Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Facultatea de Fizică

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

Materiale nanostructurate pentru

aplicații biomedicale și tehnice

Doctorand
Emil PUȘCAȘU

Conducător ştiinţific
Prof. univ. dr. Felicia IACOMI

Iași,
2018
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Facultatea de Fizică

Vă facem cunoscut că în data de 03 septembrie 2018, ora 11:00, în Sala L1,

doctorandul Emil PUȘCAȘU va susţine, în şedinţă publică, teza de doctorat cu
titlul “Materiale nanostructurate pentru aplicații biomedicale și tehnice”, în
vederea obţinerii titlului ştiințific de doctor în domeniul fundamental Ştiinţe
Exacte, domeniul Fizică.

Comisia de doctorat are următoarea componeţă:

Preşedinte:
Prof.univ.dr. Diana MARDARE, Director Şcoală Doctorală, Facultatea de
Fizică, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Conducător ştiinţific:
Prof. univ.dr. Felicia IACOMI, Facultatea de Fizică, Universitatea “Alexandru
Ioan Cuza” din Iaşi

Referenți:
prof. univ. dr. Viorica SIMON, Facultatea de Fizică, Universitatea Babeș-Bolyai
din Cluj-Napoca

Cerc. Princ. II, fiz. Dr. Daniel ŢÎMPU, Institutul de Chimie Macromoleculară
"Petru Poni" Iaşi

prof. univ. habil. dr. Dorina CREANGĂ, Facultatea de Fizică, Universitatea

“Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Vă invităm pe această cale să participaţi la şedinţa publică de susţinere a tezei.

Teza poate fi consultată la Biblioteca Facultăţii de Fizică.

-2-
 CUPRINS
Introducere 4
Capitolul I: Tehnici de sinteză și metode de analiză a nanoparticulelor
magnetice utilizate în aplicații biomedicale și tehnice
I.1: Introducere 5
I.2: Tehnici de sinteză a nanoparticulelor magnetice 5
I.3: Metode de investigare a morfologiei, structurii cristaline și a 6
proprietăților magnetice 6
I.4. Referințe 6
Capitolul II: Contribuții la studiile privind stabilizarea electrostatică vs
sterică a nanoparticulelor de Fe3O4 și Co0,5Fe2,5O4
II.1: Introducere 7
II.2: Experimental 7
II.3: Rezultate şi discuţii 8
II.4: Concluzii 10
II.5: Referinţe 10
Capitolul III: Contribuții la studierea proprietăților structurale și
magnetice ale nanoparticulelor din seria CoxFe3-xO4
III.1: Introducere 11
III.2: Sinteza nanoparticulelor de CoxFe3-xO4 11
III.3: Metodele de caracterizare a suspensiilor sintetizate 11
III.4: Rezultatele caracterizării fizice a nanoparticulelor de Co xFe3-xO4 12
III.5: Concluzii 15
III.6: Referințe 15
Capitolul IV: Contribuții la studiile privind nanocompozitele de tipul oxid
de fier-dioxid de siliciu
IV.1: Introducere 16
IV.2: Experimental 16
IV.3: Rezultate şi discuţii 17
IV.4: Concluzii 19
IV.5: Referinţe 19
Capitolul V: Contribuții la studierea proprietăților structurale, magnetice și
de citotoxicitate ale nanoparticulelor metalice pe bază de oxizi de fier
V.1: Introducere 20
V.2: Experimental 20
V.3: Rezultate şi discuţii 21
V.4: Concluzii 55
V.5: Referinţe 24
Concluzii generale 25
Anexă - Lista comunicărilor știinţifice și a articolelor publicate 28

-3-
 Introducere
Dezvoltarea nanotehnologiei a oferit oportunităţi extraordinare pentru
diferite aplicații ale nanoparticulelor și nanocompozitelor datorită proprietăților
speciale pe care acestea le au, și anume caracteristicile microstructurale și cele
magnetice. Abordarea multidisciplinară este imperios necesară pentru a obține
miezuri de dimeniuni nanometrice, pentru a le putea stabiliza împotriva tendinței
de agregare, a le acoperi cu un înveliş molecular adecvat și a le grefa
biomolecule de interes atunci când se intenționeză utilizare acestora în scopuri
biomedicale, cum ar fi livrarea de medicamente asistate magnetic în țesuturile
țintă, protocoale de tratament oncologic experimental bazate pe hipertermie
tumorală, agenți de contrast în imagistica prin rezonanță magnetică nucleară,
separare celulară marcată magnetic, detoxifiere biofluidă, repararea țesuturilor
etc.
Scopul acestei teze de doctorat a fost axat pe sinteza unor materiale
nanostructurate pentru aplicații biomedicale și tehnice.
Teza de doctorat este structurată pe cinci capitole, o introducere și concluzii
generale, fiecare capitol fiind însoțit de referințe bibliografice.
Primul capitol descrie metodele de sinteză a materialelor magnetice
nanostructurate, și prezintă o scurtă descriere a metodelor uzuale de investigare a
morfologiei, structurii cristaline și a proprietăților magnetice ale acestor
materiale.
Capitolele 2-5 prezintă rezutatele originale referitoare la stabilizarea
electrostatică vs. sterică a nanoparticulelor de magnetită și ferită de cobalt,
studiul proprietăților structurale și magnetice ale nanoparticulelor de ferită de
cobalt în funcție de conținutul în cobalt, studiul nanocompozitelor de tipul oxid
de fier-dioxid de siliciu și studiul proprietăților structurale, magnetice și de
citotoxicitate ale nanoparticulelor pe bază de oxizi de fier.
Rezultatele originale cuprind metode de sinteză adaptate pentru obținerea de
nanoparticule și structuri core-shel cu proprietăți corespunzătoare pentru aplicații
biomedicale sau tehnice.
Evaluarea citotoxicității s-a efectuat asupra liniei de celule V79 provenită de
la hamsterul chinezesc, studiul fiind rezultatul colaborării cu ”Institutul de
cercetări biologice din Iași”.

-4-
 Capitolul I: Tehnici de sinteză și metode de analiză a nanoparticulelor
magnetice utilizate în aplicații biomedicale și tehnice
I.1: Introducere
Aplicațiile actuale ale nanoparticulelor magnetice, atât cele biomedicale cât
și cele tehnice, sunt dictate în primul rând de dimensiunea, forma și
comportamentul acestora în prezența câmpurilor magnetice.
Astfel, pentru aplicații biomedicale sunt preferate particulele suspendate în
mediu apos, în timp ce pentru aplicații tehnice- care au fost și primele propuse și
dezvoltate- pot fi utilizate particule suspendate în medii nepolare (hidrocarburi).
Există multiple metode de sinteză a nanoparticulelor, optimizate în funcție
de aplicația vizată, însă cele mai populare și intens studiate sunt cele chimice,
cum este metoda co-precipitării, și cele fizice, cum este metoda mecano-sintezei
(măcinării în mori cu bile). Alte tehnici des utilizate de sinteză pentru obținerea
nanoparticulelor sunt tehnica sol-gel, metoda descompunerii termice și metoda
microemulsiilor.
Particulele obținute sunt caracterizate în mod obișnuit din punct de vedere
microstuctural prin microscopie electronică de transmisie (TEM) sau prin
microscopie de baleiaj (SEM), în timp ce pentru obținerea de informații cu
privire la compoziția chimică, dimensiunea cristalitelor sau a morfologiei
particulelor, care ar putea influența semnificativ proprietățile magnetice ale
acestora, sunt utilizate metode complementare, cum ar fi: analiza dispersiei
radiaţiei X după energie (EDAX), utilizată pentru a obține informații privind
compoziția chimică elementală; analiza difracției de radiație X (XRD), utilizată
pentru caracterizarea structurii cristaline; împrăștierea radiației X sub unghiuri
mici (SAXS), utilizată pentru a furniza informații despre particulele suspendate
în lichide purtătoare; magnetometria cu probă vibrantă (VSM), utilizată pentru
descrierea comportamentului magnetic al particulelor, etc.
I.2: Tehnici de sinteză a nanoparticulelor magnetice
I.2.1: Co-precipitarea chimică
Metoda co-precipitării chimice utilizată pentru sinteza nanoparticulelor
magnetice presupune ca ionii de Fe3+ și ionii unui metal divalent M2+=Fe, Co,
Zn, Mn, Cu, etc. să fie co-precipitați în prezența unei baze tari, cum este
hidroxidul de sodiu sau hidroxidul de tetrametilamoniu, în condiții de agitare
puternică. După obținerea unui precipitat de culoare maro-neagră, care indică
faptul că particulele de tipul MFe2O4 s-au format, suspensia rezultată este agitată
în continuare pentru a asigura interacțiunea reactivilor. Ulterior, precipitatul se
separă de mediul de reacție.

