ANGHEL ALEXANDRU CRISTIAN AGRICULTURA IFR ANUL IV

AGRICULTURA ECOLOGICA

Agricultura ecologica pune accent pe folosirea unor practici de gestionare corespunzatoare,

in loc de introducerea unor produse fabricate afarǎ din ferma respectiva si ia in consideratie si faptul
cǎ particularitǎtile fiecǎrei regiuni in parte necesita sisteme, bine adaptate specificului acestei
regiuni. Asta se poate realiza prin folosirea, unde este posibil, a metodelor agronomice, biologice si
mecanice in loc de folosire a materialelor sintetice pentru anumite operatii in cadrul sistemului.

Agricultura biologica respecta reguli stricte, stabilite prin normele legislative. Este strans legata
de respectarea unor reguli stricte de productie, stabilite prin anumite norme legislative agricultura
biologica trebuie controlata si certificata. In scopul a garanta consumatorului respectarea regulilor
de productie stabilite.

Agricultura ecologica este o metoda de productie care tine cont de cunostintele traditionale ale
taranilor si care integreaza progresele stiintifice in toate disciplinele agronomice, raspunzand
preocuparilor sociale fi ale mediului inconjurator, fumizandu-se consumatorilor produse de calitate
chiar si in tarile mai sarace.
Obiectivul principal al agriculturii ecologice este de a proteja biosfera si resursele naturale ale
planetei, excluzand utilizarea ingrasamintelor chimice, pesticidelor de sinteza si a erbicideior, metode
de prevenire jucand un rol primordial in lupta impotriva daunatorilor, boliior si a buruienilor.

Ferma ecologica pentru cresterea gainilor ouatoare - infiintarea unei ferme pentru cresterea
gainilor ouatoare, cu o capacitate de 4.000 de capete.

Conform reglementarilor UE, fiecare pasare trebuie sa dispuna de cel putin 4 mp spatiu inierbat, iar
in adapostul interior cel mult 6 pasari/mp si 18 cm liniari / stinghie de cocotat. Intrucat pasarile nu
se trateaza cu antibiotice, accesul la spatiile inierbate care stimuleaza imunitatea naturala, este vital
pentru mentinerea starii de sanatate.

Investitia consta in: construirea unei hale pentru gaini ouatoare in sistem de crestere la sol, pe
asternut permanent. Cladirea include spatii distincte pentru sortarea, ambalarea si depozitarea
oualor, depozitare stocuri de materiale consumabile, filtru sanitar pentru personal(membrii
familiei); asigurarea utilitatilor necesare functionarii fermei: constructie put forat, fosa septica,
racord la reteaua de energie electrica; filtru auto; construirea unei platforme pentru depozitarea
dejectiilor uscate; achizitionarea de echipamente tehnologice pentru cresterea gainilor ouatoare:
echipamente pentru furajarea si adaparea pasarilor, echipamente pentru asigurarea conditiilor de
ANGHEL ALEXANDRU CRISTIAN AGRICULTURA IFR ANUL IV

microclimat, instalatie de iluminare; achizitionarea de echipamente pentru sortarea, marcarea,

ambalarea si depozitarea oualor.

Pentru a obtine oua ecologice furajele folosite in hrana pasarilor, NU trebuie sa contina substante chimice
de sinteza, pesticide, hormoni, proteina de origine animala, iar pasarile nu sunt tratate cu antibiotice.

De asemenea gainile sunt crescute in libertate totala, free range, la sol, cu spatiu suficient pentru odihna si
largi spatii inierbate special amenajate pentru pasunat.

In aceste conditii managementul starii de sanatate si controlul bolilor in ferma zootehnica ecologica, se
bazeaza pe strategii specifice, cum ar fi:

• Modul de crestere ecologic al gainilor pentru oua biologice

• Modul ecologic de crestere al gainilor pentru oua
• Aplicarea unor tehnologii care sa conduca la realizarea "bunastarii" pasarilor. In acest fel este
favorizata cresterea rezistentei gainilor la diverse potentiale boli sau paraziti si prevenite infectiile.
• Hrana de calitate, adapost igienic, asociate cu miscarea libera la pasune
• Respectarea cu strictete a normelor de volum si suprafata, asigurarea unei densitati optime,
evitarea supraaglomerarii.
• Aceste sisteme agricole ecologice sunt singurele structuri economice din agricultura. care isi
desfasoara activitatea conform unor norme numite standarde nationale si/sau international

Hrana

Sistemul de agricultură ecologică utilizează metode biologice şi culturale pentru a preveni

pierderile inacceptabile datorate dăunătorilor, bolilor şi buruienilor. Aceste sisteme utilizează
culturi agricole şi soiuri bine adaptate mediului, cu un program de fertilitate echilibrat, în scopul
de a menţine fertile solurile cu o activitate biologică intensă, rotaţii ale culturilor adaptate la
condiţiile locale, culturi asociate, îngrăşăminte verzi şi alte practici ecologice recunoscute.

Porumbul este una dintre cele mai răspândite cereale de pe Glob şi una dintre cele mai utile
pentru consumul omului şi furajarea animalelor. Pe cât de bun este, pe atât de greu se obţine o
recoltă sănătoasă. Porumbul este atacat frecvent de boli şi dăunători care iţi diminuează recolta.
Combaterea biologică a insectelor dăunătoare la porumb constă în distrugerea dăunătorilor
plantelor cultivate cu ajutorul biopreparatelor şi a duşmanilor naturali, hormonilor şi antocidiei.
Organismele folosite în combaterea biologică sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele,
nematozii, artropodele precum şi unele vertebrate.

Graul În ţara noastră suprafaţa cultivată cu grâu este de cca. 25% din suprafaţa arabilă şi 40% din
suprafaţa semănată cu cereale.
ANGHEL ALEXANDRU CRISTIAN AGRICULTURA IFR ANUL IV

Cele mai recomandate culturi premergătoare sunt: borceagurile, trifoiul, mazarea fasolea linte. La
grâu nu se recomandă monocultura.

Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha.

Floarea soarelui Este indicat de a se cultiva dupa o prasitoare deoarece si in special

porumb,deoarece terenul ramane mai curat de pburuieni.

Tehnologia aceste culturi cuprinde urmatorele lucrari: 2 - 3 lucrari de toamna – dezmiristit;

tocat resturi vegetale si aratul in perioda octombrie – noiembrie. In anul urmator se executa
incepand din primavara: pregatirea terenului pentru semanat prin 1-3 lucrari cu grapa cu discuri si
mai ales, combinatorul si insamnatarea cu maxim doi hibrizi precum Florina sau hibrizii bogati in
acid oleic. Se foloseste 5-6 kg/ha samanta curata, calibrata, (aleasa la masa) si tratata, cu
preparate bacteriene Pseudomonas. Se mai executadoua lucrari de ingrijire a culturii – plivit si
prasit manual si mecanic in perioada mai - iunie si lucrarea de recoltat la sfarsitul lunii august si
inceputul lunii septembrie.

Mazarea Mazarea gaseste conditii favorabile de cultura in majoritatea zonelor agricole din tara noastra.
Zona foarte favorabila se intalneste in Campia de Vest, in centrul si nord-vestul Banatului, unde precipitatiile
sunt bine repartizate, iar temperatura din perioada fructificarii se situeaza in jurul a 20 grade C. Zona
favorabila I cuprinde sudul Campiei Romane (cu exceptia Baraganului si a zonei nisipurilor din Oltenia),
Campia Transilvaniei, Valea Muresului si Tarnavelor, Depresiunea Sibiului, Tara Barsei, Campia Crisurilor,
nord- vestul tarii.

In functie de perioada cand elibereaza terenul planta premergatoare, aratura se executa vara sau toamna, la
adancimea de 20-25 cm, cu plugul in agregat cu grapa stelata si trebuie sa asigure incorporarea in sol a
resturilor vegetale. Se recomanda ca aratura sa fie lucrata cu grapa cu discuri pana la venirea iernii pentru
nivelarea terenului, maruntirea bulgarilor si distrugerea buruienilor. Nivelarea araturii inca din toamna
determina o zvantare mai rapida si mai uniforma a terenului, ceea ce permite un semanat mai timpuriu in
primavara si usureaza recoltatul mecanizat. Pregatirea patului germinativ se face primavara foarte devreme,
dar numai dupa zvantarea terenului, folosind discuitorul in agregat cu grapa cu colti reglabili, combinatorul
sau grapa rotativa combinata printr-un numar cat mai redus de treceri pe teren cu agregatele agricole
pentru a evita pierderea apei si tasarea solului.

Orzul de toamnă realizează producţii mari după premergătoarele cu caracter fitoameliorator,

precum mazărea, borceagul de toamnă, borceagul de primăvară, fasolea, rapiţa de toamnă, rapiţa
de primăvară, şerlaiul, ierburile perene (lucerna, sparceta etc.), considerate premergătoare foarte
bune; cartoful timpuriu, soia (soiuri timpurii), porumbul pentru boabe (hibrizi timpurii),
considerate premergătoare bune; după sfecla furajeră, sfecla-de-zahăr (recoltată până la 20-25
septembrie), floarea-soarelui (hibrizi timpurii) etc., considerate premergătoare potrivite. Orzul de
toamnă poate fi cultivat şi în cultură repetată, într-un lanţ de premergătoare foarte bune sau bune.
Orzoaica de primăvară se seamănă după porumbul pentru boabe şi după sfecla pentru zahăr. La
ANGHEL ALEXANDRU CRISTIAN AGRICULTURA IFR ANUL IV

rândul lor, orzul de toamnă şi orzoaica sunt bune premergătoare pentru culturile de primăvară,
deoarece părăsesc cel mai devreme terenul; după recoltarea lor pot fi cultivate culturi succesive.

Orzul şi orzoaica pot fi folosite şi în calitate de culturi protectoare pentru lucernă. Fertilizarea se
efectuează ca la grâul comun de toamnă.

Lucrarea solului. Se recomandă ca lucrarea de bază a solului să se realizeze superficial, fără a

utiliza plugul, cu ajutorul dezmiriştitorului sau grapei grele cu discuri BDT-7. Metoda trebuie
aplicată în anii secetoşi, după toate premergătoarele, inclusiv după cele care părăsesc terenul
devreme. În anii cu umiditate suficientă, premergătoarele cu un termen timpuriu de recoltare se
pregătesc printr-o arătură cu răsturnarea brazdei, la 20-22 cm, sau o arătură fără răsturnarea
brazdei, la 14-16 cm, în funcţie de condiţiile pedoclimatice.

Orzoaica de primăvară se amplasează, în majoritatea cazurilor, după porumb, sfeclă pentru zahăr
etc.; lucrarea de bază a solului se efectuează prin metoda arăturii de toamnă târzie, care include
discuirea în 1-2 direcţii şi arătura cu răsturnarea brazdei la o adâncime de 20-22 sau 23-25 cm.
Înainte de semănat, se efectuează cultivaţia, la adâncimea încorporării seminţelor (4-5 cm), creând
un pat germinativ uniform.