-)^ Kle. 'OF :.;,?

' /
r,
"'
A
P , frr ',77"
- -! .,4,1 _ C, - I
e _
I

:s
'st- te. /: .-
_
, ,
, c,:c

Ji' MINISTERUL AGR1CULkTUREI I IDOMMILOR

,.
-#4
,

- r-,.... , .__ ,- -,';',N DIRECTIUNEA PESCARIILOR

/ - , ..

\
._
''''' .-- -r-4"."1/c. -.--
._._. I., ); '
/ , ...
k 41' ) \
'c

..
I
.-.1 s ;.'
: ':7\,,,..
i- .

-'
' .

\ --".
1 --1 N ' . A

../4--;1.-. ' I , ) :, ', "i41- 4 : N

'"
,..
' .,),
(-

,;1 -2..--T,,... --:----

t'''
: :- ,
r t..
.......,
/ ' \
-, ,--;..--
--
k
< ';?
r
1

(.. ,
-,
."'""

. ,- \
. , A' ' -...
,., ..
::/.
, ''',Vi- .- 1- Xri;;.-
,
,1.1--14:-'
j;
. vf
---- i -,
N'r
-,., -i.'-rf-,:.
,,.-
''.r: '':"-7:e-k.
',-.:4--
;---

-- ii -- , )--.-,_,
. ,_. - c.
_ -,--
,

.
.:,''' '-'''.
_ _ .--;-.
- -'./ MEMORIU ,) .
,:t-
t
p./
;
-,
.

;4..
:tf
=`

".,.
---- ,
.)--- \ t
.
, :(_,
--"
'-
.'
1:- ..w r) "-- ""
' --
-._*kri _,- -1,,
,, .."7,c1',:
sii.-;r
-;i:
C

_ -.;v-
...,
-,K)--t-7,--<- RELATIV LA 7- ,-- .Z, -iv ,

;
e-
I
I ....

- j, .-- _., --
--,` , , -/- ----- _,
MASIMIll BAH PENTRI1
, ,
[RHEA NINA \.,....- _ , 9
--.
..-,' , , r) ? _

=
N 1. _--
1
:." - ', .

--
., 7. _,.... -Iv
......, Prezintat d-lui Ministru
.1 al Agrieulturii
i Domeniilor '. --",
-,-1
pe liangà raportul No. /31964 din 10 lulie 1910 -.; ..4-1...'''.7 - c-r---
,
,
,-. .'" ::.4..... 1
P- j . -17 r ---' --. g -
DE i±.,-., - -7 -."'" ' - 1
ri
4*--- P -- ';,.....s.
, i ..-... /,'" .,,,,, .....-, 1.
..

.,,,V.-') ). .4 '
/ .1

./ 4 ..- , ' . '' ...'`.. .1.1

, i
.7 / )
1
-
..1- S' . .4 A 1 ... , ..1 A L 'CI', .-:.

i, ri
-, . _-:-..- ie
''.7-- OR G R. FINTIPA 3 r\ - ,- -
,,t_ ->..'
r ..... -.X

_
,.... - I
INSPECTOR GE`NERALe AL MINISTERULWI
...
- ----?_, t.
1: .
St- .
-4 A

.1 ..,
.,
..,....11, n .-7...... _ ,
.-,'
I
-,. _
,:,,- 7 r -(.2 , , ..A, 4..
-, . ;1._..:;,, _
..i -i) .---. ,k: ....,,,_p"-, N.
1,4...,
;Is.'
,
'
,
e- ,
'...`:
,
." - r c, . , . . .-, -..t.-
''
- i 4 '--:,:'-'-'
k..., .,-..".-
,
\.
1

- , k

.
_
- 7.--
s-r-,,,, ..,.. 7
11

_- W
r 1

''
1-7,---
( '1
--=
, s<'r-). ,
.... ,1.- ,._ j '-'!_ __/' --'s
-.'r
-.."

si.
I r r. , I_ --Os'? ..
., ' GA-
.
' --, -'
r-'-' -.-- -4k7f--'
r/r-.$
-' .s, o

...,..,Ns
' ,..
- ts
'`"--- ''...1.1 t -,
/
'
,...." -
.."..: -a
..,
.t- , .1:'
.-"'"
- " --- -, ''' ,?,-,.
,.'
t,. )
-
,
'
, X4 r -:-....:; ' \r I", ' \ --"1 ''' . V. ... ,
,-1..
, _ ...--,.. IV, 'Z.- -',...."- ,'-';e="--',

'
--..
. 1s 4's:
( ., A.-r,
-_,s,
"%. '
.:
'
....
7 '6:---... \' 4
r -..;,
4 - ...--,...
.- 2.

-...-_.-
V. t---, .4'4"
, -- ...-
)-1 ;\., .-- ? - -
1

_,,,.,..,.)
- ...
,-.,...
-_ , A
H ,,,
"N , -r -11-
--'- A.5.-'.4t
/ frri. \
,.. Y',..:.:: , ..,,,k-r, .., ,
. ;,-- .
.........

A - ) N
' ...,
7/:-- V4 i, - -.,t, .
:,,
,.._ .\:---1,-- .r.:: >,.,-.,_
-, ,.....
'-t."-".r.'
r
.

----.
. ' ) BUCURESTI
/
/ \7 r t.------ i-, , ..; 4--:
- ,- ,--.. - . . ,,, 7
..,i
/ ,
""-- ' v"...1...1 --'". -: " ....V-:.: - ...,
..
(-

i''',- : IMPRIIVI E Rail= ,,:11\TD=P=I\T=1\TZ'A" 1 "..."(

.r
:1 :':- - '

-N.. ://). %I.,- 56, CALEA VICTORIEI STRADA ACADEMIEI, 17 t, - -, ,r,,_s--....

, _ -7 7.- ,
,. 1911
,
...
..6. , :
gr ,T N 1

-,'
. C. 842
,i, \
N .-/...;;;":-
--,, .2.-.,:-.
\ ?',""? .,?.% --1 1:.,'' , -....1._
44.. A \. (-4 1
7- ....Q.- .1. ..z.z.Led

,
';.. 1

- - i ' 4 Q'' >. A \, ..-.,'",-,- ' .-",..

, -' 3. ..,.....t,t,
, _. -14-'' \ ._,/N1Y-N.,_;#
'-- :,)._:-. ,"' ;1
s .2 .
www.dacoromanica.ro
- -1 ,-- _ .
\r ,
''... -
..,-
'-. I
-,..,_.....
-. . , :___. _

.., .
............,....4

-..-.. \ .. .
-.... .. --...'
;Ir.
-
!
/. "' f- ,
"A.I.
1

' -.1 -.1\ i'i ' l t 1 -

I .....
',. r- \I-, a
-,
, ,
 MINISTERUL FIGR1CULTUREI E DOMENIILOR
DIRECTIUNEA PESCARIILOR

k.

MEMORIU
RELATIV LA

MAS11111 HATE MIRO EFTENEA MTH

=
Prazintat d-lui Ministru al Agrieulturii i Domeniilor
pe tang& raportul No. 81964 din 10 lulie 1910 =
DE

DR. GR. ANTIPA

INSPECTOR GENERAL AL MINISTERULUI

BUCUREST1

I JtPPI LtE RIIIE Ti\TTDMPl\TDENTA"

56, CALEA VICTORIEI STRADA ACADEMIEI, 17

1911
C. 842

www.dacoromanica.ro
,c
 . .

Dela 20 Iunie 1910, de cand s'a pus in aplicare noua dispozi-

tiune ministeriala prin care s'a suprimat cu totul vanzarea prin lici-
tatiune publica a pestelui provenit din pescariile Statului inlocuind-o
prin vanzarea cu preturi fixe stabilite periodic de Minister, am in.;
spectat mereu toate pietele de vanzare pentru a'mi dà bine seama
.

de foloasele si de defectele ce le prezinta acest sistem, cat §i spre a

vedea intru cat cu modul acesta, vom putea contribui la rezolvirea
chestiunii pe care de mult o urmarim de a efteni pe§tele pentru po-
pulatiunea noastra muncitoare.
Am cautat sa'mi dau seama de efectele acestei masuri asupra
diferitelor feluri de interese i categorii de populatiune interesate in
aceasta chestiune §i sa vad rezultatele economice §i sociale ce s'ar
putea produce aplicandu-se acest sistem un timp mai indelungat. Am
cautat dar sà studiez efectele acestui sistem : I) asupra starei pesca-
rilor (vanatori de pe§te) i asupra tuturor muncitorilor din aceasta
ramura. 2) asupra veniturilor Statului dela proprietatile sale. 3) asupra
comertului de pe§te en gros. 4) asupra comertului de pe§te in detaliu
din toata tara. 5) asupra exportului pe§telui. 6) asupra eftenirei traiului
populatiunei noastre rurale.
Voiu expune dar in cele ce urmeaza constatarile mele §i voiu
examina in parte pentru fiecare din aceste categorii de interese efec-
tele masurilor luate. V oiu trage in urma concluziunile ce decurg
pentru viitor si voiu arath ce cred eu c trebue facut §i ce se poate
face pentru rezolvirea mult discutatei probleme a eftenirei pe§telui
in tail.
I. Or4anizarea actuala a pese5rfflor si comertului
de peste din Romania. -