-5-
 Prin utilizarea unui amestec stoichiometric de săruri feroase și ferice (Fe(II)
și Fe(III)) se poate realiza precipitarea cu o soluție de hidroxid de sodiu (NaOH)
la temperatura camerei, obținându-se nanoparticule cu o dimensiune medie de 6
nm, sau la temperatura de 80 ºC, obținându-se nanoparticule cu dimensiunea
medie de 12 nm [1].
I.3: Metode de investigare a morfologiei, structurii cristaline și a
proprietăților magnetice
I.3.1: Metoda microscopiei electronice de transmisie (TEM)
Microscopia electronică de transmisie este o tehnică de bază utilizată în
caracterizarea nanoparticulelor, furnizând informații cu privire la dimensiunea și
morfologia acestora, precum și unele informații structurale.
I.3.2: Metoda microscopiei electronice de baleiaj (SEM)
Microscopia electronică de baleiaj este utilizată în vederea obținerii de
informații cu privire la dimensiunea, morfologia și compoziția chimică
elementală a nanoparticulelor.
I.3.3: Metoda difracției de radiație X (XRD)
Metoda difractometrică permite obținerea de informații structurale:
parametrii celulei eleentare, dimensiunea cristalitelor, etc. Valoarea dimensiunii
cristalitelor (Dhkl) poate fi determinată cu formula lui Scherrer,
Dhkl=K/(coshkl), unde K - factor adimensional (K=0,89), λ (Å) - lungimea de
undă a radiației X, β (rad) - lărgimea picului XRD la jumătate din înălţime, θhkl -
unghiul Bragg corespunzător planului cristalin (hkl). Parametrul de retea a, al
rețelei cubice, poate fi calculat plecând de la relația de legătură dintre distanța
interplanară, dhkl și parametrii celulei elementare: (1/d2hkl)=(h2+k2+l2/a2).
I.3.4: Metoda magnetometriei cu probă vibrantă (VSM)
Magnetometria cu probă vibrantă este o tehnică cu ajutorul căreia se pot
evidenția și determina cantitativ proprietățile magnetice ale materialelor. Pentru
măsurarea magnetizației proba de analizat execută o mișcare de vibrație în
bobinele de măsură situate în câmp magnetic uniform.
I.4: Referinţe selective
[1] Kim D.K, Mikhaylova M, Zhang Y, Muhammed M, (2003) Chem Mater
15:1617-1627

-6-
 Capitolul II: Contribuții la studiile privind stabilizarea electrostatică vs.
sterică a nanoparticulelor de Fe3O4 și Co0,5Fe2,5O4
II.1: Introducere
Nanoparticulele magnetice utilizate în principal în aplicații biomedicale dar
și în unele aplicații tehnologice necesită dispersia nanoparticulelor în medii
lichide. Datorită caracteristicilor specifice ale nanoparticulelor, legate de raportul
ridicat dintre suprafață și volum, stabilitatea în suspensie apoasă implică
substanţe organice pentru a intermedia interacțiunile fazei solide cu fluidele din
mediu.
Stabilitatea coloidală este atinsă atunci când forțele de respingere le
echilibrează pe cele de atracție - care, în cazul nanoparticulelor magnetice
coloidale sunt în principal atracții magnetice dipol-dipol.
Este recunoscută capacitatea ionului oleat de a echilibra tendința de
aglomerare a nanoparticulelor magnetice (MNP) prin stabilizare sterică în
dispersii apoase. Printre cei mai utilizați reactivi folosiți pentru stabilizarea MNP
utilizând forțe presupus a fi predominant electrostatice merită menționat acidul
citric [1] și acidul percloric [2].
II.2: Experimental
II.2.1: Tehnologia de sinteză
Miezurile magnetice au fost obținute printr-o metodă de co-precipitare
ajustată, pentru a obține MNP cu dimensiuni controlate [3].
Tabelul II.1: Reactivii utilizaţi pentru sinteza suspensiilor coloidale de nanoparticule magnetice

Clorură Clorură Clorură Hidroxid Miez Agent de

Proba
ferică feroasă de cobalt de sodiu magnetic stabilizare
P1 100mL 100mL, - 50mL, Fe3O4 3mL, 25%
134mM 67mM 1,7M HClO4
P2 100mL, 50mL, 50mL, 50mL, Co0,5Fe2,5O4 3mL, 25%
134mM 67mM 67mM 1,7M HClO4
S1 100mL, 100mL, - 50mL, Fe3O4 0,3g
134mM 67mM 1,7M C18H33NaO
S2 100mL, 50mL, 50mL, 50mL, Co0,5Fe2,5O4 0,3g
134mM 67mM 67mM 1,7M C18H33NaO

Cantităţile corespunzătoare de săruri metalice, în raporturi stoichiometrice

specifice, prezentate în Tab. II.1, au fost dizolvate în apă și aduse la temperatura
de 80 °C. Hidroxidul de sodiu încălzit la 55 °C a fost adaugat prin picurare, iar
substanţele au fost lasate să interacţioneze 50 minute. Pulberile brune obţinute au
fost spălate cu apă pentru a elimina rezidurile de reacţie. Probele stabilizate

-7-
electrostatic în prezența acidului percloric, denumite P1 şi P2, au fost spălate cu
apă, iar probele stabilizate steric, în prezența oleatului de sodiu, denumite S1 şi
S2, au fost spălate cu apă uşor acidă (acidifiată cu HCl diluat) la pH de 3-4.
Excesul de surfactant a fost eliminat prin spălări repetate cu apă caldă, la o
temperatură de aproximativ 40 C, pentru a asigura stabilitatea finală a
suspensiilor.
II.2.2: Metode de investigare
Probele obținute au fost investigate cu ajutorul microscopiei electronice de
baleiaj (VEGA\TESCAN), difracţiei de radiație X (Shimadzu LabX XRD-6000,
CuK), metodei de analiză particulă cu particulă (NanoSight LM20, λ=635nm) și
magnetometriei cu probă vibrantă (MicroMag, model 2900/3900).
II.3: Rezultate şi discuţii
Imaginile SEM ale nanoparticulelor din seriile Fe3O4 și Co0,5Fe2,5O4
stabilizate în prezența acidului percloric și respectiv a oleatului de sodiu (Fig.
II.1) [3] evidențiază forma geometrică regulată a acestora precum și diametre
cuprinse între 25 și 50 nm.

(a) (b)

(c) (d)
Figura II.1: Imagini SEM pentru probele stabilizate (a) Co0,5Fe2,5O4 stabilizate în prezența acidului
percloric- P2; (b) Co0,5Fe2,5O4 stabilizate în prezența oleatului de sodiu- S2; (c) Fe3O4 stabilizată în
prezența acidului percloric- P1; (d) Fe3O4 stabilizată în prezența oleatului de sodiu- S1.
Difractogramele probelor sintetizate (Fig. II.2) [3] au permis calcularea cu
ajutorul formulei lui Scherrer a dimensiuii cristalitelor Dhkl.

-8-
 Valorile dimensiunilor cristalitelor, de 10 nm pentru P1, 17 nm pentru P2, 9
nm pentru S1 și respectiv 16 nm pentru S2, indică aspectul policristalin al
nanoparticulelor și că dimensiunea cristalitelor creşte odată cu substituirea
ionului divalent de Fe(II) de către ionul de Co(II), pentru ambele tipuri de
miezuri magnetice stabilizate în suspensii apoase.
Metoda NTA a evidenţiat un diametru hidrodinamic mai mic pentru
miezurile magnetice de Co0,5Fe2,5O4 în comparație cu miezurile magnetice de
Fe3O4, pentru acelaşi raport de diluţie (0,2%) a suspensiilor coloidale, așa cum
reiese din Tab. II.2 şi Fig. II.3.

(a) (b)
Figura II.2: Investigația XRD: (a) pentru probele P1 şi P2; (b) pentru probele S1 şi S2.
Tabelul II.2: Caracteristicile furnizate de metoda NTA pentru eşantioanele probelor sintetizate şi
diluate în raport de 0,2%
Tip de Diametru NTA Concentraţia NTA
Proba Miez magnetic
stabilizare (nm) (particule/mL)
P1 Fe3O4 electrostatic 216 2,60·108
P2 Co0,5Fe2,5O4 electrostatic 65 9,19·108
S1 Fe3O4 steric 119 4,92·108
S2 Co0,5Fe2,5O4 steric 98 9,31·108

Fig. II.3 [3] prezintă concentraţia de nanoparticule în suspensie versus

dimensiunea diametrului hidrodinamic. Cea mai mică polidispersitate a fost
înregistrată în cazul probei P2, iar cea mai mare pentru proba P1. Pentru probele
stabilizate steric, respectiv S1 şi S2, au fost înregistrate valori intermediare.
Curbele de magnetizație înregistrate pentru suspensiile sintetizate (Fig. II.4
(a), Fig. II.4 (b)) [3] prezintă pentru probele stabilizate electrostatic P1 și P2
magnetizații de saturație apropiate, de 73 Am2/kg, respectiv 70 Am2/kg, în timp
ce pentru probele S1 și S2 valorile magnetizaţiei de saturaţie diferă, fiind de 58
Am2/kg , respectiv 35 Am2/kg.
Rezultatele obținute relevă nanoparticule cu dimensiuni și proprietăți
corespunătoare pentru aplicații medicale sau tehnice, comparabile cu cele din
literatura de specialitate.

