Está en la página 1de 2

O privire stiintifica asupra grasimii

In randurile de mai jos va voi explica procesul prin care organismul foloseste grasimea..

Despre grasime

Intotdeauna tindem sa privim grasimea ca un lucru rau, dar, de fapt atarna de corpurile
noastre cu un motiv si anume pentru faptul ca grasimea este o sursa primara de energie, are
o ardere lenta, deci energia eliberata prin arderea ei dureaza mai mult timp. Grasimea este
usor de inmagazinat, organismul o poate depozita oriunde. Este usor de produs, corpul
nostrum poate lua o molecula de protein sau carbohidrat si o poate transforma in grasime.
(Va puteti imagina cum ar fii sa iei un mar si sa-l transformi in grasime? Uimitor, nu?)Corpul
nostrum are nevoie de protein pentru a construe si repara tesuturi, are nevoie de
carbohidrati pentru a da celulelor un impuls de energie si sa actioneze ca un arzator pentru
grasime. Daca mancam mai multe proteine, carbohidrati sau grasimi decat putem folosi,
organismul nostru le va depozita sub forma de grazime pentru a o folosi ulterior. In acest fel
nu risipim pretioasele calorii.

Grasimea este genial cand lucrezi la camp, alergi dupa animale salbatice sau vrei sa rezisti
unei ierni grele. Grasimea a ajutat specia noastra sa evolueze. Deci, data viitoare cand esti
suparat pe corpul tau pentru ca e gras, adu-ti aminte ca el isi face treaba si incearca sa te
ajute in felul in care a facut-o pentru stramosii tai timp de mii de ani.

Din pacate azi nu mai avem nevoie de grasime in felul in care am avut odata. Astazi stam
jos pentru a indeplinii anumite sarcini, mancam pentru motive variate si in plus preferam sa
avem o viata lejera decat una de munca grea. Corpul nostrum continua sa produca
grasime la fel cum a facut-o dintotdeauna. Totul se rezuma la metabolism.

Povestea metabolismului

A fost odata o mica celula muscular isteata, ea stia ca cel mai bun mod de a produce
energie este prin arderea grasimilor si zaharurilor impreuna. Aceasta era, deasemenea, o
mica celula conservatoare, ea folosea doar atata grasime si zaharuri cat avea nevoie, deci
nu era risipitoare pentru ca stia ca intr-o zi s-ar putea sa aiba nevoie de energia
excedentara. Asadar organismul a stocat acea energie sub forma de grasime.

Grasimea arde in organismul nostru ca un bustean intr-un semineu. Semineul pe care il


folosesc celulele noastre se numeste mitocondrie. Mitocondria este un organit, in interiorul
celulei, responsabil cu transformarea nutrimentelor în energie. Fiecare celula are cel putin
una, dar cele asupra carora vrem sa ne indreptam atentia sunt celulele musculare. Cand
celulele muscular nu folosesc multa energie, ele nu au nevoie de multe mitocondrii. (De ce
sa aprinzi toate sobele din casa daca nu este frig). Dupa cum stim, nu putem aprinde un foc
cu un bustean, avem nevoie de surcele, hartie etc. ca sa aprindem busteanul. Corpul
nostrum utilizeaza zaharuri pentru asta. Pentu a fii sigure ca totdeauna au o sursa de zahar la
dispozitie, celulele musculare depoziteaza zaharurile sub forma de glicogen care se
descompune in glucoza. Cand o celula muscular are nevoie de energie ii transmite corpului
mesajul: “Da-mi si mie o molecula de acid gras din fluxul sangvin si o voi amesteca cu o
molecula de glucoza”. Apoi le introduce pe amandoua in mitocondrie si porneste focul.

Daca cineva incepe sa se antreneze, celulele muscular au nevoie instantaneu de energie


pentru a continua sa functioneze. In acel moment striga catre orbanism: “Hei, avem nevoie
de mai multe molecule de acizi grasi ca sa le ardem!” Bineinteles, corpul fiind zgarcit cu
rezervele sale de grasime, nu vrea sa renunte la pretiosii acizi grasi, asadar celula musculara
este fortata sa functioneze fara sursa primara de energie.

Dupa ce a folosit rezerva de acizi grasi, trebuie sa gaseasca altceva sa arda, dar tot ce
gaseste este zahar(surcele), deci foloseste ce are. Din pacate zaharul nu arde la fel de
efficient ca grasimea, cand glucoza arde singura are o ardere partiala (incompleta).
Produsul secundar rezultat din arderea glucozei este acidul lactic. (Acidul lactic este
produsul care face ca muschii sa te arda si iti inflameaza, muschii producand dureri in ziua
de dupa un antrenament puternic).

Dupa un timp celulele musculare incep din nous a sacaie organismul si ii spun: “chiar avem
mevoie de niste acizi grasi”

In cele din urma organismul cedeaza si spune:”Vreti acizi grasi, poftiti acizi grasi”. Astfel
corpul elibereaza in sange un flux continuu de acizi grasi iar celulele musculare insfaca
moleculele respective, ca urmare toate celulele care au nevoie de ele, le vor avea.

In acest fel muschii incep sa arda din nou zaharuri si acizi grasi impreuna, eliminand acidul
lactic.

Cand omul incepe din nou sa se antreneze, intregul process se repeata, dar acum toti
devim mai inteligenti. Dupa antrenament celula munsulara si organismul au o sedinta,
acestea decid ca in cazul in care acesa grea incercare se repeta, organismul va trebui sa
elibereze acizii grasi mai repede, ca sa nu mai treaca din nou prin tot chinul de acidul lactic.
In afara de asta mai decid sa construiasca niste vase sangvine in jurul muschiului pentru ca
celulele musculare sa aiba acces mai usor la moleculele de acizi grasi cand acestea sunt
eliberate.

In urmatoarea zi de antrenament planul functioneaza dar nu destul de bine. Deci se va


decide ca eliberarea acizilor grasi sa se faca si mai repede ca data anterioara, si sa mai
construiasca niste vase de sange. Celulei musculare ii mai vine o idee, aceasta decide ca
va putea sa arda mai multi acizi grasi pentru a produce mai multa energie, daca are mai
multe sobe, deci comanda niste mitocondrii in plus.

Acest proces se repeta de fiecare data cand omul se antreneaza, in cele din urma, muschii
sunt plini de vase de sange, astfel asigurand, tuturor celulelor musculare, accesul facil la
acizii grasi. Corpul incepe sa elibereze acizii grasi din ce in ce mai repede, pana intr-un final
in care acesta elibereaza aciizii grasi cand doar ne gandim sa incepem sa facem exercitii.
Micile mitocondrii adaugate continua sa arda grasime si zaharuri chiar si cand nu ne
antrenam. Deci devenim o masina de ardere a grasimii care functioneaza 24 de ore.

Deci, amintitiva, cand va antrenati, ca telul vostru nu este sa ardeti grasimea ci sa deveniti o
masina de ardere a grasimii care functioneaza 24 de ore.

Ing. Filep Radu Mihai

También podría gustarte