Inainte insa de a infrà in desvoltarea acestor chestiuni, cred ca

pentru a evith orice neintelegere este necesar sa schitez in cateva
cuvinte intreaga chestiune a pe§telui la noi adica sa arat in ce mod
este organizata productiunea., distributiunea i consumatiunea acestui
articol in tara, i ce rol jotted pescariile Statului in aceastd ramurd
de activitate economic&

www.dacoromanica.ro
 4

pupa cum se §tie, locurile principale de productie a pe§telui la

noi sunt : Dunarea cu toate baltile din zona ei inundabila §1 Marea
teritoriala din fata gurilor ei, baltile din zona inundabila a Prutului,
diferite lacuri man, precum §i toate hele§teele din interiorul ärei. Rau-
rile §i paraurile au din acest punct de vedere o cu mult mai mica
insemnatate, productiunea lor servind numai pentru consumatiunea
satelor invecinate.
0 insemnata parte din apele producatoare de pe§te §i in special
din baltile Dunärei apartin Statului. Statul insa nu exploateaza in
regie decat o parte din pescariile sale §i anume : toate baltile Do-
brogei, Brate§ul, Domeniul Brailei §i Balta Calara§ului. Toate celelalte
.pescarii din tall, intre care infra balti man §i foarte productive ale
Dunarei, ca : jumatate din balta Brailei, toate baltile din Borcea,
baltile Varesti, Ciocane§ti, Greaca, Manastirea, Domeniul Giurgiu cu
balta Maharu, baltile Potelu, Nedeia, Orlea, lacul Suhaia, etc., sunt
arendate, sau fiind in proprietate particulara, se exploateaza de par-
ticulari. De asemenea §analul Dunarei dela Calara§i in sus pang, la
Portile de fier, unde e tocmai productie .principala de cega, este
arendat.
In general baltile Statului furnizeaza pe§te de lux §i pe§tele
sarat, pentru intreaga tara, iar plusul de productie and cererea in
taxa e mica, se exporteaza de comerciantii can cumpar la licitatie.
Cele l'alte pescarii de pe malul Dunarei, care sunt toate exploatate de
particulari, furnizeaza pe de o parte Bucure§tiul (in special baltile
din Ialomita, Ilfov si Vla§ca) §i celelalte craw de pe malul Dunarei,
sau fac pe§te sarat pentru sate. Din aceste balti in timpul verei and
se pescue§te cu leasa se face chiar §i export, venind adeseori corner-
ciantii angrosi§ti din Galati in Bucure§ti pentru a cumpara pe§te §i
a-I expedià fie la clientii lor detaili§ti din tara, fie in strainatate.

Exploatarea pescariilor Statului.

Exploatarea in regie a pescariilor Statului se face dupa o serie

de norme pe care practica §i §tiinta ni le-a aratat ca cele mai bune
§i care in urma au fost fixate §i generalizate prin regulamente spe-
ciale sanctionate cnn decrete regale §i puse in concordanta cu legile
fundamentale, ca legea contabilitatei publice, legea pescuitului, legea
proprietatei imobiliare din Dobrogea, etc.
Iata in linii generale principiile fundamentale de care ne-am
calauzit in exploatarea pescariilor Statului pana acum §i modul cum
se face astazi productia §i distributia pe§telui.

www.dacoromanica.ro
 5

1. Productia.Statul ca mare proprietar de balti se ingrijeste

ca proprietatea sa s dea maximul §i optimul de productie cautand
sa faca ca aceste intinse suprafete din teritoriul sau sa devie cat mai
productive §i sa fie puse prin pescarii astfel in valoare, in cat ren-
tabilitatea lor sà ajunga la nivelul rentabilitatei celorlalte pamanturi
din tail puse in valoare prin agricultura, paduri, vii, etc. Suntem cu
atata mai in drept a ne a§tepta. la aceste rezultate cu cat in alte tari
nu numai a s'a ajuns la aceasta, dar chiar in multe locuri se inunda
terenuri bune agricole pentru a se face din ele balti artificiale spre
a se obtine de pe ele prin piscicultura o rentabilitate mai mare. La
noi unde baltile naturale, mla§tinele §i terenurile care se inundeaza
u§or ocupa aproape a 1/12 parte din suprafata totala a tarei, este
desigur de cea mai mare importanta sa ne silim a nu le lash nepro-
ductive si a cauta sa le facem ca prin piscicultura, care in acest caz
e productia cea mai indicata §i mai comoda., sit dea maximul de pro-
ductie §i rentabilitate. Prin aceasta sporim tot deodata si productia
generala a Wei, marind valoarea avutului nostru national.
2. Desfacerea produselor. Statul exploatandu-si in regie bäl-
tile sale nu intelege prin aceasta a face comert de peste §i a
intra in concurenta cu ceilalti comercianti sau a se deda la vre-un
fel de speculatiune cu produsele sale ; din contra, ca ori §i ce mare
proprietar, el se ingrijeste cat mai mult de sporirea neincetatit a pro-
ductiei fi de conservarea i ameliorarea fondului salt, iar produsele
sale le vinde prin licitatiune publica litsdnd ca preturile sd se stabi-
leased in mod normal prin legea cererei #- a ofertei, care exclude
on i ce putintd de speculatiune.
Distribuirea mai depate a acestor produse la consumatori este,
ca §i la mice alte productii agricole, lasata in sarcina comertului
particular bazat pe libera concurenta §i supraveghiat de organele
competinte ale- Statului §i comunelor in virtutea legilor §i regula-
mentelor generale de comert ale tarei.
3. Pescarii i muncitorii dela pesceirii. Pentru exploatarea in
regie a- pescariilor sale Statul are nevoie de lucratori atat pentru
vanarea pestelui cat §i pentru prepararea sa, sararea, transportul
la plata, facerea instrumentelor si barcilor, etc. Numarul acestor per-
soane este foarte considerabil; in judetul Tulcea el trece chiar peste
1 /3 din populatiunea acestui judet.
Cum o populatiune atat de numeroasA, ca ori §i ce altä popu-
latiune agricola a tarei, merita toata solicitudinea noastra, Statul a
cautat pand acum a asigura acestor oameni o existenta modestä dar
sigura §i a face din ei buni cetateni, multumiti de starea lor gi
deprin§i cu respectul ordinei publice §i legilor arei,

www.dacoromanica.ro
 6

Pentru ajungerea acestui scoP, invoielile ce Statul le face cu

pescarii sAi sunt numai la parte» danduli-se pentru munca ce o fac
de a prinde pe§tele din apele Statului o parte din suma rezultata
dela vanzarea prin licitatie a pestelui prins. Dupd cum pescuirea
pe§telui, dintr'o apa este mai grub sau mai award, tot astfel §i partea
cuvenita pescarului este mai mare sau mai mica. Ash de exemplu :
pentru pe§tele prins in Dunare (Morunul, Nisetrul, Cega, Icre negre),
partea pescarilor este de 700/0 §i a Statului numai de 300,0, pentru bAl-
tile Deltei partea pescarului este de 55 0/0, iar pentru garlele unde se
fac inchisori sistematice cu cheltuiala Statului §i unde pestele se
prinde foarte u§or, partea lor e mai mica (50 40 °/). Acest sistem
de tovArA§ie dintre Statul proprietar §i dintre pescari este foarte bun
din multe puncte de vedere, intre altele insä : I) find cA pe de o
parte pescarul i§i dA o osteneall cu mult mai mare §tiind cA cu cat
va munci mai mult §i mai inteligent, cu ant va castiga mai mult,
putandu-si agonisi o stare mai buna §i o existenta sigurA ; 2) pe de
alta parte flindca pescarul se simte mai ata§at de proprietate," nu
ca lucratorul platit cu ziva, §i are tot interesul sA 0 crute §i sa o
amelioreze.
La inceput pescarii din Dobrogea erau in cea mai mare parte
ru§i §i lipoveni ; astazi prin silintele Ad-tiei pescAriilor din Tulcea,
prin mici credite acordate §i diferite ajutoare date la timp am ajuns
sa cream §i un foarte mare numar de pescari romani, elemente foarte
bune, cinstite si muncitoare ; locuitorii satelor Azaclau, Pisica, Garvan,
Vacareni, Niculitel, Parche§, Somova, Sarinasuf, Calica, toate sa-
tele romanesti din Delta Dunarei, etc., etc., ba chiar §i multi din
veteranii coloni§ti de aici au devenit pescari, foarte multumiti de
noua lor meserie.
4. Comer en gros. Pe§tele vandut en gros prin licitatiune
publica se cumpara in pietele Galati §i Braila de diferite categorii de
comercianti, care, fie cal \rand ei singuri in detaliu (detaili§tii din Ga-
lati, comerciantii ambulanti care umblA cu carutele prin sate), fie
al trimit la detaili§tii din tarA, sau 11 exportA (angrosi§tii §i comi-
sionarii). In piata Galati in anul trecut s'au vândut 10.380.000 kgr.
peste din care 7.803.000 kgr. au fost cumparate de angrosi§ti §i co-
misionari, etc., 950.003 kgr. de detailistii din hala Galati, 246.000
kgr. de comerciantii ambulanti cu co§urile din Galati §i 1.384.000
kgr. de comerciantii ambulanti cari duc pe§tele cu carute in toate
satele din tail. NumArul acestor cumparatori permanenti la licitatie
a fost de 145 §i anume : 23 angrosi§ti §i comisionari, 17 halagii de-
taili§ti, 25 comercianti ambulanti §i 80 caruta§i. In afarà de ace§tia
mai vin aici comercianti detaililti de peste din toata tara spre ay