-9-
 (a) (b)
Figura II.3: Imaginile furnizate de metoda NTA pentru soluțiile coloidale de nanoparticule cu diluție
0,2%: (a) pentru proba S1; (b) pentru proba S2.

(a) (b)
Figura II.4: Curbele de magnetizație înregistrate pentru pulberile probelor sintetizate: (a) probele P1
și P2, stabilizate în prezenţa acidului percloric; (b) probele S1 și S2, stabilizate în prezenţa oleatului
de sodiu.

II.4: Concluzii
Nanoparticulele de Fe3O4 şi Co0,5Fe2,5O4, obținute folosind metoda co-
precipitarii chimice din săruri metalice precursoare, au fost stabilizate în formă
de suspensii stabile dispersate in mediu apos. Acidul percloric a asigurat
stabilizarea electrostatică a miezurilor magnetice, în timp ce oleatul sub forma de
dublu strat a asigurat stabilizarea sterică. Dimensiunile reduse ale cristalitelor
precum şi proprietăţile superparamagnetice recomandă suspensiile coloidale
astfel obţinute pentru aplicaţii în domeniul ştiinţelor vieţii.
II.5: Referinţe selective
[1] Goodarzi A, Sahoo Y, Swihart M. T, Prasad P. N, (2004) Mat. Res. Soc.
Symp. Proc. 789:6.6.1-6.6.6
[2] Soler M. A. G, Melo T. F. O, da Silva S. W, Lima E. C. D, Pimenta A. C. M,
Garga V. K, Oliveira A. C, Morais P. C, (2004) J. Magn. Magn. Mater. 272–
276:2357-2358
[3] Puscasu E, Domocos A, Leostean C, Turcu R, Brinza F, Nadejde C, Iacomi
F, Creanga D, (2015) AIP Conference Proceedings 1700:060013-1 – 060013-5

-10-
 Capitolul III: Contribuții la studierea proprietăților structurale și
magnetice ale nanoparticulelor din seria CoxFe3-xO4
III.1: Introducere
În acest capitol al tezei de doctorat sunt evidențiate proprietățile
nanoparticulelor de CoxFe3-xO4, unde x=0; 0,25; 0,5; 0,75 și 1, stabilizate în
prezența acidului citric, reactiv recunoscut pentru proprietățile sale de
biocompatibilitate.
III.2: Sinteza nanoparticulelor de CoxFe3-xO4
În procesul de obținere a suspensiilor coloidale de nanoparticule magnetice
din seria CoxFe3-xO4 (x=0; 0,25; 0,5; 0,75 și 1) au fost utilizați reactivi în
cantitățile precizate în Tab. III.1. Pulberea maro-neagră obținută prin metoda co-
precipitării chimice a fost separată din mediul de reacție, iar apoi a fost spălată
cu apă pentru a elimina produșii de reacție nedoriți. Particulele obținute au fost
stabilizate utilizând acid citric, excesul de citrat fiind eliminat prin spălari
repetate cu apă.
Tabelul III.1: Cantitățile de reactivi utilizați pentru sinteza suspeniilor coloidale de nanoparticule
magnetice din seria CoxFe3-xO4 stabilizate în prezența acidului citric
Clorură Sulfat de Sulfat Hidroxid de Acid
Proba x
ferică cobalt feros sodiu citric
P1 0 3,62g, - 1,86g, 3,4g, 1,7M 1,7g
134mM 67mM
P2 0,25 3,62g, 0,47g, 1,40g, 3,4g, 1,7M 1,7g
134mM 67mM 67mM
P3 0,5 3,62g, 0,94g, 0,93g, 3,4g, 1,7M 1,7g
134mM 67mM 67mM
P4 0,75 3,62g, 1,41g, 0,47g, 3,4g, 1,7M 1,7g
134mM 67mM 67mM
P5 1 3,62g, 1,88g, - 3,4g, 1,7M 1,7g
134mM 67mM

III.3: Metodele de caracterizare a suspensiilor sintetizate

Investigarea nanoparticulelor din suspensile obținute s-a realizat cu ajutorul
microscopului electronic prin transmisie Hitachi High-Tech HT7700,
difractometrului Shimadzu LabX XRD-6000 (CuK), sistemului de împrăștiere a
radiației X la unghiuri mici Bruker-Nanostar U (SAXS), spectrometrului IR cu
transformată Fourier Bruker Vertex 70 și a magnetometrului cu probă vibrantă
Lake Shore VSM 7410.

-11-
 III.4: Rezultatele caracterizării fizice a nanoparticulelor de Co xFe3-xO4
Imaginile TEM (Fig. III.1) evidențiază formă cvasi-sferică, cu un început
de fațetare în cazul probei cu concentrația de cobalt cea mai ridicată (P5).
Incidența maximă de apariție dimensională, DTEM, este prezentată în Tab. III.2.
Rezultatele sunt comparabile cu cele observate în literatură [1].

(a) (b)

(c) (d)

(e)
Figura III.1: Imaginile TEM ale probelor coloidale sintetizate din seria CoxFe3-xO4 stabilizate în
prezența acidului citric:(a) Fe3O4; (b) Co0,25Fe2,75O4; (c) Co0,5Fe2,5O4; (d) Co0,75Fe2,25O4; (e) CoFe2O4.

Picurile XRD ale probelor sintetizate (Fig. III.2.) au fost indexate pentru
proba cu miez de magnetită în conformitate cu ASTM Card nr. 11-614, în timp
ce pentru proba cu miez de ferită de cobalt atribuirea a fost realizată în
conformitate cu PDF Card nr. 22-1086. Dimensiunea cristalitelor, precum și

-12-
valorile parametrului celulei elemenare a, corespunzătoare nanoparticulelor din
seria CoxFe3-xO4, stabilizate în prezența acidului citric, cresc o dată cu creșterea
concentrației de cobalt (creșterea lui x) (Tab. III.2).
Tabelul III.2: Valorile dimensiunilor TEM, ale cristalitelor și ale parametrilor de rețea pentru
nanoparticulele din seria CoxFe3-xO4 stabilizate în prezența acidului citric
Proba DTEM(nm) Dhkl(nm) a(Å)
P1 14,8 10,3 8,356
P2 10,9 8,5 8,364
P3 10,7 9,7 8,389
P4 11,8 10,7 8,408
P5 19,0 11,1 8,377

În literatură [2] s-au raportat dimensiuni ale parametrului de rețea al

magnetitei de aproxmativ 8,344 Å și o creștere a parametrului de rețea de până la
aproximativ 8,374 Å, odată cu creșterea în structura magnetitei a concentrației
molare de cobalt la 10%. Datorită faptului că Fe3O4 și CoFe2O4 au constante de
rețea similare și structură cristalină identică este dificil de a face diferența între
probe cu ajutorul tehnicii XRD.

Figura III.2: Difractogramele nanoparticulelor Figura III.3: Curbele de magnetizație pentru

sintetizate din seria CoxFe3-xO4. probele sintetizate din seria CoxFe3-xO4.
Tabelul III.3: Proprietățile magnetice evidențiate pentru probele sintetizate experimental din seria
CoxFe3-xO4 stabilizate în prezența acidului citric
Proba Ms (emu/g) Hc (G) Mr (emu/g) Mr/Ms
P1 62,781 14,176 1,34 0,021
P2 60,082 83,788 4,28 0,071
P3 53,959 343,36 9,36 0,173
P4 60,473 424,87 12,21 0,202
P5 51,871 2304,4 27,59 0,532

-13-
 Curbele de magnetizație (Fig. III.3) ale probelelor sintetizate, sunt
dependente de conținutul de Co. În Tab. III.3 sunt prezentate valorile obținute
experimental pentru magnetizația specifică de saturație (Ms), câmpul coercitiv
(Hc), magnetizația remanentă (Mr) precum și valorile raportului Mr/Ms care
furnizează informații despre interacțiunea magnetostatică dintre particule. Pentru
primele patru probe valoarea este mai mica de 0,5, sugerând că particulele
interacționează magnetostatic, în timp ce pentru proba P5 valoarea raportului
depășește acest prag.
Din Fig. III.4 se observă că, odată cu creșterea conținutului de Co (de la
x=0 la x=1), valorile câmpului coercitiv și ale magnetizației remanente cresc.

