Está en la página 1de 22

Sa 1ncepem cu

1 notiunile de baza

Ce este un brand?

Ce este un ,,brand"? Cuvantul este abordatin multe feluri. In fiecare zi


intalnesc o noua definitie sau turnura a conceptului. Se pare ca oame-
nii le nascocesc ori de cate ori au nevoie. tn cadrul acestei carti (?i de
fa pt in toate cazurile ?i indiferent de intentie) un brand este ceva care
tri:iie?tein capul dumneavoastra. Este o promisiune care leaga un pro-
dus sau un serviciu de consumator. Fie ca este vorba despre cuvinte1
imagini sau emotii sau orice combinatie a celor trei, brandurile repre-
zinta asociatii mentale care se activeaza ln momentul ln care va gan-
diti la sau auziti despre o anumita ma?ina sau un anumit apa rat foto,
ceas, pereche de blugi, banca, bautura, re\ea tv, organiza\ie, celebrita-
te sau chiar \ara.

Brandul existil. in mintea dumneavoastrii. Prin analogie,


gandiµ-vil. la conpnutul capului ca la desktopul unui com-
puter. (Dacii seamil.nii cu desktopul computerului meu,
atunci e foarte haotic.) Cand 9tii destule despre un brand,
atribui mental un nume fi9ierului 9i 11 plasezi pe desktop.
Cu cat marca este mai importantii sau 9tii mai multe de-
spre ea, cu atat fi~ierul mental e mai mare.
Atunci cand numele brandului se ive9te in conversatie
sau avem o experienta cu brandul respectiv, dam mental
un die pe numele fi~ierului care contine brandul. In mo-
mentul in care acesta se deschide, asociatiile legate de
brand sunt eliberate. Simfim ceva. Reactionil.m intr-un fel
sau altul - pozitiv sau negativ -, in functie de starea pe

5a incepem cu notlunlle de bazli Brlllnd simple I 33


care ne-o provoaca asocia)iile. 0 asocia)ie pozitiva e o veste con)ine brandul $i di acesta se va 9terge u9or daca nu meri-
. buna pentru de\inatorul brandului, deoarece poate deter- ta sa fie salvat. Pentru a deveni un fi9ier mental permanent ,
mina (dar nu se intii.mplii a$a totdeauna) achizi\ionarea con)inii.nd doar asocia\ii pozitive, brandul respectiv trebuie
acestuia. Daca ave\i dubii, inseamna ca asociatiile nu au sa incetateneascii. ideea ca este diferit intr-un fel sau altul.
prins inca sau ca nu sunt relevante pentru dumneavoastra. Pentru ca brandul sa merite sil. fie salvat intr-un fi9ier
Daca reac\iona\i negativ, cei care administreaza brandul distinct este necesar ca acesta sa aiba o semnifica\ie dife-
mai au de lucru, mai ales dacii sunte\i unul dintre consu- rita fa\a de celelaltebranduri din aceea$i categorie. Aceas-
matorii la care doresc sa ajunga. Daca nu reac)iona\i deloc, ta diferen\a de semnifica\ie trebuie sii fie U$Or de in\eles.
inseamnil. cil. brandul nu $i-a fii.cut Joe in mintea dumnea- Nu poate fi vorba despre un concept complicat sub nicio
voastra. Fi$ierul nu a dobii.ndit un nume. formii. Ideea pe baza ciireia se fondeaza semnifica\ia bran-
Iata un exemplu cu privire la modul in care func\ionea- dului in mintea oamenilor trebuie sa fie atii.t unica, cat $i
za numele de fi$ier. Florida. E un /tat, da, dar ca brand e o U$Or de in\eles. Trebuie sa identifica\i $i sa reda\i un ele-
stare de spirit. Cii.nd cineva spune c~erge in Florida, fi$ie- ment al brandului care sa fie in mod autentic diferit. Aces-
rul meu mental se deschide $i asocia)iile care rasar sunt le- ta nu e acela$i lucru cu o noua caracteristica sau cu un be-
gate de soare, cer albastru, terenuri de golf ample, palmieri, neficiu diferit (caracteristicile $i beneficiile se invechesc
via\a de noapte din Miami, spectacolul nautic din Fort Lau- mult prea repede), ci se refera la modul in care promisiu-
derdale $i University of Miami Hurricanes9. In cazul priete- nea pe care brandul dumneavoastra o face consumatoru-
nului meu, atunci cii.nd se deschide, in fi$ierul mental al lui este complet diferita fa\ii de ceea ce promit celelalte
brandului apar ofertele promo)ionale, cartierele reziden)ia- marci. Cele mai bune branduri se deosebesc de alte bran-
le, avioanele pline de copii zgomotO$i care merg la Disney duri din aceea$i categorie atii.t comunicii.nd aceasta promi-
World, dragala9e doamne in varsta care conduc cu 30 de siune, cat $i respectii.ndu-$i promisiunea. Ideile pe care e
mile pe ora intr-o zonii in care viteza normala este de 60 de fondat brandul se pot baza pe o modalitate diferita de gii.n-
mile pe ora 9i uragane adevarate. Un brand putemic se va dire cu privire la un anumit produs sau serviciu sau pot fi
stradui sa garanteze ca asocia\iile celor mai mul\i oameni complet inedite - ceva ce oamenii nu au mai vazut nici-
sunt similare cu ale mele, $i nu cu ale prietenului meu. odata. ~rca buna este capabila sa le transmita consu-
matorilor elementele care o fac diferita 9i motivul pentru
care este mai buna decii.t allele. 0 idee buna de brand re-
Un brand bun spune ceva diferit , u~e~te sa facil. ambele lucruri.
Stabilirea unei idei de brand simple ~i diferite era ceva
Oamenii din spatele celor mai putemice branduri, fie ca destul de, U$Or in trecut. La fel ~i abilitatea de a o pune in
sunt administratori de brand inteligen\i sau intreprinzatori vii.nzare, la propriu $i la figural. Cei de la Ivory au mizat
vizionari, $tiu ca este greu sa realizezi un fi$ier mental care · pe sapun, Cei de la Hershey pe ciocolata. Maxwell House
pe, cafea. Dovada unei ,,pieli fine ca de bebelu$" era sim-
9 Miami Hurricanes este denumirea genericli a echipelor sportive ale Universit1ilii din pla ~i suficient de diferita. ,,Aroma piitrunzatoare $i boga-
Miami (n.t.). . ta'j, la fel. ,,Buna piinii la ultima picatura", tot a$a. Astiizi,

34 Brand slmple Sa incepem cu notiunile de baza S.!iincepem cu noti~nile de baza Brand simple I 35
cand existil. atat de multe branduri pe pia\a, stabilirea unei Cele mai bune branduri:
semnificatii a marcii, o sernnificatie simpla $i diferentiatii, diferen~a de care oamenilor le pasli
ceva care nu a fost revendicat deja, reprezintii o uria$a pro- .f_
vocare. Orice companie producatoare de cafea poate dez- Aruncati o privire la cele mai bune branduri de pe pia-
volta o tehnologie care sil. fie tradusii prin ,,bunii panii la \ii, fie ele vechi Sau noi, $i vii ve\i da imediat seama prin ce
ultima picatu.ra". Ce alta promisiune ar putea fi fiicutii, ast' difera fa\ii de alte branduri din aceea$i categorie. Veti sesi-
fel incat sii ii determini pe oameni sil. renunte la ceea ce fac za de asemenea motivul pentru care aceastii diferen\ii este
deja, sii te asculte $i sa se gandeascil. sa i$i reconsidere loia- relevantii pentru con~umatori. Indiferent in ce constii ca-
litatea fa\ii de un brand? racterul diferit al ideii de brand, aceasta diferen\a trebuie
Orice bun manager de brand $tie ca trebuie sii stabileas- sii fie totodatil. relevantii pentru nevoile oamenilor. Nu exis-
cii $i sii le sernnaleze consumatorilor o se~·ficatie simplii ta valoare pe termen lung a unui brand, dacii acesta nu re-
$i diferentiata, asigurandu-se ca ace~sta re :ez.intii ceva de prezintii ceva ce oamenii vor folosi sau vor considera im-
care oamenilor le va pasa. Nu vil. vo1 spune ce fel trebme portant in vie\ile !or. Diferenta de dragul diferen\ei nu
sii-$i diferen\ieze semnificatia propriul dumneavoastrii aduce nimic altceva decat probleme financiare.
brand, dar voi schita cateva exercitii pe care le pute\i efec- Numeroase branduri au dezvoltat produse fara a eva-
tua pentru a va ajuta sil. identificati o idee de brand diferi- lua relevan\a acestora. Inginerii $i chimi$tii, ca $i departa-
tii, despre care sii puteti sus\ine cil. vil. apartine $i pe care sii mentele de cercetare $i cele de dezvoltare, primesc sarcina
o puteti rafina, de vreme ce ati obtinut-o. Va voi explica de a produce lucruri uimitoare. Se pompeazii camioane de
cum sii va focaliza\i ideea cat mai clar, astfel incat oamenii dolari in afacere. Se oferii bonusuri celor care inventeazii
din cadrul organizatiei $i cei din afara acesteia sa poata per- chestii mare\e. Problema, in majoritatea acestor cazuri, este
cepe ideea pe care incercati sii o transmiteti. De asemenea, . di e vorba despre ideea de inova\ie care o ia razna. La ce e
vii voi explica de ce este extrem de important sii vii asigu" bun un lucru mifref, dacii acesta nu e ceva de care oamenii
ra\i ca strategia durnneavoastrii de afaceri este racordata la au-nevoie sau pe care ii pot folosi eficient? De exemplu,
ideea de brand $i vii voi spune ce se intampla in caz con- Philips a lansat un televizor cu ecran plat, cu o sursa spe-
trar. (Strategia de afaceri se referii la modul in care compa- ciala de iluminat care proiecteazii diverse culori de luminii
nia durnneavoastrii face bani - ce vinde. Evident, dacii nu ambientalii pe peretele din spatele televizorului, cu scopul
o racordati la ideea de brand, nu veti fi capabili sa vii res- ' > de-a cortferi adancime unei anumite scene. Sii presupunem
pecta\i promisiunea.) in cele din urmii, vii voi explica mo- .cli. vii uita\i la 0 emisiune in care apare 0 scenii filmatii sub
dul in care se poate face un branding puternic - cum se •pac Televizorul proiecteazii o luminii albastrii pe peretele
genereaza asocia\iile adecvate cu brandul - dupa ce a\i am spatele aparatu.lui, la fel cum, atunci cand apar imagini
identificat o idee diferita. Ingeniozitatea $i relevan\a ideii · dmtr-0 padure sau din junglii, acesta proiecteazii o luminii
pentru specificitatea brandului depind nurhai de durnnea- '
· yerdel Pare intr-adevar interesant, insii nu sunt sigur ca
voastra. ·;••eeastil.idiferen\a de tehnologie este extrem de relevanta
· pentru consumatorii care intentioneazii sii achizitioneze un
ftrl~viidr
\•.·-. . I
cu ecran plat. Eu unul a$ consulta cu atentie