www.dacoromanica.ro
( 1 =
 7

face singuri proviziile, precum §i comercianti streini din Rusia, Aus-

tria, etc., sau de la romanii din Ungaria si Bucovina spre a cum-
path pe§te pentru export. La Braila in afara de detailistii beau si de
caruta§i, mai avem ca cumparatori permanenti Inca vre-o 16 comer-
cianti mari angrosisti, cari trimit pestele cumpärat detaili§tilor din
tart sau in strainatate. In asemenea conditiuni dar de sigur avem
garantii suficiente cd licitatiunea e reald i cd eventualele carteluri
ce s'ar forma intre cumparatori pot fi evitate cu usurintd.
Comisionarii iau in general de la clientii lor detaili§ti din tara -
un comision de 2 lei la 0/0 de kgr., pe care pentru unii clienti siguri
-41reduc pana la un leu la suta de kgr.
Preturile ce le platesc comerciantii la licitatii pentru pe§tele
expus la vanzare variaza atat dupa anotimp, sezoane, posturi, etc.,
cat si in aceiasi zi dupa. calitatea marfei : calitatea marfei variaza
atat dupa apa unde a fost prins pestele cat §i dupa modul sau de
conservare sau de preparare. Crapul prins d. ex. in unele balti din
Delta unde apa nu e suficient oxigenata e cu mult mai eftin ca crapul
din baltile dela Brate§, Crapina, etc., sau ca crapul de Dunare §i
.

garle. De asemenea §alaul din Razim are alt pret ca §alaul din Sut-
ghiol, etc. Un peste adus viu la piata sau cu totul proaspat are alt
pret ca un pe§te care a stat doua zile la cherhana, sau care a fost
transportat doua zile pana la piata. Un pe§te sarat in conditiuni bune,
bine curatit §i tinut la raceala are alt pret ca aceiasi specie de peste
care a fost sarat in conditiuni mai putin ingrijite, etc., etc. Toate
aceste nuante de calitate se constata de cumparator pe piata §i de
aceia vedem in aceia§i zi pentru aceia§i specie de peste oferindu-se
o intreaga serie de preturi variind aproape cu lop% a§a d. ex. in
ziva de 9 Iunie vanzandu-se la Galati 3189 kgr. de ciortan, s'au ob-
tinut pentru diferitele loturi 23 de preturi diferite variind dela 49 lei
la 85 lei suta de kgr., de§i pretul mediu pentru intreaga cantitate a
fost de 58 lei 0/0 de kgr. Tot acelas lucru s'a intamplat in aceiasi zi
cu o cantitate de 9561 kgr. nisetru care s'a vandut cu 19 preturi
diferite variind intre 56 lei pang. la 131 lei 0/0 de kgr., de§i pretul
Mediu pentru intreaga cantitate nu a fost de cat 79 lei 0/0 de kgr.
Licitatia deci stabileste adevdrata valoare a marfei i ea este
pentru pescari un permanent stimul pentru a'i face sd'oi dea toatd
osteneala sd produca in conditiuni bune i sá ingrijeascd bine de
calitatea pestelui ce'l duc la vdnzare. Cumparatorului ea ii asigura
putinta de a'§i dobandi felul de marfa de care are nevoe in fiecare
moment potrivit destinatiunei ce voieste a'i da : voeste un pe§te pe
care sa'l transporte l distante maxi; el cumpara pe§tele cel mai

www.dacoromanica.ro
 8

proaspat ; voeste sa fac a. peste sarat, atunci cumpara pestele cel mai
eftin, care nu mai poate suporta multe transporturi si manipulatii, etc.
5. COMertul de detaliu. Pestele provenit din pescAriile Sta-
tului odata. vandut -prin licitaie publica, comisionarii si angrosistii
II expediaza detaili§tilor din toga tara pana la cele mai mici centre
de consumatiune ; chiar orasele mici indepartate ca : Herta, Dara-
bani, Moinesti ; MihAileni, T.-Ocnei, etc., au aprovizionarea lor re-
gulata prin acest sistem de distribuire. Inainte numarul vanzatorilor
detailisti din fiecare oras din tall era cu mult mai mare ca acum,
asa cä intre ei era posibila o concurenta de care profita consuma-
torul. In ultimii ani, mai cu seama dela legea desfiintarii axize-
lor mai toate comunele din tard in dorinta de a'si creia noui
venituri au construit niste barace pe care le-au numit hale si au res-
trans numarul vanzatorilor de peste la cele cateva locuri din hall
vanzarea in piete libere sau pravalii ca inainte, fiind acum interzisa.
Numarul comerciantilor de peste restrangandu-se acum cu totul, aces-
tora ii s'a dat acum putinta de a se intelege intre ei oi a face car-
teluri scumpind pretul peOelui pentru consumatori.
.
Cu sistemul acesta deci in toatd tara, comunele insdoi au mo-
nopolizat intreg comertul de detaliu al pegelui in mdinele cdtorva
speculanti care iau cu preturi foarte ridicate locurile din hale pentru
api asigurd in 'lima, prin preturile urcate ce le iau pe peste, bene-
ficii foarte mari de pe .spatele consumatorilor.
Voiu cita cateva exemple din propriile mele constatAri :
La Botosani inainte se vindea pestele in patru piete : targul vi-
telor, piata Sf. Ilie, piata pescariei i piata mare, unde i§i intin-
deau negustorii cosurile lor i Ii vindeau marfa.
Astazi s'a facut o hala cu opt locuri de vanzare i aceste opt
locuri s'au inchiriat prin licitatie la doui comercianti, care fiind in- -
tele§i intre ei, nu mai utile peste deck de cloud ori pe saptamana.
01 valid cu pretul ce le place lor. Din motive deci pur fiscale co-
muna a redus a§a numarul negustorilor pescari dela peste 20 la doui,
in favorul cArora s'a stabilit acum un adevarat bir asupra unei- po-
Pulatiuni de 40.030 locuitori. Acelas lucru s'a facut chiar acum la
Sulina unde inainte erau peste 20 pescari cari vindeau pestele in
detaliu la malul Dunarei ; astazi, de and comuna §i-a construit o
asa zisä hala de peste, toti acesti pescari au fost opriti de a mai
vinde peste, ramanand ca locuitorii din comun a. sä plateasca acum
pentru peste preturile pe cari le stabilesc de comun acord intre ei,
cei doi fericiti arendasi ai celor cloud compartimente din hala. Ace-
la§i lucru s'a intamplat aproape in toate orasele si de -cate ori o alta
persoana a venit s inceapa comert de peste spre a face concurenta

www.dacoromanica.ro
' I.
 9

pescarilor cartelati din hale, a fost opritä chiar de autoritatea co;

munala (Piatra-Neamt, Focsani, etc.) Chiar §i in Bucure§ti lucrurile
nu stau ltfel, §i, pe and piata mare e aproape toatà in mana unui
singur negustor prin oameni interpu§i, la piata Grivitei toate patin
compartimentele din hala de pe§te sunt inchiriate unui singur co
merciant care tine trei din ele inchise, spre a nu fi luate de vre-un
concurent, §i el vinde intr'un singur compartiment cu preturile care'i
place, caci de fapt are aproape monopolul pe§telui pentru aceasta
regiune a Bucure§tiului.
Aceasta centralizare a comertului de care comune in mana
catorva speculatori nu este numai in dauna consumatorului care plä-
te§te pe§tele cu preturi cu totul exagerate, ci ea este tot odata. si in
dauna producatorului : prin aceste monopoluri §i preturi exagerate
impiedicandu-se desvoltarea normala a consumatiunei, producatorul
pentru a nu ramanea la discretia acestor spectilatiti care-i injosesc
tot odata §i preturile marfei lui, este nevoit acum sä caute a-§i des-
face marfa prin export mai cu seama and e productia mare
pentru a avea debu§euri asigurate §i a nu'§i vedea produsul muncei
§i proprietatei sale depreciat. i astfel s'a nascut exportul ca o supapa
de siguranta contra supraproductiei artificiale creiata de detaili§ti prin
restrangerea consumatiei, cat §i contra ifijosirei artificiale a preturilor
la vanzarea en gros de care det3ili§tii spectilatori sau reprezentantii lor,
pentru a beneficia ei de diferenta in dauna Statului §i a pescarului.
Din aceasta schitard generala a modului cum se face productia
§i distributia pe§telui in tail, se poate vedea lamurit care 'este sis-
temul pe 'care 1-a adoptat pana acum Staful .pentru- eXploatarea pes-
cariilor sale ; se poate vedea a toate' vorbele raspandite §i foarte
crezute in publidul din toate treptele societatei noastre ca Statul s'ar
deda: la tot felul de speculatiuni asupra hranei poporului, ca el exporta
cu preturi mici cantitäti mari de pe§te in strair4fate pentru a urca
preturile in tail, ca Serviciul perscariilor nu urmare§te cleat o fis-
calitate jignitoare interesului populatiei pentru a se fall cu venituri
mari, etc., etc. se poate vedea cà toate acestea nu sunt cleat pure
nakociri puse in circulatie de catre interesati §i crezute de oameni
de bund credinta din cauza necunoa§terei adevaratei stari a lucru-
rilor §i a pervertirei spiritului nostru public. Din aceasta s`e vede dar
tot odata. §i care sunt bunéle §i relele sistemului de pang actim, ce
avem din el de conservat §i ce de reformat, precum §1 uncle e ade-
varata buba a scumpirei pe§telui ce se pune In consurnatiune.
Inteun cuvant putem spune : bunul sistemului de Mild (team este
vanzarea en gros Prin licitatie, rdul este monopolizarea Vanzarei in.
detaliu in favorul catorva antreprenori de hale.

