. i-R Sem. Punetcle 1/ gi 12. 0 si 13. se unesc cu ajutoral florarului eu Linii ugor ar- cuite. conform desenului din figura 8.1. 6, Pensa de la spute: Pozitia pensei de la spare: 1-14 = 6 pind la 7em. Din punctul /4 se traseazé o verticala pe linia goldului. intersectia notin- du-se eu /5. Varful pensei este mai sus cu 5 cm de linia goldului 15-16= 5m, ‘Valoarea pensti se masoara pe linia corectata M-17 = 14-18 = 150m Se unese punciele 16, 17, 18 cu drepte ajutatoare. realizind pensa din spate. 7, Pensele la fad. Pozitia penselor.la fata: 5-19 =8 pana la 9.em, +1S= 415527.Sem. ~21 = 10-19 19-21 = 0518. ‘Noth: Pentra a nu se confunda notmea segmenicior cu semaul minus, in mod conventional se va {osi pentru schdere a ane oblict cu dour puncte *s) Procedeul ese preluat din revitele de spe~ ‘ialtae din srtindtate (Germania). inn punciele ¢¥ $141 se traseaz’ unt verticale pe care se vor lungimile penselot. Pensele de Ja fafi au aceeagi lungime, care este cuprinsa intre 7 si 10 cm, in functie de conformatie. La 0 conformatie cu abdomenul proeminent pensele vor fi mai scurie. Valoarea penselor la fata: 19~24= 19-25 = 1 om, 21-26 = 21-27 = 1 em. Se unese punctele 24, 20, 25 si 26, 23, 27 cu linii ajutétoare, realizind pensele din fat2. Astfel sa realizat constructia tiparuhii de bazb, care se poate transforma in orice model dat (ales). 8.1.2. Fusta-pantalon Fusta-pantalon se inrudeste cu fusta clasici, cu_un plus de complexitate, care conferd sortimentului noi calitii i utiticag (fig. 8.2), “ Fusta-pantalon are aspectul fustei cla- sice, end corpul st& in pozitie normala. Deo- sebirea intre fusta clasicd gi fusta-pantalon este suplimentul celor douk foi de fesdturd separat picioarele de la indltimea pasului, Partea superioara de la fusta-pantalon nu se deosebeste de fusta clasicd, cea ce determina ca gi solutia de constructie a tipa- | ‘Tului s& pomeasca de Ia tiparul fustei clasice. ficdindu-se ulterior adaptirile specifice. | Pentru construirea tiparutui de fusti-pantaton se folosesc aceleagi misuri ca Pentru fusta clasicd. deci se va continua constructia tiparului numai pentre partea specificd. pe scheletul fustei clasice ficand si notatiile in continuare | (fig. 83). Adéncimea rascroielit ta fusta-pantalon. Deoarece pana la nivelul inalyimii pasuluj fusta-pantalon se compune din dowd corput separate. iar de la acest Punct fusta se incheie intr-un singur corp. pentru realizarea partii fustei-pantaton ‘care se imbrac& pe corp de la indltimen pasului. este necesar a se realiza 0 ‘ascroiala corespunzétoare. dupa cum urneazA: ~Partea din fay: Fig. 8.2. Fostd pantalon (model). 15-28 = F-+4om= Ah +4em=29,5 em. care desparte fusia in dow parti. imbracdnd Fig. 8.3. Coooiruires tiparalat de fusté pantaton, Din punctul 28 se deduce o orizontalA spre exteriorul tiparului. pe care se stabilegte cushtura interioars tiparului de fat: 28-20= $3 = S143 = 10 m, 28-30 = 28-29 = 10cm. Dimensiunea de 10 cm se misoara din punctul 28 in sus. Punctele 30 si 29 Se unesc printr-o dreapti ajutitoare. care se imparte in dowd, notindu-se puncral 37: 29-3) = 8530. Punctele 3/ gi 28 se unese printr-o dreapti, pe care se noteazA punctul 32 — adancimea rascroielii in fat’: 3-32 = Punctele 29, 32. 30 si 13 se unesc cu o finie arcuiti conform desemiui, La nivelul tivului Kirgimea partii interioare a fustei-pantalon va fi: 6-3: 29. . Se unese punctele 29, 33 $i 6 cu linii drepte. ~ Partea din spate: 12-34 = 13-28, Din punctul 34 se duce spre exteriorul tiparului o perpendiculara pe mijtoc a spatelui, pe care se stabileste partea interioard a tiparului spate 34-35 = $2 em 51942 = 15 cm. 34-36 = 34-35 = 15 om. Dimensiunea de 14 cm se masoara in sus de la punctul 34. Punctele 36 si 35 se unesc printr-o dreapti ajutitoare care se imparte in dowd. noténdu-se cu ppunetul 37: 35-37 = 1536, z Se unese punctele 37 gi 34 cu 0 dreapta pe care se noteazé punctul 38 — addncimea riscroielii in spate: 34-39 = B53. Punctele 35, 38, 36 si 12 se unese cu 0 linie arcuitd conform desenului. La nivelul tivului. argimea partii interioare a fustei

También podría gustarte