Figura III.4: Variația magnetizației remanente Figura III.5: Spectrele FT-IR ale
și a câmpului coercitiv în funcție de conținutul nanoparticulelor CoxFe3-xO4 și spectrul acidului
de cobalt x. citric.

Spectrele FT-IR (Fig. III.5) au fost înregistrate pentru fiecare eșantion al

probelor sintetizate în comparație cu spectrul FT-IR înregistrat pentru acidul
citric pur. Spectrele FT-IR confirmă legarea citratului de nanoparticulele oxidice,
pentru toate cele 5 probe sintetizate.

Figura III.6. Curbele de dispersie-dependența Figura III.7: Curbele Porod-Debye, q4I(q)=f(q),

intensității de împrăștiere de vectorul de evidențiază regiunile Guinier.
împrăștiere q.

-14-
 În Fig. III.6 sunt prezentate curbele dependenței intensității de împrăștiere a
radiației X de către nanoparticulele din sistemele studiate în funcție de vectorul
de împrăștiere, obținute prin tehnica SAXS.
Toate probele prezintă două zone Guinier, una în zona de valori q mici și
cea de-a doua la valori q apropiate de 0,1 Å-1. Acest aspect poate fi observat cu
ușurintă dacă reprezentarea datelor se face în coordonate I x q 4 versus q (Porod-
Debye), conform Fig. III.7. Prezența acestor zone, coroborată cu imaginile TEM,
sugerează existența în sisteme a două populații de nanoparticule: o populație este
consituită din particulele primare, zonă corespunzătoare regiunii Guinier de la q=
0,1 Å-1, iar cea de a doua este constituită din agregate ale particulelor primare și
corespunde unor valori q ce se situează aleatoriu în zona de valori mici. În Tab.
III.4 sunt prezentate valorile obținute cu ajutorul analizei SAXS.
Tabelul III.4: Valoriile obținute pentru nanoparticulele din seria CoxFe3-xO4 stabilizate în prezența
acidului citric
Proba DSAXS-Min(nm) DSAXS-Max(nm)
P1 7,61 28,20
P2 8,21 21,29
P3 6,26 24,96
P4 6,35 23,49
P5 5,41 44,56

Analizele evidențiază faptul că nanoparticulele sintetizate sunt comparabile

cu cele relatate în literatura de specialitate [3].
III.5: Concluzii
Au fost sintetizate prin metoda co-precipitării chimice cinci tipuri de
particule magnetice CoxFe3-xO4 (x=0; 0,25; 0,5; 0,75; 1) și au fost stabilizate
după sinteză în prezența acidului citric, dispersia finală realizându-se în mediu
apos. Forma cvasi-sferică obținută pentru majoritatea probelor sintetizate,
dimensiunile reduse și bunele proprietăți magnetice le recomanda pentru utilizare
în aplicații biomedicale.
III.6: Referinţe selective
[1] Doaga A, Cojocariu A. M, Constantin C. P, Hempelmann R, Caltun O.F,
(2013) AIP Conference Proceedings 1564:123-131
[2] Chakrabarti S, Mandal S.K, Chaudhuri S, (2005) Nanotechnology 16:506–
511
[3] Doaga Ab, Cojocariu A.M, Amin W, Heib F, Bender P, Hempelmann R,
Caltun O.F, (2013) Materials Chemistry and Physics, 143:305-310

-15-
 Capitolul IV: Contribuții la studiile privind nanocompozitele de tipul oxid
de fier-dioxid de siliciu
IV.1: Introducere
Nanosistemele magnetice au apărut ca instrumente promițătoare având
aplicații în diagnosticul clinic, în metode terapeutice bazate pe câmpuri
magnetice, cum sunt: livrarea de medicamente asistată magnetic [1], terapia
tumorală prin hipertermie cu nanoparticule magnetice (MNP) sau câmpuri
electromagnetice [2]. Pentru a prepara miezuri magnetice nanodimensionate s-au
dezvoltat diferite tehnici, cele mai utilizate fiind: tehnica sol-gel și co-
precipitarea în mediu alcalin. Metoda sol-gel a fost utilă pentru acoperirea
nanoparticulelor cu înveliş de silice (dioxid de siliciu), nu numai pentru compușii
de fier, ci și pentru alte particule metalice, deoarece este cunoscut faptul că
silicea interacționează ușor cu cationii, iar grupările silanol abundente de la
suprafața silicei permit activarea cu diferite grupări funcționale [3,4].
IV.2: Experimental
IV.2.1: Tehnologia de sinteză

Figura IV.1: Modul de obținere a compozitelor P2 și S2.

Ferofaza a fost obținută prin metoda co-precipitării la temperatură înaltă

[4], suspensia de tipul magnetită/citrat fiind denumită în continuare proba P1, iar
suspensia de tipul magnetită/oleat fiind denumită în continuare proba S1.
Acoperirea cu silice amorfă, prin hidroliza unui precursor sol-gel (TEOS), a
condus la obținerea probelor finale denumite P2 și respectiv S2. Procesul de
obținere a probelor P2 și S2 sunt reprezentate schematic in Fig. IV.1 [4]. După
acoperirea prin metoda sol-gel la temperatura camerei, a fost efectuat un
tratament termic moderat.

-16-
 IV.2.2: Metode de investigare
Probele au fost investigate cu ajutorul microscopului electronic de
transmisie Hitachi High-Tech HT7700 prevăzut cu modulul STEM și modulul
EDX, difractometrului Shimadzu LabX XRD-6000 (CuK) și a
magnetometrului cu probă vibrantă MicroMag modelul 2900/3900.
IV.3: Rezultate și discuții
Investigarea imaginilor TEM (Fig. IV.1.a, Fig. IV.2.a) [4] ale miezurilor
neacoperite cu silice a evidențiat structuri geometrice regulate, în special cvasi-
sferice, cu o dimensiune medie de aproximativ 15 nm pentru MNP de tipul
magnetită/citrat (proba P1) și aproximativ 20 nm pentru MNP de tipul
magnetită/oleat (proba S1). Imaginile STEM pentru probele sintetizate (Fig.
IV.1.c și Fig. IV.2.c) [4], evidențiază miezuri individuale de MNP separate
poziționate apropiat între ele pe suportul probei, datorită atracției magnetice.
După acoperirea cu silice se pot observa sisteme mai mari, de până la 40 nm
(Fig. IV.1.b- proba P2, Fig. IV.2.b- proba S2) [4]. Datele obținute sunt
comparabile cu cele observate în literatură [3].

(a) (b)

(c) (d)
Figura IV.1: (a) Imagini TEM ale nanoparticulelor de oxid de fier/ citrat înainte de acoperirea cu
silice (P1); (b) Imagini TEM ale MNP oxid de fier/ citrat după acoperirea cu silice (P2); (c) Imagine
STEM ale MNP de oxid de fier/ citrat în stratul de silice (P2); (d) Cartarea EDX a nanocompozitelor
de oxid de fier/ citrat/ silice (P2).

-17-
 (a) (b)

(c) (d)
Figura IV.2: (a) Imagini TEM ale nanoparticulelor de oxid de fier/ oleat înainte de acoperirea cu
silice (S1); (b) Imagini TEM ale MNP oxid de fier/ oleat după acoperirea cu silice (S2); (c) Imagine
STEM ale MNP de oxidul de fier/ oleat în stratul de silice (S2); (d) Cartarea EDX a
nanocompozitelor de oxid de fier/ oleat/ silice (S2).

Analiza EDX (Fig. IV.1.d, Fig. IV.2.d) [4] indică faptul că structurile
scanate sunt formate din miezuri de MNP acoperite individual cu înveliș de
silice. Nivelul de silice pentru proba S2 este mai mic decât cel pentru proba P2
(aproximativ 55% față de 80% în P2). Acest lucru sugerează o cantitate mai mare
de silice atașată la particulele de oxid de fier/citrat decât la cele acoperite cu
oleat, datorită naturii și încărcării electrice a citratului - asigurând stabilizarea
electrostatică primară a miezurilor magnetice. Stabilizarea sterică din cazul
probei S2, prin dublu înveliş de oleat, pare să permită atașarea unei cantități mai
mici de silice.
Evaluarea dimensiunii cristalitelor Dhkl,, cu formula lui Scherrer, din
difractogramele înregistrate pentru probele P1, P2, S1, S2, a condus la valori de
12,9 nm, 12,7 nm, 10,7 nm, și respectiv 10,8 nm.
Înregistrările VSM au evidențiat o capacitate de magnetizaţie relativ
ridicată pentru MNP-urile sintetizate. Magnetizația specifică de saturație a MNP-
urilor a scăzut după ce experimental a fost efectuată reacția cu TEOS- cu
aproximativ 50% pentru proba P2 comparativ cu P1 și cu aproximativ 30%
pentru proba S2 comparativ cu S1 (Tab. IV.2).