www.dacoromanica.ro
 ,

IP

II. Sistemul de vanzarea pestelui f4r4 licitatie

Si aparitia Statului ca comerciant detailist.
pupa aceastA scurtA descriere a sistemului intrebuintat panA
astazi in exploatarea pescAriilor Statului, sa vedem acum intru cat
noul sistem al desfiintArei 1icitaiei si al aparitiunei Statului ca co-
Inprciant detailist de peste in tarA poate remedia relele ce le-am sem-
nalat. SA vedem ce efecte are acest sistem asupra factorilor intere-
sati in productia i distributia pestelui (Statul i particularii ca pro-
prietari d pti, pescarii ca proprietari de instalatiuni i instrumente
de pescuit, etc., si ca muncitori, cprnerciantii angrosi§ti si comisionarii
detailisti, etc.), §i ce efecte are el asupra publicului consumator, care
cere eftenirea pestelui.
ConstatArile pe care le-am fAcut in primele zece zile dela pu-
nerea in aplicare acestui sistern sunt absolut suficiente pentru a ne
dT

lamer! complect de valoarea sa. In adevAr, inspectand aproape in

fiecare zi pietele mari de desfacere §i ascultand mereu plangerile
pArtilor interesate, ca : comisionari §i angrosisti de pe§te, comerciantii
ambulanti cu cArutele, pescarii mari, concesionarii de bAlti, proprie-
tarn de zavoade, de prins morun la mare, sau de cherhanale pentru
sArarea pestelui, pescarii mici, care pescuesc la D,unAre i balta, de_
taili§tii de prin provincie care venisprA sa-§i furnizeze singuri pestele
la Galati, etc., in toate partile n am auzit decat plangeri cA sunt -

greu loviti in interesele, lor ; cei can i. au capitaluri bagate in instala-

tiuni sau intreprinderi comerciale imi spuneau ca se tern cA dacA
acest sistem va continua a se aplica, vor ajunge a o catastrofa, pier-
zAndu'si toatA averea lor, iar altii mi-au declarat c preferA §à se
retragA la timp dela aceasta meserie decat s4 moarA de foame ca
pescari. Mi-a trebuit un tact deosebit ca sa pot lini§ti cel putin pentru
un moment aceasta intreaga populatiune. Totu§i, am putut sA. mA
conving cA plangerile lor erau perfect justiflcate §i cA ceea ce'i lo-
veste in interesele lor nu provine numai din cauza unei rele interrre-
tan sau a greselelor inerente inceputului de aplicare a oricarei noui
masuri, ci din cauza sistemului de masuri insusi. .

Pe de alta parte din cercetarile ce le-am fAcut in parte personal pe la

halele de detaliu, iar in parte din inforrnatiunile ce le-am dobandit
. .

din diferite orase din provincie, am putut sa MA conving cA pentru

marea majoritate a consumatorilor din toatA tam pestele departe de
a fi eftenit in urma luArei acestor masuri a fost cu mult mai scump
la halele de detaliu in acest timp decal in epoca corespunzatoare a
tutUror anilor precedenti.

www.dacoromanica.ro
 iI

Vbiu cita egieva eXernple din Plangefile ce mi s'au adresat si

din faptele ce le-am obSeiVat, care vor explich pe dePlin conVingerea
ce am putut sa mi-o formei des* Valoarea acesiei masdri.
i. In piata Galati am gasit o multime de comeicianti anzbu-
!anti córi4ai, can ian regulat peste de aici i II desfae Prin
sate in Covurlui si judetele irivecinate. Ei mi s'an plans a asteapta
de vre-o trei zile I c nu /i s'a distribuit decat cate 50 kgr. de
peste pe ii; de oarece (mai tot peStele ce se duce la piatg se trithete
da Bucdresti sail se vinde la detailistii din Galati. Inainie cand era
dicitatie, chiar daca erau preturi ceva mai ridicate and era peste
putin pe piata, noi curnParam pestele de care aveain fievoe sf pie-
icarn si tot esiam Mai bine la socoteall deal aeiima, and hrana
,icailor Si timpul eel pierdem asteptand; face mai Mull decal pestele
(eel ciunparath». Desigur ea aceste cheltueli se vor Mail la urma
nrinei tot de consumatori.
2. Comerciantii angrosiOi i comisionarii mi s'au planS eg van-
iarea aCeasta cu preturi fixe se face cu atata greufate, de oarece se
trécé foarte mutt timp pang se face repartizarea pestelui pentru cosu-
rile ce le iau fiecare din ei, asa ca Pierd cele mai de matte or trenul
ci care pot Sal exPedieie ii fara. Ei Cer cd totii licitatia ea! In
trécut. Apoi arat cä numai prin hefts* se poaté da adevarata va-
loare a marfei si ca acuma li se impune sa cuMpere calitati de pe§te
de care nu au nevoe (pentru care nu au cereri dela clientii IOr) pe
cand calitatile ce le trebue, se iinparti in parti egale la alté COOL
Asa d. ex. un cOrnisionar are comanda pentru craP la Slanionl din
MoldOva, pentru' ca pestele ce'l frimete s pbatia sUporta tran-
sPortul indelunt cu trenul i cu caruta, acél crap trebue sa fie c
se poate de proaspat ; in Moinéritd1 acesta pe plata a sosit crap de
toate calitatile, insa acél proaspat de tot é mai rar i comerciantii
se reped cu totii asupra lui, cei ce au Cornenzi dela locuri indepar-
tate ar preféri sal plafeasca 86 lei suta kgr., in loc de 40 cat e
fixat, numai sa stie ca pestele ce'l trimete e in stare sa 4644 prOaspat
la deSfinatie ; ei insa nn'l pot obtine, cath tioata Wined' avand dreptul
sal cumpere cu 40 bani kgr., cer sä Ii s'é dea tor i atunci peStele
bun se imparte in parti egale la diferiti cumpara'tioif. Uri alt Cumpa-
rator are nevoe de peste énfrü COnsnmatia IocaI i gasestie pe piata
cantitati Mari can ar convert pentru aceasta, caci ne Mai avand
suporta transporturi" poaté sa curnpdie §i un peste Mai putin rezis-
tent ; avand insa dreptul tientrd prétul fix ce eSte stabilit, el tere cel
mai bun peSte si aceaSta let dauna celOr ce expedia za. pestele la diS-
tante mai mari. Un alt cumparatior face saratura el cdinpara de
obiqeit1 peStelé elfin cafe rariane pe piata duna ce s'an' facut