L

36 I Brand simple Sli incepem cu notlunlle de baza Sli incepem cu notiunile de baz~ Br1nd simple 37
i.
datele studiilor privindu-i pe consumatori lnainte sa inves- lndrageau deja aces! fel de mancare, a~adar, de ce mai era
tesc o mul\ime de bani lntr-un asemenea produs. nevoie sa fie facu\i ~i mai ,,atragatori"? in aceste condi\ii,
Scuterul Segway este un alt exemplu de entuziasm fatii de~i fi\cuse investiµi semnificative in producpe, Heinz a re-
de un nou produs, la care se ajunge fiirii a evalua potentia- tras din magazine cartofii prajiµ cu aroma de ciocolati\, scor-
lul acestuia de a stami o reactie similara printre consuma- li~oara, smantana, ca ~i pe cei coloraµ cu albastru.
tori. Lansarea Segway a fost lnsopta de o campanie publi- Cu toate acestea, Heinz a dat lovitura cu un alt produs,
citari\ ce a mizat pe un senzaronalism fiiri\ precedent, care a fost diferit ~i extrem de relevant pentru copii. $tiu
scuterul fiind prezentat nu doar ca un produs care va re- din proprie experientii ca celor mici le place grozav sa i~i
volu\iona domeniul transportului, ci lntreaga lume. Inves- ~ocheze parinµi ~i prietenii in timpul mesei. Cei de la Heinz
titorii se a~teptau sa se vanda sute de mii de scutere pen- ~tiau aces! lucru cand s-au gandit sa lanseze ketchupul ver-
tru adul\i, ceea ce ar fi genera! viinzari de miliarq{ de de, mov ~i roz. Copiii se distreazii copios atunci cand in-
dolari la sfar~itul primului an. in realitate, Segway a \van- tind produsul peste tot, a~a ca viinziirile au urcat spectacu-
d ut doar zece mii de scutere in primii ca\iva ani ~i mcli'se los. Relevan\a acestui produs a nimerit direct In plin - a
lupta sa depa~eascii o criza de identitate. Pretul ridicat, nu- fost totalii 1n raport cu publicul-tintii.
marul mic de cai putere, interdictia de a avea acces In cen- Iata un alt exemplu. in ciuda uria~ei campanii de marke-
trele urbane ~i problemele de echilibru ale vehiculului au ting de care a beneficiat, lansata pe durata Super Cupei din
facut ca scuterul sa fie orice altceva, numai ,,revolutionar" ianuarie 1993, Crystal Pepsi nu a rezistat decat un an pe pia-
nu. Ce ne invata experienta Segway? Nu permite\i ca en- \a americanii. in opinia unora, acesta reprezinta echivalen-
tuziasmul pe care vi-I provoaca un prod us sau un serviciu tuUui New Coke: un imens e~ec comercial (consumatorii nu
sii afecteze evaluarea modului In care acesta se va compor- doreau o noua Cola. Erau fericip cu Cola traditionalii).
ta cu adeviirat pe piata. Capacitatea brandului de a produ- Viata sanatoasi\ a devenit un concept popular la lncepu-
ce diferen\i\ ~i determinarea relevan\ei acestuia In raport cu tul anilor '90, accentul dizand pe notiunea vaga de purita-
publicul presupun depa~irea propriei satisfac\ii. Miopia te. Prin urmare, Crystal Pepsi a fost lansat ca ,,alternativa
iese din calcul. Trebuie sa evalua\i cu atentie ceea ce vii curata" la bil.uturile obi~nuite din gama Cola, echivaliind
spun oamenii in cadrul focus-grupurilor ~i al testarilor can- limpezimea cu puritatea. Pe li\ngii culoare - sau in absen-
titative ale conceptului. Trebuie sa stabilili daca ace~tia vor \a acesteia -, semnalul de branding pentru noua bauturii
fi cu adeviirat interesali de prod us in urma lansarii pe pia- a fost sloganul: ,,Nu aµ mai lntalnit niciodatii un asemenea
lii a acestuia. gust." Cu toate acestea, gustul nus-a dovedit a £i prea di-
De exemplu, H.J. Heinz a ratat, respectiv a dat lovitura, ferit de eel al a!tor bil.uturi de tip Cola, iar consumatorii se
cu doua produse alimentare pentru copii. ,,Nu sunt ceea ce 8$teptau ca produsul sa aiba aroma de liimaie a celorlalte
se presupune ca ar trebui sa fie un cartof." Astfel a descris bi\uturi incolore. $i mai important, diferenta gustului de
Heinz lntregii lumi bizarii cartofi priiji\i- alba~tri ~i cu aro- tola, fara culoarea tipicii produsului, nu a fost cu adevii-
ma de ciocolatii - In 2002. Copiii nu au fost deloc atra~i de *at relevanta pentru majoritatea consumatorilor. Crystal
ace~ti ciuda\i cartofi prajiµ, a~a ca un an mai tarziu Heinz fepsi avea aproape acela~i gust ca ~i bil.utura Pepsi origi-
i-a retras de pe pia\ii. Cartofi priijiti cu ciocolata? Copiii ·~li\. Cu exceppa unui segment red us de public, interesat

38 J Brand stmple Sli incepem cu nopunile de bazli Slfinc~pem cu notiuni!e de bazli Brand stmple j 39
sii cumpere biiutura de pe internet, piata nu era pregatitii
pentru o Cola incolora. extrem de folositor, insa pana de curilnd publicul-\intii era
constituit doar dintr-un un rnic grup reprezentat de oameni
Toate companiile bune, precum cele mentionate mai
sus, recurg la studiu de piatii. $i cu toate ca studiile ar pu- de afaceri de mana intai. Brandurile de ni$ii care au succes
· 1$i piistreaza acest statut datorita faptului cii 1$i canalizea-
tea indica faptul ca oamenii sunt interesati de scutere, car-
tofi prajiti cu ciocolata sau Cola incolora, consumatorii se za strategia de afaceri $i ideea aflatii la baza brandului spre
un grup select de consumatori.
comporta altfel atunci cand se confrunta cu o decizie pri-
vind achizi\ia decat in cadrul focus-grupurilor. Etapa de Brandurile care au semnifica(ie pentru un numar mare
cercetare nu este un panaceu. Utilizati-o cumpatat $i ur- de oameni sunt evident cele mari: Clorox, Crest, GE, Pana-
mati-vii intuitia. sonic, Oprah, FedEx, KFC $i Google, de exemplu. Ideile
care stau la baza acestor branduri s-au dovedit a fi diferi-

Relevan~ este relativli


(~ te, mai bune $i relevante pentru o multiffie de consumatori.
De asemenea, oamenii prind repede. ideea din spatele aces-
tor mil.rd deoarece aceasta este U$Or de in\eles. Ase obser-
va ca multe branduri mari incep ca branduri de ni$ii, care
Exemplele precedente reprezintii cazuri de branduri
apoi cuceresc mintile $i inimile unui numar din ce in ce mai
care au descoperit un element unic pe care sa 11 promove-
ze, insa unicitatea respectivii nu a fost cu adevarat impor- mare de oameni. Facand asta, devin branduri mari, fie ca
asta au intentionat sau nu. iPod-ul celor de la Apple a fost
tantii. Ideea din spatele acestei diferente a fost irelevanta.
Inainte sii pierdeti timp $i bani, face(i-va temele. Asigu- initial un brand de ni$il care $i-a liirgit baza de consuma-
tori, ajungand sii includii un numiir mult mai mare decat
rati-va ca diferenta care vii define$te brandul este relevan-
acela reprezentat de primii sili adep(i. Nike a fost un brand
til. $i pentru alti oameni. Insa, de$i este esential sa stabili\i
de ni$a, la fel $i Starbucks, BMW $i, pe piata americanii,
un punct distinctiv al brandului, gradul relevantei este
unul relativ. Relevanta depinde de numiirul consumatori- Mercedez Benz. Aceste branduri au vilzut oportunitatea de
lor cu care sunte\i dispu$i sii vorbiµ $i de numarul consu- a-$i extinde baza de consumatori ciirora le-ar putea susci-
ta interesul $i, procedilnd astfel, $i-au miirit profiturile. Che-
matorilor spre care (inti\i pentru a ob\ine profit. Unele din-
ia succesului acestor branduri, pe miisurii ce $i-au liirgit
tre cele mai mari branduri au identificat o idee distinctivii
care este relevanta pentru un numar relativ mic de persoa- baza de utilizatori, a fost men\inerea diferen\ei, relevantei
~i simplitatii ideilor !or de brand.
ne. Aceste branduri ajung sa aibii succes reducandu-$i pu-
blicul-(intii la un grup select de consumatori, pentru care Ya voi relata cilteva pove$ti ale unor branduri de ni$ii
pe parcursul car\ii, insii iatii ce ar trebui sii luati in consi-
relevan\a produsului este garantatii. Aceste branduri se nu-
, derare, daca doriti sil vii largiµ baza de consumatori. in pri-
mesc miirci de ni$a. Brandurile de lux sunt astfel de marci
mul rand, trebuie sii vii intreba(i dacii diferen\a de semni-
de ni$a. Louis Vuitton, Rolex $i Rolls-Royce sunt cateva
ficafie pe care ati stabilit-o pentru ideea de brand va fi cu
exemple bune de miirci de ni$il. Anumite miirci de electro-
nice sunt, de asemenea, miirci de ni$a. Spre exemplu, ..~devil.rat relevantil pentru un public mai larg $i dacii ati
BlackBerry are ceva incredibil de diferit de spus $i este :•a,na!izat cu atenµe nevoile celorlalti consumatori pe care ii
:vizaµ. Este esen\ial sii nu dilua\i autoritatea brandului in

40 I lkandsimple Sii'incepemcuno\iuniledebad
Sa fncepem cu notiunile de bazli Brand simple I 41
raport cu publicul initial. Trebuie, de asemenea, sa luati In aceasta const.3 brandingul - pana ce nu va aflati Tn posesia unei
considerare la ce resurse financiare va fi nevoie sil. recurgep. idei de brand. Consumatorii au nevoie de a modalitate de a face
Uneori este mai bine sa ·ai rm brand de ni~a ~i sa obtii pro- distinctici intre un brand ?i altuJ. Aceast.3 distinctie determin.3 fe-
fit maxim de la rm grup de cumparatori de elitil., decat sa lul In care se creeaza preferin\ele ?i se realizeaza alegerile. inainte
te adresezi tuturor, adoptand statutul de bun de consum ~i de toate; trebuie sa fundamentati diferenta marcii ?i sa va asigu-
impliciindu-te in razboiul preturilor pentru a obpne profit. ra\i ca aceasta este relevanta.
Numeroase branduri de ni~a au e~uat ca branduri mari, Unul dintre cele mai respectabile instrumente brevetate
deoarece au trecut prea repede de la o strategie de brand care functioneaza in cadrul industriei dovede?te ideea de mai
de ni~a la o strategie de brand de anvergura. Asigurap-vil. sus. Acesta se nume)te BrandAsset Valuator (BAV)lD ?i a fast
ca nu uitati motivul pentru care oamenii au fost atra~i e creat de Y & R, a agen\ie care face pa rte din aceea?i familie
marca pe care o reprezentap alllllci ciind v-ap lansat. oi, centrata pe comunicare ca ?i Landor. BAVeste un incredibil in-
asigurap-va ca ceilalti consumatori pe care Ii vizati v fi strument de diagnosticare, care va ajuta sa stabili\i performan-
interesati de marca pentru acela~i motiv, fara a va indepifr:. · ta brandului dumneavoastr.3 in raport cu alte branduri de pe
ta adeptii fideli. piat.3 - nu doar cele din categoria c.3reia ii apartineti. Totu?i,
chiar mai important, spre deosebire de multe alte instrumen-
Scurta privire de ansamblu: te de evaluare existente ln cadrul industriei, care lncearca sa
Cum se construiesc brandurile estimeze valoarea brandului ln dolari, BAV va indica ce trebuie
sa face\i pentru a men\ine for\a ?i sanatatea brandului. BAV
Majoritatea oamenilor pe care li veti intreba cum se construiesc
este capabil sa masoare starea de sanatate actuala a m.3rcii, ii
brandurile va var raspunde, probabil, ceva de genul: lncepe\i prin
poate estima sanatatea ln viitor ?i poate indica actiuni profi-
a-i face pe oameni sa fie con?tienti de existenta dumneavoastra.
lactice. De ce este important acest lucru? Ei bine, mi-am dat
Creati o reclama nemaipomenit.3 sau o mare promotie, astfel !n-
seama ca astazi celor de pe Wall Street nu le pasa neaparat de-
eat o~menii sa ?tie ca exista\i. Odata ce a\i devenit vizibili pentru
spre valoarea brandului dumneavoastr.3. Ce ii intereseaza pe
consumatori, determinati-i sa va utilizeze marca, apoi convingeti-i
ei,'de fapt, este daca valoarea marcii poate cre?te. BAV nu e
sa v-o ?i cumpere.
doar un simplu carnet de note, deoarece va poate spune ?i cum
In ceea ce prive?te construirea unui brand, procesul schitat mai
sa luati note mai mari.
sus se desfasoara de fa pt invers. Pentru a avea succes in construi-
rea unui bra~d, primul lucru pe caretrebuie sa-1 face~ este sa fon-
La lnceputul anilor '90, c.3teva dintre cele mai luminate
hlih\i de la Y& Rs-au adunat laolalta pentru a raspunde unor
dati o semnificatie distinct;'.';i pentru marca in cauz.3. ldentificati un
intfeb.3ri est:ntiale legate de construirea unor branduri de suc-
element unic, pe baza c.3ruia sa construiti o idee de brand. Apoi
~es_: Care este elementul care face ca un brand s.3. fie mai puter-
stabiliti daca diferenta respectiva va conta pentru cineva. Este re-
nkdecat altul? Ce putem lnva\a des pre modul In care se dez-
levanta? Pentru cine? Exista un public sufident de mare care sa fie
. voiia ?i decad brandurile? Am discutat despre aceste chestiuni
interesat? Abia du pace ati stabilit_o semnificatie diferita ?i rele-
vanta pentru marca dumneavoastra pute\i lncepe sa va gandi\i sa
~;)~:·~_u
··-,-·
•-,
Stewart Owen, actualmente director strategic la McGarrY

genera\i vizibilitate. Nu va pute\i gandi la crearea vizibilita\ii -in

42 ] Brand stmpte sa lncepem cu notlunlle de baz:I


sa incepem cu nofiunile de baz.l Brand stmple I 43
Bowen, care a contribuit la crearea modelului BAVln perioada
In care a fast vicepre~edinte la Y & R.
Nivel ridic t
,,BAV prive?te brandurile dintr-o perspectiva logica, mi-a spus
el. Cea mai mare provocare cu care se confrunta un brand este
legata de modul 1n care poate sa-?i extinda suprema\ia. Mode-
lul BAV este un bun indicator In acest sens. Cel mai interesant
lucru 1n Jegatura cu BAV este a eel a case bazeaza pe faptul ca
aproape toate brandurile de succes incep prin a fi foarte simple.
0 marca nu lncepe prin a spune: ((Voi vinde o multime de lu_sruri
la o mul\ime de oameni 1ntr-o mul\ime de feluri ?i 1ntr~mul­
Nou I Nedefinit Eroziune

,~,/
time de locuri». incepe prin a vinde un singur lucru cat a oa-
meni, asigur.3ndu-se ca acesta este diferit ?i mai bun In r-.:.un
mod semnificativ."
I• •
/
/
l.111 • Diferentiere
• Relevanta
,,Daca priviti sectiunea din partea stanga, sus a graficului .../ · • Vatoare
./ • Cunoa~tere
BAV, veti vedea ca aceasta este ocupata de branduri care au
Ni11el sc~z·ot~~--------:,o:,.:-,,-,.7,-,.,-,,.,,,,.,,,7
{V~,,,..~-,.-,~IC,..oo-o-.,-.,-,.")----+iveJ ridicat
creat ni?te oferte simple, dar clar diferen\iate. Mul-te dintre
acestea sunt branduri mai mici, lnsa unele dintre ele sunt mult Sursa: Young & Rubicam, Instrument de Ev~luare a CaliUtilor Brandurilor"'

mai mari. Motivul pentru care marcile ocupa col\ul din stanga
sus - acesta fiind un indicator al fortei - este acela ca aces- · Instrumentul de Evaluare a Calit~tilor Brandului al agentiet Y& Rclasific~ brandurile
tea au mizat pe simplitate ?i, mai important, ~i-au mentinut Jn fu.nqie de patru criterii: Diferentiere, Relevant~. Valoare ~i Cunoa~tere.
distinctia ~i relevanta. Marcile care sea pa din vedere ideea sim-
pla ?i diferita de la care au pornit1ntampina dificulta\i1n dez- dintre diferen\iere ?i relevan\a indica for\a brandului. Du pa cum
voltare." spunea Stewart, un brand puternic este unul care a stabilit o sem-
Modul 1n care func\ioneaza BAV este cat se poate de simplu. . ~ifica\ie diferen\iata 1n min\ile oamenilor - o diferen\a relevan-
Se bazeaza pe relatiile dintre cele patru dimensiuni ale marcii, de- t~. ~n·brand puternic are un nivel ridicat de diferentiere ?i relevan-
numite ?i piloni, ... ( .\a. Un brand de ni?a puternic are un grad ridicat de diferen\iere >i
L Diferentierea - ceea ce face ca brandul sa fie unic. .);~H:o<_,fStf.relevcint pentru un anumit grup de consumatori. Yn cazul tu-
2. Relevan\a - cat de adecvata este aceasta diferen\a pentru ,, "''·i;lr¢r branourilor sanatoase, diferen\ierea este mai mare decat re-
publicul caruia va adresa\i. J~anta; teea ce le permite sa se dezvolte.
, ' I " ~ •
3. Valoarea - cat de bine este privita marca dumneavoastra ''Y'·Atunci:c~nd un brand are un grad mai ridicat de relevan\a de-
pe pia\a. . c~tde diferen\iere, brandul a devenit un bun de consum - unici-
•:",,,.. . .1 ; ' '
1
4. Cunoa?terea - cat de bine va cu nose ?i 1n\eleg consumato- l'"l~tea Jui s-a devalorizat, iar pre\ul a devenit principalul motiv pen-.
rii marca. :_tr}J=~-l CUrTipara. Kmart, Energizer Bic ?i Handi-Wrap sunt bune
1
Brandurile trebuie sa fie construite pe baza pilonilor, lua\i pe ~~e,i!iPle':d~ branduri cu un nivel de relevanta ridicat ?i cu un nive/
rand, diferen\ierea flind primul >i eel mai important pas. Rela\ia ·.:·, .,..~.J.it ·de q.iferentiere.
.
1
:i.·. :
'·:t"

44 I Br1nd simple SJ tncepem cu no~unile de bazli


Sli incepem cu notiunile de bazj Brand simple [ 45
Valoarea ?i cunoa,terea, ceilal~ doi piloni, creeaza statura bran-
dului. Un brand care are un nivel valoric mai mare decat nivelul de puriuAca ~e ~duna non la orizont, ca a venit momentul sa reveniti
cunoastere este unul care se bucura de o buna reputa\ie, de?i este la a gandire 1novatoare ?i sa nu va mai culca\i pe lauri (Andy Grove
posibil ca oamenii sa nu ;;tie prea multe despre el. Acest fapt pune de la Intel a spus c.3ndva: ,,Numai paranoicii supravietuiescln lu-
brandul 1n ipostaza de a-?i convinge consumatorii sa ajunga sa 11 mea afacerilor". Acelaji lucru este valabil ?i pentru lumea brandu-
rilor) .
cunoasca mai bine. Printre brandurile aflate ln aceasta ipostaza se
numara Bang & Olufsen, Baril la, Movado ?i marca de articole de . ln al doilea rand, BAV previne apari\ia gandirii mioape. Ne per-
piele Coach. In aceste caz_uri, consumatorul ar putea spune: ,,Hei,
m1~e sa aflam care este locul pe care II ocupa un brandTntr-o gama
am auzit multe lucruri bune despre voi. Mi-ar placea sa afiu r{a; ma1 larga de categorii, nu doar1n categoria din care face parte. BAV
multe". ~ va_permite sa afla\i ce alte branduri ocupa acela?i spa\iu perceptu-
Pe de alta parte, multa cunoaetere ?i o valoare insuficienta pot'- al in m1nple oamenilor, Tn universul generic al branduriJor. Brandu-
fi un lucru periculos. In acest caz consumatorii ar putea spune: ~le :u care coexista brandul dumneavoastra sunt percepute ca fi-
1nd inovatoare, la mod a, conservatoare ?i sigure sau poate case afla
,,Hei, etiu o gramada de lucruri despre voi ?i nu ave\i nimic spe-
cial". National Enquirerji Spamsuntexemplele potrivite. Una din- In dedin? Capacitatea de a va percepe brandul In acest context este
tre diferen\ele esen\iale dintre BAV ei alte instrumente de evalua- esential.3.pentru viitoarele dumneavoastra initiative strategice, ca
·' sa nu ma1 spunem ca este un exercitiu de control bine-venit.
re este aceea ca BAV utilizeaza mai curand cunoa;;terea decat
simpla vizibilitate drept criteriu de evaluare. Consumatorul poate : Sunt mult mai multe lucruri de 1nva\at despre BAV, dar, de
fi la cu rent cu existen~a unui anumit brand. insa cunoa;;terea unui
: dragul simplita\ii, m-am rezumat la elementele esen\iale. !nain-
brand implic.3 un grad mai mare de intimitate cu m·arca respecti- te de toate, 1ncepe\i construirea brandului cu o idee simpla, sem-
va, fiind, prin urmare, un indicator mai bunln ceea ce prive;;te opi- nWcativ diferita ?i abia du pa aceea gandi\i-va cum sa 11 face\i cu-
noscut oamenilor.
nia consumatorilor.
in cazul brandurilor din prima liga, to\i pilonii sunt puternici.
Disney, IBM >i Coca-Cola sunt cu siguran\a exemple de branduri
din prima liga. Un brand nou de succes sau un brand de succes
' rprindep esenfa ideii de brand

;-~~kespeare a spus: ,,Concizia este sufletu! vorbelor de


care a fast relansat va demonstra ca deiine un ti par descendent al
pilonilor, eel mai 1nalt pilon fiind diferen\ierea, iar eel mai scazut
cunoajterea, indicand astfel ca brandul a gasit a modalitate sem- .rt. .·Adamson spune: "Concizia este sufletu! branduri-
,11, [)ad! oamenii nu inteleg, lasafi-o balta.
nificativa de a se diferen1ia ln mintile oamenilor, fiind gata sa l?i
intensifice eforturile de branding cu scopul de a-?i extinde baza de ;IDtipli cum spuneam, o marca buna merita sa fie ,,sa!va-
cunoa?tere. WebMD, JetBlue ji IKEA s-au aflat toate 1n aceasta si- ·. ,oarece ~e:a ~e reprezinta ea este diferit ~i relevant
.': ·.·: oamem. Insa ce!e ma1 puternice branduri au succes
'~~ff,rertru ca au stabi!it o semnificatie diferenfiatii
tuatie ?i au utilizat-oln avantajul lor.
BAV este un instrument foarte folositor din doua motive fun-
-;c,· :• 'U1lirc1le !or, asiguriindu-se ca aceasta este relevan-
.•.)~~~a- au redus aceasta diferenta semnificativa la
damentale. Primul 1 du pa cum spUneam, este acela ca este pros-
pectiv ji prescriptiv. BAV indica momentul 1n care diferen\ierea
unei marci pe piata lncepe sa stagneze. Acesta este un indiciu tim-
••i~."lll/R'Iu, clar ~i coerent - o idee pe care oamenii
~f!!apa mstantaneu ~i care sa explice promisiunea

46 I Brand simple ~ incepem cu notiunile de bazli


S.::iincepem cu notiunile de bazli Brind simple / 47
facuta de brand. Trebuie sa surprindeji natura complexa ~
semnificapei brandului dumneavoastril. intr-un .mod clar $1 extrem de relevantii· pentru o multime de oameni.
concis. Oamenii sunt ocupati, sunt bombardat1 d~ mesaie Unde altundeva puteti gasi seriale precum The So-
$i existil. prea multe branduri mire care sunt nev01µ sil. alea- pranos, Sex and the City sau Six Feet Under? Care este
ga. Trebuie sa le U$uraji sarcina de a mtele~; 1deea. Scopu: ideea-lift simpla din spatele brandului HBO? ,,Nu
dumneavoastra trebuie sa fie 0 ,,scurtatura pentru dec1z1 este vorba despre televiziune, ci des pre HBO." Este
ile consumatorilor 1n legatura cu alegerea unui bran~ sa~ o idee care nu mai are nevoie de explicatii (pur $i
a altuia din multitudinea de branduri exis.tente'. Co.leEI me1 simplu trebuie sii deschideti televizorul $i sii savu-
numesc aceste idei sintetizate de brand 1de1-hft: td 1 pr~­ rati experienta).
pulsatoare. Cu alte cuvinte, vede\1 d~~a puteµ sa c~ ~1- 2. ,,Dorim ca fiecare consumator, indiferent de abilita-
cati mtreaga semnificajie a brandul~1 m mten:alul m care tile pe care le are, sa considere ca Titleist este, ma-
parcurge\i distanta dintre etaje~e do~~preze~e $1 optsp.reze- inte de toate, mingea de golf numiirul unu. Aceas-
ce. Dacii nu reu$i\i sii explicaµ fara dificultaµ care este. 1dee~ ta este mantra noastra, planul $i semniitura noastrii.
dumneavoastra de brand celorlalti membn at orgamzat1e~ Compania Acushnet acorda o mare importanta for-
$i - ceea ce este esential - agentiilor, sii nu va a$teptat1 tei brandului Titleist", a spus George Sine, pre$e-
atunci ca aceasta sii fie clar inteleasil. de consu~a.ton. dintele departamentului de marketing $i planifica-
(Phineas T. Bamumll, celebru reprezen~ant al .Iurnu cuc~~ re strategica la nivel mondial al companiei Acushnet.
Jui, i-a spus cilndva unui om de. afacen care mcerca .sil. 1: Pe liinga faptul ca este mantra, planul $i semnatura
vilndil. ceva ca ar trebui sii mcerce sa noteze ceea ce. v01a sa mclrcii, ,,mingea numarul unu" este, de asemenea,
ii transmitii pe dosul unei ciirji de vizitii - e acela$1 lucru.) ideea-lift simplii a brandului Titleist. Un procentaj
semnificativ din profiturile companiei, cunoscute in
·1ntreaga lume pentru excep\ionalul echipament de
Cind mari idei explicate tntr-un mod simplu golf pe care II produce este ob\jnut din viinzarea
mingilor de golf. De fapt, diferenta pe care a stabi-
Iatii cinci exemple extrem de scurte 1n legiiturii cu ceea lit-o in comparatie cu alte branduri din aceea$i ca-
ce mteleg eu prin idei-lift simple.
tegorie este aceea ca mingile sale de golf sunt utili-
1 Actuala strategie de afaceri a celor de la HBO este
. sii vilndil. programe TV. Acesta este modul in ca~e
. zate de campioni ai turneelor PGA12, profesioni$ti
care sun·t membri ai unui club, amatori serio$i, ju-
fac bani. Diferenta semnificativii pe care au stab1- .· catori de golf de weekend, persoane cu handicap,
lit-o in categoria retelelor de televiziune este aceea
de la cele minore piina la cele majore - oricine ca-
ca furnizeazii programe care nu pot fi gasite pe
u~a o minge de golf de cea mai inalta performanta.
niciun alt post de televiziune. Aceastii diferenta este
Titleist produce $i comercializeaza cinci modele di-
ll Figuri:i cunoscuU fn lumea divertismentului american a secolului al ~-lea; f~nda­
"ferite - fiecare dintre acestea avilnd caracteristici
tor al circului Ringling Bros, Barnum & Bailey Circus ~i, probabil, primul m1honar din lu- ii!" ;_ : ' ~

mea show business-ului (n.t.). ,:J2 ~l'.Ofessional Golfers' Association - fn traducere: Asociatia Jucatorilor de Golf Profe~
"' ·(n:t). . •
!;·.

48 I Brand simple Slli lnc!!pem cu notiunile de bazi:i

Sa incepem cu nofiunHe de bazi:i Brand simple j 49


i I
distincte $i propria personalitate -, asigurandu-se sate de medicinii", ideea in sine fiind o promisiune
ca fiecare model de minge de golf produs este au- absoluta. Ideea marcii a fost capabila sa evolueze
tentic in raport cu brandul $i consecvent in privin- odata cu cercetarea $i dezvoltarea farmaceuticii -
ta calitiitii $i a performan\ei ce ii fac demn de renu- ,,avansat" este intotdeauna inaintea tuturor. Ideea
mele marcii pe care o reprezinta. De$i fiecare dintre simplii $i diferen\iata a marcii Advil i$i face datoria
aceste modele de mingi de golf este rezultatul unei de mai bine de douazeci $i cinci de ani.
tehnologii sofisticate, ideea care se afla in spatele 5. Visa $i-a dorit sa le-o ia inainte celor de la American
diferen\ei semnificative a ma~c~ se regase$.le \''t.oa- Express, ceea ce a fost un demers interesant, deoa-
te. Aceasta poate fi rezumata m $ase cuvmt sim- rece cele doua au la baza, tehnic vorbind, tipuri di-
ple, care rezoneaza cu to\i jucatorii de golf, n&~­ ferite de modalitiiti de platii. Visa este un card de
pand cu cei din Pebble Beach, California, pana la cei credit, ceea ce inseamna ca oferii credit, adica po\i
din Phuket, Thailanda: ,,mingea de golf numarul efectua pla\i minime de-a lungul timpului. Ameri-
unu". can Express este un tip de card care necesita o pla-
3. Revista Forbes este un alt exemplu de idee putemic ta integrala lunar. lnsa consumatorii le percep pe
diferen\iata, surprinsa intr-un mod simplu $i inteli- ambele ca aparjinand aceleia$i categorii. Tom Ca-
gent. De$i nu sunt intotdeauna de acord cu con\inu- rey, fost vicepre$edinte executiv al Omnicom
tul editorial, to\i oamenii de afaceri gasesc ca ideea Group, mi-a povestit cum a ajuns Visa la ideea sim-
aflata la baza revistei este relevanta. Aceasta este cea pla care a propulsat-o. ,,De fapt, frumuse\ea simpli-
mai buna revista de afaceri din lume, iar sintagma , ',, ta\ii nu a constat pur $i simplu in ideea de accepta-
de pe coperta afirma simplitatea propulsatoare a re universalil., care reprezenta strategia noastra de
semnifica\iei diferen\iate a brandului: ,,Instrument afaceri. Mai curiind ne-am propus ca aceasta accep-
capitalist". Din momentul in care a fost fondata de tare - «Oriunde a\i dori sa fi\i» - sa devina punc-
Malcolm Forbes, aces! brand nu s-a abatut nici ma- tul principal, adevaratul element distinctiv. Am vrut
car o singura data de la promisiunea facuta: aceea sii facem ca orice loc sa devina dezirabil $i sa le
de a oferi oamenilor de afaceri observatii scurte $i la transmitem oamenilor ca Visa va fi acceptata in
obiect despre chestiuni de afaceri. Autenticitatea locuri in care American Express va fi refuzata. A
acestei idei de brand se datoreazii faptului ca Mal- fost o idee stralucita. A facut ca notorietatea cardu-
colm Forbes nu s-a sfiit niciodata sa i$i afirme cre- lui Visa sii creasca instantaneu $i s-a bucurat de un
zul capitalist: "Munce$li, cii$tigi $i i\i place la nebu- dublu avantaj. Utilizarea cardului Visa la restauran-
11
nie acest lucru. tele•de elita a crescut semnificativ $i, in consecin\ii,
4. Advil reprezintii punerea in practica a ,,cuno$lin\e- ,notele de plata, de asemenea. A fost o idee atiit de
lor avansate din medicina impotriva durerii". Mar- simplii, inciit mesajul a fost foarte U$Or de transmis."
ca a stabilit o semnifica\ie complet diferitil. fa\a de ' ,; Otiunde ati dori sii fiti" a dat roade de-a lungul
alte marci din aceea$i categorie cu privire la abilita- •Ni"'' ailil<Jr $i s-a dovedit a fi o expresie puternica a unei
\ile sale de a calma durerile. Dejine ,,cuno$tin\e avan- ideiisimple de brand.

so I &and simple sa·incepem cu no~iunile de bazli Sliincepemcuno\iuni1edebaz1i Brandsimple j 51


Simplificarea semnificatiei diferentiate a miircii este face\i efortul necesar astfel meat faptul ca am ramas acasii
esen\ia!a pentru comunicarea ideii brandului, atilt ill inte- sambata seara pentru a ma uita la televizor sa se justifice.
riorul organiza\iei, cat ~i in afara acesteia. Dacii oamenii Dadi ideea brandului spune ca studioul dumneavoastra de
responsabili cu indeplinirea promisiunii fiicute de brand film realizeaza filme pe care le vor indragi atilt copiii, cat
nu m\eleg ce reprezinta acesta, ill niciun caz nu va m\ele- ~i parintii, asigura\i-vii ca scenariile $i tehnologia imi vor
ge publicul dumneavoastrii. Mai tarziu, in Capitolul 5, voi re\ine atentia atunci cand raman singur acasa cu copiii ~i
intra ill detalii ill ceea ce prive~te modalitatea de ~ surprin- dam drumul la DVD player. Daca ideea brandului se ba-
de esenta ideii brandului intr-o singura frazi'i, c~e poate zeaza pe promisiunea ca detergentul dumneavoastra de
motiva intreaga activitate a brandului, asigurand c!arita- vase va face ca spiHatul vaselor sii fie mai U$Or $i mai efi-
tea, consecven\a ~i coeziunea semnificatiei. cient, asigurati-va ca detifleti tehnologia necesara. Dacii imi
spune\i ca credit-cardul meu va fi acceptat oriunde ii voi
utiliza, asigurati-va di a~a va fi.
Ridica~·vli la inlil~mea promisiunii Ideile simple ~i diferentiate fac parte din ecuatia succe-
flicute de brand sului unui brand. Necesitatea de a vii asigura cii organiza-
fia care reprezinta brandul are resursele, serviciile $i oame-
Pentru ca brandul sa aibii succes, trebuie sii vii racordati nii de care are nevoie pentru a sus\ine aceste idei este un
strategia de afaceri la ideea brandului. Apoi dezvoltati o alt aspect al chestiunii. Ideea brandului trebuie sa se lege
strategie capabila sa redea ~i sii respecte ideea brandului: de ceea ce.pute\i oferi ill realitate. Inai.nte de a fundamen-
aceasta este strategia brandului. Tin sa subliniez acest lu- ta 0 idee de brand simplii ~i diferen\iatii, mainte de a dez-
cru. Strategia de afaceri are ca obiect activitatea desfa~ura­ . volta o strategie care sii redea aceasta idee, asigura\i-va ca
ta pentru a face bani - produsul pe care ii vindeti sau ser- de\ineti ceea ce este necesar pentru a da via\a ideii respec-
viciile pe care le furniza\i. Brandul va fi la fel de bun pe cat
'"' .;_, __ _

ii va permite strategia durnneavoastra de afaceri sa fie. Fap-


tul ca ati fundamental o idee de brand diferita ~i semnifi-
cativii este irelevant, dacii nu va indepliniti promisiunea C!! este brandingul?
aflata ill spatele ideii brandului. Trebuie sa fi\i capabili sa
oferiti ceea ce spune ideea brandului ca veti oferi. La urma Am men\ionat mai sus di exista o diferen\a enorma in-
urmelor, calitatea unui brand este sinonima cu experienfa tre notiunea de brand ~i aceea de branding. La fel stau Ju-
pe care acesta o poate oferi. .punle ill cazul diferentei dintre branding $i publicitate. De
Daca ideea brandului promite ca zborul va fi amuzant, ··\>bicei, trebuie sa le clarific clientilor aceasta diferenµ, deoa-
un zambet la imbarcarea in avion nu va fi suficient. Nu rece lumea utilizeaza termenii respectivi in variatie libera.
pierde\i bagajele! Asigurati-va ca afacerea dumneavoastra j: "ClieNii 1mi spun ca vor sa i~i relanseze brandul. Ar pu-
este pregatita sa indeplineasca acest lucru. Daca ideea de ;~Landor sa creeze un nou logo, alte fonturi sau un nou
brand pe care o ave\i spune ca programele tv pe care le jie5ign?1 Le explic ca acestea sunt activita\i de branding $i
transmiteti meritii banii pe care li platesc in fiecare luna, '.fl!. nu s~ poate face branding decal in momentul ill care ai