-18-
 Sistemele astfel obținute pot fi utilizate în furnizarea de medicament
asistată magnetic, după dispersia finală în prezența ligandului adecvat sau a
grefării unor biomolecule.
Tabelul IV.2:Proprietăţile magnetice al probelor sintetizate
Magnetizaţia maximă la 2T Câmpul coercitiv Diametrul magnetic
Proba
(emu/g) (mT) (nm)
P1 62,78 1,4176 9,0
P2 30,06 1,5727 10,0
S1 48,47 1,1281 9,7
S2 33,49 0,9727 9,9

IV.4: Concluzii
Au fost obținute structuri nanocompozite noi de miezuri magetice/ înveliş
reactiv de silice. Caracteristicile nanocompozitelor de oxid de fier/ oleat/ silice
au fost prezentate în comparație cu nanosistemele de oxid de fier/ citrat/ silice, cu
accent pe diferitele proprietăți legate de dublul înveliş cu lanț lung de oleat și,
respectiv, învelişul cu lanţ scurt de citrat.
Dimensiunile nanometrice evidențiate prin măsurătorile TEM înainte de
acoperirea cu silice (15 nm, 20 nm) au crescut la aproximativ 40 nm după
silanizare pentru ambele tipuri de nanopulberi magnetice. Cristalitele spinelice
tipice de 10-12 nm sunt prezente în toate cele patru probe sintetizate. S-a
constatat că magnetizaţia de saturație este mai mică în cazul MNP-urilor de oxid
de fier/ oleat decât în cazul MNP-urilor de oxid de fier/ citrat, deoarece masa
totală a probei ar putea crește mai mult în primul caz, în comparație cu masa mai
mică de înveliş în cel de al doilea caz. Acest rezultat sugerează că stabilizarea
MNP cu oleat este mai eficientă decât stabilizarea cu citrat.
Având în vedere avantajele acoperirii sol-gel cu înveliş de silice, cunoscut
pentru proprietățile reactive în medii biologice, nanocompozitele obţinute pot fi
utilizate pe post de cărăuşi magnetici pentru eliberarea medicamentelor prin
atașarea ligandului după realizarea dispersiei adecvate în suspensia finală.
IV.5: Referinţe selective
[1] Krukemever M.G, Krenn V, Jakobs M, Wagner W, (2012) J Surg Res
175:35-43. doi:10.1016/j.jss.2011.01.060
[2] Prijic S, Sersa G, (2011) Radiol Oncol 45:1-16
[3] Deng Y.H, Wang C.C, Hu J.H, Yang W.L, Fu S.K, (2005) Col Surf A
262:87–93
[4] Puscasu E, Sacarescu L, Lupu N, Oanca G, Balasoiu M, Creanga D, (2016)
Journal of Sol-Gel Science and Technology 79:457-465

-19-
Capitolul V: Contribuții la studierea proprietăților structurale, magnetice și
de citotoxicitate ale nanoparticulelor pe bază de oxizi de fier
V.1: Introducere
Pe lângă beneficiile utilizării materialelor nanostructurate în științele vieții,
trebuie luate în considerare și inconvenientele generate de aceste materiale, cum
ar fi cele referitoare la cito- și genotoxicitate. Efectele biologice ale MNP nu sunt
numai consecința utilizării lor medicale, ci și a contaminării mediului cu
nanoparticule din surse naturale și industriale [1]. Având în vedere expunerea
directă a plămânilor la praful și aerosolii atmosferici, nu este dificil să se
înțeleagă interesul crescut pentru evaluarea citotoxicității MNP.
V.2: Experimental
V.2.1: Suspensia coloidală de nanoparticule
Sistemele de particule nanodimensionate formate din miez de oxizi de fier
și înveliş de oleat, avînd posibile aplicații biomedicale, au fost sintetizate pe cale
chimică [2].
V.2.1.1: Sinteza nanoparticulelor
Săruri ferice şi feroase în raport stoichiometric 2:1 au fost dizolvate în apă
și precipitate la 80 °C în prezența hidroxidului de natriu. Pulberea de culoare
maroniu-neagră, care a fost obţinută în mediul de reacție, a fost separată de
acesta și spălată cu apă deionizată caldă, urmată de etape de acidifiere cu ajutorul
unei soluţii de HCI diluat [2].
V.2.1.2: Stabilizarea ferofazei în suspensie coloidală
Pentru stabilizarea ferofazei în suspensie apoasă a fost utilizat oleatul
provenit din oleatul de sodiu hidrosolubil, fiind ales datorită faptului că acesta
dezvoltă cele mai puternice interacțiuni cu ionii de fier [3], asigurând astfel
stabilizarea sterică a MNP prin acoperirea acestora cu un strat dublu cu
proprietăți hidrofile [2].
V.2.1.3: Caracterizarea proprităților nanoparticulelor
Diametrul fizic al MNP a fost estimat cu ajutorul microscopului electronic
de transmisie (Hitachi High-Tech HT7700). Metoda împrăștierii radiației X la
unghiuri mici (SAXS, Nanostar U-Bruker, detector Vantec 2000) a fost utilizată
pentru obținerea unei serii de date privind dimensiunile nanoparticulelor, ulterior
analizată cu ajutorul unui pachet software dedicat [4]. Structura cristalină a MNP
sintetizate a fost analizată cu difractometrul Shimadzu 6000 (Cu-Kα), iar

-20-
proprietățile magnetice au fost investigate cu magnetometrul MicroMag
2900/3900.
V.2.2: Culturile de celule și analizele de citotoxicitate
V.2.2.1: Testarea toxicității pe culturi de celule
Linia de celule V79 (fibroblaste pulmonare de hamster chinezesc) a fost
aleasă datorită eficienței de răspuns relativ mare și timp de regenerare scurt (12-
14 ore). În fiecare godeu, au fost distribuite 5x10 4 celule și lăsate să crească 24
de ore înainte de tratament. MNP-urile au fost dispersate în mediu de cultură în
concentrații de 25- 50- 100- 150- 200 μg/ml. Aranjamentul experimental a fost
bazat pe probe triplicate atât pentru viabilitatea celulară cât și pentru testul
cometă axat pe modificările moleculelor de ADN.
V.2.2.2: Viabilitatea celulară și testul apoptozei cu V-FITC anexină
Celulele crescute în mediile de cultură suplimentate cu MNP au fost
recoltate și s-au colorat succesiv cu anexină V-FITC (izotiocian fluoresceina) și
iodură de propidiu (PI), conform instrucțiunilor producătorului [3].
V.2.2.3: Testul cometei alcaline (electroforeza cu gel a unei singure celule)
Spoturile în formă de cometă au fost vizualizate cu un microscop de
epifluorescență Nikon Eclipse 600 la o marire de 200. S-a folosit software-ul
CometScore™ (versiunea 1.5.2.6, TriTek) pentru a procesa imaginile test și
pentru a evalua lungimea „cozii” cometei, procentul de ADN din coadă și pentru
calcularea momentului cozii și al „corpului” cometei [5,6].
Studiul Student "t" a fost aplicat pentru datele rezultate din cel puțin trei
repetări ale fiecărui test, cu prag de semnificație p <0,01.
V.3: Rezultate și discuții
V.3.1: Caracterizarea nanoparticulelor
Imaginile TEM au evidențiat forma preponderent rotundă a MNP
sintetizate, cu dimensiuni în intervalul 5-15 nm (Fig.V.1).
Analiza SAXS a permis estimarea dimensiunii medii a miezurilor de
ferofază în suspensia diluată. În acest scop, s-a reprezentat logaritmul intensității
de împrăștiere I(q) în funcție de vectorul de împrăștiere q. O astfel de
reprezentare grafică permite corelarea detaliilor referitoare la aspectele
morfologice ale dispersorilor cu profilul curbei (Fig. V.2). Curba de dispersie are
profilul caracteristic pentru forma discoidă [7], diametru maxim al particulelor

-21-
fiind Dmax =10,1 nm. Această valoare este în concordanță cu rezultatele furnizate
de analiza imaginilor TEM (Fig.V.1).

Figura V.1: Imagine TEM a probei MNP. Figura V.2: Curba de dispersie pentru analiza datelor
SAXS: I-intensitatea; q- vector de împrăștiere.

Din difractograme, cu ajutorul formulei lui Scherrer, a fost estimată

dimensiunea cristalitelor, aceasta fiind de aproximativ 10 nm.
Datele furnizate de investigația VSM au evidențiat valoarea moderată spre
scăzută a magnetizaţiei de saturaţie (MS egală cu 13 emu/g pentru o valoare de
4800 kA/m).
V.3.2: Răspunsul celular la administrarea de nanoparticule
V.3.2.1: Rezultatele citometriei de flux
Analiza bivariată a probelor martor și a celulelor tratate cu MNP a permis
identificarea celulelor vii, moarte, apoptotice și preapopotice, reprezentate ca
puncte în Fig. V.3 (a), (b).