www.dacoromanica.ro
 12

expeditiile, sau pe acela care fail a fi stricat nu mai poate suporta

nici un transport §i pe care inainte la licitatie 11 platesc cu preturi
foarte mici (mai mult de jumatate sub media pretului pietei : caracuda
5-8 lei 0/0 kgr., ciortanica cu 15-20 lei 0/0 kgr., etc.); astazi ace§tia
nu mai pot cumparà caci preturile fiind fixe, sunt prea scumpe pentru
felul marfei lor §i a§a cantitati insemnate de pe§te din care inainte
se facea o saratura eftina §i. foarte bunà raman astazi pe malul Du-
narei nevandute, a§teptand sau sa le bata soarele mai tare pentru a
le declara apoi ca stricate §i a le arunca apoi in Dunare, sau silind
pe ceil'alti comercianti sa le ia cu deasila prin co§urile lor. Astfel
dar §i pescarul care a muncit sà prinda ace] pe§te pierde §i Statul
pierde partea sa, §i angrosistul care a fost fortat sa cumpere cu
40 lei 0/0 de kgr. ciortanica, care valoreaza in realitate nurnai 15-20
lei 0/0 kgr. pierde, §i consumatorul sarac pierde caci nu va mai
gasi in comert acea saratura efting ce se facea cu modul acesta pro-
fitandu-se de fluctuatiile pietei.
Acela§i lucru e §i cu pe§tele sarat. Cei cari au comande pentru
pe§te mai bine preparat §i pentru care ori-cine plate§te cu placere un
pret mai ridicat nu le pot satisface de oarece pretul fiind egal pentru
toate calitatile pe§tele bun trebue repartizat intre toti cumparatorii.
Comisionarii §i angrosi§tii se mai plang cà in anul acesta din cauza
acestei masuri nu au putut satisface comandele lor de prin diferitele ora§e;
a§a, mi-au aratat din registrele lor ca pentru Ia§i in timp de 8 zile,
n'au putut expedia in total deck 772 kgr. de pe§te pe and in acest
timp Bucure§tiul a avut 29.763 kgr. si Galatul 19.032 kgr. In general
in timp de 8 zile pe and pentru Galati §i Bucure§ti s'a trimis aproape
50.000 kgr. pentru tot restul tarei nu s'a vandut deck 88.309 kgr.
Ei arata ca cu toata lipsa de pe§te ce a fost si este in general in
toti anii in timpul apelor mari, ei prin licitatie tot ar fi putut mai
bine sa faca ast-fel ca sa multumeasca macar cererile mai urgente
din tail gra ca numai doua ora§e sa fie favorizate iar tot restul
tarei sä sufere.
3. Pescarii. Mai mari si mai serioase Inca sunt plangerile
pescarilor de toate categoriile.
a) Micii pescari:
In piata Galati o grupa de pescari din pescariile Sectiei V din
fata Galatului (Regiunea dintre Ghecet §i Isacea) §i dela Brate§, in
cea mai mare parte tarani romani din satele Azaclau, Pisica, Garvan,
Vacareni, etc., mi s'au plans ca cu preturile fixe cu care ,se vinde
pe§tele lor pe care ei cu multa greutate 11 pescuesc acuma in timpul
apelor mari in Dunare, pierd foarte mult §i nu le ramane nici cu ce sa'§i
plateasca oamenii, instrumentele, etc. Ei cer licitatie ca inainte,caci atunci

www.dacoromanica.ro
 13

pe§tele lor se vindea cu preturi mult mai bune, fiind de o calitate supe-
rioaracrap auriu de Dunare adus viu sau foarte proaspat la piataiar
astazi cu preturile fixe li se plate§te acela§i pret ca §1 pentru pe§tele
negru din baltile Deltei, care e mai inferior §i care se prinde in
garlele de acolo cu mult mai mare uprinta. §i cu spese mult mai mici.
b) 0 grupd de pescari vdnatori cu setcile i pripoane de cega
in Dundre, la Braila mi s'au plans c ei nu mai pot continua pes.
cuitul cu preturile fixe cu care li se vinde marfa. Mi-au al-Mat cà
pe and comisionarul Pricop Vasilief din piata Brailei vindea la li-
citatie cega pesearilor dela mo§ia mare §i alte proprietati particulare
cu 3.80 lei (cega mare §i mica), a lor s'a vandut cu preturi stabilite
de 1.20 kgr. cea mica §i 1.60 cea mare.
Ei mi-au spus ca cu aceste preturi nu le ramane pe ziva de
munca nici ca la un salahor §i ca prefera sa lase pescuitul §i sa se
duel la secera unde capata un ca§tig mai bun.
Ei au spus ca aranul nu mananca cega §i ca Statul vrea sa
deh cega eftena la boeri, luand de pe spetele lor.
Am cercetat atunci in registrele biuroului de vanzare §i am
vazut a in adevar din ceeace cu preturile anterioare pentru cega
ace§ti pescari ar fi obtinut pentru partea lor (700/, este partea pes-
carului §i 307, a Statului) 23.47 lei, cu preturile fixe au capatat nu-
mai 10.20 lei ; a§à dar chiar daca Statul ar fi cedat pescarilor §i toata
partea sa, tot Inca ace§tia ar fi ramas pagubiti de o suma insemnata.
Consecinta a fost cà cegarii de pe Dunare au disparut §i ca in
zilele urmatoare aproape nu s'a mai adus cega la vanzare §i am vazut
din registre ca foarte multi pescari care aduceau zilnic cega la piata
nu au mai venit. In schimb insa am vazut marindu-se foarte mult
cantitatea de cega adusa din pescariile particulare in piata Brailei i
am vazut cum se vindea de comerciantii de acolo cu preturi enorme,
cu mult mai mari ca in trecut.
c) Acela§i lucru mi s'a raportat §i de alte pescarii ale Statului
din susul Dundrei, unde pescarii au inceput sä duca cega lor in Bul-
garia §i s. o vanda la Silistra, etc., scotanduli permise de pescuit
bulgare §i incetand pescuitul in apele romane.
De altfel §i angrosi§tii din Bucure§ti au declarat ca nu au avut
nici odata a§a mari cantitati de cega de vandut in comision dela
pescariile particulare cum le-a venit acuma de cand s'a suprimat dela
Stat licitatia: Este sigur ca o mare parte din aceasta cega este pes-
cuita in contrabanda in apele Statului, d r in loc sa se vanda pe
piata cu preturile normale ale licitatiei, se speculeaza intr'un mod
colosal de comercianti, a§a a publicul o cumpara cn preturi cu totul

www.dacoromanica.ro
 4

exagerate mutt mai mari ca in trecut, ajungdnd Ca in idc d ftelare

st avem o scUMpire enormii a pestelui.
d) Pescara care au luat cti contract In canceSiune pescuirea
&Wigan
Din toate pescariile Statului ne-au venit plangeri dela conce-
sionari (mici pescari sau tovarasii de pescari care se irivoeSe a inchide
si a pescui cake o baltd cu navoadele, ave, vintire, etc., (land Statului
o dijth fixatä prin contracte) c ei cu preturile .ce s'au fixat nu mai
pot inchide baltile, de oarece risca sa-si piarda i micul capital ce-1
au:. Ei mi-au aratat cä spezele lor sunt foarte mari, Materialele Wale
s'au scumpit, instrumentele costa cu 900/0 mai mult ca in treCirt, mare
citorii Ii plätesc cu mult mai mutt i actia fiiad i ei la parte ii pa-
räsesci hrana pentrd oameni Ii coSta asemenea cu mutt mai mult, iar
precut ce Ii se fixeall pentru pestele lor e mult mai Mic chiar decal
era acum 15 ani. Mi-a trebuit Mull tact si am intrebuintat tot presti-
giul ce-1 am fatä de acesti oameni pentru a-i linisti §i a le arata ca
Statul le va face dreptate i nu-i va lash SA piarda Am trebuit sd. 16
fac tot felul de promisiuni avand in vedere perieolul mare ce ne
ameninta de a ne vedeh ramasi cu bà1iie neinchise. Numai pentru
Domeniul Brilei aceasta reprezinta o cantitate de aproape 6.000.000
kgr. de peste care s'ar fi pierdut. Ce ar insemna pentra scumpirea
pestelui disparitia de pe piata a unei asernenea cantitati, putern a
ne inchipuim.
De altfel alti cancesionari ne-au arnenintat cu procese de daune
caci in contracte i regularneate e precizat cà pestele se Va vinde fa.
licitatie sic daca ar face top la fel, am puteà sa ne reiirri cu eéreri
de daune pentra milioane.. De altfel solutia ce s'a dat pentru balta
Calara.si de a se luà dijma in natura. este cat se poate de peribuloasa
caci pe de o parte poate dà usor loc la abuzuri i contupe pe fune-
tionari, etc., iar pe de altA parte se lasa pescarului putinta de ai da
parbea sa de peste speculantilor care-1 vor scampi cu 'milt mai tare
&cat se vindeà inainte.
e) Pescarii cherhaltagii Multi escari proprietari d cherha-
nale au venit sa-mi reclame cà au cheltnit smile importante pentrii
a face cherhanale sistematice (in Delta Dunatei numai Stint aproape
too de cherhanale ale pescarilor), ca i-au facut ghetarii i instalaL
tiuni scumpe numai pentru a patch face pestele sarat in conditii cat
se poate mai- buae. Acuity cu preturile fixe recluse, ei nu mai gasesc
o rentabilitate in intreprinderea lor §i, cum multi au facut imptutini-
turi pentru a face aceste instalatiuni se tern O. nu ajunga a-si pierde
tot avutut lor si a fl declarati faliti.
Ei se mai pang ca tiind un pret unitar numai dupa specie? fara

www.dacoromanica.ro
 ig

a se luà n considerare calitatea, ei nu mai pot sa lucreze cu aceiasi

ingrijire pestele sarat, sà plateasca taetori mai scumpi, sa tind raceala
in cherhana, sa puna sare mai multa si mai bung., etc., caci pestele
lor in loc sa se vanda mai bine cum se facea la licitatie se vinde
eu aceleasi preturi ea si pestele facut in conditii rele pe insulele plu-
titoare din Delta, etc.
In adevar, am vazut ca tocmai stimulul principal prin micul
plus de pret ce li se oferea la licitatie dispare acum i tocmai aceasta
va avea un efect foarte rau asupra calitatei pestelui sarat, care este
consurnat in intregime de taranimea noastra.
4. Detailiei. Atat la Minister, cat si la Serviciile de vanzare
au sosit o multime de cereri din partea detailistilor din tara; de ase-
menea multi au venit in persoana la Galati pentru a vedea daca nu
pot WO aprovizioneze pestele de care au nevoe. Ei se plang ca se
da tot pestele la Bucuresti si la detailistii din Galati, i pentru restul
tdrei nu ramane aproape nimic ; Ploestenii au si facut proteste tele-
grafice la Minister, etc. Ei se mai plang c prin dreptul ce Ii s'a dat
de a castiga la pestele Statului 20 0/0 asupra pretului en gros, s'a
facut o mare nedreptate care pentru unele orase equivaleaza cu o
oprire a vanzarei pestelui Statului, iar pentru altele este un beneficiu
extraordinar de mare. Asa d. ex. pentru detailistii Brdileni sau Ga-
lateni 15-20 Oj este un castig enorrn; de asemenea carutasii care
cumpara cantitati mari de peste si'l duc prin satele de prin CoVurlui,
Putna, etc., erau inainte foarte multumiti daca ca§tigau 100/ la pes-
,