52 1 Brand s.lmph! Sli incepem cu notiunile de bazli


Sa Tncepem cu notiunile de baza Brand simple I 53
o idee de brand semnificativ diferita, pe care sa 1\i bazezi ac- afaceri, permite crearea ~i administrarea unor semnale de
tivita\ile. Brandingul se refera la modul 1n care fixa\i aceas- branding inspirate, capabile la randul lor sa inspire - sem-
ta semnifica\ie diferen\iata a brandului !n min\ile oameni- nale care transmit exact ceea ce ar trebui sa transmita fara
lor. Strategia de brand este planul pe care· 11 dezvolta\i a Ii se putea pune la mdoialii intenpa. Stabilirea unei 'sem-
pentru a reda ideea brandului. Brandingul consta 1n sem- nifica)ii a brandului - simpla, diferen)iata $i relevanta -,
nale - semnalele pe care oamenii le utilizeaza pentru1a de- care sa aiba puterea de a inspira semnale eficiente de bran-
termina ce reprezentap ca brand. Semnalele creeaza asocia- ding, deschide calea brandului spre succes. Aceasta este
\ii. Un brand mare este rezultatul unui bun proc~k­ I- premisa prezentei ciir)i.
~~-~-dll,>$: Cu cat id-eea dumneavoastra de brand este mai
simp!a ~i mai concentrata, cu atiit mai reu~it va fi procesul
de branding ~i cu atat mai puternice vor fi asocia\iile pro- Semnalele de branding: tot ceea ce credeti
duse de brand. cl sunt ~i chiar mai mult declit atlit '
Prima mtrebare pe care le-o adresez clien\ilor este ce
problema mcearca sa rezolve. De exemplu, au reu~it sa sta- Semnalele de branding sun! elementele exteme eviden-
bileasca o semnificape diferen\iata pentru brand? in ce con- te cum ar fi logourile $i numele, culorile, semnatura, fon-
sta unicitatea marcii? Este vorba despre o diferen\ii de care turile, imaginile, promo)iile, designul ~i canalele de distri-
oamenilor le pasa? Numarul celor interesa\i de brand este bu)ie. Sunt, de asemenea, ~i elementele care rezulta 1n urma
suficient de mare meat brandul sii ob\ina profit? Este stra- ex'perien\ei. Modul 1n care funqioneazii un produs poate
tegia de afaceri capabilii sa suspna diferen\a brandului? Nu fi. un semnal de branding. De exemplu, gandi\i-va la efi-
pute\i trece la branding pana nu rezolvap chestiunile fun- cien\a combustibilului Toyota Prius. Asociem aces! brand
damentale legate de brand. Implica\iile terminapei ,,ing", cu func\ionalitatea sa. Senza\ia tactila pe care ji-o dii un
adiiugatii la cuvii.ntul ,,brand", sun! enorme. Brandingul re- produs este un semnal de branding. Deschizatorul de con-
prezinta crearea semnalelor capabile sa redea semnifica)ia serve OXO Good ·Grips este un bun exemplu. Vii place for-
brandului, fixand diferen\a specifica acestuia 1n min)ile oa- ma recipientului de balsam Dove $i o asocia\i cu faptul di
menilor. Brandul este ideea. Brandingul consta in transmi- nu se rastoama atunci cand faceji du~. Prin aceasta se sem-
terea acestei idei. naleaza ·ceva despre brand. Modul !n care reprezentan\ii
Rezurnand, brandul este un set de asociapi mentale care serviciului de asisten\a clien\i L.L. Bean raspund la telefon
se creeazii 1n minple oamenilor. Acestea sun! pastrate 1n fol- este un semnal de branding. Este un lucru pe care 11 aso-
dere mentale care con\in diferite fi~iere. Pentru a merita sii qa\i cu brandul L.L. Bean. Efectele sonore sun! $i ele sem-
fie ,,salvate" de catre consumatori, aceste asocia\ii trebuie , nl!le de branding. De exemplu, diferen\ierea semnificativa
sa se bazeze pe o idee diferita, relevantii pentru ei ~i u~or li!.brandului Nordstrom13, atat la nivelul strategiei de afa-
de re\inut. Brandingul este procesul tangibil al crearii ~i ad- ceri, cat $i la acela al ideii brandului, este extrem de vizibi-
ministrarii semnalelor care transmit ideea brandului. Sem- lll.iatunci cand este vorba despre aten\ia speciala acordata
·-;:li ...
nalele de branding genereaza asocia)ii. 0 idee de brand sim-
pla ~i extrem de concentrata, dublata de o strategie de - ·1 · 13-Ma.ia~n american de lux (n.t.).

54 I Bn1nd simple sa Tncepem cu nopunile de baz:t Sliincepem cu nofiunilede baz:i Br•ndslmple j 55


clientului. Semnalele sale de branding dau viata acestei este eficacitatea formulei chimice capabile sa induca som-
idei. Semnalul de branding poate fi ~i o simplii culoare su- nul, iar al celor de la IBM este reprezentat de solutiile infor-
gestiva. Pepperidge Farm au gandit temeinic ambalajul alb mationale destinate companiilor, pe care le oferii clientiJor
pe care 11 folosesc, acesta fiind unul dintre cele mai puter- siii. Ma voi ocupa de companiile care ~tiu in ce semnale de
nice semnale de branding. Consumatorii vorbesc despre branding sii investeascii mai mult in Capitolul 8.
faptul cii painea ~i prajiturile Pepperidge Farm p<jr sa fi ie- Anumite branduri, in virtutea domeniului de afaceri ca-
~it dintr-o brutiirie adevarata. De~i sunt con~tienf\ ca lucru- ruia ii apartin, utilizeaza numeroase semnale de branding
rile nu stau a~a, se gandesc cii produsele Pepperids!'..f<'trm pentru a-~i transmite ideea. Alte branduri recurg doar la
sunt fiicute in mod tradiponal. Pungile albe ~i driigute de cateva dintre acestea. Cele douii sau trei semnale de bran-
priijituri, ambalajul alb ~i proaspat al painii ~i biscuitilor ding care au cea mai mare influenta asupra asociaµilor pe
profita in mod inteligent de avantajul conexiunii emotio- care un consumator le face cu brandul se numesc semnale
nale pe care oamenii o au cu brandul. Pepperidge Farm de- de forta. Semnalele de fortii sunt cele care au puterea sa ge-
tine albul in calitate de semnal de branding puternic, pe nereze un impact disproportional al brandului. Denumi-
care ~i I-a apropriat in intregime. rea Google este un semnal de forta. De~i reprezintii intr-un
A~a cum nu trebuie sa confunda\i cuvintele ,,brand" ~i fel o improvizatie, e impregnat cu toate asocia\iile necesa-
,,branding", tot astfel nu trebuie sa asimilati cuvintele ,,pu- re. Camioanele FedEx ~i angaja\ii FedEx sunt semnale de
blicitate" ~i ,,branding." Am invatat acest lucru in urma in- forta. Fulgerul din care ies aburi de pe recipientul Gatorade
delungatei mele experiente in ambele arene. Publicitatea . este un semnal de for\a care indica schimbarea pe care
este doar unul dintre multele semnale de branding pe care aceasta bautura o va aduce in performanta dumneavoas-
o marcii le poate utiliza pentru a-~i transmite ideea. Unele tra atleticii. Sunetul produs de un deget trecut pe suprafa-
branduri utilizeazii publicitatea in calitate de semnal de ta unui pahar proaspat spalat este un semnal de fortii pen-
branding principal. Marcile de bere sunt bine cunoscute . tru detergentul de vase Dawn. Site-ul eBay este un semnal
pentru acest tip de semnal de branding ~iii utilizeaza ex- · ' de forta. Colonelul de la KFC este un semnal de for\ii. Exis-
trem de bine. Atat de bine, incat pe durata Super Cupei sun- ta numeroase tipuri de semnale de fortii.
tem adesea mai atenµ la reclamele la bere decat la meci. Pu- Mediul bancar in care se desfii~oarii activitatea Washing-
blicitatea este adesea folositii ca semnal de branding de catre' ton Mutual este un semnal de for\ii. Bandle sun! in a~a fel
produciitorii de automobile, deoarece poate fi o modalitate proiectate, incat sii arate precum ni~te magazine prietenoa-
incredibil de eficienta de a semnala diferenta in aceastii ca- se, fara ghi~ee inalte, asemaniitoare unor bariere, ~i fiirii fe-
tegorie extrem de competitiva. Cu toate acestea, de cele mai : restre intre client ~i funcµonarul bancar. De~i alte band ne
multe ori publicitatea nu este decat unul dintre numeroa- ·· Jrtcurajeaza sii utiliziim serviciile bancare apeliind la ban-
sele semnale de branding din intregul arsenal de semnale. ' comatele situate in afara bancii, Washington Mutual are un
Publicitatea poate fi utilizata pentru a mentine locul privi- · interident care te conduce inauntru. (Are, de asemenea, o
legiat dobandit de un brand in mintea noastra - acesta este mulµme de bancomate.) Washington Mutual utilizeazii ca
cazul somniferelor Lunesta sau al reclamelor IBM, de exem- '.'semrt<1l de for\a un mediu primitor, care le ureaza oameni-
plu. Cel mai puternic semnal de branding al miircii Lunesta 1lor:bun-venit. Aces! semnal de for\a face ca experien\a

56 I Brand slmpla sa tncepem cu not1unile de ba:di SI lncepem cu notiunlle de bazli Brand stmpfe I 57
traita In calitate de client al bancii sa fie una placuta, dife- atunci cand aceasta diferen\iaza un brand de competitorii
ren\iind totodata Mutual Washington de alte banci. sai majori. Netflix.com este unul dintre cele mai bune mo-
Capsele ,,Easy Button" sun! un semnal de for\a. Staples dele de afacere online. A construit un brand pornind de la
este liderul articolelor de papetarie ~i a dezvoltat o campa- ideea de comoditate.
nie de brand care se sincronizeaza cu semnalele sale de Aceasta carte va va spune cum sa evalua\i semnalele
brand. Easy Button este un semnal perfect penElemen- de for\ii adecvate brandului dumneavoastrii, in func\ie de
tul distinctiv semnificativ al brandului. Staples va ajuta sa ideea de brand pe care o ave\i. Ve\i vedea ca aces! lucru
ob\ine\i lucrurile de care ave\i nevoie ~i sa ie~i\i ~de din are de-a face cu modul ~i locul in care interac\ioneazii
magazin. Celelalte semnale de branding ale marcii sus\in ~i clien\ii cu brandul ~i cu semnale de branding care redau
ele aceasta idee. Structura magazinului va permite sa gasi\i eel mai eficient ~i eficace asocia\iile corecte. Cartea vii va
cu u~urin\ii ceea ce cauta\i ~i sa va intoarce\i la munca, iar inva\a, de asemenea, cum sa va asigura\i ca semnalele
personalul magazinului ~tie lntotdeauna unde sa gaseasdi dumneavoastrii de branding se sincronizeaza atilt cu ideea
un anume cartu~ laser care se potrive~te imprimantei dum- de brand, cat ~i cu strategia de afaceri. Daca pierde\i le-
neavoastri'l. Pute\i chiar descarca un motor de cautare nu- 'gatura cu oricare dintre acestea, ve\i avea de suferit. Un
mit ,,Easy" de pe site-ul easy.com, care va va permite sa ga- brand care nu se sincronizeaza din punct de vedere stra-
si\i ~i mai u~or articole de papetarie. Daca dori\i, pule\i sa tegic cu semnalele sale de branding va avea probleme. Va
cumpara\i o insigna ,,Easy" de la Staples, care costii cam voi da mai tarziu exemple de branduri care au avut sem-
4,99 dolari. nale de branding incredibile, dar au pierdut din vedere
Un alt semnal grozav de branding este comoditatea, pe ideea pe care se bazau acestea. Va voi oferi, de asemenea,
care Netflix a exploatat-o In avantajul sau. A profitat de ex- exemple de branduri ale caror idei de brand nu s-au sin-
plozia internetului pentru a crea un serviciu pe care 1-ar cronizat cu strategia de afaceri. Acestea au avut probleme
aprecia orice cinefil. Membrii pot lnchiria patru DVD-uri ~i mai mari.
deodata platind 19,95 dolari pe luna, fara a se deplasa la La urma urmelor, ideea brandului trebuie sii fie simpla
centrul de lnchirieri ~i fara a fi sanc\iona\i pentru lntarzieri. ~i cat se poate de concentrata pentru cei care vor crea ~i vor
Membrii primesc ~i apoi retumeaza DVD-urile prin inter- transmite semnalele de branding: angaja\ii dumneavoas-
mediul po~tei ~i fie comanda noi filme, fie le primesc au- tra.Daca aces! lucru nu se intampla, problema nu este doar
tomat; pe baza unei lisle cu preferin\e pe care o completea- una·de comunicare.
zii ~i o actualizeaza online.
Actualmente, Netflix.com deserve~te peste 500 000 de
abona\i, adaugand 15 000 de noi abona\i lunar. A depa~it :flearea semnalelor de branding
Blockbuster, devenind numarul unu la achizi\ia en gros· de priveJte pe toatli lumea
DVD-uri de la distribuitori. Comoditatea pe care se bazea-
za, asigurata de operativitatea serviciilor, este un semnal 4'Ti. : ·Ci De-ii :lungul anilor, semnalele de branding au evoluat
de for\a al procesului de branding. Intr-adevar, operativi- ~!';'in ceea ce prive~te forma, miirimea ~i dimensiunea. Ma-
tatea serviciilor poate fi un real semnal de for\a, In special i3im~tjtatea consumatorilor i~i formeaza opinia despre un

58 I Brand stmple S:i tncepem cu· nopunlle de b;iz~ ~,,, 1.<',;J;:;:-


·-··-·~--I "
brand pe baza expunerii la un numiir de semnale de bran- extrem de serioase pe care le are aces! aspect in momentul
ding diferite. Acesta este un alt motiv esen)ial pentru a vii confruntarii cu clientul, el poate fi extins la nivelul depar-
asigura ca decantati elementele distinctive relevante in- tamentului de resurse umane - facilitand recrutarea unor
tr-o ,,idee-lift" simplii. La fel cum este necesar sii $titi cii oameni potriviti, care sa impiirtii$eascii acelea$i valori - $i
acei rnnsumatori la care doriti sii ajungeti se pot conecta la nivelul departamentului financiar, permitand ca bran-
la ideea dumneavoastrii de brand/ este la fel de important dul sa fie mai bine reprezentat in comunitatea de afaceri.
sii vii asiguraji ca ideea brandu!Ji poate fi U$or inteleasii Fidelizarea organiza)iei fata de ideea brandului este o com-
de oamenii din cadrul organizati.h.:Uat fiind faptul ca, in ponentii esen\iala a succesului marcii, ca $i a procesului de
lumea de astiizi, publicitatea este doar unul dintre cele- branding.
lalte moduri in care consumatorii recepteazii mesajele le-
gate de un brand, semnalele de branding sunt acum res-
ponsabilitatea tuturor departamentelor functionale ale Ce comunid un bun semnal de branding
unei organiza)ii. Brandingul nu mai are de-a face doar cu
marketingul. Oamenii care realizeazii procesul de bran- Un bun semnal de branding comunica ceva ce pare
ding - cei care determinii ce ar trebui sii comunice sem- aproape intuitiv adecvat brandului. Este aproape ca $i
nalele de branding - trebuie sii $lie exact ce incearcii sii ciind nu ti-ai putea imagina brandul fara lucrul respectiv.
comunice in legiiturii cu brandul $i de ce. Dacii ideea Gandiµ-va la Colonelul de la KFC, de exemplu, sau la vite-
brandului i$i propune sii comunice accesibilitatea ca fac- za- fulger cu care Google raspunde la lntrebari. Semnale-
tor distinctiv, cei care produc ambalajul trebuie sii in\elea- le bune de branding nu sunt doar adecvate ideii de brand,
ga acest lucru, la fel $i copywriterii care redacteaza in- ci ii $i conferii viata acesteia in mod aproape magic. Un
"'-·· struc)iunile. Dacii ideea brandului se bazeazii pe diferenta
unei garan\ii absolut sigure, trebuie sa vii asigura\i ca ope-
. bun semnal de branding comunica ceva specific - ceva
' I ce nu poate fi asocial decat cu sau deµnut doar de bran-
ratorii dumneavoastrii telefonici sunt cOn$tienti de acest ·! du! dumneavoastra. Un bun semnal de branding comuni-
fapt $i inteleg ce presupune acesta in ceea ce prive$te in- >'i. ca f,iptul ca clientul nu va fi piicalit $i ca poate sa aibii in-
teracjiunea cu clien\ii. De asemenea, ar trebui sii vii asi- ::·; credere in promisiunea pe care brandul i$i propune sii o
gurati cii partenerii care se ocupii de producjie cautii mo- ! transforme in realitate.
·'_j
dalita\i de a face ca produsele dumneavoastrii sii fie cat l"'' Un bun semnal de branding reda promisiunea facuta
mai durabile posibil. j~e ideea de brand. Comunicii faptul ca brandul este amu-
Este esential ca ideea brandului sa devina un ele:nrnt l ~ant sau nepreten\ios, cii garanteaza securitate sau lini$-
de coeziune organiza)ionalii. Fiicand acest lucru, ve\i mo- ''te;ca va va face mai energici, ca e accesibil sau U$Or abor-
tiva comportamentul $i activitatea brandului intr-un mod
consecvent. intelegerea $i consecventa conduc la credibili-
d dabil, ca vii ya face copiii mai inteligenti, ca e floare la
11 ureche sa ii folosi\i sau ca va protejeazii mainile. Un bun
tate $i incredere. Cand toata lumea din organizatie pricepe semital de branding comunica ceva autentic in raport cu
ideea pe care se bazeazii brandul, oamenii implicati pot cu .ideea brandului, fiind, in ultimii instan\a, credibil $i me-
adevarat ,,sa fie una cu brandul". Dincolo de implicatiile . ;ni.Otabil.

60 I Br.ind simpl11 Sl.i tncepem cu notiunile de bazl.i


Sl.i Tncepem cu notiunile de baz~ Brand simple I 61
Atunci cand ma aflu in metrou, avand intr-o mil.nil zia- 1n calitate de motor de cautare, sunii cumva infantil. Leap
rul ~i servieta, In timp ce cu cealaltii. manii. ma \in de barii., Frog14 este o linie de produse electronice destinate copiilor,
!mi este totu$i incredibil de U$Or sa navighez pe iPod-ul a ciirei idee de brand este aceea de a da pu$tiului istet care
meu $i sii. iini aleg melodiile folosind un singur deget. De- e copilul durnneavoastrii. ~sa de a-$i depii.$i colegii de cla-
signul produsului semnaleaza exact caracteristicile care fac sii. la fel de de$tepti. Diferenta brandului este surprinsii in
ca iPod-ul sa fie semnificativ diferit $i atat de popular. De- denumirea acestuia. $i denumirea ThinkPad semnaleazii
signul functional $i prietenos este un semnal de fortii. al ideea simplii a unui PC mai inteligent. Denurnirea este unul
acestui produs. dintre cele mai esentiale semnale de branding. Aceste de-
Cand intru lntr-un magazin Sta~bucks $i petrec cateva numiri sunt semnale bune de branding deoarece semna-
momente lini$tite, o~"..pandu-mii \:le BlackBerry, $tiu dl. leazii intuitiv ca experienta oferita de prod us va fi amuzan-
acest interval nu va fl mtrerupt de hlm1p. Nu va vem m- ta $i lipsita de dificultati.
meni sii ma i'ntrebe daca doresc ni$te paste care sii. mear- Atunci ciind oamenii iau hotii.riirea de a avea dinti mai
ga tu cafeaua cu lapte. Nu ma va pune nimeni pe fugii., albi $i mai striilucitori $i se l'ndreaptii spre raionul de pro-
spunii.ndu-mi cil. are nevoie de masii pentru urmii.toarea duse dentare din farmacie, Crest Whitestrips le atrage aten-
rezervare. Pot sii stau acolo, avand 1n fa\a cafeaua cu lap- tia instantaneu. Aceastii denumire este un bun semnal de
te, care m-a .costat 3,85 dolari $i sii.-mi citesc e-mailurile. branding deoarece semnaleazii, farii. nicio i'ndoiala, diferen-
Ambientul Starbucks este un bun.semnalde branding, ta inerentii denumirii brandului. Aceste simple benzi vi\
deoarece comuclca admirabil caracteri.Sticife-c~~~·d~fine.sc vor albi din\ii. Spre succesul afacerii, produsul respectii ui-
unicitatea Starbucks. Este un semnal de branding Iegat mitor ideea aflatii la baza brandului. Mai este nevoie sii vii
atat de strategia de.afaceri Starbucks - comercializarea spun de ce denumirea Baby Einstein este un bun semnal
cafelei -, cat $i de strategia brandului - experienta sa- de branding pentru produsele destinate educatiei bebelu-
vurarii cafelei trebuie sa fie comparabilii unei experiente $ilor? fn Capitolul 7 va voi furniza mai multe informatii de-
dintr-o cafenea europeanii relaxantii. Este un spatiu pu~ spre denumiri $i procesul de denumire, 1n special despre
blic intim ce are mult mai multe implicatffaecat cele care denumiri ca semnale de branding.
intra in sfera simplului consum de cafea. Ambientul Star- I<;lentific<iJi elgme.nJ.µJ careafirmii diferenta $i relevan-
bucks este familiar $i primitor, indifere!lt unde este loca: ta produsului sau a serviciului dumneavoastrii $i facefi
lizat 1n lume. Este un bun semnal de branding, deoarece 11stfel inciit acesta sii fie U$Or de in\eles. Yeti obtine astfel
exprimii admirabil ideea simplii. $i diferita aflata la baza ...C>. igee de bran.d. Giindi\i-va la eel mai bun mod de a ex-
brandului Starbucks. . prima aceastii fdee $i veti obtine o strategie de afaceri.
in acela$i sens, denumirea BlackBerry este un bun sem- Creati semnale bune $i din acestea va rezulta brandin-
nal de branding, ca $i denumirile ThlnkPad, Leap Frog $i gul. Racordati-le la strategia de branding $i lndepli-
Google. Toate aceste produse se bazeazii pe o tehnologie ~niti-vii promisiunea. In ace! moment, vefi putea spune
extrem de complexii., i'nsii niciuna dintre ele nu este deloc cil. ati reu$it.
intiinidantii sau i'nspiiimantiitoare. De fapt, BlackBerry suna
cumva a capriciu. Google, in ciuda fortei sale fenomenale WIn traducere: saltul broscu~ei (n.~
'-~

62 f Bn1nd AmpM S:lincepem cu nopunile de baza ~ incepem cu notiunile de baz.1 Brand Ample I 63
in retrospectivli, cele mai simple senza\ionalii - Excedrin. $i, pe cuvantul meu, a func\io-
idei sunt geniale nat, iar Bristol-Myers a surprins ~i a executat ideea stra-
lucit. Brandul ~i semnalele sale au fost rezultatul unor lu-
Unul dintre cele mai placute aspecte ale scrierii aceste cruri extrem de simple ~i, acum, evidente: doua aspirine
car\i a fost oportunitatea pe care mi-a oferit-o de a vorbi cu ~i un Dr. Pepper".
un numar de oameni foarte interesanji. Unii dintre ace~tia ,,Sau sii ne lntoarcem la Marlboro Country", a continual
sunt fo~ti clienji, aljii, fo~ti ~efi ~i mentori, iar al\ii sunt co- Peter. ,,E o poveste despre cowboy, pentru Dumnezeu! E
legi de la agen\ii de publicitate ~i organizajii aferente bran- aproape stupida ~i pare cam simplu\a. Nu se poate sa
durilor. Fiecare conversajie m-a lnvil\at ceva diferit ~i mi-a mearga ~i sa aibii succes. Dar a avut. Leo Burnett a fost ge-
daruit ceva importat de impilrta~it altbra. nial, iar semnalele de branding pe care le-a creat au fost,
Peter Georgescu, cu care am lucrat ili-perioada cand era de asemenea, geniale ~i au creat o legendii."
director-executiv general al Y&R, a fost de acord cu 0 altii marca influenta pe care a men\ionat-o Peter este
premisa mea ca brandurile cele mai valoroase s-au bazat McDonald's. Keith Reinhard, actualul director-executiv ge-
mereu pe idei simple ~i ca succesul acestora este rezultatul neral ~i membru al consiliului de administrajie al agen\iei
solidelor semnale de branding pe care le-au inspirat ideile DOB Needham, a facut o observajie In legiitura cu brandul
respective. De fapt, Peter spunea ca: ,,Cele mai bune bran- ~i categoria din care acesta face parte, care e complet dife-
duri se bazeaza adesea pe idei atat de simple, lncat lasa im- rit $i semnificativ pentru un segment important al popula-
presia ca nu se poate sa fie corecte. Aceste idei par a fi prea jiei: mamele. Care a fost observajia sa? E OK sa vii duce\i
evidente, dar, In cele din urmil, privind retrospectiv, se do- copili sa ia masa In ora$ . Aveji permisiunea sii o face\i. Care
vedesc a fi geniale. Creativitatea nu e aproape niciodatil lo- ·a fost semnalul de branding creat sa comunice acest lucru?
gica atunci dind e evaluatil prospectiv. Slava Domnului cil Replica Inca faimoasa: ,,Astiizi meritaji o pauza". Aceasta
facultatea creativitajii nu este logica!" · . a fost revolujionara In momentul In care a aparut, lnsa me-
,,0 mul\ime de idei simple erau atat de simple, incat a sajul In sine a rezistat ~i marca a devenit o sursii de inspi-
fost dificil sa fie vandute", mi-a marturisit Peter. Jmi :ra\ie. Arcadele aurii, un alt semnal de forta al miircii
aduc a_minte de o poveste legatil de aspirina, medicament :McDonald's, se adreseaza pu~tilor lnfometa\i, mamelor, ca
care a implicat multa muncil de cercetare. Saptamarti in :de altfel tuturor. Dupa cum spunea Peter, nu aveai cum sii
~ir de lucru cu focus-grupuri avilnd ca obiect formulele :prive~ti In viitor ~i sa vezi logica oricareia dintre aceste idei.
aspirinei, din care rezultau teancuri peste teancuri de stu- !Jngeniozitatea !or devine vizibilii doar atunci cand este pri-
dii. In mod ciudat, una dintre temele care reveneau In dis- ivitil retrospectiv.
cu\ie nu se regasea in niciuna dintre rezultatele cercetarii ! De~inumeroase idei de brand se dovedesc a fi strilluci-
oficiale. «Cilnd ma doare capul, iau douil aspirine ~i un !te In retrospectivii, oamenii responsabili pentru aceste idei
Dr. Pepper», spuneau lntruna subiecjii. Se pare ca pentru 1nu le-au produs arbitrar. Dupa spusele Jui Peter, aceste idei
o mul\ime de oameni aspirina ~i cofeina constituie un re- !au fost adesea rezultatul unor observajii simple legate de
mediu grozav pentru durerea de cap. Am fost curio~i, iar ilucruri cotidiene, pe care alte echipe care se ocupau de ma-
Bristol-Myers ne-a ascultat, astfel ca s-a nilscut o marca ~;~ tagementul brandul~ut cu vederea. Nu a fost

t
{.
64 I Brillnd simple Sliincepem cu nopunllede baza J' sa lncepem cu notiunile de bazli Brand simple I 65
t:.·
vorba de o intamplare fericita, ci mai curand o chestiune
de citit printre randuri (sau printre culoarele raioanelor).
Unele dintre pove$tile din aceasta carte se referii la bran-
duri care au privit dincolo de ceea ce era evident in mo-
2/ Scurta istorie a lumii brandurilor-
una cat se poate de scurta

mentul in care $i-au ciiutat ideile, $i la altele care au abor-


dat ceea ce era evident dintr-o perspectiva diferitii $i
captivantii. Cei care sunt responsabili pentru cele mai bune
branduri $till unde sii caute inspira)ia. Fie o cautii in
adancurile lucrurilor care au fost deja £ii.cute, fie mult in inainte de ne ocupa de modul In care func~ioneaza cele mai bune bran-
afara acestora, abordand perspective complet diferite. Pro- duri, vreau sa ma asigur ca nu operam lntr-un spatiu vid. Nu am face
cedand astfel, i$i asuma anumite riscuri. Ideile sigure sunt decat sa .complicam :;;i mai mult ch.estiunile ln discutie. In cele ce ur-
plictisitoare, aproape intotdeauna nediferentiate $i, cu si- meaza voi contura contextul istoric al brandurilor ?i brandiniului, ast-
guranta, nu meritii sii fie retinute, adicii ,,salvate". fel incat sa pute\i in\elege spre ce ne indreptam >i de ce.
Va voi arata unde $i cum sii cii.uta)i inspiratia care vii. va
conduce cii.tre o idee de brand simpla. Vii voi spune cum
La inceput a fost lumina. Nu, nu e vorba despre GE. De
sa vii rafinati ideea, astfel incat organizatia dumneavoas-
fapt, a fost focul. Cuvantul ,,brand" provine din vechea
trii sii. poatii. crea $i administra semnalele de branding care limbii. vorbita in Scandinavia, din brandr, care insemna ,,a
vor comunica ideea in eel mai eficient mod. Aceastil carte
arde" (to burn). Vikingii 1$i insemnau animalele cu fierul
vii va ajuta sii. in\elege)i care sunt caracteristicile unui bun
rO$U pentru a le identifica. In China, Grecia $i Roma anti-
semnal de branding $i care este motivul pentru care anu-
ca, me$te$ugarii 1$i marcau - sau insemnau - artefacte-
mite semnale de branding sunt pur $i simplu mai putemi-
le pentru a le semnala identitatea, ca $i pentru a-i ajuta pe
ce decat altele in ceea ce prive$te capacitatea de a intipari
siiteni sii. i$i stabi!eascii preferintele. In secolele al XII-lea
asociatiile pe care doriti ca viitorii consumatori sa le intro-
$i al XIII-lea, breslele me$te$ugare$ti le cereau me$te$uga-
ducii. in fi$ierele mentale. Veti descoperi de ce unele sem-
rilor sii. 1$i ,,insemneze" bunurile, ca masura de protectie
nale au un impact mult mai mare decat altele $i care din- legal<'!. in cazul aurarilor $i al argintarilor, acest demers re-
tre acestea vii vor ajuta sa economisiti timp $i bani. Aceastil
prezenta, de asemenea, o garantie a calitatii materialelor.
carte vii explica de ce chiar $i cele mai bune semnale de
Adevilratele denumiri de branduri, a$a cum le cunoa$-
branding dau gre$ daca nu se ridica la inii.ltimea a$teptari- tem astii.zi, au aparut pentru prima data in secolul al
lor consumatorilor. Semnalele dumneavoastra de branding
XVI-lea. Detinatorii distileriilor de whisky marcau nume-
trebuie sii. indeplineasca promisiunea facuta de ideea de
le ptoducatorului potentei licori pe capacul fiecarui bu-
brand.
toi. In secolul al XVIII-lea, denumirile milrcilor erau ale-
se asffel iticat produsele sa fie mai U$Or de retinut $i
pent.ru a se di!erentia -~ele de altele. ~stfel s-a nii.~cut
,,~ concurenta $1, m acela$1 ti ........cu ea, nev01a de a stab1h di-
~
' '

•: ferenta $i relevanta.

66 I Br•nd simple Sli incepem cu notiunile de ba:z:I


Scurtli istorie a lumii brandurllor Br•nd simple j 67
compania aeriana Virgin din motive !ntemeiate. In acest ,,Cand ti se face sornn, !nsotitoarele de zbor !ti fac pa-
context, brandul concurent era perceput ca unul comurt ~i tul, care e mai comod ~i mai bun deciit paturile pe care le
banal, ceea ce 1n opinia Jui Richard Branson, directorul exe- ofera alte companii aeriene. Nu e o experientii aeriana obi~­
cutiv general al companiei Virgin, este un pacat. ,,Nu tre- nuitli. Chiar pop sa dormi."
buie sa firn comuni", a declarat Branson. ,,Sa firn orice, nu- Compania aerianii Virgin are o idee simplii - aceea de
mai comuni nu". $i mtr-adeviir Virgin nu e deloc o companie a face ca zborul sii nu mai fie o experientli comuna - ~i nu
aeriana obi~nuitii, iar sernnalele pe care le transmite dove- rateazii nimic 1n coordonarea sernnalelor de branding pen-
desc intenpa lui Richard. tru a reu~i sa i~i punli 1n practica ideea. Experienta Virgin
Richard (directorul-executiv de creape de la Landor, nu e autentica ~i unicii. Virgin a mteles clar caliitoriile pe care
fondatorul companiei aeriene) a continual cu descriert~a le fac clientii sai, atat la propriu, cat ~i la figural ~i e capa-
sernnalelor de branding transmise atunci ciind te afli labor- bila sli ofere ambele tipuri de caliitorii.
dul avionului. ,,Scaunele sun! spectaculoase - mai confor-
tabile decal cele pe care le am acasii. Interiorul este deco-
rat cu nuante de magenta ~i ro~uf1ar1n perep .sunt Ciiteva observapi finale
mcastrate strasuri. Seamanii foarte ntult cu atrnosfera din legate de semnalele de branding
Austin Powers. Miiniinci ciind ai chef'.,- mesele se servesc
la cerere. Servirea mesei are scopul de a-i face pe pasageri Un brand poate transforma modul 1n care oamenii viid
sa se simta bine, ~i nu pe membrii echipajului." lumea. Poate schimba perceptiile, preferintele ~i prioritati-
L-am mtrebat pe Richard despre lucrurile tipice ban'!- le. Un sernnal de fortii este acea expresie (sau acele expre-
le ~i obligatorii cum ar fi filmuletele care instruiesc pasa- sii) a brandului care define~te ~i contureaza felul 1n care oa-
gerii cum sa se comporte in caz de pericol. ,,Virgin nu ·e menii vii percep ~i experimenteazli brandul. Dincolo de
deloc banala. Te intrigii ~i te amuzii", a spus el. ,,Vrei sii vi- nume, brandingul de succes presupune capacitatea de a
zionezi aceste cllpuri. Ceea ce se ~i presupune ca trebui,e identifica anumite puncte de-a lungul caliitoriei clientului,
sii faci. Clipul contine toate informatiile necesare, msii 1n 1n care sii creap interacpuni puternice ~i sernnificative. Ba
Joe sii utilizeze actori care arata aproape ca ni~te robop, mai mult, presupune abilitatea de a face ca aceste interac-
este sub forma de desen animal. Printre personaje se nu- tiuni sa vii apartina in exclusivitate. Realizarea acestui
miirii un cowboy care poarta strasuri, care vii spune sa va obiectiv necesita creativitate ~i concentrare. Creativitatea
scoateti pantofii atunci cand coborati cu para~uta 1n bare.a se poate sli fie interesantli 1n absenta concentrlirii, !nsii nu
de salvare, iar ca demonstrape !~i arata ciocatele cu tocuri este motivantii.
malte. Printre celelalte personaje se numiirii un tip hippie; Crearea unor sernna~ puternice de branding necesitii o
o fata in maiou care mestecii guma ~i face baloane ~i Su~ gandire pragmaticii ~i cre'lltivitate. Pentru a crea un sernnal
perfly - o super muscii. Clipul a fost aprobat de Admi" de fortii cu adevarat putem~~buie sa vii mtelegeti clar
nistratia Federalii de Aviatie deoarece transmite tot ce tre- strategia de afaceri ~i sli o sincronl'zati perfect cu motorul
buie sii ~tim. Cred ca probabil AFA a~teapta cu nerabdare de brand, care este esenta ideii pe care se bazeazii brand ul
continuarea." durnneavoastra. Trebuie sa determinati care sunt punctele

324 I B111nd slmpte Eta pa a dnceil: Creap semnale de branding ... Et.. pa a cincea; Crea ti semna!e de branding... 8r1nd simple j 325
aflate de-a lungul cil.lil.toriei clientului prin intermediul ca-
rora puteti influenta eel mai mult perceptiile consumatori-
lor despre brand. Yeti crea semnale de forta tocmai in
aceste puncte - ~i anume interactiunile care inspira aso-
9/ Zece fi?iere
mentale de salvat

ciatiile mentale pe care doriti sa le aiba consumatorii de-


spre ~ndul dumneavoastra. Acele asociajii care sunt ar-
hiva~ in fi~ierele mentale care poartil. denumirea
brandpiui.
Un brand existil. in mintea consumatorului. Semnalele
rn perioada cand predam, obi~nuiam sa lnchei semestrul d§nd fieca-
de branding adecvate vii vor garanta ca brandul dumnea-
rei grupe o lista top-ten. Aceasta lista sintetiza, din tot ceea ce discu-
voastra a fost ,,salvat" exact a~a cum vii doriti.
taseram In ultimele cateva Iuni, cele zece lucruri pe care era important
ca studen\ii sale re\ina din intregul curs. Pute\i spune ca eti\i mai mul-
te, chiar daca nu va alegeii cu nimic altceva decat cu aceste zece punc-
te esen\iale. Iata top-ten-ul BrandSimp/e,

1. Refinefi cii ,,brand" ~i ,,branding" sunt concepte diferite. Ter-


minatia ,,ing" implicii. o mare diferentii. de semnificatie.
Un brand existii. in mintea noastrii.. Reprezintii seria de
asociatii sau sentimente pe care oamenii le au in legii-
tura cu un anumit produs, serviciu sau organizatie.
Brandingul reprezintii. procesul tangibil de creare a sem-
nalelor care genereaza aceste asociatii.
2. Stabilifi o semnificafie diferenfiatii a brandului, de care sii le
pese consumatorilor cii.rora va adresafi ~i pe care sii o gii.seas-
cii relevantii, inainte de a incerca sii incepefi procesul de bran-
ding. Diferenfierea ~i relevanta - nu vizibilitatea - fac
ca un brand sii fie ~i sil riimilnii puternic. Nu puteti de-
~unoscufi, in absenta unui fundament. Brandurile
de mare-s-ucc~s ~tiu acest lucru.
3. Asigurafi-vii cii ~lifi cui vii adresafi - adicii, cunoaptefi-vii
publicul. De asemenea, asigura)i-vii ca ~titi pe cine do-
riji sii invingeji - ca vii cunoa~tefi competitorii ~i ca di-
ferenta dintre dumneavoastril ~i ace~tia vii este cat se
poate de clara.

326 I Brand simple Eta pa a dncea: Creatl semnale de branding ...


Zecefi~ierementaledesalvat Brandsimple J 327
:.l
4. lncercafi sii giisifi o idee de brand diferitii fi relevantii; ciiutafi au eel mai mare poten\ial de a influen\a percep)ia con-
evidenfele. Cele mai bune raspunsuri se afla de obicei sub sumatorilor despre ideea dumneavoastra de brand, in-
nasul nostru. Cei care se pricep cu adevarat la branduri vesti\i bugetul de branding in aceste interac)iuni. Aces-
nu inceteazii niciodata sii caute observa)ii piitrunzatoa- tea sunt semnalele de for\ii in procesul de branding.
re ~i ~tiu sa caute in cele mai evidente locuri. Citesc scri- 9. Refinefi, numai paranoicii supraviefuiesc. Asigura\i-va ca
sori de la clien\i, merg la call center-uri, stau de vorba men)ine)i caracterul diferen)iat al diferen\ei de brand ~i
cu comercian)ii, se plimba pe culoarele supermarketu- - asigura\i-va ca oamenilor le pasa de aceastii diferen\a.
rilor. Elementul-cheie este sa giisi)i ceva semnificativ, pe Acorda)i-le intotdeauna aten)ie clien)ilor principali. Nu
care nu 1-a mai observat nimeni panil atunci. pierde)i punctul central.
5. Asigurafi-vii ca ideea de brand se sincronizeazii cu strategia 10. Refinefi cii procesul de construire a unui brand este un eve-
de afaceri. Ce vinde\i mai exact? Se sincronizeaza ideea niment-maraton. Succesul nu se dobande~te instantaneu.
de brand cu ceea ce vinde)i? Pute)i respecta promisiu- Asigura)i-vii ca ave)i nervii ~i verva necesare pentru o
nea fiicuta de ideea brandului, validand experien\a cursil lungii. Brandurile bune rezistii ~i aceasta dintr-un
acestuia in punctele optime in care intra\i in contact cu motiv intemeiat.
clientul.
6. Sintetizafi esenfa ideii brandului 1ntr-un motor de brand -
o afirmafie simplii despre ceea ce reprezintii brandul dumnea-
voastra. Asigura)i-vii ca este cat se poate de succintil, de
bine direc)ionati\ ~i de convinglitoare. Mo.torul de brand
trebuie sa fie capabil sii puna in mi~are semnalele de
branding, ac)iunile brandului ~i comportamentul aces-
tuia - toate acestea la nivel intuitiv. Motorul de brand
reprezinta re\eta brandului ~i trebuie sil fie simplu de
urmat ~i memorabil.
7. Desenafi o hartii a ciiliitoriei parcurse de client atunci cdnd
interacfioneazii cu brandul dumneavoastrii. Lua\i-i in aceas-
til ca!atorie pe to\i membrii organiza\iei, astfel incat
ace~tia sii in\eleaga care sunt punctele de interac\iune
care au eel mai mare poten)ial de a influen\a percep)iile
oamenilor despre brand. Procedand astfel, le ve)i per-
mite sii vada in ce fel determinii rolul !or in cadrul or-
ganiza)iei percep)ia clien)iior prin intermediul semnale-
lor de branding pe care le creeazii.
8. Alegefi biitiiliile la care vrefi sii participafi. Dupa ce a)i sta-
bilit care sunt punctele de interac\iune cu clien)ii care

328 I Bnind stmsM Zece fi~iere mentale de salvat


Zece fi~iere mentale de salvat Br•nd simple [ 329
10 I gand
Un ultim
simp/u brand sa aiba succes astazi, semnalele sale trebuie sa fie
inovatoare.
Unele organizajii care se ocupa de branduri nu reu$eSc
sii 1$i <lea seama ca trebuie sii reprezinte ceva diferit $i re-
levant. $i mai multe dintre acestea nu reu$esc sii realizeze
ca diferenta $i relevanta trebuie sii fie U$Or de inteles. Sper
ca reiese clar din aceasta carte ca ambii pa$i sunt esentiali
Pentru ca un brands~ aibi:i succes trebuie si:i reprezinte ceva diferit, iar in crearea unui branding inovator. $i ca brandingul inova-
aceasta diferen\a trebuie sa fie relevanta pentru utilizatorii sai. ~i mai tor este fundamental pentru ca un brand sa aiba succes.
important, diferen\a ,; relevan\a trebuie sa fie simplu de in\eles. As- Credeam in importanta acestui fapt la inceputul carierei
ti:izi, brandurile de mare succes se bazeaza pe idei care nu sunt doardi- mele, cu mai bine de douiizeci $i cinci de ani in urmi\. As-
ferite ?i relevante, ci ;;i simple. tiizi cred cu atat mai mult in importanta sa.
Titlul acestei carti, BrandSimple, este motorul $i ideea sa
Pentru ca brandingul sa fie puternic $i convingator, de brand. Cartea in sine este semnalul de forta.
ideea unui brand trebuie sa fie simpla. Oamenii care se Daca doriji sa aflaji mai multe despre oricare dintre po-
ocupa de branding trebuie sa fie capabili sa inteleaga ideea v~tile din aceasta carte, sii citiji mai multe asemenea pove$ti
brandului $i sa o aplice intuitiv. Trebuie sa fie capabi!i sa sau sii imi comunicaji giindurile dumneavoastra in legaturii
creeze semnale de branding memorabile, autentice $i adec- cu BrandSimple, vii rog sa accesati site-ul meu, care consti-
vate brandului. 0 idee simplii de brand face ca acest lucru tuie un alt semnal de branding: www.brandsimple.com.
sa fie posibil.
Un brand trebuie sa execute $i sa ofere semnale de
branding puternice $i convingatoare, deoarece lumea este
mai complexa, mai zgomotoasa $i mai complicata deciit a
fost vreodata. Consumatorii sunt cople$iti. Suntem inun-
dati de informatii. Permanent au loc schimbari. Viata se
desfii$Oara in ritm alert. Avem un acces aproape infinit la
date cu care nu $tim intotdeauna ce sa facem. Iar ,,lumea",
dupa cu spunea Thomas Friedman, ,,este plata". Din Chi-
na in India $i Coreea, brandurile concureaza efectiv la o
scara globala. Mai mult, in calitate de consumatori, expe-
rimentam brandurile in tot felul de noi moduri, in multi-
ple puncte de interacjiune. Semnalele de branding trebuie
sa fie capabile sa strabata prin toate acestea pentru a pu-
tea crea conexiuni, conexiuni instinctive. Pentru ca un

330 / Btlnd sfmple Un ultim glind slmplu

Un ultim gi!nd simplu Bnlnd dmple I 331

También podría gustarte