(a) (b)
Figura V.3: Imagini privind distribuția celulelor obţinute prin citometrie de flux; intensitatea
fluorescenței (FL1 și FL3) în unități arbitrare pe scară logaritmică: (a) probă martor/de control; (b)
proba cu concentraţie de 100 μg/ml MNP.

În proba de control (Fig. V.3.a) a fost găsit procentul maxim de celule vii
(peste 90% conform Tab. V.1) cu procent complementar de celule moarte

-22-
(independent de influența MNP și mai puțin de 1% celule apoptotice sau
preapoptotice).
Frecvența celulelor moarte mai crescută pentru doze mai mari de MNP ar
putea fi determinată de două mecanisme complementare: apoptoza
(predominantă) și efectul citotoxic direct (cu un impact mai mic).
Tabelul V.1: Frecvența celulelor vii, moarte, preapoptotice și apoptotice în probele
martor/control și în cele cu MNP, evaluate conform testului de analize V-FITC / PI

% Celule % Celule
% Celule vii % Celule moarte
preapoptotice apoptotice

MNP/ Medie ± Medie ± Medie ± Medie ±

p p p p
μg/ml StDev StDev StDev StDev

0 92,49±3,73 6,51±0,32 0,23±0,15 0,77±0,72

100 43,77±6,54 <0,01 55,37±6,38 <0,01 0,57±0,09 NS 0,29±0,26 NS

150 36,02±2,91 <0,001 63,10±2,68 <0,001 0,85±0,40 NS 0,03±0,01 NS

200 36,15±1,94 <0,001 59,07±2,35 <0,001 3,52±0,29 <0,01 1,26±0,12 NS

*NS – nesemnificativ din punct de vedere statistic

Se poate spune că niveluri diferite de MNP au indus formarea de specii

reactive de oxigen (ROS) în diferite concentrații, consecințele stresului oxidativ
fiind exprimate la diferite momente de timp [3]. La concentrații mai mari de
MNP, nivelul crescut al ROS a declanșat mecanismul apoptotic mai rapid ca în
cazul dozelor mai mici, cu o creștere evidentă a numărului de celule moarte la
momentul determinării. Durata de viață a ROS este limitată, însă efectele lor
asupra diferitelor structuri celulare s-ar putea manifesta după diferite perioade de
timp.
V.3.2.2: Rezultatele testului cometă
Datele testului cometă au arătat că ADN-ul a suferit în mod clar un atac
datorat MNP în comparație cu proba ADN-ului de control, unde pe lamelele de
migrare nu a fost observată nici o neomogenitate electroforetică [3] (Fig. V.4).
Prelucrarea datelor electroforetice a evidențiat fragmentarea progresivă a ADN-
ului (p <0,01) de până la 50%, pentru o concentrație de MNP de până la 100
μg/ml administrate în mediul de cultură. Cea mai importantă variație a fost
înregistrată pentru concentrații cuprinse între 50 -100 μg/ml MNP, administrate
în mediul de cultură al celulelor, în timp ce pentru concentrații cuprinse între 150

-23-
- 200 μg/ml cantitățile de ADN variază în jurul nivelului deja atins pentru
concentrația de MNP de 100 μg/ml.
Trebuie menționat faptul că experimentul realizat în lucrarea de față se
bazează pe culturi celulare in vitro - unde expunerea la MNP este de așteptat să
aibă un impact direct, cu unele consecințe relevante, care ar putea furniza parțial
informații privind perspectiva bioefectelor pentru studiile in vivo.

Figura V.4: Estimarea cantitativă a fragmentării ADN-ului.

Absorbția de fier pentru procesele metabolice ar putea avea o influență

negativă nu numai din motive cantitative care implică o citotoxicitate a priori
prin supraîncărcare, ci și din cauza efectului nespecific al sistemelor
nanodimensionate care furnizează fier celulelor și componentelor celulare;
aceasta este în principal legată de scopurile biomedicale în care țintirea
magnetică cu nanoparticule transportatoare accentuează eficacitatea
tratamentului sau investigației clinice [8].
Rezultatele evidențiate în studiul de față sunt comparabile cu cele raportate
în literatură [9,10]. Pentru optimizarea efectivă a procedurilor medicale care
implică MNP trebuie acordată o atenție maximă concentrației de prag la care
nanoparticulele de oxid de fier devin toxice.
V.4: Concluzii
Suspensia coloidală magnetică preparată pe cale chimică a evidențiat o
granulație fină nanodimensionată, după cum s-a observat prin investigațiile TEM
și SAXS. Dimensiunea cristalitelor de magnetită cu structură tip spinel a fost
găsită de aproximativ 10,3 nm. Investigarea prin magnetometrie a evidențiat o
magnetizație de saturație moderată, de aproximativ 13 emu/g.
Citometria de flux a evidențiat influența concentrațiilor de 100 - 200 μg/ml
MNP, unde mecanismul ROS a fost declanșat mai rapid, şi probabil a generat
apariția apoptozei. Procentul de celule moarte a crescut în timpul desfășurării
testului, dar nu s-a putut declara intensificarea apoptozei.

-24-
 Testul cometă a arătat că momentul ADN-ului, care furnizează informații
atât despre procentul de ADN, cât și despre răspândirea pe direcția câmpului
electric a crescut remarcabil, de aproape zece ori, atât pentru capul cometei, cât
și pentru coada cometei, când concentrația de MNP a crescut de la 50 la 100
μg/ml. S-a evidenţiat că ADN-ul deteriorat se răspândeşte mai departe în câmpul
electric, momentul cozii crescând cu aproximativ 40% la o concentrație de MNP
de 200 μg/ml.
Așadar, pentru a clarifica complexitatea impactului pe care nanoparticule
magnetice îl au asupra funcțiilor vitale ale celulelor și pentru a obține o
cunoaştere mai profundă asupra citotoxicității acestora, la diferite niveluri de
organizare celulară și la diferite momente de timp, sunt necesare noi metode
alternative de cercetare.
V.5: Referinţe selective
[1] Buzea C, Pacheco B, Robbie K, (2007) Biointerphas 2: MR17 - MR17.
[2] Massart R, (1981) IEEE Trans Magn 17: 1247–1248
[3] Mihai C.T, Puscasu E, Sacarescu L, Nadejde C., Gherghel D, Creanga D,
Vochita G, (2015) TechConnect Briefs, TechConnect. org. 310-313
[4] Rosensweig R.E, (1985) Ferrohydrodynamics. Cambridge University Press,
Cambridge
[5] Konarev P.V, Volkov V.V, Sokolova A.V, Koch M.H.J, Svergun D.I, (2003)
J Appl Cryst 36: 1277-1282
[6] Vilhar B, (2004) Help! There is a comet in my computer! A dummy’s guide
to image analysis used in the comet assay.
http://www.botanika.biologija.org/exp/comet/Comet-principles.pdf.
[7] Glatter O, Kratky O, (1982) Small angle X-ray scattering. Academic Press,
London
[8] Liu G, Gao J, Ai H, Chen X, (2013) Small 9:1533–1545
[9] Zavisova V, Koneracka M, Kovac J, Kubovcikova M, Antal I, Kopcansky P,
Bednarikova M, Muckova M, (2015) J Magn Magn Mater 380:85–89.
doi:10.1016/j.jmmm.2014.10.041
[10] Hafeli U.O, Riffle J.S, Shekhawat L.H, Baranauskas A.C, Mark F, Dailey
J.P, Bardenstein D, (2009) Mol Pharmaceut 6:1417-1428

-25-
 Concluzii generale
Scopul acestei lucrări de a sintetiza particule magnetice nanodimensionate
cu posibile utilizări în domeniul biomedical și tehnologic a fost atins.
Pe parcursul cercetării științifice au fost obținute următoarele rezultate
originale:
-S-au sintetizat nanoparticulele policristaline de Fe3O4 şi Co0,5Fe2,5O4,
folosind metoda co-precipitarii chimice din săruri metalice precursoare și au fost
stabilizate în formă de suspensii stabile dispersate in mediu apos. Acidul
percloric a asigurat stabilizarea electrostatică a miezurilor magnetice, în timp ce
oleatul sub forma de dublu strat a asigurat stabilizarea sterică.
-Suspensiile coloidale au nanoparticule cu dimensiuni cuprinse între 20 -25
nm şi proprietăţi superparamagnetice ce le recomandă pentru aplicaţii atât în
domeniul ştiinţelor vieţii cât și pentru aplicații tehnice.
-S-au sintetizat prin metoda co-precipitării chimice nanoparticule magnetice
CoxFe3-xO4 (x=0; 0,25; 0,5; 0,75; 1), care au fost stabilizate post-sinteză în
prezența acidului citric, dispersia finală realizându-se în mediu apos.
-S-a evidențiat că forma cvasi-sferică, dimensiunile nanoparticulelor și
proprietățile magnetice sunt dependente de conținutul în Co.
-S-au realizat structuri nanocompozite noi, de oxid de fier/ oleat/ silice și
oxid de fier/ citrat/ silice și s-au investigat proprietățile structurale și magnetice.
-Investigările TEM, STEM și EDX ale nanocompozitelor au evidențiat o
creștere a dimensiunilor particulelor de la 15-20 nm (particule ne acoperite cu
silice) la 40 nm (după acoperirea cu silice).
-S-a constatat că magnetizaţia de saturație (VSM) este mai mică în cazul
nanocompozitelor pe bază de oxid de fier/ oleat decât în cazul celor pe bază de
oxid de fier/ citrat, fapt ce a fost atribuit creșterii diferite a masei de silice și s-a
concluzionat că stabilizarea cu oleat este mai eficientă decât stabilizarea cu citrat.
-Ca urmare a caracteristicilor observate, nanocompozitele obţinute pot fi
utilizate pe post de cărăuşi magnetici pentru eliberarea medicamentelor prin
atașarea ligandului după realizarea dispersiei adecvate în suspensia finală.
-S-a preparat o suspensie coloidală apoasă pe bază de nanoparticule de
oxizi de fier și înveliş de oleat (cu proprietăți hidrofile).
-Suspensia coloidală magnetică preparată pe cale chimică a evidențiat o
granulație fină nanodimensionată (TEM, SAXS, XRD) cu dimensiuni de 10-15
nm. Dimensiunea cristalitelor de magnetită cu structură de tip spinel a fost găsită
de aproximativ 10,3 nm.
-Investigarea VSM a evidențiat o magnetizație de saturație moderată, de
aproximativ 13 emu/g.

-26-
 -A fost evaluată citotoxicitatea nanoparticulelor pe bază de oxizi de fier
asupra unei linii de celule provenite de la hamsterul chinezesc și a fost
determinată concentrația de prag la care nanoparticulele de oxid de fier devin
toxice. S-a evidențiat influența concentrațiilor de 100 - 200 μg/ml MNP, unde
mecanismul ROS a fost declanșat mai rapid, şi a generat apariția apoptozei.
-Rezultatele obținute în cadrul tezei de doctorat recomandă metoda co-
precipitării chimice pentru sinteza nanoparticulelor magnetice destinate
aplicațiiilor biomedicale sau tehnologice și demonstrează că stabilizarea
miezurilor magnetice crește biocompatibilitatea probelor obținute.
Rezultatele originale obținute au fost confirmate prin publicarea lor în 9
reviste de specialitate cotate ISI Thomson, 4 reviste care nu sunt cotate ISI și au
fost diseminate prin prezentări orale (8) și poster (21) la un număr important de
conferințe internaționale și naționale.

-27-
 Anexa - Lista comunicărilor știinţifice și a articolelor publicate
Lista publicaţiilor ISI:
1) Dorina Creangă, Maria Bălășoiu, Dmitro Soloviov, Alexandra-Maria
Bălășoiu-Găină, Emil Pușcașu, Nicoleta Lupu, Cristina Stan, “Small-angle
neutron scattering investigations of Co-doped iron oxide nanoparticles.
Preliminary results”, Journal of Physics: Conference Series, Vol. 994,
conference 1, pp. 1-6, 012009, 2018
2) Gabriela Tiriba, Maria Bălășoiu, Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Cristina
Stan, Dorina Emilia Creangă “Microstructural characterization of Co-doped
iron oxide nanoparticles”, University Politehnica of Bucharest Scientific
Bulletin-Series A-Applied Mathematics and Physics, Vol. 79, Iss. 4, pp.
327-336, 2017, AIS=0,094
3) Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Nicoleta Lupu, Gabriel Oancă, Maria
Bălășoiu, Dorina Creangă, “Iron oxide-silica nanocomposites yielded by
chemical route and sol–gel method”, Journal of Sol-Gel Science and
Technology, Vol. 79, pp. 457-465, 2016, AIS=0,290
4) Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Adrian Domocoș, Rodica Turcu, Cristian
Leoștean, Dorina Creangă, Maria Bălășoiu “Hydrophilic versus hydrophobic
oleate coated magnetic particles”, Romanian Journal of Physics Vol. 61,
Nos. 5–6, pp. 946–956, 2016, AIS=0,243
5) Emil Pușcașu, Adrian Domocoș, Cristian Leoștean, Rodica Turcu, Florin
Brînză, Claudia Nădejde, Felicia Iacomi, Dorina Creangă, “Electrostatic vs
steric stabilization of Fe3O4 and Co0.5Fe2.5O4 nanoparticles”, PIM 2015
Conference, Book Series: AIP Conference Proceedings, vol.1700, pp.
060013-1 – 060013-5, 2015
6) Emil Pușcașu, Claudia Nădejde, Dorina Creangă, Paul Fannin, Cristian
Pîrghie, “Stable colloidal suspension of magnetic nanoparticles for
applications in life sciences”, Materials Today Proceedings 2, pp.3813 –
3818, 2015
7) Lăcrămioara Oprică, Claudia Nădejde, Maria Andrieș, Emil Pușcașu,
Dorina Creangă, Maria Bălășoiu, “Magnetic contamination of environment –
laboratory simulation of mixed iron oxides impact on microorganism cells”,
Environmental Engineering and Management Journal, Vol.14, No. 3, pp.
581-586, 2015, AIS=0,074

-28-
8) Claudia Nădejde, Emil Pușcașu, Florin Brînza, Laura Ursu, Dorina
Creangă, Cristina Stan, “Preparation of soft magnetic materials and
characterization with investigation methods for fluid samples”, University
Politehnica of Bucharest Scientific Bulletin-Series A-Applied Mathematics
and Physics, pp.277-284, 2015, AIS=0,064
9) Diana Vrîncianu, Emil Pușcașu, Dorina Creangă, Cipriana Ștefănescu,
“Computational analysis of kidney scintigrams”, TIM 2012 Physics
Conference, Book Series: AIP Conference Proceedings, vol. 1564: 223-228,
2013

Lista publicaţiilor non-ISI:

1) Cosmin Teodor Mihai, Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Claudia Nădejde, D.
Gherghel, Dorina Creangă, Gabriela Vochița, “Colloidal magnetite
nanoparticles – cytotoxicity study on V79 lung fibroblast cells”,
TechConnect Briefs 2015, TechConnect.org, ISBN 978-1-4987-4727-1,
pp.310-313, 2015
2) Emil Pușcașu, Maria Andrieș, Claudia Nădejde, Dorina Creangă, ”Synthesis
of magnetic nanoparticles in stable suspension for biomedical application”,
The scientific journal "V. Adamachi", vol XXIII, pp. 23-26, 2014
3) Maria Andrieș, Emil Pușcașu, Claudia Nădejde, Lăcrămioara Oprică,
Dorina Creangă, ”Cobalt ferrite nanoparticles effect on cellulolytic fungus
phanerochaete chrysosporium”, Romanian J. Biophys., Bucharest, vol. 24,
no. 2, pp. 101-107, 2014
4) Maria Andrieş, Emil Puşcaşu, Claudia Nădejde, Marius Enache, Dorina
Creangă, ”Studiul complexelor clortetraciclină/ ciclodextrină pentru atasare
la nanoparticule magnetice utilizabile ca vectori în eliberarea controlată de
molecule bioactive”, Conferinţa naţională de bioinginerie medicală pentru
studenţi şi tineri cercetători, Ediţia a XVI– a, Iasi 2013, Editura „Gr. T.
Popa”, U. M. F. Iaşi, pp. 98-103, 2013

Lista prezentărilor orale la conferinţe internaţionale:

1) Dorina Creangă, Emil Pușcașu, Gabriela Vochița, Cosmin Mihai, Iron
oxide nanoparticles and their biological impact, The fifth edition of the
International Colloquium 'Physics of Materials' - PM-5, Bucureşti, România,

-29-
 10-11.11.2016.
2) Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Nicoleta Lupu, Marian Grigoraș, Maria
Bălășoiu, Dorina Creangă, “Iron oxide nanostructures – investigation of
microstructural and magnetic properties”, III International Conference on
Small Angle Neutron Scattering 169 dedicated to 80th anniversary of Yu.
M. Ostanevich, Rusia, Dubna, 06-09.06.2016.
3) Emil Pușcașu, Claudia Nădejde, Laura Ursu, Florin Brînză, Dorina
Creangă, “Study on the optimization of some nanostructurated magnetic
materials with potential biomedical applications”, Conferinţa Internaţională
a Şcolilor Doctorale din Cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din
Iaşi, România, Iași, 16.12.15
4) Lăcrămioara Oprică, Claudia Nădejde, Maria Andrieș, Emil Pușcașu,
Dorina Creangă, Maria Bălășoiu, “Magnetic contamination of environment-
laboratory simulation based on mixed iron oxides influence on
microorganism cells”, The fourth edition of the International Colloquium
'Physics of Materials' - PM-4, România, Bucharest, 13-14.11.2014
5) Lăcrămioara Oprică, Claudia Nadejde, Maria Andrieș, Emil Pușcașu,
Dorina Creangă, Maria Bălășoiu, “Experimental study on the impact of
engineered particles on environmental microflora”, 2nd International
Conference on Chemical Engineering, România, Iași, 05-08.11.2014
6) Claudia Nădejde, Maria Andrieș, Emil Pușcașu, Gabriel Oancă, Laura
Ursu, “Nanostructured materials with magnetic properties in stable
colloidal form”, 12th Young Researchers’ Conference – Belgrad, 11-
13.12.2013

Lista prezentărilor poster la conferinţe internaţionale:

1) Emil Pușcașu, Gabriela Vochița, Cosmin Mihai, Liviu Săcărescu, D.
Gherghel, Dorina Creangă, Study of magnetic nanoparticle cytoxicity in
animal cells, The fifth edition of the International Colloquium 'Physics of
Materials' - PM-5, Bucureşti, România, 10-11.11.2016
2) Gabriela Tiriba, Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Cristina Stan,
Microstructural characterization of Co doped iron oxide nanoparticles, The
fifth edition of the International Colloquium 'Physics of Materials' - PM-5,
Bucureşti, România, 10-11.11.2016

-30-
3) Gabriela Vochița, Cosmin Mihai, Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, D.
Gherghel, Dorina Creangă, Study on some iron oxide nanoparticles and
their cytotoxicity, ICPAM 11-PAMS 2, Cluj-Napoca, România, 08-
11.09.2016
4) Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Marian Grigoraș, Andrei Domocoș,
Nicoleta Lupu, Felicia Iacomi, Dorina Creangă, The effect of iron partial
substitution in nanosized ferrites by cobalt doping, ICPAM 11-PAMS 2,
Cluj-Napoca, România, 08-11.09.2016
5) Maria Bălășoiu, Lăcrămioara Oprică, Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu,
Marian Grigoraș, Dorina Creangă, Magnetic nanoparticle impact on
Chaetomium Globosum cells, ICPAM 11-PAMS 2, Cluj-Napoca, România,
08-11.09.2016
6) Antoniea Poiată, Emil Pușcașu, Dorina Creangă, Magnetic nanoparticles
stimulating Pseudomonas aeruginosa to produce antimicrobial iron
chelates, ICPAM 11-PAMS 2, Cluj-Napoca, România, 08-11.09.2016
7) Emil Pușcașu, Adrian Domocoș, Cristian Leoștean, Rodica Turcu, Florin
Brînză, Claudia Nădejde, Felicia Iacomi, Dorina Creangă, “Electrostatic vs
steric stabilization of Fe3O4 and Co0.5Fe2.5O4 nanoparticles”, 10th biennial
International conference on processes in isotopes and molecules (PIM
2015), Cluj-Napoca, România, 23-25.09.2015
8) Emil Pușcașu, Maria Andrieș, Mihaela Răcuciu, Felicia Iacomi, Dorina
Creangă, “Expermimental study on the core-shell interactions in the case of
magnetic grains coated with organic molecules”, XIIIth International
conference on molecular spectroscopy - From molecules to molecular
materials, molecular biological systems and nanostructures, Wroclaw,
Polonia, 09-13.09.2015
9) Daniela Pricop, Maria Andrieș, Raul Lupușoru, Emil Pușcașu, Felicia
Iacomi, Dorina Creangă, “Light wavelength influence on surface plasmon
resonance in citrate-gold nanosystems”, XIIIth International conference on
molecular spectroscopy - From molecules to molecular materials, molecular
biological systems and nanostructures, Wroclaw, Polonia, 09-13.09.2015
10) Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Adrian Domocoș, Rodica Turcu, Cristian
Leoștean, Dorina Creangă, Maria Bălășoiu “Hydrophilic versus hydrophobic
oleate coated magnetic particles”, 15th International Balkan Workshop on

-31-
 Applied Physics and Materials Science (IBWAP 2015), Constanța,
România, 02-04.07.2015
11) Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Nicoleta Lupu, Gabriel Oancă, Maria
Bălășoiu, Dorina Creangă, “Magnetic nanoparticle with surface
modification for biomedical utilization – chemical route and sol-gel
method”, 2nd International Scientific Conference on Nanomaterials &
Applications (NANOAPP 2015), Maribor, Slovenia, 23-26.06.2015
12) Cosmin Teodor Mihai, Emil Pușcașu, Liviu Săcărescu, Claudia Nădejde, D.
Gherghel, Dorina Creangă, Gabriela Vochița, “Colloidal magnetite
nanoparticles– cytotoxicity study on V79 lung fibroblast cells”, Conferință
internațională Advanced Materials & Applications (NANOTECH),
Washington DC, 14-17.06.2015
13) Emil Pușcașu, “Comparison of two stable colloidal suspensions for
biological and environmental applications”, Conferință în cadrul Central
European Training School on neutron techniques, Budapest, Hungary, 04-
08.05.2015
14) Claudia Nădejde, Maria Andrieș, Emil Pușcașu, Florin Brînză, Laura Ursu,
Dorina Creangă, Cristina Stan, “Preparation of soft magnetic materials and
characterization with investigation methods for fluid samples”, Conferinta
Internationala Physics of Materials PM-4, Bucureşti, 13-14.11.2014
15) Emil Pușcașu, Maria Andrieș, Claudia Nădejde, Lăcrămioara Oprică,
Dorina Creangă, “Magnetic fluid preparation, characterization and
environmental application”, ICPAM 10- Iași, 22-28.09.2014
16) Emil Pușcașu, Claudia Nădejde, Dorina Creangă “Stable colloidal
suspension of magnetite nanoparticles for applications in life sciences”,
PAMS 1- Iași, 22-28.09.2014 (poster școala de toamnă)

Lista prezentărilor orale la conferinţe naţionale:

1) Emil Pușcașu, Cosmin Mihai, Liviu Săcărescu, Maria Andrieș, Claudia
Nădejde, Dorina Creangă, Gabriela Vochița, “Assessment of the biological
impact of some soft magnetic materials on mammalian cell line”, A XLIV-a
Conferinţă Naţională Fizica și Tehnologiile Educaţionale Moderne- Iași,
16.05.2015

-32-
2) Emil Pușcașu, Valentin Nica, Claudia Nădejde, Dorina Creangă, “Analiza
proprietăților structurale și magnetice la două suspensii stabile de
nanoparticule magnetice pentru aplicații în științele mediului”, A II-a
Conferinţă Naţională Pentagonul Facultăţilor de Fizică- Măgurele, 28.07-
01.08.2014

Lista prezentărilor poster la conferințe naționale:

1) Maria Andrieș, Lăcrămioara Oprică, Emil Pușcașu, Florin Brînză, Andrei
Domocoș, Claudia Nădejde, Emilia Creangă, “Impact of cobalt ferrite
nanoparticles on the metabolism of some cellulolytic fungi”, A XLIV-a
Conferinţa Naţională de Fizica şi Tehnologii Educaţionale Moderne – Iași,
16.05.2015
2) Maria Andrieș, Emil Pușcașu, Claudia Nădejde, Dorina Creangă, “Steric vs
electrostatic stabilization of magnetic nanoparticles in aqueous medium”,
Iasi IEEE Student Branch Scientific Meeting 5th edition, "A.I. Cuza"
University of Iasi, Romania, 18.12.2014
3) Emil Pușcașu, Maria Andrieș, Claudia Nădejde, Dorina Creangă,
“Synthesis of magnetic nanoparticles in stable suspension for biomedical
application”, A XLIII-a Conferinţa Naţională de Fizica şi Tehnologii
Educaţionale Moderne – Iași 16-17.05.2014
4) Andrieș Maria, Emil Pușcașu, Anna Karahaliou, Georgios Vlachopoulos,
Costaridou Lena, “Quantitative diffusion weighted breast MRI”, A XLII-a
Conferinţa Naţională de Fizica şi Tehnologii Educaţionale Moderne – Iași,
10.2013
5) Maria Andrieş, Emil Puşcaşu, Claudia Nădejde, Marius Enache, Dorina
Creangă, “Studiul complexelor clortetraciclină/ ciclodextrină pentru atașare
la nanoparticule magnetice utilizabile ca vectori în eliberarea controlată de
molecule bioactive”, Ediţia a XVI–a a Conferintei Naționale de
Bioinginerie pentru Studenți și Tineri Cercetători - Iași, 05.2013

-33-