tele lor, astazi 200 este cu mult prea mult, asa ca nurnarul lOr a
inceput a creste tot mai tare. Pe de alta parte in orasele indepartate
ca : Darabani, Herta, Saveni, etc., unde se tin balciuri si se vinde
mult peste, nu se mai poate trimite, de oarece spezele de transport
cu calea ferata i carutele, etc., abia se pot acoperi din cei 200/0. In
general e greu de calculat beneficiul ce se poate da detailistului caci
el depinde in afara de distanta si de conditiile de transport dela
piata en grosde tot felul de cDriditiuni speciale ale fiecarei locali-
tAti in parte (centru mai mare sau mai mic de populatie, chiria mai
mare sau mai mica a localului, etc., etc.) si credinta ca se poate sta-
bili un pret fix pentru toata tara la vanzarea in detaliu a pestelui
este desigur gresita, producand numai o perturbare a comertului
fail a putea aduce vre-un folos.
Daca insa detailistii din tara au fost loviti prin aceasta masura
caci nu au avut ce vinde, cei din Bucuresti, Galati si Braila, carora
Ii s'a dat peste eften in abundenta au cautat sa traga cu prisosinta
tolpase de pe urma ei in dauna Statului, pescarului si a consuma-
torului. In adevar olteniidupa cum s'a constatat prin rapoarte ofi-

www.dacoromanica.ro
 i6

cialein toate aceste orase luau pe§tele eften dela Stat i cum ajun=
geau Lite() stradd vecind ii treceau altui oltean care nu mai avea
nici o obligatie a'l vinde cu preturi fixe. .

Cei din hale asemenea luau peste eften dela Stat si'l treceau
imediat vecinilor lor din hald cu care sunt cartelati, si acestia II
vindeau apoi cu preturi enorme. Tot astfel i Inca mai rail faceau
bdcanii cu pestele i icrele luate dela Stat. S'a vdzut in aceste zile
nisetru cumparat cu 70 bani dela Stat care se vindea in hale, ba-
canii sau de olteni cu 2,40 kgr. i cega a ajuns in hald pand la 5 lei,
iar saldul pana la 4 lei kgr. Din acestea .vedem dar cà tocmai ma-
surile luate pentru eftenirea pestelui au provocat o scumpire i mai
mare si o fraudà nerusinata in dauna Statului si a sarmanilor pescari.
: 5. Exportul peftelui.Wea in timpul de pana acum cand sunt
apele mari si nu se poate pescui, am vdzut ca din cauz'a lipsei pe§-
telui pe piata comisionarii i detailistii se bateau pentru a putea
capata cantitatile de care aveau nevoe, in curand and apele
vor incepe a se retrage vom putea vedea un tablou cu totul contrar.
In anul acesta dupa toate semnele pe care le avem vom avea o pro-
ductiune de peste cu totul extraordinard, cum n'am avut de multi
ani. Indata ce apele vor incepe a se retrage si se va face inchiderea
baltilor, vom avea la garduri cantitati enorme de peste, cari se vor
aduce deodatä pe piata ; atunci preturile vor scadea brusc i, e foarte
posibil, ca aceasta ingramadire mare pe piata sà aduca chiar o ade-
väratä crizd de supra productie. In asemenea cazuri toate mijloacele
posibile de evacuarea pietelor sunt indicate : pescarii sareaza pand
.
nu mai dovedesc intr'un asemenea an ei ajunsese in a face sara-
turd. pana si prin lotci i vechi butoaie de catranin tara se vinde
pestele cu preturi absolut derizorii, etc., si totusi piata ramane supra
incarcata. A zice sä nu se mai pescuiasca i sd se lase pestele in
apa, nu se poate de asemenea, caci in epoca and apele scad brusc
pestele cade dela sine la garduri, la leasä, intrd in garle, etc., si
adese ori scazand apa prea repede in unele balti amenintd sa moara
tot pestele i sa se infecteze cum s'a mai intamplat adese on.
In asemenea cazuri si acest caz ii prevad pentru anul acesta
nu este un alt regulator al pietei deck exportul. Caci din neno-
rocire la pescarii epoca de consumatiune maxima nu coincide de
loc cu epoca de productie maxima. Daca dar in anul acesta exportul
pestelui va fl oprit ori sub once forma deschisa sau ascunsa s'ar
face aceasta oprire prevad o mare catastrofd in sezonul pescariei
mari, atunci mi-i tearna sa nu se adevereasa prezicerea unui pescar
batran care imi spunea «and se va incepe pescuitul mare o sd vi se

www.dacoromanica.ro
 17

cumfle pe§tele pe mal sau o sa se imputa in balti, caci cu masurile

ce le-ati luat nu yeti mai aveh Cumparatori).
Ar fi cu atata mai ran sa ajunga lucrurile pana aici, cu cat .

aceasta ar avea o mare influenta §i asupra anilor viitori, caci multi

pescari pierzanduli micul lor capital §i descurajandu-se ar parasi
aceasta ocupatiune pentru totdeauna, §i cine a incercat odata sa
formeze o clasa de pescari romani, §tie bine cu ce greutati e de
luptat pand sä ajungi la un rezultat, §i poate mai bine aprecia, ce
pacat ar fi a se lash ace§ti oameni harnici sä se distruga din cauza
unei masuri ale carei intentiuni erau tocmai de a ajuth populatiunea
saraca.
Dar nu numai pentru a evil& crizele de supraproductie e necesar
exportul ci sunt anume articole §i din pescarie care nu sunt de loc
articole de prima necesitate §i care e un bine pentru economia
generala a tarei sa fie exportate cat mai mult, cum sunt icrele
si pe§tele de lux, diferite specii care nu se consuma in deajuns in
tara §i pe care noi le avem in abondenta ca chefal, scrumbii de
Dunare, cambula, etc. Aceastea se pot exporth in cantitati cat
de mari fara a scumpi prin aceasta hrana poporului. Daca insa
am interzice exportul lor, atunci scrumbiile (vre-o 3-4 milioane
bucati pe an) s'ar intoarce inapoi in Marea Neagra spre a fi pescuite
apoi de Ru§i, chefalii care astazi fac bogatia lacului Sinoe-Liman cu
o suprafata de vre-o 20.000 hectare, nu s'ar mai pescui §i s'ar intoarce
inapoi in Mare, etc., etc., deci ar rezulth o paguba foarte mare pentru
economia noastra nationala §i pentru veniturile Statului §i ale pes-
carilor. Noi importam prea multe articole din strainatate trimitand
mereu bani din tail afara pentru ca sa fim in stare a ne permite
luxil sa tinem numai pentru noi cele catevà articole de export pe
care le avem ; si aceasta Inca sa o facem mic§orand ca§tigul pesca-
rilor care sunt muncitori saraci (ei au dela icre 700/0 din productie)
in favorul consumatorilor de icre care sunt oameni bogati.
6. Veniturile bedtilor. Dupa ce am vazut care este influenta
acestor masuri asupra diferitilor factori interesati la productia §i dis-
tributia pe§telui, sä vedem acum §i ce influenta vor puteh aveh ele
asupra veniturilor pescariilor, daca s'ar aplibh un timp mai indelungat.
Intrucat prive§te pescariile Statului, cred ca nu mai am nevoie sa
devedeasc ca veniturile ar scadea in mod simtitor §i pentru a ne
convinge, nu avem decal sa ne uitam cum au mers incasarile in cele
rn zile de cand s'a pus in aplicare suprimarea licitatiei.
La Galati in aceste io zile in loc de 6o.000 lei, ca in anul
trecut, s'a incasat anul acesta numai 23.000 lei ; eu evaluez aceasta
scadere a venitnlui Statului la baltile sale exploatate in regie la cel

www.dacoromanica.ro
 18

putin 2.000.000 lei anual §i acelasi lucru se va intampla cu timpul

baltilor apartinand particularilor. Nu a§i avea desigur nimic de
zis, daca din aceste diferente la venituri ar profita cel putin consu-
matorul ; dar, dupa cum am vazut mai sus ele dupA acest sistem vor
intra cu siguranta in punga speculantilor, iar consumatorul va plati
pestele cel putin tot atat de scump ca §i inainte. Ceeace e mai trist
pentru economia generala a tarei, este cä piscicultura ajungand a
nu mai fi o ocupatie rentabila, multi proprietari vor cauta a'§i seca
baltile sau hele§teele, spre a le da alta destinatie, §i atunci multe
terenuri mlastinoase care nu puteau fi puse in valoare decat prin
piscicultura, vor continua a ramane neproductive nemai putandu-se
face cheltueli pentru amenajarea §i transformarea lor in bazine de
cultura. De aci dar o scadere a productiei generale de pe§te §i deci
o scumpire §i mai mare a preturilor, iar pe de alti parte, o scadere
a productiei generale a tarei §i o pierdere pentru avutul nostru
national.
7. Din punctul de vedere administrativ aceasta masura este
foarte periculoasa caci preturile fixandu-se de functionari, lasa mult
loc arbitrariului, iar repartizarea pe§telui la vanzare facandu-se de
agentii Statului, comerciantii vor incerca in totdeauna sa-i conrupa,
pentru a-i favoriza §i a le da calitatile cele mai bune. Pescarii de
alta parte, cauta si ei sa frustreze Statul, declarand pestele prins ca
pescuit in ape particulare, pentru a beneficia de preturi mai bune,
cu care ace§tia i§i vand pe§tele ; §i tot felul de asemenea furturi §i
contrabande se vor face, care sunt foarte greu de urmarit, dar care
cer o imultire anormala a personalului de supraveghere, sporind con-
siderabil cheltuelile de exploatare §i mic§orand deci rentabilitatea
baltilor.
8. Statul comerciant detailist.De asemenea eu cred ca nu e
de prestigiul Statului de a face pe negustorul detailist, punand pe
functionarii sai la taraba in contact cu toate bucataresele si expu-
nandu-i la insultele §i banuelile publicului, cum se intampla zilnic la
biuroul de detaliu din Str. Sf. Gheorghe. Nu poate fi acesta rolul
Statului de a vinde pe§tele cu kgr., taind dintr'un morun pana la
200 felii dupa cererile cumparatorilor §i dand pentru fiecare cate o
chitanta. Ce fel de contabilitate cere un astfel de sistem de vanzare,
la cate fraude poate da loc si cat de mult se complica toate lucra-
rile serviciului, e u§or de inteles.
Cheltuelile pentru depozitul de pe§te din Bucure§ti nutuai pentru
personal se urea. la 47.000 lei anual, cat va mai fi restul se va vedea
in urma : de unde se vor acoperi aceste cheltueli, nu stiu ; in tot cazul
ele incarca mult la pretul real al peqtelui,

www.dacoromanica.ro
 19

Serviciul Central schimbd §i el prin aceasta masura cu totul

felul sdu de a fi, dintr'un serviciu technic §i §tiintific, care are a se
ingriji de sporirea necontenita a productiei §i de a studia §1 executa
tot felul de lucrdri pentru punerea mai bine in valoare a baltilor §i
pescdriilor din tard, el acum se transformd intr'un serviciu pur corner-
cial, care vinde pe§te in detailfdrd rentabilitatein diferite parti ale
tdrei si al cdrei personal are nevoe de o cu totul alta instructiune
§i mentalitate, decat cu a personalului actual.
Din parte-mi, cred el acest Minister infiintand biuroul de van-
zare in detaliu a pe§telui§i Inca lucrand cu pierderea depd§it cu
mult atributiunile sale de Minister de Domenii §i Agricultura.
Ca Minister de Agriculturd, avem indatorirea de a pune in va-
loare fiecare particica din teritoriul tareiori cui ar apartineacare
e incredintata supravegherei acestui serviciu si a o face sa dea ma-
ximul de productie §i rentabilitate.
Ca Minister de Domenii, avem indatorirea de a administra si
exploata cat mai bine pescdriile domeniale ale Statului §i de a ne
ingriji de sporirea veniturilor lor, fard desigur a ne deda la vre'un
fel de speculatiune.
Cand insd voim sa vindem cu pierdere pe§te in detaliu, pentru
a u§ura traiul populatiunei,intram in atributiunile altor autoritati
in sarcina carora e data paza bunei sari a populatiunei, §i anume :
intram in atributiunile Primariilor, care au in prima linie aceasta
sarcind §i apoi intr'ale Ministerului de Interne care are supravegherea
superioard. Cand cautam noi sà organizam comertul de detaliu in
tara §i sa impiedicam specula detaili§tilor de pe§te, intram iard§i in
atributiunile Primariilor §i ale Ministerului de Comert, cdruia este incre-
dintata organizarea acestei ramure de activitate.
Ceeace putem noi face pentru eftenirea pestelui in detaliu, este
numai sec decm concursul nostru acelor autoritati.
Pentru aceste cuvinte, cred cà masura de a se vinde pe§te in
detaliu de catre Stat, nu trebue sd. fie permanentizata §i nici genera-
lizata asupra intregei tari.
, Generalizand aceastà masura am face desigur cu timpul un mult
mai mare rdu decal bine atat consumatorului cat §i producatorului ;
pe de o parte am desfiinta cu totul comertul de pescarie din tail
prin concurenta ce le-am face-o §i aceasta ar fi cu totul rdu cdci
.

Statul nu va fi nici odata in stare sa distribue singur pe§tele rand

in cele mai mici centre de consumatiune, cum o face astazi corner-
ciantul particular §i prin aceasta ar suferi consumatorii dintre care o
mare parte ar fi cu totul lipsiti de pe§te ; pe de altd parte, restran-
gandu-se inevitabil consumatia, producdtorii (Statul, pescarii, proprie.
-

www.dacoromanica.ro
 20

tarii de balti, etc.) vor suferi, caci nu vor mai putea desface produ-
sele proprietatilor bor.
Noi trebue sä mentinem comertul i sa-1 desvoltam chiar mai
departe numai ca. nu trebue sa-1 lasam in voia sa i prin rnasuri ge-
nerale sa-1 impiedecam de a mai specula cu hrana populatiei.
9. Concluziuni. Din toate cele ail:tate aici, putem trage con-
cluzia cà sistemul vanzarei pestelui Statului faxa licitatie, cu preturi
fixe stabilite periodic de Minister si aparitiunea Statului ca comerciant
detailist de peste in tara, nu numai ca nu poate rezolvi problema
eftenirei pesteliüi pentru consumatori, dar produce o perturbatiune
atat de mare, in cat poate aveà consecinte foarte rele pentru viitorul
intregei acestei ramure de productiune si activitate nationala.
Aplicarea acestui sistem Alice o jignire serioasà intereselor tu-
turor factorilor care conlucreazà la productia §i distributia pestelui.
Ea este o stavila puternica a comertului de peste i impiedeca apro-
vizionarea regulata a pietelor din intreaga tara.
Statului Ii impune sacrificii foarte mari (cheltuelile sunt adese-
ori mai mari decat venitul asa ca acestea vor trebui acoperite din
buget), iar pe consumator in loc de a-i aduce vre-o inlesnire, il ex-
pune din contra la speculatiuni si mai mari. Nu trebue sA ne inselam
singuri i sà credem cà daca catevà persoane au cumparat in aceste
zece zile peste eftin dela depozitul Statului din Bucure§ti care li s'a
dat cu sacrificii mari din partea Statului si a pescarilor cä acestea
au fost preturile cu care s'a vandut pestele in toata tara in acest
timp. Adevaratele preturi ale pestelui au fost si in acest timp acelea
cu care vindeau en gros comisionarii engrosisti din Braila, Bucure§ti,
etc., pestele din baltile particulare §i comerciantii detailisti de prin
halele din tara si din Bucure§ti, preturi care erau de 3-5 ori mai
ridicate ca preturile Statului.
Pe langa aceasta i toatA tara a suferit de lipsa absoluta de
peste, cum ne-o dovedesc numeroasele telegrame dela prefecti §i pri_
mari sosite la Minister, ceeace a dat loc in acele localitati la o spe-
culatiune si mai mare Inca si la o urcare enorma a preturilor.
Acest sistem de masuri dar a carui aplicare mai departe, dupa
parerea mea, ar compromite cu siguranta. intreaga dezvoltare pe care
au luat'o pescariile noastre in ultimii ani, cred cà trebue parasit cat
mai grabnic i inlocuit cu alte masuri pe care le voiu expune mai
la vale si care dupa parerea mea fall a lovi in desvoltarea nor-
mala a acestei ramure pot sa ne deed mai sigur si mai durabil la
rezolvirea problemei pe care o urmarim, a eftenirei pestelui.
Aplicarea acestor rnasuri a avut insä S1 o parte buna :
I. Pe de o parte a lost o experienta folositoare care a dovedit

www.dacoromanica.ro
 a nu Statul in dorinta sa de a avea venjturi mari dupà cum se
zicea a fost acela care a scumpit pe§tele, speculand cu un aliment
de prima necesitate §i cä deci nu pe calea aceasta se poate ajunge
la eftenirea pe§telui.
2. Pe de alta parte, pnnandu-se pe tapet chestiunea eftenirei
pe§telui s'a putut vedea ca in sistemul comunelor de au spori veni-
turile monopolizand vanzarea in detaliu a pe§telui in hale in mana
catorva speculanti, rezida cauza principa1 g. a scumpirei acestui pro-
duct, contra caruia trebue sa luam masuri serioase §i urgente.
De aceste invataturi dar, trase din experienta ce am facut'o acum,
trebue sà ne folosim pentru a ajunge la rezultatul dorit.

L.
III. Ce mAsuri trebue sà 1u5in pentru a efteni
pestele.
Duna ce am vazut din cele precedente cg. masurile luate nu au
dus §i nici nu puteau sa duca la rezultatul dorit, sg. vedem acum ce
masuri trebuesc sà se ia de Stat pentru ca, gra a lovi in interesele
indreptuite ale producatorilor de pescarii §i fail a pune o piedica
in desvoltarea pe care a luat'o cu atata avant aceasta ramurg de
productie a tarei, sà putem ajunge la rezolvirea problemei eftenirea
pe§telui pentru populatiunea saraca.
In mai multe rapoarte §1 memorii am expus aceasta chestiune
§i in special in ultimul meu memoriu alaturat raportului No. 24.951
din 23 Februarie 1910, am expus chestiunea in toata intregimea ei.
In acest din urrna memoriu, pe de o parte am enumerat toate cau-
J.
zele principale care au scumpit pe§tele in tara, iar pe de alta am
propus un Intreg sistem de masuri care, cred, cal trebuesc luate
pentru a ajunge la eftenirea pe§telui, <masuri care ziceam atunci,
trebue sa nu ne loveasca in desvoltarea economica a tarei §i pu-
nerea in valoare a bogatiilor, ci §i sa mearga mana in mana cu
aceasta, sprijinindu-se una pe aka,.
. Nu cred ca mai e necesar sa revin aici din nou asupra acelor
propuneri ale mele de atunci, dar am absolutà convingere ca numai
prin aplicarea acelor mäsuri se poate ajungede§i mai cu incetul
la resolvirea durabila a problemei pe care o urmarim, §i deci profit
de ocazie pentru a inzista din nou asupra necesitatei aplicarei lor.
Aici voiu inzista numai asupra uneia din propunerile mele de
atunci, a carei rezolvire e mai urgenta decat toate §i care poate sg
ne duc a. la rezultate imediate.
Dupà cum am aratat In acel memoriu, in adevar pe§tele s'a

www.dacoromanica.ro
 2ti

scumpit in ultimii 10 ani in comertul en gros cu 20-400/0, dupd

cum s'au scumpit in general toate lucrurile de consumatie in tara.
Aceasta scumpire ii are explicatia ei naturala in scumpirea consi-
derabila a cheltuelilor de productie (instrumente de pescuit, insta-
latii, munca, hrana pescarilor, etc.) si in eftenirea banului.
Poate chiar cà dintre toate produsele alimentare de prima nece-
sitate (came, Mama, paine, fructe, legume, pui, etc.), pestele s'a
scumpit in comertul en gros relativ mai putin deal toate celelalte,
caci vanzarea prin .licitatiune si supravegherea continua a Statului
a impfecrecat ori si ce specuatiune, cartelarea produatorilor, etc.
Chiar si in contra acestei urcari naturale a preturilor en gros
sunt masuri de luat, care pot st ne dea incetul cu incetul rezultate
sigure, ca d. ex. : sporirea continua a productiei prin amenajarea
mai sistematica a bAltilor i prin desvoltarea pisciculturei ratio-
nale in helestee, micsorarea cheltuelilor de productie prin lucrarea
intr'un stil mai mare si intrebuintand procedee technice in locul
celor primitive de astazi pentru prepararea si transportul produselor,
simplificarea raporturilor dintre Stat si pescari in pescariile Statului
prin eliminarea intermediarilor (cherhanagii, comercianti in balta),
regularea tuturor baltilor astfel, in cat pescuitul st se fact mai cu
inlesnire, micsorand astfel spezele cele mai mari de productie ce le
avem, etc., etc.
Daca Insit in comertul en gros pretul pestelui nu s'a urcat de
cat in mod normal urcare explicabila, in contra ,careia fata cu ur-
carea generala a preturilor nici consumatorul nu ar avea nimic de
obiectatin comertul de detaliu preturile pestelui s'a urcat in mod
cu totul anormal, depasind uneori toate limitele.
Am aratat mai sus ca aceasta scumpire anormala este in mare
parte datoritt cartelurilor de detailisti si speculatiunilor ce le fac
acestia sub ochii si cu invoirea comunelor.
Aceasta constatare ne indicd deci unde e adevarata bubit i
ce avem de fAcut.
Noi trebue dar in cel mai scurt timp sa reorganizam intreg
comertul 'de detaliu din tard si s gasim mijloacele de a impiedeca
si aici monopolul, cartelarile i orice fel de speculatiune, dupa cum am
facut-o prin vanzare cu licitatiune publica pentru comertul en gros.
E vorba deci acum, cum putem st ajungem la acest rezultat,
iata care sunt propunerile mele :
1. Inainte de toate cred cà comunele din tart trebuesc obligate
de a nu-si mai creià venituri prin inch irierea cu preturi exagerate a
locurilor din hale la speculanti, carora le creiazd monopolul asupra
consumatiei pestelui, dandu-le in exploatare o intreaga populatiune ;

www.dacoromanica.ro
locurile din hala trebuesc inchiriate cu preturi normale ca orice alta
pravalie asemanAtoare §i cu un caet de sarcine precis prin care sa
le interzica cartelArile, speculatiunile, etc.
2. Comunele sa caute a avea un numar cat mai mare de co-
mercianti detailisti de peste pentru a mentine intre ei o permanenta
concurenta ia'i pune in imposibilitate de a se cartela sau a face
orice fel de intelegere pentru urcarea preturilor chiar nuniai pentru
anumite zile, cand e vanzarea mai mare. Pentru aceasta, comunele
trebue sa permita vanzarea pestelui nu numai in hale, ci §i in anumite
pravalii bine amenajate, piete publice, etc., desigur, sub un sever
control sanitar. Aceasta se face chiar in orasele mari ca Viena, etc.,
si nu vad de ce nu s'ar aplica cu atata mai usor la noi.
3. Pentru impiedecarea speculatiunei, comunele sa impuna pentru
fiecare specie de peste un pret maxim care sa se calculeze pentru
fiecare localitate, adaogandu-se un anumit procent peste cota zilnica
a pietei Galati.
Pentru dejucarea cartelurilor, etc., comunele sd-si rezerve rr
fiecare hall cate un loc pe seama lor i dupa cum fac cu rainea,
carnea, etc., sä vanda in regie pestele cand comerciantit vor urea
pestele in mod artificial. -
5. Ministerul Domeniilor se obliga a trimite primariilor ori de
ate ori va avea nevoe cu preturile zilnice ale pietei, toate canti-
tatile ce se vor cere.
6. In fine, cred ca e absolut necesar sa facem i noi un pas
Inainte pe care 1-au facut toate orasele civilizate din Europa, intro-
ducand in fiecare hall ate un' vanzator oficial, care sa vanda prin
licitatie publica, contra until mic comision, orisice -produse i se vor
trimite spre vanzare. Aceftia vor apropici pe consumatori de produ-
catori ci vor- econontisi multe speze de intermediari.
In special, in chestia eftenirei pestelui, ei vor avea un insemnat
rol de indeplinit, caci atunci orice proprietar de balta sau helestee,
orice pescar din baltile Statului, etc., va putea trimite pestele sau
n orice comuna din tail, cu care se vor aproviziona detailistii de
acolo. Vanzatorul oficial avand singur cuno§tinta de cerintele pietei
sale, va putea sa se adreseze oricand la proprietari sau la serviciile
Statului, pentru a i se trimite cantitatile de r este de care are nevoe,
§i astfel detailistii din acea comuna, vor putea face multe economii
de plata, de comision la angrosistii din Galati, telegrame, ambalaje,
§i transporturi mici separate, hamali, carute, etc., care toate la urma
urmelor, se platesc de consumatori.
Atunci desigur i acei numerosi comisionari i angrosisti din
Galati, vor disparea dela sine ; dar pana ce comertul din tara va fi

www.dacoromanica.ro
organizat pe bazele pe care le-am aratat aici, ei indeplinesc 'Inca uri
rol important §i, a-i suprima acum, ar fi a se da o loviturd grea
cornertului 'general.
Toate aceste masuri, aici schitate, trebuesc luate de comun
acord de Ministerul comertului, Ministerul de interne §i Ministerul
de domenii.
Propun dar pentru o mai urgenta indrumare a acestei impor-
tante chestiuni, sg. se numeascà o comisiune compusa din delegatii
acestor trei Ministere, care sa mearga in fiecare comunà din tara
§i sä studieze impreuna cu primarii respectivi, modul de punere in
aplicare a acestor masuri, in fiecare localitate.
Am absoluta convingere ca masurile acestea bine aplicate, vor
pune intreg comertul de peste din tara pe o bazd solidd §i vor da
rezultate durabile atat pentru binele consumatorului cat §i al produ-
catorului, §i al intregei noastre economii nationale.
Odata introduse pentru pe§te aceste masuri, se vor putea u§or
generaliza asupra tuturor produselor alimentare si atunci adevär
vom contribui la rezolvirea problemei generale a eftenirei traiului
in tall. -

Atunci, in adevar, vom puteà zice ca am facut un pas inainte.

. 6.Iulie 1.91o. Dr. Gr. Antipa.
Inspector general al Ministernlui

7.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro