u1 etfercoureP : IrnlESPJl eP lI

ed pzeare':
.auadoJna rrunrun Eeueuras€ 'elEuoIiBU€JdnsISeAc lllnlllsul uud 'Iu€ esIaAIp -rolelels IB urepou Inlnualsls
elelualu2uJs^n8relul 11lezrue8'ro ep uuo-
oruc r.rmur3ar rS epuo,iturarul llluaae '(CtO)
ltile''uu3to 1i lliua3e elle ep elJas o nc ppqo13 euar' tur-:e roun IB tJqueu 'Jol IIiu€loA nl
Jprunu un plul u1 1nr,r5
"rn r.rotcJ.salalulaurq .ugurE,
.rcru.relnd ts alaurelnS rSa6 'ppqolE eeulp:: ne tS rltqedec luns utlSacu '1ero
uedurl a1a "l"tnir ealeltxalduroc rS erlpSoq EUI'c:-..
rac ad a;apundsPr e1 P8ert t-Ps t
u, elglplercos rS elelels pua.suerl oJ€c rollJepugjpdarlul
rza'r'; *inpcttitod" e1e epuotfuaruoc alttii::
u1 eund 'zeuaulese eC '(866i 're{lul[
'leuorfuu IaAIU BI IIZI3ep nEI e-Ir

-uoc uI etuEdrtu[ 'ElelJollral-uou/Elslrolllal Ecllllod 'rotJalxeTrotre= undnse.rd EJI13J30trlep uctltlod r

.luuollzutelur/uJetul"ynpugrrprruoc a111lcu1lsIp Elsaluoc ,.p1eqo13

pcrlllod" ep seepI -Inlnlels epllnillsur tS alttdtcut:
,rrurp
"lnuo,irpBJt eiutcasUo3 luer\l€-
'sJeAuI Is naueluelsul potu ul edeordu a1eco1 ep eletfuese altctlcerd tS eltrdr
'eJutuJn utr4 'ecr1t1od llplpnuros nBS
IJnf-''
pcrlrlod Eelelluntuoc lsoJ E .,ltr
csapugqop 1eqo13 1e,uu €l ep allJpllo^zop
Jolrtunu€ a1n ,1i-nf i qni'ot elttftpuoc eJ€Iu Islrr alBllsualul o nc EzeeJlouf,: Jep 'Ellclgcul tS Ples:e,rorluor
"nrtru8oc.euJepou ts ectlue_e11Fedut ap aJlqssoap a:ds '19cul laJlse 'alEqcl -rnlruEls alafruer8 tS tnlnlugtuP
..Eiu€lsrp u1 ueunrlce.. un lEIJos€ elsa- "eJepullul" Else?-
acrtllod .rolesaco:d F .p,'"ugpn'ap" lctau't lue^Jaq
alutp urnlE8al 'XX IS Bol-XIX
aleier ul aptder lrfecrunluo3 u--: 'olaluls no an8tqure ro1 :olttlt
n3 .ecrlllod runrlcerejul ap n"6s erzrcep ap exalduroc 'sn1d u1 'eplpuolu IIIBJIJIuIET C=-
et,toeuoc r1 tod ac1l11od Iolzlsop nusTrS
trundc' t11'nto1
o-rtulp acrlrlod eltunticu 1S-L111zrceq
'urepou'i"]i1- alralnd ep pluJ lerirzodo pltrot
Uncs u[ Ipugqop rod *runl e errud
tS nti::'
,S ,.p1foO IIJalnd Eeunlsualxe 'durtl re8un lnurstluuotieu - aJIulsIJl
-rnl$Els elafruur3 atsad acplyod Ilipll^_pc, n ectltlcd-
t"*'"1 un plulzorder ul u€Plu3 lnrusrleuolleu - elet
u1 acrlllod .ro[rfelar nr,,puiiul tpu"otnt "'n' "p1zqo13
rS runrleu e^el93 'nldruaxa un
llcullod D atozry)qol)' l' 7' \ lnlcerud op atBZIIIqour lsoJ
eJeolEqulqcs lsoJ e - euntizu-

'11cpr1od rtrpzrleqolS lollunlsuourlp- earucr3toeds

e1 ptnfu IuatuJal llSacy 'au:05': Iiptiletol llEllluopl nc e3llsl/
IS
.1ni"rot u1 'rs e:nluu lsqlrqcs nE e'I€c JollJnl3r-:: aduo:du suudnc nu uJapotu It
acr,lod IllEtlumuoc nrntnu _11cp11od eeuntluu aJuc ul lels Inun E elr
else 'Iuotural rolsece Insx=
e rS a1eqo13 .EIetEls't1"n-"nu Le:a8a1aiu1 Ell'lJIp Eece oP EiuJ JoUzI^IPUI u EI€
"rr.oro at*lru,re^ns ,S puo,lnuiriii ;ib.' '91eqo13 ereure^n8 .ffC;a;
adec;ad e ErEC
'tld"'uo' ep Jpunu un ITTEoUIJEIo
'pctl;':';
ES elnqeJl nus oleut8urul 'olual - eolroll
pcnllod ep elec ,O ,rrn ,1-npugznlsul cqryod ullsep Inun P tS 11iPt1tt
Erzr)eptSplulsezolceJBESEnulluoctStelcaJeneoJBSeIIJEluJoJSuurteSele|u1snJluod IJNU3::": ac rfplt.ttlcaloc luns altuntleu
.el,trr,dsrp rS erq.rerei'aralnd ep aJels lJnuJellud ep rrnlpp 'q{ulqos ep asuelul
rS euaruoua; alsaoe aJluIP exa
epElecJBlIJ'plslsauooJalurpluqolSeulpJoolluo^epeslsBacB'el€lsepppuotfeu::=
Joun E etunl o IJ E ap ogedaq
'(15;1 u! mlnrusll€uorleu e tS tlunt
aletaroos o Jsop nr, ..,tn'idts-,iuz1.'rrc" rlu:i"r ElElseluos'ueuatusse op'lsoJ
al,r.rotlrel"e;"trunra pian, Elncrrc elurpuai tS elutperc '1luun1od'3u€:
"r.ra 'IueluBO 'lellduc 'IJnung ''u'S .rellod tza,r) elels a:lutP
^AerCaIN)
,alelrleurrurrc op unlEIBeuile ts ltiectunuroc 'ttleuuo;ut '(trt 'd'r0:- rz-s nu 'XX IS Eol-XIX I3 alolc
,rroi ul lttlo^zap rr-, .Iruoiinusuert eyrlelar 1s elalelaa
Illptl,rlrcu elaraJs '1euo1irr- 3l€ 'aJ€ollCunul Iasuls el? lI
.do:arN) a1eqo13 rrnxnu rs upuro;su€1l ep ;S3^ r€ur uralled Inun ele lupd
'nldlsulJdhl re nu Pcec 'la InJlunEul Jol I
ne auntltu-olalEls oleol lzEls€
arapa^ ep tcund ulp 'lS etrnluplul llua^op nu-s eJec eleJrulnc tS acturouc
Easep€ sacord un lsoJ ? acIlEJ
aIBqoIE IIrIlIIod BaralsBNI 'Z'I
eac tS ,.Pu.ra1ut" ectltlod erlr
g ualnd re lS - arelc ttlcutlst
tctltlod" Ieun EaJello-\z-
',.e1tqo13
nrJolrJel un ed ttlelnd roltrr
€ red teur nu lllcupslP elsace ts re=:
puglerncul pcrillod uerezrleqolS 'erelc-ep lgle IJ re E3IlsJcOIuep ualEllllq€suo
'rsruol'Inlnlrollral*r1,,,fp"'n'"u'dptutn"'lrolzare8euts"lotJalurutp"tacn:]ua: tnlnfelue'rz I utrd alucgtceds g eelnd re -
rlseueiprec a.rnrderp i, niiniro,u"p
:.rolefruer6 nrng, u1 (rutxeu cr*1od ap - InpluglllPlurtsuoc utluol
z -'
rS tnFluls rolefruur8 InJolralul ul-lllpllllqesuodsar
rS) puorfuu rnlnserelul E.rirp*rn t{e1ar tS euntfuu-a1ar=
'tnlnr8u;ns earaPutlxe'1n-sr
: atets ariul asllelsoluop-uou
ooltuJJo.uap yiprultr3el n*tu"*nputq

Y'rvso'lc VSIJI-IOd Is'lvluorluaJ'Inrvrs

74 TRANSFoRMAnt ct-osnr-E, STATUL

Actorii non-statali sau corpurile transnalionale, asemenea corpora{iilor multinalionale, speciale. Regimurile pot furniz
grupurilor de presiune transna[ionale, asocialiilor profesionale transna(ionale, miqclrilor disponibile, pot reduce costuri
sociale gi aga mai departe, participe de asemenea in mod intens la politica global[. La fel predictibilitate in relaliile altfe
qi mulli actori subnalionali qi grupuri de presiune nafionale, ale clror activite(i se revarsi qionale sunt expresia necesit5li
adesea qi in arena internalional[. Prin urnare, arena globalS poate fi conceputl ca ,,un ?€ntru problemele colective.
sistem mixt de actori", poliarhic, in care autoritatea politicl gi sursele actiunii politice Regimurile internafionale m
sunt rispdndite pe scarl larg[ (Mansbach 9.a., 1976 ; Rosenau, 1997). Aceasti concep[ie elobale (Young, 1989, p. 11).
contestl caracterizarea conven[ional5 westfalicd, bazatd pe stat sau realisti a ordinii f,otiunile tradilionale asupra g
politice globale. puterii politice suverane. in sis
Astezi, politica globali este ancorati nu numai in preocuplrile geopolitice traditrionale r autoritate deasupra statului.
referitoare la securitate gi la afacerile militare, ci $i intr-o mare diversitate de probleme :nentare s-au dezvoltat rapid, re
'
economice, sociale qi ecologice. Poluarea, drogurile, drepturile omului $i terorismul fac :egionale. Dupi cum remarcl
parte din numdrul in cregtere al subiectelor politicii transnalionale care intretaie jurisdicliile
Regimurile internalionale
teritoriale gi alinierile politice globale actuale qi care necesitl cooperare internalionalS domeniului geografic Ei men
pentru o rezolvare eficientX. Problemele de apdrare gi securitate nu mai domini agenda orizontul ingust al acordulu
globald 9i nici agendele politice ale guvernelor nafionale. Conceptul de ,,guvernare inlelegerile privind Antarctici
globali" inlesnegte formularea subiectului. limitat5, precum domeniul fo
Prin guvernare global[ nu se infeleg numai institutiile Si organizatriile formale prin vastI, ca in cazul regimurilor
care sunt (sau nu) elaborate gi sus[inute regulile gi normele ce guverneazd ordinea lionall a Aviatriei Civile, Asr
mondialS - institutiile de stat, cooperarea interguvernamental[ gi aqa mai departe -, ci gi controlul testelor nucleare. Cu
acele organizafii 9i grupuri de presiune - de la corporafii multinalionale, miqclri sociale regimului pentru pescuitul la
transnalionale, Ia pletora organizaliilor neguvernamentale - care urmiresc scopuri gi Pescuitului din Pacificul de i
obiective relevante pentru sistemele de reglementare qi autoritate transnalionale (vezi mului de neproliferare nuclez
Rosenau, 1997). in mod clar, sistemul Organizaliei Natriunilor Unite, Organizagia Mondiald nalionale. Departe de a fi ner
a Comertrului 9i multitudinea de activitSti ale guvernelor nafionale fac parte din compo- (1989, p. ll).
nentele importante ale guvernf,rii globale, insd nu sunt singurele. DacI migclrile sociale,
Regimurile internalionale in
organizaliile neguvernamentale, asocialiile politice regionale q.a.m.d. sunt excluse din
:epartamente guvernamentale I
notiunea de guvernare global[, nu vom mai intrelege corect forma qi dinamica sa. Politica --mp ce cAteva regimuri au ca
global[ presupune o no[iune largd de guvernare global[ ca element necesar in peisajul .:orduri mult mai fluide, ludnd
schimbdtor al vie[ii politice.
Creqterea numlrului de noi forme de organizare gi ac[iune politicl reflectl expan-
--u grafie unor comunit5fi inter
siunea rapid[ a conexiunilor transnalionale gi dorinla mai multor state privind existenla
lcnale din Europa este constru
)rganizalia Tratatului Nord-Atli
unei guverndri internalionale care s[ se ocupe de problemele politice colective (vezi
Luard, 1977 ; Krasner, 1983). De asemenea, ea reflecti, dup5. cum vom ar5ta, presiunea
: organizafie de aplrare coler
Jrganizalia pentru Securitate gi
crescdndl a corpurilor neguvernamentale pentru dezvoltarea unor noi forme de responsa-
!:ate, toate europene, cu excepl
bilitate in viafa politicd internafionalf,. Pentru a surprinde cAteva dintre schimblrile in
plinl desftqurare din acest domeniu, este imporlant si ingelegem conceptul de ,,regim =te de a favoriza stabilitatea po.
interna[ional de neproli
international". =eimul
Un regim internafional poate fi definit in termenii ,,principiilor implicite sau explicite,
:l doar un tratat internatrional cr
normelor, regulilor gi procedurilor decizionale in jurul cf,rora converg a$teptirile actorilor
irora se iau deciziile-cheie. Ar
:--rntroleazl exploatarea de resur
intr-o anumitl arie de problematicl a relaliilor internalionale" (Krasner, 1983, p.2).
:.:r multe functii de baz5. CAte
Regimurile nu sunt numai acorduri temporare sau ad hoc, ele putand fi considerate ca
,,variabile care intervin" intre structurile esentiale de putere qi economice ale sistemului
-onitorizare: este cazul regimu
interna[ional $i consecintele propriu-zise. De exemplu, egecul pielelor in a reglementa :ivind reducerea annamentelor
oferta gi distribuirea bunurilor gi serviciilor'sau in a rezolva probleme transnalionale i.rropa - FCE), in timp ce alre
urgente poate crea stimulente pentru state gi pentru actorii politici de a stabili regimuri
::cizii privind drepturile internr
 rrmurSar IIIqEls B ep tctltlod ttrt
olunldarP puyrpd IIzlJe-c eleuotfeusuell arualqord EAIoza'
elualcerJ ap rrJEJolB Itlzuc ul uc 'aluletrciord cp eluuorluuJalul
ep E^llrolo3 uerenl ru1uad rrnulnroJ cselruEcl€ IrllturSal
elp ac dutl ul '(!I3d ulueuelSer u u1 rolaiard lncaSa
_ :1]l-1
EoJocnpeJ pul^uc
,r! Jlruoriu"nuo3 alalrog put,rud pletu'r1) udo:ng ulp Jolelueu,rlue rnlnuelsls elB aoltuouoce tS aral
ripluaualEal €auauasu 'JolaluoluetuJg lE loJluoc ep rolunrut8eJ Inzec
alse : aJuzlJolluour Ec eleJaplsuoc 11 Pugtnd ole'J(
ap^1lpt1,r1ice ug ectldur as Es lgoep E^a3llu
ruJ nu B^elgJ 'qzeq ep Iflcurg ellnul IIE '(Z 'd 'ggOt 'reuser)) *a1euot
,f*,iqilmr"r aprnurr8u '..,1a ui ',irptu lnpunl ed ap asrnsar ap ue:u1eo1dxe Pzealorluc: rbyrolce ep:ptdetSu 3.laa,uoc s'Io'
;,rrp* rnlntdarp lnrur8ar nj rel,urrs else rut8ar lsecv 'eleqJ-alllzlcep nBI es €Jor!: 'altcrldxe nes alrctldurt rolttdtcu
"in, alutroJuoc no lEulqtuoc puolluu:atu1 lEl€Jl un fiop
r
Irupuc u[ a^Isecans ,puorinurrlut
aiu're;rlordau ap puolleurelut lmutt:u rur8ar" ap lnldecuoc ua3alalul
'pFLuJoJ erleztue8ro o IcIu Eztsq €l eJu nu Eruelcnu
.l1t*rnO.uo, uir4 'ludornA u! EJBIIII, salellJncas rS pcrtrlod Belellllqels €zFo BJ B ap al= ul alrJEql.ulqcs aJlulp 8^e193 3p
nc 'euedotna elBol 'elEE -esuodsar aP aIuJoJ Iou loun Ea-
pledrcur:d elfcunJ ,"rp, n-',"pnu"3 ts a1run JolelBls elldecxa
e.reradoo3 ls el?llJncas nrluad urfuzrueS'lg eauntsard 'tlpJe ruo urnc PdnP
ap rJazrsurc ep arudmS o , g35gt*dorng u1
gluruJoJ auedo:ne-lsel alels Enou € E^Ilcoloo arerpde
ap atleztue8ro ; rza,r) e^Ilceloc act11lod aletuai
Is (gt6l ul
: Ogn) aleluaplcro tadorng uounlun 'gn
'(OIVN) cltuelty-proN InlnlEle{'t'l*i11: ulualstxa Puturd eluls Jollnul I
ulp aFIIcr: -uedxa ElJeUeJ Pcrtrlod aunti3t
: Illnl,Sul allurnue arrurp elaldruoc
io*rlular lnrnf u1 llnrlsuoc alsa edorng
'eseJolul apapuotfeuralut tlplrumuoc Joun a{er8 r'x
-euJolul IllpllJnces lnut8ar 'laJlsv
.alelerl roun srrrJn ul Elulu pugnl 'eplnu IBIU llnul IJnpJo:E lnlesrad ul JBSeoeu luouele EJ
,nr1""1or'"rr1r1od eurelqord ac ds
luns alplu 'ptnrur*nuran.r3:au1 alieztue8ro o nalcnu ?c m IJnuISer e'ratgc ucllllod 'us €sllrruulp IS eurloJ l
re61 'a1euoll*uqn. r1*ru"ureura'rnE IlEtFotne
tS aluluaur-euJa^n8 aluaurElJBd;r urp esnlcxa luns 'p'ure's aluu
u[ 'lpur
.auraln8 pugznl3ur .pfrn ap 3ru1 nJlcads un'pzeasrfprqurg aleuotfeurelul e1unul3a6 'aletsos eltrPcSrru Pcuq 'a1arn;
-oduroc urP elred cu; aleuotlet
'(tt 'd 'osot) to
'eleuotlYu Elurpuohtr erieaue8r6 'elrun
aIBIIIISBJ luns BalsacB 'allnuSrqoau IJ
u ap ailude(
ElBuorluutelul Belglolcos ul rzaa,) eleuotleusu€Jl alellrolnt
'gJealcnu arura;tlordau op Inlnltr
-ralur unur8eJ. op InJEunu rBrqJ else JolIuIn
'1smo1 tS undocs SsaJEIuJn srec - a
_r3or lnzuc u1 ,, .r.rq.i"* ep Elns o rspdep areod rs 'proN
ep IncrJIcBd ulp Inlmlncsod
alelcos uPcSttu'aPuotieutllnu
erdnse pluuorluuralul erlue,ruo3 op llllqBls '.eulcugpls
aJBu EI lnllncsed nrluad rnlntutSa
Is I, '- aPedeP
teur eSe tS PPtt
srllaJol nJ 'aleelcnu Jolalsat InloJluo3
eauauasg 'lall nBS lop BI ep edecul'urres 'Ilqruaru
BI
'e[^I.? retletiry u ppuotl EeuIpJo Pzeaure,tn8 e3 eletul
pluuotlBulslul ullurcosy
mluad nus (uBlrav godsuurl nrluad uud eleuro; elttfezueS;o tS I
nrluad roltrnrutSel InzBc ul 3c 'ElsBl
-Buralul erlezruuSJo) uurrau leuotluuralut Inlrodsuurl
sugJlsar alJ€oJ Inlueuop runcard 'Elullu{l t
nus 'proN 1nrry,rr4 ulp lollsoJ tn1n"'i" IB pur'rrrd apraSolalul aruu:a,ln8" ep 1n1decuo3
',a1
"p
g ateod gsuudnc pcryurSoe3 EIJV 'nJlsaJalrrt*. Inil'dt nus Ecllcreluv
rollrelor Inlnprocu p tsn8ul Iruuozlro epua8e Eultuop Ieru nu alElIJr
ap a1u8e1 ,aru1 el,rp4ncoerd'ei relod Insrn BI
urq'rollJqluetu rs cgulSoaS Inlnlusl[oP Epuotluuralur areradooc Plts;
8l ap EZBTJBA ele.1euo1lcun; arepe^ op lcund eltrnurtEea alufctpsunl aleteJlu! aJeJ eleu(
,n,iria,,'a 3ru1 nrlcods,n pradoce aluuotleuralut
'apuotlcun; ,"rr3, '1p
:8unoa gsJuural unc Pdnq
'ePuo'H 3EJInuslJoJel tS tnlnuo eltrn
aualqord eP alulISJe^IP eJeur
pugl3eual 'ptder lello'rzap m-s aJsICxJ
rS a1uqo13 rrJpuet8uE .rolrnurallud eaJ€clJlsuelul epuorfrPerl acrtrlodoa8 e1:Pd
spnlc uI '1n1n1e1s erdnsBep alellJolll? :
-e13ar ap eluuolleu:alur'e1rrnru,8ar 'tde; 1rusace
.rnalsep .Ersrxe nuueiodu.,oruoc Fuotleuralur lnueisrs uI 'auera^ns::i1ry-I=
1c1u rrurpJo u EISIIUaJ nBs lEls 3(
urdnsu epuotllpurl
ap acgrcads rolrJncol rruauJel u1 plndacuoc 'typu:e,rn8'(II 'd '686I '3uno1)31ry= aler4-t= aridacuoc Etsearv
'(166I 'nut
alg
ep olcullslp 'epqo18 rrrpure'rn8 ale aIrJoJ "'nltliuo' aprnun6a. alltlod ttuntlce elas:ns tS Pr
11cur1od e aJetsaJ,
poufuo, ul eaJezll'uollnrluui p'naqc'** apuolluuralut un" ec plndacuoc g atuod EI
'3^llJoloc alaurelqord n-uw
ESJuAaJ es llPtl,rPce JoJEo elE
eruluerualSar ep 1s a:uradooc ap IJnpou
tou tsp8 t ap lllptlsacau utserdxa luns aIeE:Il 'EIEqo18 ecrtrlod u1 su:
.au?qoax lza,r) ..aclqreu?.. IoJIIE aIIIIsIoJ uI el€lIIIqIJ3Fe}E Ial E'I
.BuJoluI aprnurtSeg .(effiot rop:pcstur' eleuotiuusue:l a1t
olB ellrnlsoo a3npeJ 1od 'a1tqruocry
ap pur8 un BUnsuI roi is "1nuo'i'n^n'1 'alEl:a= 'aleuotfzutllnu rolttftrofuo:
"ip"aooo ep nrpBc un €zrurnJ lod e,rnurSeu
a,rluur:o;u1 ttrrrunqlJl loJ:"rna.r ttluu:u8

y'rvso.Io VSlrl'Iod Is lvluorluarlnrvrs

76 TRANSFoRMART cLoneLr STATU

radio sau de orbite pentru sateliti. in ciuda diversitilii de forme, funclii gi constituiri, Acest tip de institulionalizr
regimurile internalionale exprimi un sistem de guvernare - sau, mai bine, un sistem de -itat anterior, mecanismele :

,,guvernare ftr[ guvern" - in ordinea mondiali contemporan[ (Rosenau, 1992, p. 5). _:lobale au devenit evidente in
Acum trebuie adusl o notd importanti de precaulie in disculia asupra politicii qi :ac5 vom socoti ,,balanta put
guverndrii globale gi a regimurilor internatrionale. Apreciind impactul lor, in special .pecial dup[ al doilea rf,zbt
relalia lor cu statele qi ordinea mondiald, este necesar si reflectlm asupra a doui :Jestor mecanisme. Al[turi d
chestiuni luate in discufie in introducere. in primul rAnd, este vorba de faptul cl ::lor strdine directe (ISD), ir
suveranitatea unui stat-natiune individual este subminati doar atunci cAnd este inlocuitl :-rnoqtinfelor (toate acestea fi
de forme ,,superioare" qi/sau independente, gi/sau deteritorializate, gi/sau functrionale ale : rcrmelor de cooperare inter
autoritltii, care reduc baza decizional5justificatl intr-un cadru na[ional. DupI cum am :entru a preveni aceste flux
arltat mai sus, suveranitatea nalionalS implic[ ideea de indreptifire de a conduce un :iemenea reglementiri sunt
teritoriu limitat de granile gi pe aceea de autoritate politicl in interiorul unei comunit[tri, ::ristd motive serioase de a cr
''ezi Murphy, 1994). Scopul
care are dreptul de a determina cadrul de reguli, reglementiri gi politici qi de a guverna
pebazaacestora. in al doilea r6nd, gindindu-ne la impactul globalizirii asupra statului- :atternurile istorice ale globa
-na1iune, este necesar si facem distinclia intre suveranitate qi autonomia statului - Dezvoltarea agenliilor $i o
capacitatea pe care o posedi statul de a formula gi realiza obiective politice strategice in .--- structura ludrii deciziilor i

mod independent. Prin urmare, este esen{ial sI punem intrebarea: a rdmas suveranitatea :-ultina{ionalS au fost instituit
statului-na[iune intact[ in timp ce autonomia statului a fost alteratl sau statul modern s-a .-rvernamentale (OIG), a unt
confruntat cu o slf,bire a suveranitilii, in contextul globalizdrii politicii ? intrebarea va fi - " eaniza[ii interna[ionale neg

fundamental5 pentru argumentele din capitolele ce urmeaz[ - gi vom reveni la ea in -iNG, in timp ce in 1996 t
capitolul de incheiere al cirtii. intre timp, e important si subliniem faptul c[ a explora :srreazl scara transformEril
globalizarea politicii nu inseamni cI statul-na[iune modern a dispirut, ci suveranitatea : perioada 1946-1975 num
statului modern s-a dizolvat sau cf, autonomia statului a fost drastic limitatl. Acestea sunt ::3scut de Ia 6.351 la 14.0(
chestiuni fundamentale care vor trebui explorate. in analizarea lor, secfiunile urmltoare - - 3aniza(ii interguvernamenti

vor cerceta na$terea politicii globale, patternul variabil al institulionalizdrii qi dezvoltarea Asemenea dovezi sugereal
infrastructurii de decizie poiitici la nivel interna[ional, transnalional 9i global. :..:e implicS,,internalionaliz
evenimente au fost ins
":este
.,!,:;itul celui de-al doilea riz
1.2.2. Internalionalizarea qi transna{ionalizarea : :-:rectare diplomatic[ al sta
extensiane, intensitate Si institu{ionalizare :-:siuni diplomatice s-a triplz
:i::Ane inegald. De exemplu
in 1997, miniqtrii de finan1e gi ai muncii din principalele state capitaliste ale lumii (G7 :::':asadori, 79 gdzduiesc 11
sau Grupul celor $apte) s-au intAlnit la Londra pentru a discuta problema gomajului. :::D ce 9 g[zduiesc 101-150
Principalul obiectiv al ,,summitului pentru locuri de muncd" al G7 a fost de a revizui insd nici chiar aceste cifrt
modul in care coordonarea interna(ional[ a strategiilor economice nalionale ar putea i--,'ernamentale gi transguver
inlesni sporirea locurilor de muncf, in statele G7. Acest summit a avut o importanlf, .:.rliticilor publice (policy ne
simbolic[ la momentul respectiv, prin aducerea problemei gomajului in topul agendei . Lnui departament al guve
politice occidentale. intr-adevir, summiturile anuale ale G7 gi-au indreptat atentia asupra l-G. Aceste policy networks
problemelor care ar fi fbst privite anterior ca subiecte ,,interne", linAnd de politicile : electronice. Du
-
sociale. De tapt, aceasta reprezinti o incercare de a administra sau de a ,,guverna" acele =unicatriile
::etele interne trebuie s[ op
aspecte ale vielii politice care scapl de sub controlul oriclrui stat. Astfel, s-a ajuns la :-.: realiza responsabilitllile.
conc€ntrarea asupra problemei securitilii economice, ecologice qi sociale, mai degrabl }i:uitului gi Alimentaliei t;
decdt asupra geopoliticii tradilionale si securitltii militare. Summiturile G7 subliniazi
ceea ce a fost evident pentru o perioadd de timp : o ,,institulionalizare" crescdndd a
--tt creeazd. probleme enorr
politicii globale, pe mlsurf, ce guvernele qi cet[[enii lor s-au obiqnuit cu o lume a
-: rn actor unic in arena r
- ::rite. in 1989, de exemplu
conexiunilor gi a fluxurilor transna[ionale. :::::nie a acceptat carta Orgz
ap roloruolqord urdnsu (slrllo) Itiprpups B olElpuohtr latiezrueSro elrec leldecce B aluslllg
'nlduraxa ap '6861 uI 'sllroJlp B etunl o nc ltnustqo ne-s
?arehi urp ol,rcos rop-r{rnfrsy rS rriptpup5 lruuauuUedeq
rJnr.unJoJ ellnu ul IJol3E ap aulpnllllnlu o ?3 IC
'El€Ipuolu euaJe ul clun JOIC? un e3 e EpuEcsaJJ,.eJuzllsuollnlll
j";rtn 'ro1tcr11od IIJEuopJooJ oluJouo eruelqord EzEeaIc nJ3nl
arudu nu Inlels easepu f9ru1 Ez€rurlqns LD allJ$IuruIns
ps elnqarl tetluluerully tS tnlnltncsa4 pqer8ep luur 'alelcos rS arti
tsacy '(96 'd'ZAOD,.sallaxnrg el EJS€erolEIEc
,rrrntlncr.r8y 'elllEllUq?Suodser uztlear tS-r
'Jeun-I u1 sunfu E-s 'laJlsv 'le1s Iru
InJelsplnt utp ueuorlcunJ ep alns Enop
elaoe ..?uJeln3" z eP nus zr
nrluadleuotJuu:elutInlpeuuIllnulIeIUe3uleculpazaledopSelnqoJleuJelulelaluou]
epcrltyod ap Pugutl '..auJal
-uutdap...uuElugIIJBI^{InzecuIa{JEI3lE^Jasqoeurncpdnq.a,IuoJlsaleelttiectuntuo:
eqowlau Kcuod elsecv 'clo u:dnse etluelu lulderPul ne-t
ep elz1rllceJ pullJ 'lz .p 1, ,npr" eleoS rs e^Isuelxe 7urls
luslllBUsdep InUn Ii repua8u lndot u1 tnP[uuroS
urp n?s elEls ellulolsc urp rol ttSoloruo nc leuorleu tnlnu;e,rn3 Ie
.eriecrunruos ep alec rs (sryoat1au tttlod) ac11qnd t"rylil:1: Eluuuodtut o lnAE B lIIuuIr
rlrqusuodser Eztelceuos arec
rnlnsecord 3lu3teJ3 e1e1eie.r Eslp€ - elsluetueulelnSsuerl
tS elelUaurturea'n: ualnd :e aleuotfeu eollrou(
eJEJOqBIa ep
nu e1;Ic alseou JeII{J IcIu ESUI rnzr^ar u ep lsoJ v LD W ,,
rrunrilu:alur tS ttrpctunuoc u p,ttzoldxa earelserc nepal
'Ot-gt 'dd'SOO1 'p8a5 rS uorpury) Iropesuque 09I-I0I ap csarnpzp8 6 ec du:: 'mlnfuruoS eruelqord ulncst

ul 'Iroptsuqtue ep ooi-ri csernpzp3 9, 'IropESEquE si-II csatnpzp8 6L 'IropusequE LC) Ilrunl ep elstleltduc alt
El,re sluarar elup'nlduexa e6'ple8eul
eugluE:
oi rs o"rrul ,rrrnpip3 atuls ap lzw ectleuoldlp IunISr-;
e-s
acquuroldlp ro'rfu1e: ee.rrpugOipiis"p '(S'l Inleq€l
rze.n) ,e1drrl
.lElqnp e-s pc aduordu ;oleluts pcuuruoldlp eJElsauc:
ap lelol InJEunu ec durrl ul 1u
uollop lu-ap tnlac
,p nlpr*'1npa3 :pprdu: eUEo3 tsoJ B 31se33u 'lelpuotu IoqzEJ 1n1tS't9--:
els?::
etrlosul lsoJ nE olueulua^e
,i p"rir*o1drp erqcauo, ap InlnpslS uarelsa:c ap 'yeqo18 tS leuotfeut
pctldurt a::':
pc"qrolpzur:drns alsa n51 'actttlod Jolllzlcep IlJEnl ..Eeluzlleuoliuuatur" eeJullo zep tS rtrPztleuotlnl
durrl FtuIlIn u1 9c 1n1de; pzzere8ns lze^op n'"'y:-:-v-.-
irde.r sacord un totrrJ,u** e-'s eJuolptuJn altuntfcas '.to1 e:
'EOt'Z el EZg el ep sullxo u-s slelueluuuralnS'ralul ttluztue;::
luns eelsesv 'plsllllrll 3I1Se-
pugcrlduIl ua8 lsace ap IolalElErl InrEunu ec dtutl ul'I90'rI
el IS€'9 EI ep lnrsa-:
EalulluzJe^ns Pc '1rugdstP t
epeotrad :
e aura,rn8 ar1u1 aruo8t,l u1 eluuotleuJelul lolaluleJl InIEunu 9L6I-gV6l EJscs
u:o1dxa u pc lntde; tueruIlq
grg^Jasqo p, lunr"r"tu, a-.sn1d uI '9?6I pdnp asnpord JolIJEtuJoJSuuJl Ezeallsr"
u! Ba Bl tuanar UrO,r lS - '1
EC
ep OgZ edeorde nera 966I u1 ec dult
1'1 ern8rg 'DNIO ap ZLV'S ls CiO "i-?':f -
eleuorleu.ralul 11ie4uzr:,
g B^ €er€qertul i 11cP11od 11

ep gLl Is DIO 1g nn;J:6-661 u1ltcx1g) aFrueureura^nSeu u-s uJapou Iru?ls nes plEJa
"p
Joun u ts elenotleusu,'l rrndn:8 3p IIEloue^ raun e'(919) elelueueura'r:: BalBlIUEreAns sBLuEl e : EeJ'
"*t'''d"ep
aleuorieutalur :olttieztuz8Jo e 'JolauJa^n3 eerecrldut
utrd altnlllsul lSoJ nu pluuotluuttl: =
ul sct8alals ectltlod e,rtlca
'EIEIpuou ecrltlod ul JoIIIzIJop IIlEnl EJnlcruls :
rS p1e.re1up1pur pcrllod ap eu'Io.i IoN - Inlnl?ls etruouolnu tS a
rollliueBE Belello^zeCI
e^rl€crJrurues rJEq,,,rqcs ni ,np n aluuotluurelut roltritztueBro 1S -rnlruzls urdnsu rr:pzrpqoli
."rrrqoa rgpzrieqol3 ayrrnurattud tS acturouoca-olcos 1IJEzIluqo_18 a1e eclJolsl ellrnulel:::
'(7661 tz:' uure,rn8 e aP rS 1cP11od 1S 1
ep else tetlncsrp
oJlul Etcurtsrp aunrxeuoc o Elslxe Eo UEJE e 1ndoc5
"(qfunyq ' glptmnuroc laun InJoIJeluI
ele epaJc € ep eseoIJOS a^llotu E:ls:1-'
JOI ezeq €l lels ne eJEc ezn€3 rs lsoJ u ES elnqeJl Ec un acnpuoJ u ap arrfPlda:
.unxnu elutcesuoc n?s lnSnpord JEOp luns tryluaue18ar
€eueu:'':
a3 aurar^ ep rolou ure run, pdnq 'luuotfeu ru
EcEIIIJUB€nspZEeIB^IqsanuulSEasV.IunlxouoctStrnxngalsacelue^erden:t:e: ap eleuotlcun; nusTtS 'elezl
.etueuelSar .uJlslultup€ u ru1uad pleuotleu:e1ut ereradooc ap Jolauu... :
IJoeun Is BIIIIoEJ Ellncolul elsa pu93 lcunlE.
a1€18r1 puIIJ EelsaJE atuol) Jolelullsc'--i
aJecrJrsuelur o ,nrrr*, n 'i".no1p*rn'alelotldec ul pc 1n1dug ep €qro^ alsa
.,p*rln.rolrrnlpSal.InInuSIJnl.eJEIcuBuIJJolalue[unJlsul.(CSI)alcaJlpauIEIlsjC--:
Enop E etdnsu IuElceUeJ
,l:euoc ,p'rolrrnrng e1e trelserc ep IJnIEIV 'ausluBceu] Jols::q
-!lsa^ur e1e _eplluelsqns prcads ul 'rol plcedurr P
IoqT&J sallop I€ pdnp 1et'-:-
E pJgurpJoBJlxe aunrsuudxe o irrtir8arul E-s 'l€Ipuour luo^ ?::-: rS trcrltlod e:dnss etfncstl
u1
irsniol '(7 lnlolrdec IzaA - tusluecetu ep leJlse un ..IIJalnd elueluq" noJos 'G 'd'ZA5;1'nuuasog)
€alelpurnI EI ap elueplle llla^ap n? elt-': -] P
'oluluul llnru nc Is) €al-XIX lB Inlnlosss Ecul ap lllelsls un 'eulq IBUI 'ru
els.,slusletu 'ror:alue lr'.:-:
,o1rir"nln e1u elcadse ,orn n .,"rnurenn3,, ep aleuorfeurel'r 'lrlnlllsuoc IS ldcurg 'eu!
IIIuulnsEdnC.xxInInIocaSI?uslIIoUaJunJEopelsenuerezlleuotlnlllsulepdtllsarY

V.IVSO'IC VJIII'IOd IS'IVIUOIIUII'INIVIS

 78 TRANSFoRMAnT ct-osar-e
s

Thbelul 1.3. Conectarea diplomaticd a statelor, Ig50-tg9l

(numdrul statelor legate prin cel pulin un emisar rezident) mediu, ne$tiind cd subn
cadrul UE, unde acesta r
1950 1960 1970 1992, p. 165).
1980 1991
In timp ce, in mod tra
Nun.rirul de state 81 90 134 159 t67 :ela{iilor internafionale E
Conectarea totald 2.140 3.566 s.388 7.163 7.762 :nrre diferite departame
Conectarea n.redie 26 40 40 45 46 accelerare a numlrului g
Conectarea pentru statele selectate: ln numtrrul gi formele z
SUA 10 80 115 ninistere considerd extrr
136 r50
Fran{a ,o^ 75 tt7 -ntern; intdmpin[ greut
133 142
Republica Federal6 Gemrania 69 99 125
:.iveluri regionale gi inter
I 53b
Marea Britanie ::lor internafionale care
67 80 115 l3i 132
Japonia n :espective. tntr-o oarecar
65 90 r04 lll Po$tal5 Universali a fost
Suedia 50 73 t5 86 94 :redrii, instituirii gi moni
'RFG 9i Japonia incd nu aveau permisiunea sr intrelinr relalii dipromatice, in 1950. :r'eau responsabilitatea d
b
RFG in 1991 este Germania.
*-mni fi cativ[ a num[rulu
,Sursd: Nierop, 1994, ap.2.
:-ali qi o datl cu rlspdndir
-eiregul sistem internatio
:omplexe gi mai diversifi
OING
:a ansamblu de agenlii i;
si intrezlreasci,,sf6rgitr:
DacI am adEuga ace
:onlinua expansiune confr
4.000 ?aI -ruale ale G7, UE, FMI
o ;: neoficiale, ar apf,rea o
d =-
N
-:.reraltr, extrem de intens
a E ': jumdtatea secolului al
=
o
I soo 3.000 E
:-:onsorizate de OIG
:onferin(e, int6lniri 9i p
: asti
go
o I
-:mit[rii lor spaliale, juri
o -na 1.3). Torugi, apare u
N {}0
::acticilor gi proceselor d
F^:oo
o 2.000 3 -lionald este ancorat[ in
o
-.leral5.
a
i AceastE tendinll estt
v) ii
-triernationale cu legislal
::oportiei legislaliei nalio
-: descoperiri interesante
::rernafional in legisla[ia
:ropor[ia legislaliei nalior
0
: crescut semnificativ de-
1900 1920 1940 1960 1980
-r0
2000
Figura l.l. cregterea numdrului stateror, al oIG
si orNG irt secorul XX
(Sursd: Uniunea Asocialiilor Internalionale 1996)
,

I
 (966t'elur
XX lnloras ul )NIO t

000a
of=_- 08(

'Inlnloses InSunl €-ap AII?CgIUIU3S lncsers E

eruc apuorluu tatlulsr8el elilodoro L
al,uolleuJelur el*Bal olapJ,pu€ls apulrdno nn, i1rrg.,
erlelsr8al ug puotfuuratq
ulp Euellerlsnn ti g'luntpq .oluBsaJalut
Ec leJlsuouap e-s 'XX Inlooas .ro1e|utle;al uuodocsep e:
BoJBZIIBuB uIJd
I

lntdarp €l
.olcaJlpul nn, ,r,.,,p 000rr
nus epuudnc ares ol;uolleu Iolltts.r3el retlrodo:i
snp € eleuolleuJelul alepJ€puels PlsaUeJ .cl- I
B arelecrac 6 '"1nuortl,, nr is Eleuorleu erfelsr8al n3 eluuolisuralu: atcts

,** "1*a"i '1i'cord

to, eernaldurl ap plucgrldruexe olsa Elulpuat u"l]i*Y.r.. 6lu/
ro111n8er E EIqIzI^ trt
un-Jlu! EluJosue alse ppuotiur
i=l
ooo.[-
-llpur rs gpuot8er 'p1eqo13 ereure'tn8 ap otualsls op las
.euJapou eunriuu-e1alels ul JolICIlIlod e aruroqula ep rolasacord rs roltctlcuc
:l
drl
EeJsuJaAnD '(g't euE: rl_
relc uralled un arude 'lsruoJ
'rollllnlllsul n"r*r,1nro,lnu'atu' etsa'r'rd '" ntt' u1 'eptleds Jol IIJEUUT
*<l\ I .cto
.nlduaxa ap .rza,r) ,rfr,.f"J.r"f ieluuuodtul tS tualnd
'Y4o$lau '1a1lc1ps1rn[ .!l\
gooo€r
rruaruJal u1 ale8aut ap' ueJlxo luns olelcosu
bnod 15 IJIulVluI 'afutra;uc:
\
7 I \/
uauotuesv.(9661.reqce7)pnue000.,epolsolElollnIgulnu.IzplsB:DIoepelBzlJostlocs
ue ad asarSuoc nES efuuaJuoc IeJl nes pnop
Ec e^Jasqo eleod es
.',o,,.l'n
_ltlnur ts pleuorSer .prnqoia
n"" ?al-xlx p Inlnloces eelelgrunl
'esualul ep ulsJlxa .ry]::
eletuJlJB.Jolec € aJBJISnII o €c
r

ep roleleier u aurEerur o uarpde rB 'olElcgoau ;'

s tv
&,000 ?r
5
I

"rnur"n-n8 'INC 'gn 'Lc olB alEntrI

alurruo Irnllluuns Is unsoJuaN Is vuc dvaS
'11n*
.acrlaqlsod roproriad-1u .,.q.
"11n elelurraJuoJ aunlsuudxe pnuttuc: I
elrruguuns "pr"tn,,t1nru u8nppe IUB pcuc
ul a*luau,ur"nna.rnir'1i "i*tu'*nu're'rnE:etul Il*tl'r,ce lalseJ€- I

sII
o '1161 'rroqrt) "auralxa 11cp11od 1n1tSr9;s" Ecsuerpzarlu! s ou,
irt ul 111ue8e ep nlqureslre E ooo
lndecul nu irlrto';*ttO*oo ualsls lsme axelduli::
'feuroldlp'is"r"giiJ n€s alelueulBgudaq 'elE'lJIsJsAIp ruur 15
J€op llue^ap ne auJalxe ep alelelsruIul uralsls p8a-- L
*t"ard 't1z1cap ap puolluuralut
rur.u trua^ep n ,1rn*o1o1i 1., 1s "lpnne q*
.apuolluu.raru, ,1,rrr*Jl-d ji-frar" roprlua3ae ,i ,o1rr.tr1r1* eutpupdspr
nr ElEp o ts
a;uc ttie4ue3Jo ap mlnJplunu e P^IFogIul=s
-ogleusuerl ,s gpuorturlraruin*t o, pzea.rado nea,r
'0961 ul 'ecueuroldrp
.telSod u a,ttlce;e tS aluercr;a IIJInqIJISIp BaleullqBsuodsar
ea:alSerc nc El€po psu.1
or,c al,lueueu:e,rn8 .r;*;;r*U"p rriulp JolrrnpJooe IlrEzlrolluour rS tu1n111su1
]5 v6 98 tL
.eplSod ,olrilnrlrru,*pe e eunlun ex VLSl u1 ptelurgul lsoJ u EIESJa^lun EI"II< III tOt 06
lndocs nc O-JluI 'e^IlJ*;t I€I
€sunrun
.nlduraxo ueuroual un alsa nu ulsa3e 'Ejnsgtu eJ€ceJBO ZET SI I
::'--
"q:nou
acr111od Jolrpauop eeraSelalul
uf aleriuelsqns uiecrldut nB aJ?' eluuotleuralut qts I SZT 66
-rurclul eluepr,re euff u fr.qlsoa*, ,On-An
p.rrirruo, tS apuotleurelut 15 eluuot8ar trnla'-u' avl gCI LII
ro,rndrt ne"'"ol'uo* u1 llptner' gurdugtul
:ui;u
elrraJrp el etez\eu utii;"' ep 0st 9TI 9II
ulpJoeppualqordo.elsentloctsalsaaceplsapellclJlpap[uaJlxaEJaplsuosa]als:=a
,\zg$e lp,rapu-r1u1 ."tnti rollJnproc€ aleuJoJ ts 1ru9urr-: u
ellnu urp rll€rcgo "rtulp
.a1euo$€uJelur irnprorn gzeeajo drec rduo8e ap JolauIIoJ ts mlnrptunu
3 eJElal::il 9' 9V 0V
rs rc
pdnp snpu 3 ec €ee3 'eralslultu alueureuuqt! .91'L tgr'L 88r S
pplder o Ielunu n,
",'i
15 :Y:li1fl
Jolli=;r- !-91 69t Vtt
olsa erurlfqesuoOi", p1rn6n 'Euralxe uctlrlod ep tS aluuolleurolul
Elllrpdrug IzHSe
eleot ep eJa auJolxA ,p i*rtrrutytq 'luuorlrperl O"-
ti;;iTj':j" 0861 0L6l
alefcaase 1rqnruodr".,

Joun urpldopu eeundo as elsace apun

'gn F.- (gaptat tosna
'e1ru13) alolJls Islu nlpotu op aplupuzls 'n=eu 166t-0561 'ror
ap eflzod 1a,tse Eultuqns 9c putqsau
uu rnlnrpew ,nlnrur*o.rndeq e aiarcoSau

V'IVSO'ID V)III'IOd IS'IVIuOTIUAJ'INIVIS

80 TRANSFoRMARt cI_oset-r STATL

Cercetarea se incheie prin r

legale internatrionale in legislz
versiunile simpliste ale separ
1979b, p. 646; vezi qi Alstor
in care dreptul internalional
nalionale. Drept dovadd std
ridicate probleme de drept int
f' sau a altor documente lega
semnificativl a numdrului ca
1. Crawford, 1979a). in aceasti
juridice interne gi interna{ion
In consecinli. angajament
oi grinister de externe poate ale
o\
lional, angajamentul interna(;
rumlr crescdnd de departam
q) :et-lect5 politica, standardele r

,\ :i'icialS sau neoficialf, .

Y :^ Institulionalizarea politicii
, ya :rerna{ionalizarea activitllilo
Po-
;onalizare corespunzitoare a e
.sb Ie aproape fiecare sfer5 a acti.
|,
iii: -r:titulionalizare semnificativi
t5. .i ).6
'tt' Bq :elagii 9i activit5ti care intrer
N5
(Jo) : rganizaIionale transnalionale.
\'6 .--:uri de putere socialS pestr
\=
Bd ::onomice, tehnologice sau sc
-cn Aceastd transnafionalizare,
i: ,- ::cductriei gi cu dezvoltarea c(
S:re exemplu, in 1973, 23 d
-ondiale interbancare Si fina
\ :-: municalii interbancare rapid
t)
.;.te (Ward, 1989, p. 263). Ac
::litic existl zeci de grupuri
-;:lentale, de la Greenpeace la
::irural[ exist[ grupuri precr
::.;tine, in domeniul social sr.
::m15, Fondul Catolic pentru l
r:t din ce in ce mai multe or1
i Sriinlelor Nutriliei gi Asocialii
E =::'ndrului organizaliilor transn
OOOX corporatiile qi companiil
ts T Y Y R !g =rd
:r:lozivf, : de Ia un total de 8.
Deqi asemenea cifre nu sun
o
2 r- :r culegerea datelor), ele in
rill
-:irutionalizare a relaliilor s

--i:-onale. Multe din aceste or

euop.rooJ E nJluod EzEauorlcunJ alEuorisusuBll IIluzIusSJo elsoJB ulp 3llnnl 'slsuoli.:
aleJelluo4 pua3suEJl e-I€c aJllllod Is olEJnllnc 'olelcos JolIIlsleJ E a'I€zllsuollnillsr
o aJtEo rrrunl ale llrpd atlnur Ieru alat u1 plurpual o EJIpuI e1a '(ro1a1ep eare8alnc u: :i
runJaJd 'aJlugap ap eruelqord plsrxe) elcuxa elelllelol ul luns nu a-IJIc eeueruesu tSaq
IffiNI
a2
s=1
a N)
'1i:1 ernSg 1za$ 9661rt!ZLI'; ul 'IE6l ul Zt8 ap I€1o1un B[ ep :E^rzoli\; aE
"@ o
p I
+
lsoJ B - etpls Enop ep untu rsru ul rJqureu nu aJE3 (alruuduroc ts elttierofuoc
pu- il.u
-n1cxe; oleluotuguJe1nfau roltluzlusSIo ts EcIpu - eleuotiuusuerl:opriezrueBro tnlnrpui--;
BelatseJc '0961 ulp EcuI 'ocllllod eiurn$ ep slsuolleuJalul IeIleI3osY tS tarfulnlq Joleiullls
7

oleuorl€uJalul rerlurcosv €euauresu 'eleuorseJoJd IIl€zIuESlo allnlu I31u a3 ul eJ ulp lul.

crJrlurrts InIuoIUop ul 'htrYCXO rS elutpurprl5 ul eJullo^zeq nllued clloleJ InpuoC 'EIEU':
-euJelul atSo6 eacnr3 runcard trieztuefllo eseoJorr]nu luns lPlcos Inlueuop u1 'euttSa*:
rrlulcosB asJO^Ip rS uuurlnsn;,11 lBlpuohtr lnser8go3 urncerd r:ndnr8 Elslxe EIelnU:':
r&.5":::.
ele;S ul '(SIJ) Jolelzcipuls E EIsuoIIeuJsluI ulisJapaJuo3 u1 ecueduaeJC EI ep 'elelueui-
' - . - .'
'-t tf, :r,r. ",
I I'

-rein3eu rriezruuS.ro ap rS aleuorluusuuJl euntserd ep t:ndn:8 op lJoz plslxo Jtiliur:

'l1ueurop otle ellntu u1 rS luapta,a etse ldeJ rsecy '(g97 'd 'OgOt 'pru16) a:-'
Inrueurop uI
t,
ap IS ul Irquou ap 000'I €e^E JdIIAS '686I ul Eugd ieprder aJtcueqrelul Illuclunu'I:1: \\
rulued Iglpuotu nJp?c un puVaJJ '(etezrprupuuls elEIsuEuIJ tS arecuuq:elul o[Elpur-= -.s
rrlcuzuerl) JCIIy\.S lnuelsls llllquts nE alurlolieu llugq 3p tZ'EL6l u1 'nldurexa ui<
:iE nc rS raticnpc:: s.\
ts t eleloltdec 'n$n vat) eluuotieunlnur rolttlerofuoo Berqlo^zop
'rolaiueutl uetuzryzqolS nc arfeler ul EIIqecJEIueJ IElu 31Sa ergzllguotleusuerl plseesv
'(p661 ',(un rS qsul) olslcos nes ecrSolouqol 'ocltuouc=
.eluJnllnc 'act1tlod undo3s nJlued 'eleuorfeu aleilre;fi alsed gletcos aJalnd op IJn]:f !9 -\
nrc
c0s
rS rrieuro;ut 'esrnseJ puguopJooc tS ttusruuo pugzrueiro 'aluuorleusuerl altuotiuztue:l:: CN
i6.s
,ou lnrpde ny 'alruotieu alelJollJel eiafruerfl olelsJlul eJec IlHI^ll3u rS tlle-= O( E.
"*rog
Jolece € polp€ - eleuoriuusuell roleleiar tS rolttfeler E p^UecIJIuIUas oJEzll€uolinlt::= ZN
o1el1sr3a;u1 E-s .l€Jnllnc EI clluouoJe BI ap 'eiEIJos r1ip11,rr1ce € EJaJS aJussIJ edeo-rde; xs
;G
.aluuorfeu royrlplrunuroc eaF,rrc JolrlHoroos 'rolttruouoce u oJEolEzundseJoc oJBZIIEU:":
rS .od
-uusuuJl o EJtsnlI ateod ag 'InlnuJe^n8 a1e tS tnlnlels 'ro1rfpt1'lpct €oJuzlleuoliuule:= ,Yd
el ESuBJlsel alse rEtu nu a1uqo13 ruEu.re^n8 u rS al:qoi8 lcrlllod eareztleuotlnlllsul
Xf
\,R
'EIeIcI.Joau n?s EI?I::r:
,EIEuorl€uJelul el€luouolSar ep rnlnsaoord aprpdncoerd ts eleprepuels 'ecr1t1od E1J3L:::
eluuorfuu eN1e1sr3a1 unto; rS rlJnc ',3l€luauruure,rn? eluaurulredep ap pugcsaJc JE[i=
rnun alrigir,gl3v .elall€ arlul aunrldo o else Isui nu IeuoIIEuJoluI fnlua111ulefiuu '1Uu;: \o
\o
-*urr1u1 lnlnldarp Inls^Iu E-I 'aJouBI ES nES ezaulJn ps e8ele aleod eurelxa ap JslsIE-=
nES lpls aunue un ec e1af, alsa nu lEnlJE IEuoIIEuJeluI 1ruueuule3ue 'piutcasuoc
u1
'eleuorieutelut tS eu.relut aclp:::.
epln8er eJlul EtorJls eJuJedas o Elstxe lEuI nu 'piut.tt:d Elsuos€ uI
'(€6L6I 'ploJflE:
ve$ g7. ro1ruu lnlndeJul EI ap pcul 'ue8 1se3e ep Jolllnze3 InlnJEtunu u p^IluolJlu'd:5 i

eJalsaJc o Esrpur allqruodsrp alrze^oc 'aleuorleu;alul a1u3a1 eluoluncop Joll? 3

L5
.rololeleJl EoJuleJdJetul nectldtut E3Bp lueloJlput 'luuorleurelur lderp ep auelqord elelii-:
'e1euotl=
tsoJ nB o.rec ul eleuorleu eplrnc urp Jollrnzel InJEIUnu Els ppu^op ldarq
alelzunqrJt ug piuue;er ep lcund luelrodrur un llualap u Ieuorieurelur 1n1da:p eJE3 =
'd 'q6.r-t:
rrrnsEur e e;etserc o ElEpolo] E^rosqo es '(966I 'tu8lqf, rs uo1s1y ts tza,t i9t9
;pro.1mu.r3;
..leuorfeuralur lnldarp 3p uJelul tnplderp IUEJudes
ele elslldtuts elIUrIS:!'r
ecrz€JtuoJ ac Eaef, 'EluuuorseJdtur alse oluls Enop rolsoce erielsr8al u1 altuorieu.Ie1ur aiei=:-

eleluatututsur rS alln8ar u1 roleiuuaSal Eal€irlu€J" : elznlcuoo utrd etaqcul es BaJBlocle3

i8 VIVBO'ID V]III'IOd IS'IVIUOIIUAJ'INIVJS

 82 TRANSFoRMAnT closeLs
STA

ac[iunea Ia distanf5, organizdnd comunitetile de interese peste granilele

teritoriale gi ale Telecomunicafiile conte
regiunilor majore ale lumii (vezi, de exemplu, discufia a.rp.Jg.upurile ecologiste,
in -Jnesc
comunitEgile intr_un
capitolul 8)' CAteva reprezintd comunitSli transnalionale aeoseuiie, de
exemplu Eir"ii"u
CatolicS, sau migciri sociale asemenea celor ecologiste sau feministe. ;i o rafinare a argumentulu
Altele sunt forme spagiu sau Ia extinderea lt
mai.pulin benigne ale organizlrii transnalionale, asemenea celor teroriste
sau criminale. Jre$terea velocitX[ii interacI
In ciuda conflictului dintre infractori gi autorit5lile politice de-a lungul
secolelor, cre$terea
in ultimii ani a organiza[iilor criminale transnafionale legate de "comertrut ,<i catastrofelor poate generi
de narcotice le oameni de pe toate cont
(acum estimat in jurul valorii de 300 de miliarde de dolari*pe
an) gi tentaculele lungi ale Tienanmen, in 19g9, asedi
crimei organizate (Triadele, Cosa Nostra etc.) au devenit o p..o"rpu.. majori
a guver_ \ordului in 1995, cdnd Gr
nelor gi poligiei din intreaga lume (vezi capitolul 3; williams 151gq;
,
Oricare ar fi cauzele acestei internafionalizlri dramatice a activitilii
casietts, t-qqg). Shell de a construi un uriag
statului gi ale Brent Spar). Faptul
transna[ionalizlrii relaliilor sociale gi politice, existi pu{ine dubii ci a existat
o interna-
ci ar
:r'enimente pe m5sur5 ce sr
lionalizare intensi a procesului de decizie politic[ 9i a diverselor aspecte ale guvern[rii
globale - adic5, s-a inregistrat o extindere semnificativS. a infrastructurilor
qi iistituliilor -treceau intr-un anumit loc
ce catacterizeazl re(elele politice globale, reglementarea qi activitatea politicl globald. -:imii. Aceasta a constituit, j
.3en(iilor statului
Ei societlr
Releaua globali de teler
1.2.3. Medierea politicii globale: infrastructuri tn dezvoltare *-cliunile semnificative ale
tr
Ei v elocitatea interac[iunii politic e lobale, geografia puterii gi
:-r, specific Iumii capitalir
Naliuni, popoare gi organizafii sunt conectate prin numeroase forme noi :remplu, in orlgelul Villes d
de comunicafie
9i media care traverseaz[ granigele. Revolulia din microelectronici, tehnologia informaliei * bazeazd pe serviciul de tr
gi a computerelor a stabilit aproape instantaneu leglturi Eesta este foarte precar. Asir
mondiale, care, combinate cu
tehnologia in domeniul telefoniei, televiziunii, tranimisiunilor prin :e relecomunicalii.
cablu qi prin satelit
qi in domeniul avioanelor cu reac(ie, a influentrat in mod dramatic Interesant este
natura comunicdrii cI reteaua,
politice. Noile forme de comunicare conferl indivizilor dreptul a-iivitetii transna[ionale. Esr
de a deplgi granigele
geografice care, altidatd,, ar fi impiedicat orice contact, gi
oferr acces la un set de =prinzdnd Uniunea Interna
experienfe politice qi sociale la care individul sau grupul se poate
si nu fi avut niciodatl :-.:lrinde Sectorul Radiocon
acces direcr (vezi Giddens, 1991, pp. g4-g5). S-i rupt legatura srrinsr ltganizalia Internalionall a Si
dinrre,,locul
fizic", ,,situafia socialr" gi politicr, legrturi care a definit cele mai multe asocialii l-:reuni, organizaliile furni
politice din perioada premoderni p6ni in cea moderni; noile sisteme -=azd, operarea
de comunicagie intregului sir
creeazd. noi experientre, noi moduri de in(elegere qi noi cadre
de referingi politice, :rr satelit. De fiecare datl
independent de contactul,direct cu anumite persoane sau subiecte (Meyrowitz,
ieai, p. z ; =-nis un fax peste granitri,
vezi capitolul 7). in acelagi timp, acesul inegal la aceste noi cri de'comunicalie
a creat !:,:rr?re din infrastructura g
patternuri noi de includere gi excludere in politica global[.
Dezvoltarea noilor sisteme de comunicalie gen".euzf, o lume
-i:ienti a regulilor gi reglem
in care particularita[ile Inci de Ia infiin(area, in
locului 9i ale individualitrtii sunt constant redispuse gi reinterpretate
de re(ele de
comunicatrie regionale 9i globale. insr relevanlu acesio. sisieme =n.rna[ional5 a l]cut obiectr.
merie mult mai departe : l::nice sI-gi protejeze suvera
noile sisteme de comunica(ie reprezintd mijloace, dacl nu chiai
pentru intensificarea multor procese de schimbare politicr
singurele *'i.;lou.. r :omerciall, guvernele europ
gi in cele ce urmeaz[; adic5, ele sunt fundamentale pentru
atestate in secfiunea anterioari ; :nceputul revoluliei telegri.
posibilitatea de organizare a :--tlor de trecere pentru faficr
acliunii politice gi exercitare a puterii politice la disianle mari gi penrru
transformarea -r:rnationale. S-a ajuns Ia abr
comunitStrilor politice moderne qi a sistemului statelor teritoriaie,'in
1997.)'De exemplu, expansiunea organizaliilor interna[ionale
general (Deibert. r a pllti taxe la vami gi apoi
9i transnalionale, extinderea
regulilor qi a mecanismelor legale interna[ionale constituirea gi monitorizarea
- lor - au =:re a vlmii (Cowhey, 1990).
primit un impuls din partea noilor sisteme de comunicalie, depinz6nd r-i. :ooperarea internalionale
i
de ele ca de un -iE?endente de ,,regimul interr
mijloc de a-gi atinge scopurile (vezi capitolele 2, 4 gi 7).
ua:e mesajele internalionale
1
 alE-
o-Jlu} etu.Iudas olsuolluu Jolelualsls aleJIJ EJSeeun ps IS el€uoliEuJelul ele[Bsetu
olclaoou ES Joll-Iqrueu p
.r*, 'in1ry,'a"."r leuotieualut Inut3ar" ep eluepuac": un ep €c ala ep pugzur
"r.,
cldnJaJluleu .rolunxnu 3 grBrl[utJ eot]curd IBIIIIJ?J ne alzuolleu'Ialul
BAJeIadoo: --i ne - Jol EoJPZTJOITUOUT l
ucrEuoprooo 'g98I ul '11n rnlnrurBer BoJIIIqEIs n3 E18p O '(066I ttupa' e er-: Ealopurlxe'eleuorfeusur
"{aqmo3)
Eugurul ol u ep tode tS EtuE^ el axul t1p1d e - 'peqraq) praua8 u1 'a1
ptlnlns eO ap Srlelaalat rnlnlclJo 'aluuollslu::=
:riu,,o,1nu a1.i,urra e1 elaurz:3i1ot ^IlceJo
epooap E ep Balalprnsqe 3l sunlu e-5 EaJzrllroJsuuJl rutuad rS

.1lolo.r raun Ealgc ul oseot;as elocglsqo leeJc € ct;afia1el InoIJeJl

ruluad aJocoJl ap lol'-:- e arezrue8ro ep ?alelrlr(

-darp e .slErelelrq ozuq ed .rrJrlrqels ralzlrxeldtuo3 'acr;er8a1e1 tatinlone; Irunde3u: a EJeorJalue zeunrfces u1 I
rln3a: sndut ne auadoJne elaureln3 'EIsIcJeIxol j aceollnu ala.rnSurs ren
.,rrrgn..ae1"t ,ro1,int:od" ,rdnst alclrls apudep reru 11nur e8rar
pr,,iir,* pleuorieu zatulgncos rS tuncard 'pleuotieu €elElIuEJaAns azafalo:d tS-ps acru::'i
:
aP elalar ep a1z1a:drat
.1uqo1S .nrz.rgl retu 'rS uuedorna 'suelul IoJluoJ Inun Inlcolqo lnoql e gleuotieu:;:=
eyrfplrrepcrlrud erec u1
.r,nriun*or'eleuorigurelul ecrgurSelal IIunIun E'998I ul'BeJuJuIIJul BI
op Elul
'lrleorr.rnuoralel ap ltuorieuratu, tnlnuJlSer JollJElueuelSa: rS roIln8eJ e Elua::=;
,rs rc.e1uqol8 rrluctunuoc ep EIEqolS ernlcrulse{ul ulp 3'IP'11::! IEaJJ B arlecrunuroc ep
nr.,nrrldn 1ce:rpur : 'd 'SgOt 'z1mro;,(ep1
elsed xeJ un s1:-- t
ngs a-rp1\prgrl ,1"1u"uod*oo I€tunu ElulzeJdeJ o nu EzEq'EIIue:3 'acqrlod plurregu ap e
oJBoeIJ aC 'lIIelES r-r:
clsa ntss luuotiuu.talrtt ,IuoJolsl lede un luz\eeJ alse puvo El€p atfecrunruoc ep euelsrs
nlelruntuoc rS orper 'er;er8a1al 'eluoJalol ep Islpuour lualsls rnln8e:1u1
n"jn'*i=
ruiurcosuelFur rurrr el€
-lsu.loJB3aluuorlBuJalurrrJEuoprooceluelusluucolllEzEazlulnJeptfezrueSro':*1=: Incol" erlurp ESuPJls E.
.(7.1 ulesu c rze.ty apuor3er uizziue8ro oleIJ€A ep tS 'tn1n1r1a1z5 z pleuorfeu:elu1 efzzluz-;
ElBporcru 1n^3 .rJ nu ES e
rS rerlecrunruosolpuu E EIBIpuohtr efutra;uo3 'lellBolunluosolp?U InJolces 'ryi-: ep les un BI serse EJ3.
:,r'1nprg, BI .aJrc '(ffil ;opriecrunruocelsl u pleuotieuralul eeunlun pu9zllL:
alafruur8 rSpdep e ap Ir
..roprfucruntuooelol
Iu lnuo,inur"irt lnut3a: ap
pleuraln8 elsg 'aluuoll€usuell II|EI; "r:E
ruEcrunuroc EJnlBu JrlE
p1eqo13 Enualal Ec elsa lueselatu:
a1u etutuaualSer teur elac oleJeolces oJlulp Inun alse uud rS nlquc ur:r
rulates
'rrlecluruuoJsl;: :IT
nJ eleurquoc 'aJBc 'alr
y1cqo13 enualel u1 aluazerd luns lesues tnlnsacce ele IIJleuIsV
tS
s--*r
'JEoeJd alJsoJ alsa
rarieuJoJur erSolouqal'1
ec dull ul 'luunluoo aluoJelal ep InIcI^Jes ad gzearz: x
is ,n,q, rr:pi a1e rirEd etle u1 arlzcrunuroc ep rou euu
ia,telnaoi u at.ied orzu r€ru EeJ 'oclxal I ap lsa^ €l 'o^eJg ap solll6 lnlaSpro u1 'nli=;r;
cgrcads ll
oC 'eloluls otsot ul pqruodsrp Ecul otso nu 'el?sue^e elstleltduc tturnl
'rn1nt8a1t,rtrd e ts rtralnd er;ur8oa3'ap::'J
ep I3'nus lEuorluuJslur cruoJalel InIcI^Jes aJDilOnzai
eleloJ rollE lollntu EauauresB 'ElC3UeI eg 'rn1nqo13 rarfelndod 3lB OAIlEcIJIuIuss ellur'::#
otuottsnutsap'olelElseleolaput.rdnJElErusultiectunurocalslapEleqolSenzai:1
'alI^I3 lllEtelcos rS tnlnlzls :oI:::fr 'plzqoy8 pcrlrlod €alelr^

alB esra^rp rs axelluroc ellicuer nrlued EZeqo'nES InpugJ

ul 'llnlllsuoc B ulsEe3v '::=n :oylinlrtsur rS rop:ntcnr
oiz rirgd iortn- e.tdnsu lcaltp ts lelpaIul l3eJe un ln^€ ne ale
''ol llurnuu un-Jlul n?e:;-*r r.rpure,tn8 eE elJedffi J
ed aluau;-:'; -suJalq o lulsrxa e Ec rr
oi ,'srp 'lg.ul leJlsz 'arertldtut ts sacce lseJ' u nernsgsop os aJ EJn5EIU '(red5
nu eJeo IJape^ lenl ep aJeIuBc lglslxe nu pc 1n1dug 1=:g aJe rS m1n1e1s IIIEII^pcr
3tsocp luJlst3arui '(9661 's11a1sa) :t661
nrluad .ro1lnld JeuIBluOC Set:n un IrulSuOC 3 aP -"8
lorled nc BoJElueuIIIu tS eerultzodap
pugc'S66I ul Inir-:-i:\ -ra,ln8 e p:olutu eJzdn3,
,rruorrrq relleJodioc IIJEcJacul saJcns nc sndo e-s acuadueaJD
?eJ€hl ulp Inlnlueplcur rS 1661 ul eISnU ulp eqlv IesE3 Inlnlpesu
'686I ul 6uaurc-?a ap r8unl alalnceluet rS (
eleol ad ep ruat:r?: ;0r rcrlocJuu ep lnleuroc r
eiuld ulp .eulqJ ulp Jolaluaulus^e IIJouBIu lSoJ ne eleluaulluos .:ola1ocss
.elrrpeurr adeotde a1eqo13 nus oleuotSa: lllesIJIuI€J eJeueS aleod ro1aJorls-r s ?aJalSeJo ln8u
suuorlrtr l 'al?url[rJc n?s alsrJoJal
ppia* eoJ€tsleu .ecrlrlod JolrurulrgJalul IIIElIsole^ Ba:==--
rolslusprcur .Jolelueurrue^, n
-ulrSetnqt:luocelo:acrlrlodaltiEltumuoceJlulpJolIJnlEBelEaJepullxaEInEs::lss' :rruoJ luns elellv 'elsru
'(rn1n1uaun8:e e areul-:-i : rii rrJesrg nydruaxa ap 'a1
,,! ec,1,1otl olllluleJ saJopullul EI rsop cse^res nu ale ESuJ
olllglluntuo3 sffi :1'a1sr3o1oca elundn:8
,ir,1nt"p o nriuad t Inloildeo tzer) aunticeralu ep nlpuo nou un-rlul
eueJodlualuoc elIIlECIUnUo3;::- :1e rS elur.rolrrel alalruu.
rs ecpllocl ro[rfezrueSro eu:o3 tS EJnl8u eInlIlSuOCsJ

y'rvso'Ic vllJl'lod Is'IVIUOTNaTInrvrs

 84 TRANSFoRMART ct_oger.E
st

caseta 1.2- organizalii interguvernamentare regionare de :-tte precum Japoiria, SU

telecomu,icalii :irecte ale regimului,
Telecomunitatea Asia-pacific (TAp), infiingatd nu
in 1979, are sediul la Bangkok, cu 26 de _-:enalionale intr_un
sectr
(irimembre.
Politica regimului inte
Uniunea Pan-Africand de Telecontunicalii (upAr), fondatd
in 1977, din dorintra de a avea :=zr,5luie despre balanta
o institulie continentald care sI coordoneze dezvoltarea
telecomunicaliilor :._,balI. p6ni in 1970, re-c
in Africa. --."nciare
Comitetul Permanent pentru Telecomuricalii din cadrul globale qi aeregl
Ligii Arabe reune$te miniqtrii .i.
regimul a clevenir ex
comunicaliilor din lumea arabd.
: l:rea retelelor. decizia c<
conferinla Administraliiror Europene de poEtd -::rele salelililor),
si rerecontunicalii (cAEp.D qi_a inceput scrvic
activitatea ca grup consultativ al a<Iministragiilor Poqtei,
retegraruui qi relefoanelor din _-':_t€. La fci. in cea
Europa occidentalr; recent, a admis membri din Europa mai
de-Est. pe fondur reformelor -:::etului. Rezultatul
s-tructurale care se desft$0ar5 in multe state, cAEpr a fbs
u .uuluut intr_o grupur" a ministerelor ::s la sistem, in special I;
de comunicalii Ei agenliilor tle reglementare, iar operatorii
Ei-au creaiun grup propriu. :_- :ratI. intr._o oarccare
n
comisia Inter-Atnericand de Telecomunicolii (clrEL)
este o filial6 a organizaliei Statelor ,::Jte ale deciziei
Americane; toate statele din regiune, cu exceplia Cubei, interna
sunt -.mb.el -, _"ld distincll a reginlului
Comunitatea Regionald pentru Comunibalii (cRC),
cu sediur Ia Moscova, reune$te
.. .r domeniul comunicatit
ministerele poqtei 9i telecomunicaliilor din comunitarea .,::ul Ior econornic,
Statelor Independente. desi r

Srrsd: extras din UIT, 1994b, p. 3, caseta 5.9.

l',tu>i. pc nrrisuri ce de
. :::3 a avansat rapid, o coi
-:-_.n & promova un reginr i
t':qlle re1ea" (Murphy, 1994, pp. g6-g7). Avanrajele acestui
: - :tunitate transna!ionarll
pdnd la sfdrsitului secolurui, regimul european
sisrem au insemnar cr, : :ricatrii ieftine, presiunil
uri a devenit global. mare indeplrlare d,
Pdn[ la sfdrsitul secolului XX, problemele menlinerii eflciente
a unei re[ele de _-t:_:r expresia clari hr prez
comunicalii cu adevrrat globale au devenit mult mai
complexe qi nrult mai politizate. .- tn serviciile
Miza este foarte mare, pentru cr piala global5 penrru furnizaiea cle teleco.
,..ui.iilo. cle comunicagie -,:: Totuqi, chiar SUA, cel
este imensr : o sumi esrimate ra peste 600 miliarcre
de dolari SUA pe an, in 1997. ::e_sdrire sd accepf
Implicaliile pentru suveranitatea gi autonomia nagionald c ..pri
sunt considerabile prin aceea cr,
spre deosebire de perioada de inceput a teregrafului, --.-: :3rmite fleclrei natiuni
nici un stal nu poate impune reguli -:_.- ;e_glatoare (Vogler,
s
sau controla fluxurile transnalionale ale poqtei, 199
imaginiror, dateror qi piog.a*io.
electronice care-i traverseazf, granilele. Un caz deosebit --. ..:tca regirrrului L.ste co
de interesant este internetul .'- : -t;.
(vezi capitotul 7). interesc corporatistc
I
Scara activitSlii telecomunicaliilor este impresionantS *-- _lrup mai mare de
: in 1gg0, erau realizate 24O.ooo . :: _-:caliilor, care doresc
sta
milioane de apeluri telefbnice internalional" din
G".,runia, insr in lggg cifra era de ;:._
si
600'352 milioane, iar pentru Thailanda gi china, -_:::ul este interacliunea cc
cifrele cre$teau de la g73 milioane la
12.646 milioane, respectiv de ra 1.075 milioane
ra 45.030 milioane (zacher, 1992; vezi
: - : rezultatele politice
sun
gi capitolul 7). intr-o perioadr de gase a,i, ''..:lra regimului
din 1990 p6nr in 1996, numrrul de linii contenrpo
telefonice a crescut cre la 520 milioane ra 71g milioor",
..u mai mare creqtere fiind :: ;_ jintre domeniul intern
;;
inregistratr in Asia (estimrri rJrr, Financiar rintes,17 Eloball prin aceea cd s
_=
martie 199g, p. 1). Mai mulr, pe
mf,suri ce crile aeriene mondiale gi orbitele pentru
satelitri au clevenit mai aglomerate. --_-_ - :tztului_naliunc reriror
rolul regimului interna[ional al telecomunicaliilor a
devenii tot mai important in alocarea
u. -.-e. astfel incat nu ntai e
drepturilor interna(ionale de exploatare a frecvenlelor rr;:= - _i teleconrunicaliilor
utilizabile qi a orbitelor satelitrilor. rept
trrr interferente nedorite. Firr astt'el de activit5li internalional" :-_- -=-: teritoriale na{ionale
,t"-."gtementare, intregul q
sistem global al comunicaliilor va deveni fragmentat qi, -: ieancorat intr_o Iogicl
posibil, tot mai ineficient. Chia:
-- _::te iransnalionalii de
 'rrozruJlu €c Jolrrquaru Erjrzod urp urA e3 osaJolur ap
EISuoriBustruJl elBlrun{.:::: rsrq] ']uer3r.I3ur rEru lol 'llq
o-Jlur 'EqElSap rBr.u .rJ .nrJdoJd suas ur B[er]olual EOrBol o_Jlu! lEJocueou
EJu::-ri 1n8e.r1ug 'erelueruelSeJ ep elE
alEllunluoc ap Suos un 'zEo lsace ul 'Ez€eJn3rtJe er?3 rS elEuoriBu elErJolrJel alolru:-.f,
'.rolrillales JolslrqJo z rs alrq
epua,sueJl e-IEo IeuoliounJ cIlIIod nlieds op drl un plurzarde: rolrriecruntuooalol
'u'Ialxe/urelul 'p-leJB ul/nJlunEul drl ep ateltFnp lnur:-=1 ?aJecolz ul luulrodurr rutu 10
o Elsrxa ruur nu lgoul leJlse 'a1euo:-:r 'alerauroy8u reru lruelop ne
elairuer8 alsad psre.tal os EareuJa,rn8 rS ucrlrlod :
IerJolrJal aunrleu_rnlnlets uln=i ad 'l1nru IEnt '(I 'd '806t at
3p lelltull pUIIJ EJ lndacuoo IJ oleod IEIU nu crltlod
Inrluds Ec eeacu urrd p1eqo13 pon:l:rr purrg aralSe;c aJeru rerrr ee:
ap ueunrfou alsa.rgtug ee 'auudep reyg 'luuorfuu.rolur
Ioo rs urelur Inruauop a.rlurp rai:a llull ep Inrplunu '966I ul E
-uadap;alur BcIuIuuIp Ezeallsnll rolrriucruntuocalel
Ie uerodureluoc rnlnurr8e: uJnl?^\ lzer | 7661 ':et1cu7) aueorlrr
'rnlnurr8ar e ppuorfnlrlsur eJrruuurp ap elerpeu
luns ecrlrlod olalellnzoJ oJEt rl EI euuorlru g1g e1 ep neerSa
'aleuorfeusueJl IS aleuolleuJetur acrlrlod.rolal,rog u gxelduoc eeunriceretur elsa
'PeJszrlBJoqrl acrpardu]I rs ps
Inletlnr::f, ap Ere ?JJlr 886I ul ESUI 'I
lerpdueu nu J?p '.ezalrlurl ES cseJop e.ruc .Jollriecrun:]= 000'0rz atBztlvor nBrs '086I
erdnse aleuorieu ro1 eFrnlodouour rs rlsrprcads nc ,algls op er€tu reru dn.r8 ur. r
aJBzIIeJeqII eJulu Iulu o nrlued tuntserd ceJ aJEJ
llSrlerceds rS elsrle;ofuoc aseJelur
,eul:.-j
Inlsurelur else luEsaJalur ol
ep IcIu AIlEioJ elttftleoc arlurp eaunricurelur ep EluJntuoc alse rnlnur8al eJrlllod roloruurSo-rd rS lolelep ':o1
'(gt 'd '7661 '::$ol1) oreolelSer ru:;.. rp8u aundrul eleod nu l€ts r
tt8e;1uJ lnsdeloc Elrle ? rulued ,,,EtlqJo ad zs erlrzorl
EqlE ps runrleu raJEoar.J alnurad :_= 'p3 Ee33U Urrd e1tqereprsuoc
'lllales uud rrcr,uas ep xrJ r.uelsrs rnun rrJEorJrueld prdrcurrd,, aldecce Es alllE8a:i _rr. 'L661 vl 'ue ed VnS IrEIol
ne 'e1eqo13 u-rgluaurelSaJep alB e;uolpullsns atgJploq rutu elac .VnS Jurqo .rSn1o1 .g; ariecruntuoc ep .rolrrSrA.Ias ?a
err€nrqal g e1 ereo8r,r ul te.rlur r aJEJ ,pzuq ep rrfecrunuocelal ep alllcl^Jes ur 'alezrillod retu llnru tS axalc
l;::rx
-suJelur rnlnfreruoc rrJEZrlersqrl e:dnse JNo rnlnpJocu enrze;d ul ap elafer raun € aluelcua
EJ3l3 ersa:dxe 181i4 I

nu runrsa;d alssJv 'esualur ugruEJ - erzrcop ul 331B1rr{3a ap eruppdapur arEr.u rsrri _i r 'yeqo18 1tt:
nrluad * epqo13 .rolrrfucrunuroc ralerd eeJuzrleJaqrl n.rluad apunrse.rd ,aunJar rrizcrun=:: 'pc leurussu! ne urelsrs Inls
ed aczuq luns ao 'aJeoueq rS erercueur3 esaretur ep pleuolieusueJl ol€lrunu.,: r:

ap alrurfrrdg 'rolrfecrunruoc IE IuJeqrl IEtu llntu luuorieu;alur rur8er un errotuord E rl.r.;u!

gfuttS tenl u aleuorieutllnru rtlerod,roc ap pyuuorfuusuurl erirleoc o 'prder lusue^E E at--i-r,
-zep allrtuouoce u! rariecrunuoc JoJsJBolJss ueruluaualSalap ec EJnsEru ad .rsruol 'eluepuedepul rola
'suesuoc urrd e1en1 luns rrzrJap ollnlu rsru alac rsep 'cltuouoco Jol
In]crs alsaunal 'u,rocsoy41 BI InIp;
utrd ecr-1r1snl eelnd ru-s lgoop lol ep aJu{u rerrr aralnd o rolrriucruntuoc Inrueuop q rn
;oprnlodouoru rS ..ure:1 E Baun-I" utp Jolaiuls EJeJo ElsBe3V .lnlnurr8er E Etcurlsrp E[-:rr 'aJqtuelu ]u
-nlllsul uctllod else IJEpJoqe Ialsece earuuorfceg:e4 'aluuorfuurelur rerzrcap a1e at:+:* rolalels tatiuztuu8rg E pIEIIL

u3 a1eqo13 lllptlqca alu eluorrrole snporlur z lmur8ar .Ernspru e_racaJeo o-Jlul .EiEIi il 'nrrdord dnr8 un tuoJc nu-r
rut8ar un llJeJo IJ Je-el nu erec ed 'lrleles urrd eprfucruntuoc €l lercads ug 'uretirs pl s-:trr JoloJotsruru u arudnr8 o-:lu1
ep alerururtu rJnlalru Joun E olalels aluol n;lued eeru;n8rsu lsoJ u Iruullnzeg .rn1nr::a, Joleluro.Ier InpuoJ ed 'lsE e
el? olEuorzrcap olalusruEcaru ls aIlnSar rs 'ro1 e auud eJEur rEru BeJ uJ .lal e-I '31t{tu urp rolouuoJelel rS rn1n3u:3:

ueurpJ - plsJelelnlnlu eeJBuopJooc rS unruoc ul alezruJnJ alrrcr^Jas '(rolirlalus eler:-rT lndecul eti (14Ey3) ttlocr
rS arezn3rp ap 1n:lceds) e1eqo13 euntuoc eleurelqo"rd ul p^rlceloJ Erzroap tolelaia: ?ej=:r
-JspuBls - rnlnrurSe.r aw gzeq op alaruJoN 'lezrlrlod ap ueJlxe llus^ep e -1su
IIllSIuFu elSeune: eqerY
lnurrSa:
aruetrrg ueJ€trAI IS VnS urp ;oJrrfucrunuocalal Ieleld uerelueurel8e.rep rS eleqol8 eJ?r:.-j=---
'EclUV ug rolttlectunuo
Jolrrcr^Jes urJnlo,r,ar pdnq 'as:e^orluoc eurind nc 1e;ado u lnurr8ar .016I ul pug4 .p1z;1:,;
eo^B E op eiur.rop u\p'LL6I
ucurlod u1 ;olrrle:ofuoc e rS Inlnteis rrratnd e eJeolEqurqcs eiueleq erdsap ernlE.,-=n
ac ee33 uud parlect;Iuulss slsa ;olttiecrunruoJalal Ie yuuorieuralur rnlnrurBe.r uJrlrlc{
'proleur Eiuulrodrur op ep 9Z no '1o1ftteg u[ Inlper
l€icJeuoo JolJes un-.rlug eleuorir:u
IIJEUOpJOOC OIE rJBIU lolrrsrJeueq Eluolup Iajlss lppetoJd nu nu 'rnlnulSer a1e ar:::ix
tttoctunutocal
alrlllnu? e1 eued €r nu ES eSap nualnd e;ec 'eruelrrg EaJEIAI iS VnS ,uruodel urnca:i ;:as

s8 Y'IYBO.I9 VJTII'IOd rs ]VIUOilUEJ TnIVJS

7#

TRANSFoRMART cr-oset-e

co-nsumatori sau reglatori ai serviciului de telecomunicatii. in

aceastA privin[5,
infrastructura telecomunicatriilor globale mediazi ordinea westfalicl ::e95 in principiul cI fi
a statelor qi rearti-
cl.tleazd, interesele, structurile gi rezultatele politice. .:_Eulilor gi responsabil
,. ;nformale de regu
Ei
.: iivitSlilor interguverr
_: importante consccin
1.3. Guvernarea multistratificati .-3st capitol).
Ei difuzia autoritlfii politice
Primul si al doilea rdzboi mondial au dus la congtientizarea faptului ci guvernarea 1,3.1. Sisternul O4
interna{ional[ nu se putea baza pe balanla puterii d4cf, se dorea scoaterea
in afara legii . iimp ce modelul wc
a formelor extreme de violenf5 impotriva umanitEtrii gi recunoagterea
interconect[riili :-;ursul epocii moderr
interdependen(ei in cregtere a naliunilor. Lent, subiectul, sfera gi chiar
originea concepgiei ::lDtat Un nOU mOdel
westfalice a reglementlrii internalionale, in special concepti; asupra
dreptului interna- - -_:anizaliei Naliunilor
lional, erau puse in discutrie (vezi Bull, 7977, cap.6). Esti n.".rui si sintetizdm cdteva -::tale despre natura qi
dintre transformdrile juridice principale care au avut loc, deoarece acestea
indicl --:i rupturi semnificatir
schimbrrile de fond din politica globall. in primul rdnd, a fosr atacar principiul
cI - . :unit5fii internalional
dreptul internalional, dupr cum afirmr oppenheim, este
,,doar un drept intre state-" (vezi : --:se in numele statelc
1985, cap. 1). Indivizii gi grupurile au fost recunoscufi ca subiecli
de drept interna[ional _:.rizare a afacerilor n
pebaza unor acorduri inovatoare, precum cartele tribunalelor p.rt*
crime de rlzboi de :---..e de vot in Adunar
la Ntirnberg gi Tokyo (1945), Decraralia Universalr a Drepturilor omului (194g), -:i-his qi colectiv viala
convenlia privind Drepturile civile gi politice (1966) ^convenlia Europeani'a
9i _.rile privind drepturil
Drepturilor Omului (1950). -:
.:e5it sI conchidem c
In al doilea r6nd, s-a contestat principiul ci dreptul internafional se ocupl ":::.alicd a guvernlrii ir
in special
de afacerile politice qi geopolitice. Conform acestei noi conceigii,
dreptul internatrional -raginea reglementlr
are in vedere tot mai mult problemele de coordonare qi reglementare in :1 j:la a ,,StatelOr incl
domeniul
economic, social, al comunicaliei 9i al mediului. Pe fondul eipansiunii
substanliale a - :::ecipiu unor rcstric"
numrrului de actori 9i agenlii din polirica globali - de exemplu, bNu, Banca -: I -\'e dezacordurile pr
Mondialr, _
Uniunea Internalional[ a Telecomunicatriilor, Organizalia p"nt., Agricultur[ - ..::anse s5 respecte ,,a;
si Alimen-
ta(ie qi organizalia Mondialr a Srnrtilii -, au exisrar piesiuni plntru
a tlrgi aria de __- -: teritoriu, incluzAncl
cuprindere a dreptului interna(ional. Pe aceastf, linie se afla cei ce afirma
plini
cd domeniul in
evolu(ie al dreptului international are tot mai pu[in de-a face cu libertatea
- =. restricfiilor impuse
statelor .-:e de a-l aborda, ar
qi tot mai mult cu bunlstarea generalS a tuturor
actorilor din sistemul mondial, care sunt :_: caseta 1.3).
capabili si-gi faci vocile auzite, asemenea corpora[iiloq grupurilor ,:ganizaliile gi procec
de presiune gi aga
mai departe (vezi, de exemplu, Roling, 1900; Frieo-uril, jgo+; casiese, rsgo, in -_-: .uSeS€rI evidentein r
special cap. 7-9).
-: ,5) $i pentru a se a
In al treilea rind, punctul de vedere juridic conform clruia adevirata origine a
-:-::tuti in 1945. Dit,izr
dreptului interna(ional este consimfimdntul statelor exprimat sau
- implicit - u f*t pu, - -:r..e de interese geopoli
sub semnul intreblrii- Astlzi, mai multe surse ale dreptului international _.:ie manifestdri ale
se confrunti
pentru recunoa$tere. Aici sunt incluse sursele tradilionale,
asemenea tratatelor sau con- :::-.:netl(i ai Consiliu]ui
ventiilor interna[ionale recunoscute de state, cutuma sau practica international :ult5 autoritate $i le
d, care
atesti o regulr sau un, set de reguli acceptate qi princiiiite de bazd, -- -:.:iu.
ale dreptului erau impiedicat,
recunoscute de ,,naliunile civilizate". Totugi, pe l6ng5 aceste surse,
poate fi identificati '- ::-'lre prin dreptul lor
acum ,,vointa comunitdfii internafionale", care poate si-qi asume
,,riutrtrl de lege,, sau --, .::raie. Ca rezultat, ON
care poate deveni ,,baza obligaliei Iegale internatrionale,, in anumite
conditrii 14. nuu. ---:=t3. in timpul Rlzboiu
1977.pp- 147-158; Jenks, 1963, cap.5; Falk, r97o,cap.5). Noliuneaieprezintao -
-. ,:se. i986, pp. 142_14a
-- - _..r1 51) acliunea milit
irir .,J.iu"i*al!-oinE" njlusci elrsacou eJc Esep 'ElEJalulrun EJelrlrru eaunrlce (Is Inlo3ruE
uud) zcirr-upeerruJ'ltnlu leht' (SSZ-9yZ' nrc-E1,' 1OZ-OOZ' wI-1il'dd'SgOt'esesss3 o pturzerda: eaunrfoSl '(E 'd
iZteg'dd'StOt '961-69l'dd'e961 'IIBg rze^) eco6 rnlnroqzzX pdtup u3'elua8r- 'llng '/r) Illlpuoc ellurnuz u
erualqud otlntrr u! tuouolnu rotcu ec Elezrlrqour tde4 ep lsoJ u ONO 'lullnzal uJ 'aluJolulru nes ..e8a1 ap Inlnlels" aunsE
13 aleod'esrns el
.rolrunrioe Inzec ul 'runrlcues ololunluo^a op E|EJ ole^ ep ro1 lnlderp uud e1e[a1o:i ElecrJuuopr
nEJe uolsccu 'ralJuJ uu.uuo3 ruaurJol ug pi,rog ep zn EJuJ ps alzcrperdul nero 'nrdtcuui
rnlnida.rp ele gzeq ap aprd
u1 'rSep i aroleu elualnd eJturp EraJpcar; rerfrzod alulrurlt8al IS eleluolne HInu IEE erec pyeuotfeurelut ectlcerd
ee.reJuoc lur8epnud crlrlod lnlels lsmv 'nNO olellJncas ap InFIIISUoJ tu tfueuuuua;
-uor nes JolalBluJl ?oualues?
JolrJquoy{ lBprocB ole^ ap lurceds pldarp lsoJ E eratseoe alu rJplsaJruuru aluepll; Elunquoo es Ieuotluurelut tn
r€ru olee oJlrrrp ruI) 'lolJuJ Inrualsrs u1 plerofuocul lsoJ e 'acrlrlodoe8 eseJelul ep elIJaJ= snd 1so; u - lrctldur nES letu
r.rnlas no'acru;elnd aunrieu-alels ur rn1nqo13 e pcrltlod EaIEZI^IC'Er6I ul ptndaus. e aur8rro ulurplepe BInJEc
tsoJ E runo uSu 'eratnd ap pluuotleuJalul ?Jn13nJ1s e1 etdepe as u rulued IS (g 'C=
't66I lopurlso :9861 'urauturz rze,r) rolluntfuN IISI'I Inzec ul eluepl^o ErasasnJ a- ul '986I 'esassEJ i V96t 'u
olrunrorqEls ulr^a e nrluad elred u1 aluaJ, lsoJ nE nNO eltrnpacord rS eprfuzruu8rg uSe rS euntsard ep :o1undrul
'(t'I etasec tz;'- luns eJuc 'lurpuoru Inluelsts I
ralJuJ rnlnlepou ele atuulrodrur ololueruele eluullqns InqeJl Ju 'ep.roqu I-B ep elqiq JOIaIUIS eelUUaqII n3 asEJ 3-(
'luu].rodur loerqns un alsa ralruJ alrJepalud ur,rd Jolaluls esndut rolt-ticulser e:.:z u! Inruauop Ec ELITJIJ? a3 I3c
-rsrrelur 'selaluleurg '(gSZ'd '16OI 'osesw3) ruefplac tttrdo.td pugznlcul 'ntrolt:at ad;r ep €rJE 13:p1 e nrluad tuntsr
;oleueos.red Jornlnl InluorueleJl e1 a:rnud n3 ,.apJepuuls allunue" alcadser Es ssugJtstr:[ -uorurlv rS p.rnllncu8y n:tue
I a1u3e1 elrualuc nc elulrruroJuoc uI tS ectuSud aceollttu ut-td eyrrnpror?zap e loci 'Elurpuohtr ecueg '1519 'n1d

rS-gs aleserd I pi.ro1 e1 InsJnJer elSe,r,rrd ec Eoac ur aJelas lllclJlsal roun ntdtcuuC = u aprluelsqns truntsuedxa 1r
esndns i .. rriule.r ep epBlrltu " urrd unce ale8el rep ' .. "eueJo,\ns, EJul Jolalels " B Eun 'i Inrueuop u3 aretuaurelSer t
(alurcosu aletuetuncop rS) guu3 ap qletcerord aleuotfeuralut tttplueualSe: eaul3eru1 Iuuorleu-relut lnlderp'llldacu
'aleuorleuralut tuEure.tn8 e pcllz3irsa,r. lzrceds ug pdnco as luuotiuu:
ecr8o1 nldrurs rS rnd lrncolul € nNO IoupJ Inlnlapolu uJa EJ ruepqcuoc ps ttSa:f ;
.re rS 1u,r.lozar g e ep eprdep else lJIUuoo lseoe 'gSn1o1 'Inlnuo aprnlda:p putltrd alnhar u pueado:ng utfua,ruo3 tS
-noc rS nNO uIJEJ elcadse.r ES psugJlsuo3 rep 'Eleuorfeu:a1ut ufet,r ,rt1ca1oc tS stq:sm '(StOt) rnlnuo roltrntda:q
poru ul azeluaualSal ES eJEc 'euntfeu-:o1alets E EI€JauaD seJeunpv u1 tol ap a;* ap roqzpJ ap aIUIJc nrluad rc
lrnlde-tp nc 'elBls ep elullunruoc o 'Eluulsut Eurllln ul : alelpuoru JollJof,sJe e areznru::l Iuuorleuralut 1de4 eP llselqr
ap ArturrJellu nrdrcur.rd rnun €eJeoAsJ ul elec rS epnptltpul Jololels elaulnu ul 3s-- rzaa,) ..etqs ar1u5 lde:p un:ut
alupcrpue e-l oJlul tcruuo, un EU? es IJEquIqcs Jolsacu EZEqe'l'eluuotluuralul lllppntrr pc lnrdrcur:d lecels lsoJ E '

1e 1ac rS - eltts ep Inruelsrs utp - eunliuu-Jolalqs lnldarp eJlul ellluolJturuas r:nldru tl:n Esrpul B3lSeC€ eralsoep 'cr
ualelrlrqrsod Eorpur er€c IrpqeJlul 'leuorluurelut lnlnldatp eur-lo; tS eJnleu erdsap alutuf,Il E^alEc rugzllsluls ES JsSeCau
-EpunJ upqaJtul lucrplt n? EueJ ap asnpoJlul elIJEqurIqcS '41run Jolluntfep tetfzzrmiii -BuJaluI rnlnldarp u:dnse utl
ral.re3 ee.ruldecf,€ nc pugulujlno 'arulueurelSer ep puotfuuJalm Iopou nou un laCr.-'il rorldocuoc eaut8tro:etqc tS e.
lsol e rS urhrds te8nsgc E Iulpuotu IoqzEJ eellop p pdnp ruop 'aureporu trcoda psm:-d rS prplcauoc:alut ea:alSeoun

lol ed rcrlrrc ap alred ln^E z leuotieurelut rnlnlde.lp Ie sllqlse^l Inlopou ec duu q rr3o1 urege ul Eeraleocs ualo
ea:eura.tn8 pc rnlnlde; uue:
atlun nrunioN nirzruDSro puarsls'I'rI
ecH
'(lotrdec t-.-r FIBJgI
Li\p Z'e'I $ Z'Z' 1 apunrfcos 'nlduexe ap 'rze,l) aluuotlezueS:o elulcasuoc elueuodlr m
e.rBJ aruluarualSar ap erusrur?3oru ap crezour un EZeeeJo elelualuuuJalnSrelut :o11lpr1.'.:r
Inlxellroo ug rS lnrpeuuelur urtd luJopu B-s oJzo EI nus eleldeccu rp8er ap tS aleru:o3r: s
aluru.roJ epJepuBls ep uolelorru^ 'llnlu IEIA1 'elenorfeurelul ropfpllllqesuodse: tS ropp:=:c -rt:ea: rS rolelels u EcIIuJtss,
Boru.roqule u1 lnlugrupftursuoc eep rS-ps arnqerl FnpI^IpuI 1gls aJeceg pc lntdtcutrd ul ?=Jt 'pfur,rrrd EtseeJB u1 '11iuc

L8 y'rvso-r9 YJlrrrod Is'IVIUOJIUAT'lnrVJS

 38
TRANSFoRMAnT cLosaLp
STATU

Caseta 1.3. Moclelul Cartei Organizaliei

Natriunilor Unite dintre organizafiile interna[io:
l comunitatea mondiali constr in state suverarle, umanitare penrru refugiagi
de mediu (in special ln -"ia
unite printr-o densr re(ea de relalii, ti r,
ati.t ad ltoc, cAt si insritutionalizate. Indivizii.gi
grupu.iie .;;;il ca actori legitimi
iu relaliile inrernalionale (cleqi cu roluri limitate). 199.7 ; vezi
Si infra, capitolel,
-
2 Rlpoarelor asuprite de pr:teri coloniale, regimuri nalionall pentru a le furniza gi
rasiste sau forle de ocupalie strrine
Ie sunt atribuite clrepturi la recunoagtere qi la nagterea unui sistem
li un rol determinant in conturarea viitorului extensil
$i intereselor proprii. Este legitimat principiul autodeterminlrii. a evgllat treptat in timp qi a
^
3 Existi o acceptare graduali a itandard'elor a ivezi Childers, 1993).
foi
Ei valorilor care pun sub semnul intrebrrii
principiui puterii efective a staturui in TotodarI, ONU a oferit o
; consecinli, ,u suni .onrid.rur" Iegitime, in _
majore ale regulilor internalionarl. srnt i.prr."..rt.i.ur principiilor alternative de guvr
lr-?.1irr "l,t,rile
p,ve$te in ceea ce
recurgerea la for1r, incrusiv folosirea nejustificatr fonale, principii bazate pe lut
u ro.1.i
4' Sunt create reguli, proceduri gi institutrii noi pentru ".ono*i...
a facilita elaborarea
tresuvernamentale gi, in
circun
gi impunerea
legii in afacerile internalionale :are sI apere drepturile
5' Sunt adoptate principii juridice care delimiteazr
omului
forma Ei aria comporramentului .1us pAnI Ia capir firul
tuturor membrilor comunit5lii internalionale qi ei logic
care furnizeure
un r.t o. repere pentru :-ebui sau poate fi organizarl t
structurarea regulilor internalionale.
,
6' Se exprimr preocuparea fundamentald pentru
Itceva. Aceastd dezvollare
nec,
drepturile indivizilor Ei se creeazr un :.rncluziile).
corpus de reguri interna{ionale, cdutand
sd constrangd statele sr respecte anumite
standarde in rraramentul tuturor, implicit
al propriiloicetlleni.
7' Apirarea pdcii, progresul drepturilor omurui qr
institui.ea unei mai mari dreptili
1.3.2, Regimul drepturilot
sociale reprezintr prioritelile colective,
,,afacerile publice,' includ inireaga comunitare
internalionalr. Cu privire la anumite varori ::-lmblrile din dreptul internr
- iacea, interzi....u g.no.idului _, t:liYenl&filentale sub noi
prevdd in principiu responsau,itaieu sistemr
:;,1f::,:,_:::l: :l,::-Tlfllre
t5!ilor statului qi atribuirea actelor f.ironura a orlclall-
I'crsulrara oficiari_
5i colstrAngerile, dreptt
^
8' Inegalitrtile sistematice dintre oameni".dir;i;:;'!el/vrroqu,rL4rsd -_ _..,.1
-.:,1ii statului
qi Jintre state sunr recunoscute gi
noi reguri - din nrai mulre pr
incluzdnd aici conceptul de ,,patrimoniu _..ran1ie dircili a legitirniraiii
comun ar omenirii,,* - sunt stabirite pentru
a crea moduri de guvernare a cristribuliei, _-:,-,;ie sI fie un
insuEirii Ei exploatrrii teriio.iurui, proprie_ stat democratic
t51ii gi resurselor naturale. - .:umite instrumente legale
r

* Formulat pentru prima datd ra sf?rgitul anilor

:- .:1qa o repr.ezinri dreptil qi (rrr
1960, conccptur de ,,patrimoniu comun \Iilitantul
omenirii" a tbst propus ca instrument'de excluJcre al ar.gcntirrian p.n,,.,'
a drepturiior ,ru,.io. suu p"rroun"ro, de -__-:..demnitd1ii
insuqire a anumitor resurse qi spre a permite
o.ruoirurau acelor resurse in beneficiul tuturor,
umane nu cunoa:
atenlie deosebitd fali de proteclia mediului. cu __-::inde elemente importante
al
Sursd: He\d,1995, p. g6, adaptare dupd - , -_.:.ruie un cadru potitic
Cassese, 19g6, pp. 39g_400. 5i te-u,.t
.- . -r:. in Iuntini poreniialul
c-.rr
-.-:::*rrlor. orrrului gi tlrganizar.ea
.-:_:Jrilor ontului, asernenea
vreme ce nu exista nici o delimitare clarr
a sensului acestui termen. Din anumite lui I
_ _ -- politic
de vedere deci, cadrul cartei reprezintd puncte delimitat. in caclrul
o extensie a sistemului interstatal. __t: tiltr] doresc. prin contras[,
TotuSi, sistemul cartei oNU a fost sr
extrem de novator gi ae inRuent in multe privinp.
A furnizat un forum interna{ional de deliberare . _-;rdtii politice intr_un teritoriu
egale din anumite puncte de vedere,
in care, in principiu, toate statele surr : :_ :niiei agengiilor striine in
un forum de o valoare d.or.uita pentru a
multe state _--: ale omului poate fi astfej
acele ,,r," .u." caurr o bazi penrru solulii ': _:--ric?td in alacerilc c
il :H,*._*:r:.1,,:::^:]:_"^1tru
la problemere internalionare. A furnizar ,,consensuale, interne alc
,n .ua.u oficial pentr;
realizarea reformei in institugiile interna[ionale. .il'iil;#TT::l; - :..i. o majoritate covArsitoare
Mai mult, a ajutat la dezvoltarea unui :: _ -. :nterna[ionai cr.rprinziior a]
sistem elaborat de guvernare pentru furnizarea c

controlul traficurui aerian, telecomunicalii gi

,,bunuriror publice interna(ionale,,, de la ::;mul contemporan al <jreptur
poqti (aducind sub auspiciile sale unere * ,::-:. regionale qi nalionale.
La
-._ r:.= in Carta Irrtcrnalitlirali
rI
nNO EriE.rBIceC apulJdnc aJBc 'lnlnluo JollJnldslC 3 EIEuoIlBursluI eUeJ ul slEuIsE;
aleun oles alttctdsne qns Pug3
-erui ,rur"tnd luns rnlnuo alrrnldarp '1eqo13 lo^ru r?-I 'aleuotluu tS aluuot3er 'apqo1! €l ep '..aluuotluu:elut acrlqnd -
'esnclerdns ttlue,tuoc rS trlnlrlsut ul Elsuoc Inlnuo roirrnlda.rp IB ueJoduoluoc lnrurfleS rnun EoJello^zep z1 le1nlu t '11
'Inlnulo rolrrntderp 1u rolgzurrdnc luuotieurelut rut;';:
nJlued tS ereztuolocep mluad
rnun BoJBlloAZep luldacf,E e nus 1rurft.rds E Jolel?ts e eruoltS.rg,roo elullJofuIll o 'lElpuo=
,.elensuesuoc" rllnlos nrluad E
ioqrp, ee[op IE pdnp ep epuouad ul 'rSntol 'Jololsts al€ ouJolul elI'le3EJE u1 plecr;rtsnla: alels ellntu n:lued Ellqesoep e-
aunrlxrug o (aule,tn8 ellnul cuJ unc eSt) EluJaplsuoc IeJlse IJ eluod tnlntuo alE aleuc: luns alalels eluol 'ntdrcutrd u!
-euJatul ;oltrnlclerp eiuelsrxe tSpsul 'au:etul alIJacEJ€ ul suIEllS ;oyrfue8e tetiua'tra:= 'alut,r.t.rd Sllnru ut lusnUuI eP l:
- 1u3e1 - eundo as E op rnlnlpts Inldip IS I3 ']€lllullep nlJollJal un-Jlul actltlod ltiEtlunu:':
'Jserop runc 9i::
'IelElsJelul Inlnrui
erdnsu puerclns e-ralnd rztunu pcrldurr ns ?ele1lupl3,r.ns 'lselluo3 uIJd elcund elrlunus ulc 'ueuJol Ir
ctltlod nri:=
Iluaipac ezatell rS-ps tod acqllod olIiElIIolnB SI1JE3 InIpEJ ul'lulllullap
ec eunrleu-tets ep ueunrfou luaueqe^ Surdsa.r 'euon8tyrtr Inl uoueulase 'tnlnuro roltrrui:--:
1S- lnlntuo Jolllnli;:
.euuro,{ns eunriuu-alels ul rnunl B ta.ruztusS.to
rr1Sr,r.r1cy Eclltlod '00r-86€
n pinir.nt.rn are3elaiug o oJtu, Elslxe el,od eJ33 lcluuo3 lnlerlualod Eul1l]nl uI aund =
'Barreurosu aq ';oprrudaJp uoJe^ouord n.rluad 1uqo13 lu8a1 rS ct1rlod nJpec un aInlIlSI::
nc toJnlnl InlclJouoq uI oslnsa:
elec 'rnlnuto roltrnlderp 1e luuotiuu:e1ut tnlnrut8eJ ele sluelJodun alueruele epuFi:'
.(tsz'd ,9661 '1s,(.rg ap l3lrr) op JoloueosJad nes :olelets rolt
urieru.rr3y ,,eirue.r8 els€ounc nu euelun IIiElIuuIop 3:--t
,auouSryrtr ollllug ,rnlntuo ellrn1de:p nrlued uetnt]ua3ru FluslIIII\ Ie unuroJ ntuourtrlud" aP lntd:
-pdu,, pc p^losqo
:rnpn o :o1t;nlderp aytrnrut8el rS lnldarp plurze-rdar o plur '':'::
oluarunJlsul elllunu: =
Els€aog u! E^I1Bcl.+luruos aIJu O'G66I'pJOJ,4AEJJ rza,r) a1u3e1 -errdord'rnlnrrollrel lrrpteold:
pluurcpppJul also aunrlroo rJole^ olrtunuu pullsns ES eJBc sllzJcotuop l?]s un eIJ ES elnc-;: nrtued elrlrquts tuns - x.llrlu,
urrlr8al teis un Ere-rEO ruloJuoc Eoapl 'eleuorlzurelul IllptlurrtlSal 3 Elrerlp eriue-r::- : - rln8er tou tS elncsounceJ lu'
plurzardar ruur nu as tad €olelruzJa^ns i arepe,r. ep elcund sllnur IBtu ulp InlnlEls IIip':=
-a,rns lnrdlcur.rd lrnualu v ex Eeec'alrrrrolupul rS aprnlderp 'altre8ugrlsuol tS ea::::t: -rlBrJrJo u gleuosrad eetutIIIqes
alSuonnce; leuotfturelut lnlderq 'p1efla1 oJ€luatuelSeJ ep orualsls lou qns sIEIuOIUEUJ?\r---51 '- rnlnprcoua8 ee:ectz:alut
'IIzIAlpuI luseld nz luuotieulelur lnlderp ulp olIJEqu:-T atBlrunruoc e8uerlul pnlcul ,,el
elriezrueS;o rS ayeura,tn8
Ilptderp IJstu Ietu Ioun eaJln
.rualgta:
mrtuo tortnfiatp ruruL8aa'z't'I
elllunuu elcodsar ES olalBls !
un Ezuaotc es tS roltzt,ttPut a
'(e1ttzn1=:':
olsllo^Zep 'E-ia-rr
rS 71nlolrdrzc 'ottut vart) ElliunuEurE r€ur Ezrleu? o ElISoJeu Els€eov nrlued oreder ap las un gzeezr
tgrrp snsa,rd Iutu 'ouaJe1ns 4131s ap el€lalcos o €3 Elezlue8ro g aleod nES Ir'J;: rnlnluaurulrodruoc etre tS en
"rrin
Ju zaJlueuro Ernlgr ruJo.luoc lnrdrcuud rSnsul plsaluoc 'cr3o1 Ie InIIJ lEd€3 EI pupd :-:tr

elso EcEp 'o[tnIZIA plSeaJE 'Jplape-]lul 'lglpuo1g ueld ed Inlnuo altrntdo:p erede ps ;--r: uereundurr rs uareroqule ult1tc
aleuorleurrdns aluezerd reun E eunrzr,r. o 'atr,u.uod oluBlsuncJlc u1 'tS eleluaruEurs\ri:rr 'ecrruouoca tafrog e Ple:
riiezruu8ro rS aurea,nfi erlpc ep IIZIssp ap E^IlcQIo3 €erenl ad egzeq rrdrcutrd 'elE::r: ec Bee, u1 ttfculsar asndun lt
lipnrt ,rrrrrlodoei ep alec no atirzodo u1 'p1uqo13 ereure,tn8 ep a^Il€uJelle rolttdtrr:: u1 'eunr8el otereplsuoc luns
3 'elus JolIJElIluI[ ro'In]nl Ppnlo ul 'pseorolu'r eunlzl^ o lIJeJo B nNO 'pl?poloi rrJEqortul Inuues qns und orul
'(€66I 'srepltq3 I;:
oJ?lcrrguu runlsa.rd rS acrltlod elrlguoc esuolul ep leiJ€lu 1so; u tS durl u3 luldarl lEnlc'; r rnlnJolrrA eeJEJnluoc ul luEuIu
utesuc rzea.) 91eqo13 e;uu.re,tn8 ap Alsuelxe uralsls Inun EaJelSE: ?l' eurpJts arludnoo aP elro3 nes
elgo Inun rS 1e er; '(7'i
I

lrnqrJluoc € 'ro InpuVJ EI 'eletrsecou pls€aov 'lualclJa rzpd rS BzIuJnJ eI u nrlued Eleuc.--T
rultr8el lJolce Bc litntrd luns
-ielu, areredooo ElISaJau ..IJnunq" a1se33 eleoJ '(S ls z alelotrduc 'ot{u1 15 rze,' '' -+'
I

o-llull
'Jeqlul tza,t) (tarutlc tIJEcIJIpou I3 IS uozo ap InFleJls InzEc ul letceds u1) ntpau :r
'llluler ep eaier ESUaP

,u**o, ,olrrnunq egcilord rS aplnluu Jolo4s€zop ela11rllcl^ rS rierfinJar mlued aJElIIir=T

elo.r?oln13
.esuorSeluoc Jolrloq
InloJluos e1 (rqca.t IEtu elsuollEu:elur aytlezlue8Jo
a::

68 y-rvso'rc YSIrl'IOd Is .IYIUOJIUST .InrvJs

a

90 TRANSFORMANT CLOSELT
STATL

Caseta 1.4. Organizaliile Si agenliile specializate din sistemul ONU

rupra Drepturilor Omului di
;i economice, adoptate in s
Organiza{iile din sistemul ONU
-rioada anilor '80 de Conve
Create de.Adunarea GeneralS, dupd i945, aceste organizalii sunt finantate din bugetul propriu Convenlia asupra Drepturilor
al ONU, constituit din contribuliile mernbrilor gi din contribulii voluntare suplimentare.
Impreuni, acestea cuprind functiile economice gi sociale ale ONU. =sponsabill pentru respectar
:s Securitate ONU cazurile r

Sigld Dentrmire Sediu ,-onal5 a Muncii (OIM) are s

UNCTAD Conferinla ONU pentm Comer{ qi Dezvoltare Geneva -rncitorilor.
UNICEF Fondul ONU pentru Copii New york . in cele mai multe regiuni e

ICNUR inaltul Comisariat ONU pentru Refugiali Geneva

-- cazul Europei, Comisarul
Programul ONU pentru Dezvoltare
):epturilor Omului gi Organ
PNUD New york
:t:trroleazl problemele legat,
PNUM Proglarnul ONU pentru Mediu Nairobi
:=jul, in Africa, gi Comitetu
PMA Programul Mondial pentru Alimentalie Roma
-:-.relor Americane (OSA), in
I-NUAP Fondul ONU pentru Activit6li in Domeniul popula{iei New york
s:rnificative sunt numeroas(
Agcn{iilc specializate ale Natiunilor Unite !-::nesty Internatioual, Liga
I
Organizalii separate din punct de vedere legal, dintre care multe sunt mai vechi decdt ONU, IncE din anii '70, ,,at6t n
avdnd mernbri, buget Ei programe proprii. in mod oficial, agenfiile specializate sunt
=:prurilor omului, c6t qi nive,
coordonate de citre ONU prin intemrediul Consiliului Economic gi Social, cu o int6lnire ; --+). Acum existl peste 200
anttald a celor nrai inrportante agenlii, sub egida Comitehrlui Administrativ de Coordonare.
- :roblemele drepturilor omu
Sigld Denumire
r --e mai multe in tririle in curs
1':.1 - ..
tnJultlaru
sectiu r- -ste doar acela de a monito
UIT UniunealntemalionalIaTelecon.runicafiilor 1865 Geneva :E : promova anumite cauze sp
OMM OrganizafiaMeteorologiciMondiali 1373 Geneva i.: drepturilor omului. Ele p
UPU g-,:i-nele gi sI stabileascl re1
Uniunea Poqtald Universald 1874 Bema
OIM Organizalia Intemalionali a Muncii l9l9 Geneva
:r.rizalii neguvernamentale ci
OIAC re =i5care sociald transnalior
Organiza{ia Intemafionald a Avialiei Civile 1944 Montr6al
FMI Washington =:::a15, atdt prin susfinerea pe
Forrdul Monetar Intemational lg44 iii :: a apdra autonomia societ
Banca Interna(ionald pentru Reconstruclie gi Dezvoltare F:ecare dintre acordurile O
Washington
BIRD
(Banca Mondiala) lg44 "-- :e state din 190, iar altek
FAO Organizalia pentm Alimentafie qi Agricr.rlturd 1945 Ron.ra
a-.lla, in principiu, indator
rr-ceralie in procedurile gi prz
uNESCo Naliunilor Unite pentru Educalie, $tiinfd qi r,4s paris nte sunt rareori suslinr
3;tffifr,,"
OMS Organizalia Mondiald a Sdn6t6lii i interna[ionale ale drep
1946 Geneva
::-area unei multitudini de s
OICM organizafia Intema{ionald a consultanlei Maritime l94g Londra ;rruirea naturii entitetii p(
CIF Corporalia Intema{ional5 pentru Finanfe (filiald a BIRD) 1960 Washington ii statale.
-:ru5i, ar fi gregit sI concl
AIEA Agenlia Intemalionali pentru Energia Atomicd lg57 Viena mijloc de descurajare a
A rn Agenlia Intema{ionald pentru Dezvoltare (filial5 Washington
a BIRD) 1960
rybu DC
impotriva Argentinei la s
i, adus cu sine eraclicarea
Organiza!ia Na{iunilor Unite pentru Dezvoltare
ONUDI 1967 Viena formale ale regimului,
lnoustnala
de coercilie pentru a sr
Sursd: arJ dupl Imber, 1997, pp. 206-207. -=eiul suveranitllii, tot ce
actiunii bilaterale qi r
 .aIEuoIIguJeluIaIIIruoJuIeIBJal€IIlInuIselEJstEllqIlunlicuEsJ?U:.:--
rs eraqr-Jolunzea votezrT?Indod alsa acBJ eluod I€tu es ec lol 'lllHIUeJaAns Inleu?l
e: t
'iprntdarp s nllued elllf,JooJ ap ereln;:E
el?tlumur Ecrpue^oJ elelels .,,nc 'sn1d uy eutisns
elau:-:
euer^ L96l
nu ;,.r1n*g o[-rn1de,rq nJtued nNO IeisIUoJ Boueluas€ 'rnlnut8ar alg
alBIuJoJ
f,C
I3ru'llnrur€trI'Inlnl[oallJnldeJpputntrdrollJnznqeBeJEolpBJoeulsncsnpe?:E uo13utqse16
096 I
1s 94. rolpe 1n11s'rgls
el leulluaary zn'trlodrul Elttl'..
islt nlir*" 1ze,r) gg. ro,ue lnlndecu;
'Inlnluo IIJEI0I^ e eJelBrnssep ap co1fru cllu::--r: euelA LS6I
-EuJalul eauntlce ,rrq, ir11.,1 rolunldarp
ps ISe:3 g :e 'tSntol
un alsa rnlnuo ,o1rr.rd"rp 1e 1eqo13 lnut8ar pc uapqcuoc 'alelels
3C
uo13utqse16
096I (CUIE
1114:-c
IIJnlBu EaJlrulsuc"r;: €Ipuo'I i
-esuodser e rS aleuorfeu IIiglIuEJe^ns e 'apuorleu ecrlrlod lliElque
u1 riecrldur purg rlot 'liuco^E ts rrluaSe 'trpcSllu
'rrndnrS op Iulpnllllnlu Ieun eeJea-:: ?" e^eu0c
a1e epuorfuuJelul IJIlltI;::-
snp ne - elurrrJoJur nes elEurJol unuISa.r - Inlnuo rolrnldarp sllEd 9p6l rS pir
.rolrou elaluaSrxe 'areundlur ap EAIIICJaOJ eeJalnd utrd
alnurlsns IJ0aJEJ luns oluatu?[€-:I
.*nqiaeg rze,r; trrdord allollc€Jd tS eltrnpacord u1 atle:ap:'=
.rr"rn dru, uI (SOO, BLUoU 9V6l
",
ep rs urncard .a:ezru.,irj u1 'zld;::'t'
Is eiicarora ap a1e.reua8 elrrrJol€pul 'nrdrcurrd olels ap ]C
olelle J?I '06I ulp f vr6l
€ Jsd ol,ls ellnur rerrr 1o1 'lnlduraxo EluJn eelnd re-al uol8utqse16
cllJnpJoce aJlulP eJEJeIl f,o
etsad ep lucrJuet trol n *1n-o rolt:nldarp Etual ad nNO ,v61
'roleluls .1nr"1p apyqrsod ep 3II^I3 lllplel3os eltuouolne
urpdu e ap - uo13utqse16
"1n
."1nnprn,pui ro1"nio"rp EpJocE o aJes ad uelaurlsns urrd lvle 'EIE3;I-- IB?rluol w6l
uriuelard urJd rs tg,
elln1u ul 'eruc pluuotfeusuuJl EIsIsos arucSttu = ?Aeu09 i
ElpJeprsuoc olsa 'eluttoll€u elxaluoc
6.t6
eleluatueura^n8eu $*I:1=
tcurlsrp un ptulzarder rnlmuo altrnidarp Ezea^ouord arEJ
dt1 Biueg vLSl
elsecB.Jp^epe-r1u1.1ts1.t1rcu ap eieuorae: rs a1uqo13 alsieJ EcsuellqEls Es ts aleura'r:: e^ou0c €t&l
'Inlnulo rolrnlde:p
:-z
olr^3 ES alqedec IeJlsB purrJ-,leuodrusuert euorice 1od a1g :: BAOUe9 s98 i
o'pune:dur1 earc e ep tS acr;lcods ezneJ alltunuE elourord:
,rinrrunaro'rp plrqola uela: nlpas
rt.roiu11firl
ecu; u ts €zlJolluoul e ap eleoe J?op else =
ii ,.'',n1n*o -1r*iatrp ellrEclEcul acrlqnd 'aJ?llo^zap ltluY
rrlezrueS:o rolsace Inlou op sJnc ul altrpi u1 allrurl Isllr ?: ; 'eJ€UopJooS op
trtec 'Inlntuo roprnldorp elaluelqol{: = ^qeJlstutLup
ec urp rS udo:ng ug rS eruellrg B3JSIAI ul e3lglg lol
"1n1ur*nurrnnSau oJtulplul o nc'1erco5 rS ct
III€zIueBro ap gg7 alsed:rtl'" luns aleztletceds altt
gdnco as aJ€o euurrreru* .ini,r*ru.rr^n8eu :lY-1:j--
Iu 1gc 'tnlnuo -IollJnlc:--:
11lpt1'tl13e Inls 'nNo lgcep lqce^ Ieu luns e
'9661 ',{11euuo(I) ..solncelceds lncsarc ne ro1 15

nliJrpo"-nrr,rrd ro'rfuzrue3ro Inr*.,,nu ry1p-" 'OL, IIue ulp Elui

"1n1r"*€uJa^nSeu
.'lo1rlSrrn1€EleuolleuJolulEISIIu0JtSmlnrugroltrnldarqzSrl.lurtorluuJelulf,lsau.;r
luns a^IlEcgruE- IloI
uncerd'aplueluEule^n8eu opuoll€uJelul rtleztueS'ro elesBoJelunu ^leN
.o,rulrurrs ne 'Iclrsluv Enop sloc ul '(vso) au€clreluv rolo:.:-i BIuou
ep IeJ EI urind 1e3 lllsunJ
n.ruecl ueouaruY-relul Inlelluo3 rS 'ecu;y u1 '1nfu'-1 rqorlsN
rerfezrue?rg p ,n1n*g
"1tr.,ia".,O ap a1e8el eleualqo:d Ezuelollc::
EI ep €lrEJ '"1rrnr.,{, lcepnr ts tnlnuro eltrnldarp IroA,^AeN
eriuzrueS.lg rS tn1nu6 rolunld::1 e^aueD
(gcso) udorng u1 aiuadoo3 Is elElrJnsesi'nluad 'tedo:ng Inze3 :-
e Eueadorng EeunJ ',n1n*i.irrnrdaiq ruluad ueadorng InJ€sIuroS elac uI
{ro^ ,^AaN

'riu"1nn,qr"*rrrprrnl Is u$cruls Plslxe llgnl a1z tunt3a: 3llntu IEur EAeu0D

",rr.,.rnrr* 'rolIJolIJEr-=
ntpas
u1 'eurcres ere (y1i6) Ilsunl t B Elsui:
roprnlderp earelcadsar eloJluoc u ap 'nrdtcutrd 'n
_*ur"1u1 uiluzrueSrg .rlrrr"n pBupl a4
.lualsrsred znqs ep alrJn-z'3 nNo olellJnsas ::
'e:eluarutldns olelunlo^
InlsaJre eeJelcedsal nrlued gltqzsuoCs;
rnlnrlrsuoJ urluerc ul pcnpe pr'arnq"rirs rualsts nrrdord gua8ng ulp eleiu?ug l
'rn1n1do3 .lo1t'rnldarq erdnsu Ellue^u:--.
infn,iO sl,rnfOarq nlru.a flNO ?ISIuo3 rollu€
"rr" rr.rEu*urrcsl. IITuIT,IIA erdnse zrlue.tso3 ep 08. "p':i'..
1S -i,r-"fn^.iiroa*1
u1 elelelduro, rrol nr'r.r*'V Oi. rS 99. tue
u1 ptceds ul aleldopt'octutouoca:; nNo r
ulp InlnLuo roltrnlde'tq Brdn:-
elr^r, .e,,rlocl e,rnlderp pur,ri:d pfualuoc e.relgc 8?6I
gs

I6 V'IVSO'IC Vf,III'IOd IS'IVIUOIIUAI'INIVJS

 92
TRANSFoRMARt cLoeat_E,
STAT

..rd de cursul istoriei

Caseta 1.5. Lupta transnalionalit pentru statelol
drepturile onrului ::opriilor guverne. in acest
,
o ilustrare grditoare.a rolului organiza{iilor neguver,amentale ::rul-plac (Capotorti, 19g3
omului este cozur Argentinei la sfirgiiur aniior '70 [n sfera drepturilor In consecinll, in dreptul
si tncepurut anitor-,a0, dupd rovitura
de stat militard din 1976. ::,ii inegal incercatli qi iniarit
::rului trchuie salvgarclar6.
in timpul unei vizite in Argentina, in 1g77, -;anrzaliilor.
secretarur de stat ar Stateror unite, Cyrus Respecrul pe,
vance, a inmdnat presedintelui juntei miritare ._; omului creeazd. un
o tistr cre 7.500,r. .ururi de ,,disparilii nou r
politice" neexplicate, ristr..pregrtitr in prealabil
de activigtii ..g*rlri.ri ai drepturlor qi cenzura principiu
omului qi inaintatr organizaliilor n.gru..nurn.rtale
pentru drepturile-omului de la washington. _,:,Tl,u
: :.llllcarea ponderii acordatr
(Aceastr cifrE reprezintr doar un
st'ert din numrrur celor,,disprru{i,,in cursul , --e. iar pe de
aproape opt ani de dicmrurd.) Prin mobilizarea celor alt5 parte, celol
drepturilor omurui gi a releleror grobale de
mecarismului regimului interna{ional al - rLiiale. in care suver.allitat,
organizagii neguiema-.orur", activigtii Un exemplu grlitor in
argentinieni au putut indrepta ut.ntriu politicd ace
statului in privi[(a drepturilor omului. Mobilizarea
5i a mass_media spre comportame,tul I
-: Se int5ri ideea conform
concentrat5 a presiunii internagio,ale .-._:ite valori denrocralicc
prin relele transna{ionale,.Comisia ONU peniru
Drepturile OnruLri-OSe gi guverne :.:olul 21 din Declaralia
c(
individuale a implicat o activitare poritici ..Lio,,aa Un
Las Madres de prazo de Mayo (Mamere si giobalr inr.nrx lr"ri Fisher, r9g9). --.-:
aeiptiacle Mayo) ,uu tlu*.t.-.elor Dispdruli, aldturi de alte drepturi
unul dintre cere mai cunoscute grupuri argentiniene :. _ tarele 5i naliunile,, (vezi (
pentru dreprurire omurui,
-.t:ri c? atare in Declaralie, ia
au rosr dcregate ra conrerinsa --. - rlul 29). prin conrrasr. Co
;:,.".',X',?:i:i,:l:^Yil':r,5"::"a;j:^t:l"l^",.i'^t,.,^1:
Bisericii catoricc de ra puebro, ra <isa ciNr,;lrris;;,;;
ii
in fala Congresului american gi au fost nominalizate ilffi;*rffi,Ji,:r".:ffiT: :.-: a intrat in vigoare in 197
de trei ori ru pr.,riur Nobel in 1gg0.
Cdnd gruparca a trccut prin Europa... a __:ir de acorduri convenlii
fost primiti la rang <je demnitari de cdtrc 5i
primul-ministru al Spaniei, pregedinlcle
Franlei si de citrc papi (Brysk, 1993, p.265). --- :rjului 25 al Convenliei
:

La randul ei' aceastr activitate a atras presiuni -::ecare cetdtean va avea

bilaterale qi multilaterale din partea dre
guvernelor statelor Unite qi Europei
asupia statului argentinian, incluslv intreruperea . r de a lua parte la conduce
ajutorurui, ,,inspec1ii" <Jin partea bxu
partea unor organisme atat cle diverse
si oSA 5i alte sancliuni. Asistenla exrernS din in mod Iiber;
-
Amnesty Internarionar, parramentul no.regian,
Fun<]a1ia rord, consllirivoralur
al Bisericilor, :, de a vota gi a fi ales
in i
bisericire Stareror universal, desfd5urate
Unite, Franlei' suediei, Danemarcei "rrrd.;;:';vernele p
si ErrIri.i -, precum gi din partea oNU a fdcut ca voinlei alegltorilor;
miqcarea pentru iibertElire omului din
perioadei dictatoriare. Ca o^ consecinta,
Argentina sd rimdnd foaite activir gi i,
timpul _ d: u avea acces. pe haze
s-e foate afirma cE ,

drepturilor omurui a fosl ,,regimul internalionar al dtn lara sa.

aliai, cat Ei o arenr pentru nigcarea argentiniani
favoarea drepturilor omului" 1Lat -un
(Brysk, r'ggi,;; .266). Cualte cuvinte, in
a tbsr vorba de o _ -:lrenlia Americand
a Dreo
nalionar si o noua srerr in .u.. :' -.r ecouri clare ale Conven
;::ili'::"1,::i:iil,i,1"ic f,i.u-n-promovat, rupta _
:tiia Europeanl a Drepturil
- ._:.:imitatea statului,
Oupa cu
_:_: :IertUl fatl de demclcratie
cu toate acestea, sen-rnificalia poritici qi juridicr --=._:rlerte sunt
calificrri nofiunii de autoritate justificatr a regimurui, care aduce unere adesea fiagilc, e
a statului, nu ar tr.ef,ui subestimatr. in
privin{i, convenlia Europeanr pentru protecfia aceasti " :-_:tlonal
Drepturilor on,r]ri qi a Libertrlilor ideea confbrmlereia
Fundamentale (1950) este demna de : ,.-,:abilI in fala membrilor
a fi luatr in.orri,l..u... p.int.-un contrast
cu Declaralia UniversalS a Drepturilor vizibil cor
omului qi acorclurile utt..iour. ul. oNU, co,ventria ".*. ,, promotor al drepturilor
era preocupatl, agi cum se afinni in preambul, -r,.r,lf:l .riru.ireiti regare II
Il::ryrru colectivi
lmpunerea
d. ,; f; primii pagi penrru .:
a anumitor drepturi fbrmulite in oeciaraiia
europeanS a fost gi rSmane inova{ia universata,,. Iniliativa - :ecesitd(ii de a sustrine anumi
regar5 cea mai radicalS, u'irroruli. care, in opozilie or care apartrin acestor grr
 atlrzodo ur 'eJE3 arfua.our o :

'6g6i lrlp pcul '(g661 'suulN rs ptoJ^\eJJ rze^) undnJS Jolsace uIlJBdu arec JolauEo-f: e,rrlerlruJ'..Elus:ei rull eriere
elE nes elcurlsrp s.rullJoullu rolllndnJS ele IJrudeJp alllunue oulisns E ep IIIHISeceU E;:a ru1uad rSud rnur-rd oJE-I E" ep
-Suonncer u1 rS pleriuepr^o olsa rnlnluls lliptruuJa^ns u ayu8el lllpllcecua EeJslsoluo] urfuaa,uo3 'ONO ale atuorJall
'rnlnuo elu alelualuepun; :olrrnldoJp Iu Jolotuo.rd un 'al-:
Ilqlzl^ lserluos un-rlurrd '3-r'
Ette op ed ter'gtealucol alsa aJBO uI acrlrlod IllEtlumuoc JollJqlrraur eiu; u1 pyqesuoC=- rolrfplraqrl e rS rnlnurg ro1
'et.red o ap ad 'ar.; ps alnqall purlr8el pcrlrlod eerelnd €Ia-IEt ulloJuoc uaapl leuotieu:::: pls€e3B ul 'plEr.urlseqns tnq?.r
lnlderp ul EZEeJesuI ectpe 'leuorlzuJetul lnlderp u1 prurtr8el pcrllod erelnd ap Ir-:i elaun ecnpe eruc 'rn1nul3a:
-dacnoc e r-rEpJoqe rou reun ayrnlndecul Ezuoluutuas e1e 'a13urg Basapu luns aluautele:=
Eeueruose rSaq 'n:quraur ep rriplrlec e arirpuoc o etlu:coruep ap pluJ lnlueurelei=
urp eo€J eruc 'tedorng InlnIIISuoJ Intnluls apa,rald unc pdnp 'Inlnlets eeleltturlr8a: ::
rerfetcoruap EoJotcose u1 pltcrldxe IEuI 31so Inlnuo rolt.rnlda.lq e puuadorng utiua.ru:; etdnl plu,loruord g ealnd a:r
ec drurl ut'ecllllod tS ep,tr3 rollrntda:q erdnse tellua.tuo3 ale aJulJ IJnoJo auti::: o 0p EqJoA lsoJ 3 'elurAnc a
'eluuor8ar rrlua,ruoc ellu nc punarduS 'rnlnuo roltrnlderq E EuE3IraruV etfua,ruo3 u1 querurlue8ru eorucSru nrl
'es e.ref utp yu leuoriuuralur lnur8a:" p:

pcrlqnd EIiEJtsIuIIUpE ug rrlcuq e1 'e1e11e8a ep elz.reuefi ezeqad 'secce za^€ B 3p (.3r lndurt rr1 rS p,rrtce elJEoJ Er
l:oprotP8aP Ielulo^
Bc lncpJ e nNO ueued urp l
rolatzts alourea,nS'ezepue[(
3 proqrl erserdxe I3JlsE as-npugluu.re8 'larces lol ul.rd aternsq;sap 'l€sJellun lolrcuasrg Ie Ierpuoy{ Inrlrs
rS lu8a nr8er;ns ep rtftpuoc u1 actpotred tS epa: tre8elu ui selu t3 e rS elo,t u ap (qt urp puJatxo eiuotsrsv 'runri:
: JaqII Pour ul
earadnre;lu1
rsele tiutluazerde; ut.rd nus lco.Ilp 'scllqnd JollJece.JE Ee'Iesnpuoc e1 elrud en1 u ep (e ' ^rsnlcur'uururl
eelred urp aleratelrllntu rS e1
:elrqeuozoJeu rtlculsar "'EJEI '€31?llungodo rS ptderp ee1e EA ueaiPlec aJssalJ
'
GSZ'd'9661'1s,{rg) pded
:tetfua,ruo3 I3 EZ Inlnlo:- orlpc ap rrelruuep ep 8ue:
ruroJuoJ .(sz .d .gg6I .nNo rzaa.) lelet] un-rtul olgeJrp rriua,ruoc ts trnprocu op rEi;-tr
'0861 ul leqoN lnruerd El rro
ue rSelacu ul aunuqru sndap nr
un purunoJ 'gZ Inlocrge u1 ntdtcurrd lseoe EzssJoqe;p (gL6I u1 ereo8r,r ul lBJluI 3 a:-
'(62 lnlo:5{ uiur:e;uo3 e1 eteSclep tso; r
(SSOt) aJuIIod rS e1t,tt3 rolrnldarq Brdnsu n51g utiue,tuo3 'lserluoo ulrd
ui) El€p prn8urs o JEop eJ€dEaJ ..3llel3oluep" 1n,r,rlcalpe :et 'eriurulcaq ul eJel? €J 3i-.-r 'rnlnuo elr:ntde:p
nu ,.erle;coruep" Intug^n, '1Sn1o1 'G'Z'dd '8861 'ONO IZe^) ,.ellunliuu tS alereo;:c 'rln:pdsrq JoleJ eleu?r\l nES
'(6961 '.taqsrg rza,r) psuatur
aluol ruluad ereztleet ep unuos pJepugls" Ec algJeulnue r.rnlda-rp o1p ep IlnlEIe cJl=: p

-ouap lnrdrcur.rd ErulrJ€ es rnlnuo rolrnlduq E EI€sJe^rufI eriurelcaq uip IZ lnlo.:!-r eura,^,n8 lS VSO 'rnlntuo al

u1 ,nldtuexe ec .(g66I
.s{ley{ rs pro;,trer3 rze,r) eumuoc a3llsJcotuep IJoIE^ ellu;-= aletrotlsuralut ttuntserd u gte.
aurisns orec lels un arJ ES ornqaJ] uulr8el l€ls un ureJpc IUJoJuoc eeopl IJElul es E :: lnluauelrodu,roc ards erpau
trlSr,rrlce'eiuluaruen.ro,rnBau
ue;odrualuoc luuotieu;alut lnlderp u1 efurpual elso sues lsacB ul ro1p.lfl nlduraxa u3
'pruerdns alse rBur nu ElBlsaluoceu EIEl?ls ?alBlluEJe^ns eJEc ul 'alutpu;'= 1u luuoriuuralur rnlnrur8er rnl
Jolec Insrnc u1 ,,dnrpds1p"
I111lproe alezr.ueflto ep rnlnrdrcuud ezeq uI aslula Jolec 'euud Etle ap ad JEI 'e:= 'uo13urqse16 ei ap rnlnuro elrrn
^rluuJatle
ep rnlnlualsls ueUed ulp ellue^ :olttiualard 'alred o ep ed 'eleproc? IlJapuod EoJE3UIprcf rolr:nlderp re ruerurluaS;e rr:
'rnlntuls p alrlcoJe ttralnd lntdtcutrd EJnzueJ IS Ellur:i;f,
EzgeJlsnlr olueruruole elsecv lllrredsrp" ep rrnzer op 009
lod erec 'acr1t1od alIJacEJE ul oleolsuopro ttdtcuud ap los nou un Ez€oeJJ Inlnuo ":I snr,(3 'a1run rolelPls IB i?ls
gnldarp ap sullxa Inles nJluod tS rnlnlcatqns ?Ituouoln€ nllued 1n1cedsa5 'rolttieztuei::
rS roptndnr8 'ropueipac urdnse elaluroasuoc ep lueJe-Jlpul 'plepre8,t1es olnqerl Inlu-i
Eel€lrugJe^ns elntpc ulloJuoc lnrdtcuud ep e:elrpdepul o'-
ElIJElui IS EluoJe3ul le8eut t:;t: utnil^ol ?dnp '09, toltuv lntl
plenpurfl oJgqlulqos o lt2lslxa e luuotiuuralur rS lzuorflar 1n1da-rp u1 'plutcasuoc u1 rcluntdatp onls u3 alDtltaal
- 'U6d '986I 'Prolode3) celdlnu-
pdnp rrueipa ) ozateil rS-ps e;eqr1 luns ruru nrr olalels 'lxetuoc 1s3f,3 uI 'aure,rn8 rolttrci;t:
e,trrlodurl asaoo.rd czarirur ES rl€nptAlpur rolrualptac elru.rad 'lolsluls lellolsl lnsJnJ ap -1

Y'IVBO'IC VJIJI'IOd Is "IVIUOJIUaTInJVJ.S

 STATUL TERI]

TRANSFoRMART cLogele
:o=. in principiu, nici un agent PC
.-:'.'ernului sau al stafului.
a adoplat Declaralia referitoare
preocuplrilegatedeconflictulinteretnicaugeneratconvingereac[minorit[lileau Deja s-a discutat in sec[iunile al
prorectre. ," ig9i. OOrnarea Generafi " ONU Religioase gt
ruevoie de
,"rrou,r.io'."in".ti;ro r"ri"or'iieiirot Nationale'.Etnice' cultu- :-iemul prevederilor referitoare la d
la Drepturit" identitatea national['
proctamana.a,iu,.i" ,,*. p-t.i" ;--;eranitatea statului ca principiul
I insvistice. "*iti"ntuii dreoturile membrilor
rard, religioare ri rineilri[i'"
*rt.i,aiir"r'J, iJ'iu"ii''t*pun" socialr qi publicr"' ::=unit[1ile politice 5i intre aceste
ra viata ;;il;1ii::t'igt::'^= -':orit5 centralitdtrii lor in politica g
nrinoritilii de a putea "r"'ir''p" "iJtiv regla',*re consiaerx.ce ea stabileqte o traiectorie :-:mente ale dreptului cosmopolitar
Desi declaratiu nu.rt"li.a """uiig.fie Iorrl*o, impulsul pentru.asigurarea protectrel de r[zboi 5i crimele
viiioare a dreptului ,ri*r"tf"r",.
Tn'uir. =.:zI crimele
:

Consiliului Europet
*inoritat.Jr';ri;;;;, o" tuut ir,".oitiJti"*' incadrul qi convenlia-Cadru ii:ste domenii ale dreptului constitr.
.trepturilor
au fosr elaborare cJ;;;;"iir"til.
Mt*'i;; ;i-n"gionutt pentru Securitate 9t r- :estring noliunea unui principiu r
,t'i.f^*-U''Orgalnizalia --.rrul fa15 de aceste standarde rim6
Denrru protec{ia M,ri:td;il;'N""t.rrr"o ..rie de insffumente care afirm[ dreprurile ---:.rare care afecteazi conceptul de
(osbel a adoptat
Cnoo",u,. in europa
i"fi\;;I"i'i"'"il"*l't ;;;"'*i-n"'tl-'Minoritdtile Nalionale Elaborarea regulilor de Purtare z
$i
rninoritdtilor ^ :: Doate fi comPlet abolit, cdteva
pe,,tru a rurni za','"'il:;';;"'i*p"ii ". s',lf fl[;SiXil:,il:',Tl?'fiTii?'i
::-i1eni, cAt gi Pentru soldali, ar tre
:;***X,r;*:f:lJ#::ffif ,.lJJ,l"i;;e inJepa.txriio. p",,p"",iva
westraricr,
-l: pe cdt de uman Posibil. ScoPu
noi tendinte de delimitare
a
:c:uile din rlzboi la standarde r
srarocenrrica i, o..pior-ir,;;;;i;r;i
si in
"r" "p"tiiili-I""i*"tite sd.fie menlionat acest
de toate P[4i1e imPlica
suveranit[1ii srarare. t";;;';;".piu.g.Xirlol'J,t" umanitar[ Dentru prevenlrea =-ctate
-i::oiului sunt adesea violate in tin':
corrrext este erodare^
prr.rii tradilionale "e"in*t"nria au,otiti faptului cf, incalcd
lrffi;ii";^;;;rui - :alea celor mai grave acte de
,iollritor grave ate "rt."i"^."t"ptu'iite in intervenliile sprijinite de r-, :: ipalele convenlii multilaterale
pri,cipitrl ,u"'unitallffi;;jt' 3;+l^y"t' "tit 'i'taent
t"^*t* os8 a Consiliului de Securitate
Bosnia' D" :fT;il'
bxu i,r Irak, Somalia 9i
jir-.ui" i*pri"u consiliul de Securitate' in
oNU(5aprilie1991)'-;;Hceategitimi'"ir"t"o"z9nd{esecuritatepentrukurztt
<iin Irak, ,,u a"scHr'jru*o.i i, *e*ru
aplicate propriilor cetd[eni"
Caseta 1.6. Reguli de Purtare a rd
"oi
impotriva ,"f.fJ.'iruiumente
sensul de a lua pozilie Maj oritatea instrumentelor care
(G ree nwo od . r s s: . p
i o ) 9 a o "o n1;;1:':
i.o."::*:t:J,?: *i::?1i"1:::iffi
:,:Tili:fi ,: aplicare includ : (1) Declaralia
;j:w;r*fi.,1,r,';Tl:ilEl;,:i,"?'*;;,;;ezonabirsf, up,".i"mcr,,existr :*ir abolirea pirateriei 9i prin spet
.:.1::"1*iiili'"'r:1.,,l".;*Ul;.'J.i,ii,lim: :.xtru a fi consfangltoare din Pur
inrerne
acun, o arie a conduirei ln -!54 (revizuitl in 1906), care asil
iill],,:*11",:",",:[lJf ffil".^,k|tr]nTi"'.T:1l:',:T:i"'':'J',?"i!:*i:,,:1* -;ii ; (3) Conven(ia de la l{aga di
interven[ie". ci exPune pr 1s2)' gi' dup[ cum - ;izboiul pe uscat; (4) Convenl
legitime,**Jrli'*'o"i"iiririrr"*orr;ivi"..rt, 198g,
evarudrii
corecr-s*.r,"_f,,f:;"",flXrJltrt::"r'fft[l3';i: -:]9 referitoare Ia drepturile si in
."n,ia.,a irawford qiiJ"*r, esre :e:tre gi proclama reguli referitoart
( ee 8' p :r:ivitoare qi folosirea baloanelor
::.ilri"' #,i" ;:H""i';i;u "r i' e*:; "r1

**iill*,:u,T'#il,*'l " 1929, care asigurau un tratar

;erru r6nili qi bolnavi; (6) Prot
la dreptul cosmopolitan s-:marinelor impotriva vaselor cor
1.3.3. De la dreptul interna[ional a::cea la zi regulile referitoare la
-ar.ptur stat qi altul pentru
-::eclia civililor. Pe lAngE acestea
;i.;;1; ,orurui sio" ..r .r!i1iY"
Prindreptcosmopolitan'dreptglobalsaudreptumanitarglobalsein[elegeundomeniu
l: ie=nificative, in lumea contemp(
al dreptului direrit
". Held.'iq95, ttp
10)' Dreptul cosmopolitan se :::-:miar qi ,,legii umanit[1ii", cz
inrereselor fi;ili'vezi care genereaz[ putert
si ...ut" d" tJ'f -
rcatizarea c::azd moralitatea Publici, nefiinr
O.;r"n, - fi"
refer[ aici la acele "r.,iJL. "t. statelor-naliune 9i care
qi obligalii"ur",ru*.""^Jrevendicxrile ---.i,i : Plano $i Olton, 1988, P' 19
gi constrangeri, oreptuii u"tttoi tip de drept definesc 5t
au consecinl" i*po"ui.'i"n; lit*"nttt"
de O^ri""^ri pot intra in
conflict qi uneori in
caurd sd protejeze ',;';;tt"i'r,
,urfifl-,rir.unitarl de baz[ sau limite pe
contradicqie cu legire ;;il;i;. ;;;;" ,uro.ii,"uir"ri-,tu"o"tde
 ad e1lur1 nBS pzEq ep epJEpuE
ul rJooun rs lcrguoc ur EJIuI
'uollo rs ou?ld rS cseugap lderp ap dtl tntse:
'JolalBlBrl lB Iec ap nBS rBrunlns Inlderp op elrredocB purrJeu 'Ecrlqnd uolBlrlsroru 9ze2r)' eJ€c rS aunlluu-;oyelels elIJE3I
rralnd pzeareue8 eJE, - eluls :
ec runrl3e aUB rS El?crJusn[au Bar.urzuc oorzrelur al?c',.rrlElru?un rr8el" rS JErlun-:.:
as uullodoursoc 1n1da:q '(91
I?uorlBuJelur rnlnldeJp rsndns luns lrluEJe8rloq Eu?rodueluoc Earunl ul 'o^rtBcurrrlEri
urlnd rur.u aluuor8er etutsrl rS Illua^uoc ollu rS [un3eJd 'Belsaf,B pEugl ed 'rolrlr^r, BrlJe]i:: n:luad p1p rS lels un eJlul lea,
u1 rS ropfrupr rS rolrzreuloq 'rolrroruozrrd InluaurelEJt BI erBolrJoJeJ alrlnEa-r rz BI ua3i- nruauop un e8elelul as pqo13
aruc'6?6I urp B^auaD u1 ap urfuoauoJ (t) IS : elurcreuroc Jolase^ enrrlodurl roleurrprui.:.:
eerrsoloJ Btrurrl oJBc '9€6I ulp uJpuol sl op Flocolord (9) :r^Buloq gS tlrupr rutce:
uDlrlodous
rS uncard'roqzpJ ap rrraruozrrd nrluad luacep luorueluJl un nern8rsu ercc'626I::
e^oueD e1 ep alrlueluoJ (s) : lueurEprequroq nrluad rolau?oJsq eorrsoloJ rs areolr.rE---,: '(Zg'd'866I),.llrPzll
rolezu8 e 'tunp-tunp roleSnuec eouaruose 'ouus rou BI aJeolrroJer rln8er eurelcord rS a:u:= o rS auntsuedxa u1 PrelII o r
:oleueosred rS rolalets ele rS rolriuure8rlaq olrrrrotepul r$ oyrrnlde:p BI orgotlroJor 66:- nc 'luuorfzurelur plderp" Pc
urp urlueluo3 Ernzrler aruc 'L06I urp u8eg e1 ap erluaauof, (r) i lucsn ad InIoqzE: : urnc pdnp 'tS '(ZSI 'd '986I '
otuldo3ou alrcrloerd erlurp ollnur BcrJrpoc oruc '668I urp u8eg u1 ep utiua,tuo3 (g) : p::-
apuotfeurelul IIipalcos roluq
ep lndurgc ad rrfrup: n:lued uurun lueruulert un ernStsu e.rgc'(9961 u1 pltnztnar) 13;-
nrluad pp:eue8 atlezuolne o P
urp e^euog e1 ep uriue,ruoC (Z) : crprrnl arapa^ ap lcund urp areolp8ugrlsuoo g e nr:;::
qns pue es eJsc "'Inlnluo elIJ
EAncaJa orJ ES Brnqerl Epecolq o pc rnlnidu; uorecgrceds urrd rS tairalertd BarIIoqE r--::
ereru ad InroqzgJ tutltml ? ereo '9S8I ulp sllud u1 ep erferrlcaq (I) : pnlcut a:ectlde = llsrxe* pc urercsJdE PS llqsuoz
ralsecu lnlcudtut'salaJulautg
r-rndrugc ro1 aleledrcurrd rS ..rnynroqzpr ep8e1" plunua aJBc Joleluoulnrlsut ue1u1troiu11
I]lnlueJe ns PlePJoce Pluuotitl
tnlnrcqzpr o atound ap yn?ay '9'I Elasel ,.ruelplec .rolnrdord electldu
ul 'elBllJnses ep FIIISUoJ E3
ruzrnl ru1ued ol€llrnces ep Eu
'9'l elesEs u1 asndxa luns InIoqzEJ EZBeuraAnS sJEc 3leJa1eltl1mu ltiua,ruoc alaledl:= . alElrJncas ap InlnIIISuoS € 8t
'etrsrglps 'ntdtcutrd u1 'tg nealnd arec ara8nrlslp op alce alerB Iutu Joles EaF: : ap eltutluds eyttlue,r.ralut u1 I
EugU o EO lnoeJl ul lI^Jas nu EelseJ€ tolalclguoc 1ndu1t ul elelol^ ?esep€ luns Inlnic':.= EclBcuI pc rnplde; Ellrolep I
e e:ulrnd ap apln8ar rseq 'lurutu IqcIUuo, u1 electldtut alIIJEd eleol ep elel:+j; EeJrue^eJd nrluad EJelIuBIrIn
U JoA aJEJ 'lezllr^n lnlnlueurelJodtuoc a1e aullultu apJepusls ul IoqzEJ ulp alrr-:l lsaCe uI leuorlueur eIJ ES Ell
ulrturl e ap olsa rnlnroqzEJ e eJuund ap royln8a.r 1ndoc5 'yrqrsod uulun op lgc a: :- E eJelIIuIIap ep eiutPuel tou
ES rnqoJt JB InroqzgJ 'leJlse : ep8ey eteJaplsuoc InqeJl JE 'liuplos n-rlued tS 19c
'tu::=- 'EcrleJtse/( e,rrlcedsred ap IF1
nrtuad tgle 'aiutcasuoc eluelJlJel l€tu slec aJlulp 3^419c 'llloqe lalduroc q elzc': :u
'(tt-gt 'dd 'gOOt 'q.teYr1tS P.
rolrunlsuel" elut,ttld ul ..IIrn
InroqzgJ EJEp 'EJ etiunza:d ad lezeq E-s InlnloqzEJ E aJ€und ep ropln8er BoJeroqEl=
'1eqo13 rS puot8e: lnldarp u1 pturtr8al pl€l€ls arelnd ap pldecuoc Rzee:caJe eruc ari::-- eluuorlu5l elllEllroulru nllua
aJequrqcs o Elunue ale 'q€ls IJo allntu IsIIr ele3 ep auELuPJ apJepuuls alse3e ep pie; 1u:+:: elrJnldaJp EIUJg€ eJ€c eluaul
-e[e8uu ac dutl uI 'lnlnlets IliEllwJe^ns IE lulltullsu ntdtcurrd tnun uauntlou 3u9:1s'-: : rS alelttncog n:lued etleztuu
gzee:r,alr erec ua8ug.rlsuoc rS apJupuets ap las un alruIlsuo, rnlnlde;p ele Iluaulop :.-- rupe3-utfuerruo3 tS ePuorS;
'punerdurl 'rnlnlpatu 1n1da-lp 1S yiplrueurn elulodurl eleIuIJJ tS toqzp,t 3p olauIIJJ E::;: redo:ng InlnIISuoJ IruPEc ul
-raln8 aruc pldarp 'InlnloqzEJ ynldarp ep IJruEIB 'ueltlodorusoc rnlnlderp ole elue=:':; Ierlcelord uare;n8tse nrlued 1
errolceleJl o alSeltqqs Ee Ec r

E3 aleJeprsuoc g eelnd J€ ESuI 'Euerodualuoc p1eqo13 ectltlod uI :o1 ttfpltpJluec Eli:::-

'..pc11qnd tS PPtcos 'PseotBtla
'(Z't't eeuntlces u1) leredes'elel?rl lsoJ nE elg'€alsa3g er1u1 tS ecllt1od eltfpltui:-:
JolrJqlrrau aprnldarP eundx:
u1 :opriela.r eareztutflto nJluad ll,rulod IB1II lec lntdtcuud ec InlnlEls ealElluE-: --:
-ulnc 'Eleuollsu eelellluePl I
eldacce B ap Eeepr nc ne.r8 Elsrxeoc rnlnr.uo alunlda;p ul oJEolIJeJeJ roltrapa,ra;d Inrii;,r-
rS asuor8tla6 'acrulg 'eleuc
rS rnlnuro roltrnldarp altrnurtfla: pc p1de3 eJgolJeluu sllunlises ul lulncslp u-s elaq
'lnlruEls 1u nes rnlnu; -:I aJeolrJeJeJ etfe:ulcaq letdoPr
tctu 'nldtcut:d u! '=*-:: ne elllEllroutru Pc usra8ut,t
lnlueluezerdeJ J€rqJ roru 'Eolpcul eleod e1 nu ctlrlod ]ua8€ un

96 Y'IVSO']C VSIJI'IOd Is'IVIUOUUayjnJVrs

a

96 TRANSFoRMART cl-ogel-E STATU

evoiugie de reglementf,ri care cautf, -:regritl[ii fizice gi psihice a c

Regulile rdzboiului formeaz5 un cadru in continux
timpul conflictelor armate internalionale' l.r toate cI multe dintre noi
s[ restringl comportamentul beligerantrilor in
nefaste ale rf,zboiului ar trebui :-asice ale rlzboiului, ele c
Regulile au ca premis[ ,,noliunJa dualS c5 efectele
:rului. in consecinll, regul
qi c[ libertatea p[rlilor de a
atenuare pe cAt posibil (i; fu;ctie de necesit[1ile
militare)
nelimitatd" (Dinstein, 1993, p' 966)' omului pot fi percel
recurge la metode gi miilouc" ie rlzboi nu este -=pturile
'.:zi Kaldor, 1998).
evoluat ca drept cutumiar' regulile sunt Acorduri
Dacd cele mai multe dinire regulile rlzboiului au
Aceste acorduri marcheazS' in l--::late gi a abuzurilor de pute
acum codificate in numeroas]e acorduri interna[ionale' juridice in statul
principiu, o schimbare semnificativf, in timp in privinla obligaliei -: qi prin prevenirea abuzulu
militare- $i. pln la indoial[ suve- =:lmurilor drepturilor omulu
modern, pentru cs ete contest[ pricipiul disciplinei
ranitatea national[ in unul din puncteli cele mai sensibile : relatria dintre militari $i stat - f,urtare rizboiului este, de a
de stat" indiferent de consecintele asupra .; ::_simurile drepturilor omul
qi"o-p","rta militarilor de a urmlri ,,ratiuni
in timpul r[zboiului interstatal este' in princi- :':.:ric nalional qi interna(ional
altor popoare. Folosirea violenlei statului - ::uda limitlrilor in privin[a
piu, circumscrisS.
Acest proces de ,,circumscriere lega16" gradual5
a statelor este ilustrat 5i de drepturile =.--lile gi drepturile discurate
refuz5 s5 serveasca in armatele nalionale' :c;,rrltare considerabill in dre
pe care unele state le-au acorclat indivizilor care
ite congtiinld, multe State au acceptat ci -i_= _suverneazi comportamen
Prin recunoagterea tegalx u ,,u,u,,t,i obiecliei
existd ocazii clare c6nd un indivicl are o obligalie
moral[, dincolo de obligatria sa ca Provocarea la adresa eficac
pp. zoe-zoz1. Aceste ,,obligatii transcendente', ;::i de reglementiri noi : drel
cetdtean al Statului (vezi Vincent, lgg2, ]E. ::rst domeniu, a existat o pu;
sunt exemplificate de rezultatele Tribunalului
lnternatrional de la Niirnberg (qi tribunalul
n-;lrea de teritorii gi resurse.
paraleldelaTokyo).Tribunalulaenuntat,pentruprimadatdinislorie,csatuncicAnd cu ur-;a
p.ot.leazX valoiile umane fundamentale sunt in conflict
gi aerul erau recunoscute
regulite internalional,
"ur.
legile statulul, fiecare individ treLuie s5 incalce
legile statului (exceptie facdnd cazul in i:;r=-.-r1 cu condi(ia ca ,,oricine
"u .; i;i asigure un titlu legal"
carenuesteposibild,,alegereamorali")(Cassese'1988'p"132)'Dreptulinternafional ru" :=nitltii statale a fost extinr
contemporan a suslinui iri general pozilia luatd
de Tribunal qi a confirmat respingerea
superiorilor in ceea ce privegte .[,:E-a varietate de domenii, ir
ap[r5rii bazatep. urgu*"rriul supunerii fatl de ordinele
s;- :ive (arii care se intind la
responsabilitatea pentru crimele impotriva picii 9i
umanitilii'
r-:': -_< in 1967 ca un vehicul
de r6zboi nu pot
incl de la procesele de Ia Ntirnberg, s-a acceptat faptul c[ criminalii ii resurselor : ,,patrim
poziliei oficiale sau a ordinelor
fi absolvili de responsabilitatea penite prin citarea explicitd nu oferl protectie fati de
::iul a fost subiect de disc
superiorikrr. Ni.i rip*".tt^ futa a. legislajia nationale
iqit in doul tratate impor
dreptul interratrioruti i, fr*r, ori*.i" i. rdzboi nu sunt
supuse apliclrii regulilor ordinare -' ;i Conven[ia asupra Dre
pentru acuzare, care poate incepe
de prescriere e.tfet, nu .fite nici o limit[ temporale impactului noilor tehn<
Ouia multe decenii (Dinstein, 1993, p' 968)' ' - de pe fundul mirii si
impotriva umanitatii sunt
Sistemele de reguli care guverne azd. rdzbo]|ttl $i crimele de jurisdictria nationali
oamenilor in timpui
nreocuDate in special de comiterea actelor de violenl5 impotriva ntului cd resursele neex
qi de abuz de putere nu au
I;;;;ilrl fnsa mutte forme de viotentrr impotriva indivizilor recent cd distincliile dintre
in special al naliunilor r

loc in timpul actelor de rizboi declarate. Oe fapt, s-a afirmat l--:rre elementele-cheie ale c
r[zboisipace,agresiunegirepresiunesuntdizolvateprinschimbareapatternurilo;
bosniac din 1993-1995
- apropriere, obligalia de
violentei (Kaldor, 19S8;. iipurile de violentd din conflictul ;i uriliza doar in scopuri J
;;ili;;r';;ilii"riio.'r"ru-ili,ur" si al crimei organizate folosirea unor prrli
qi di :'. :-moniu comun conduce
sf, nu se mai afle sub controlul direct
armatele nationale ,u." po,
" 1t:::Il,lt:::,l:
qi
r".,"";. violen[[ care sunt adesea dispersate, fragmentate indrept
Deqi existl multe intr,
---: ar trebui distribuite bent
;ffi;ilil.r.
impotriva civililor. Ele comit ariocitili ei violuri $l ":cti:"^111..1t^t-*t-i:::.'::": -:::: aonceptului a fost un pr-
etnicd' Ceea
localitili. Urmlresc o formd Oe poliiicX identitari sau cle excludere intre crim
-: :-.:rcluzie, regulile rlzboiu
c5 exist[ o granil[ precar[
semnaleazS aceste tipuri ,,de rSzboi" este faptul din gdndirea juridicl re
de rlzboi intre state Ei atacurile adesea puternice impotri marcheazl o schimbare d
comise in timpul actelor
 lnlnldoJp ErJe rs Flcorqns olsa^ud a3 Eaoc uJ arlooJrp op oJeqruqcs
o EzEaqcJsru r:-- .
JOIIJNIdOJp eIIJnI,uISaJ IS .IoIeSJnSaJ eoJISoIoJ e,rr.llodurl acru.relnd €osepB e
eI eJuoIIJa.IeJ PsIpIJn[ BoIIpugS ulp eIII:z ,: :
'lllglp?uln errrrlodrug alarxrJJ ezeeura,rn8 e;uc elr8e1 .rnlnroqrg, ejrlnal: .r,rn1ruo, -_- alarurJ3 e;1u3 prucard piruer8 r
'pluuolfuuralur pctpr.rnlua:tpug8 ut reder ap a3 eeoS 'EJrule sJepnlJxs el
]cund un lsoJ u rnlnldacuor r..=.-=
-oJlul'asJnseJ Jollou rr-rpluoldxe aF erolserc uI elrrcrJauaq etlnqlJlslp rnqaJl roun e,rr.rlodrul rrpSse pzeazru
Je 1---
nldlcupd lsacu lucrldu rnqeJl Je urnc rs epun ardsap rrpqrrrui.rtnur'Elsrxa rsaq .e:e::-, alutda.rpu; rS etelueur8e4 'ales
ts alqrqce ad alezzq ep8al rurpro reun Eolelrlrqrsod uy Beuatuosv 'lnFlels Ie lcalrp I
un*oa nruourj::::
tnlrydecuoc EorecnpoJlul '(oog 'd '9g6I 'esosse3) ecrusud,rndo* "rnpuo"ul reop utp tiryd Joun eeJrsolo; rS a1r
uzrIln rS Ei_ : -
ol ? ep rs rrfplruerun InsaJorur ur olesJnseJ eleoldxa u ap erie8rlqo .erar.rdo.rdr ;: s66I-8661 urp cErusoq Intsrl
-nlderp uoJapnl3xe luns unruoJ nruourrrled ap rnlnldecuo. qn ,rrqr_rletuetuole
- rolrrnuralled EeJeq{urqcs urJ(
orlu::-:
'eJellonzap op sJnJ ur nES eceres rolrunrieu arlurp ayrfcu[srp Ec lueJa.r lur
p yerceds ur .l_----:- nu nu arelnd ap znqu ep rS rolr
Inlcgaueq uJ elBllo^zop Inqell Je tzplse pued eleleoldxeau elasJnsal pr lnlnlua':-:--
e pzeq uc leJaprsuo3 ne-l rEs re r:otEurlsns rrurrd ,ppuorluu urlcrpsunf ap o:_:::* yndurl ur rolruerueo ea.r.rlodu
nBJa eJEc - eleueld Joll, B nus rrunl eleJerdns ad ep nus rrJEru tuns rripluerun e,trrlodul eya
[npunJ ed ep - ai:_-*-
JolasJnseJ ttrpleoldxa ualetrllqlsod prqcsap a:ec rr8olouqal Jollou rnlnlcedurr
artpug8 ep potu ec lerfrur snportul .(ZSO1) rr-rpyrq rnlnlde:q u.rdnie erlua^uoJ =:-: adecul eleod eJec 'erezncB nJlu
IS,a_:
IlsaJaJ undro3 Jollu e ts ltunl e:dnsu erlualuoJ 'alueuodurr oleleJt pnop ur triu.:r- aruurpJo rolrln8er rrrpcrlde asnd
Plurn ul EuPd lso-+ e'rfrpd ellu uI Is nNo e1 psuude arincsrp ap lcarqns 1so3 u ap EleJ adcelord pra-1o nu pircrld
lnri::---
IsaC '(€'I elas?, 'otdns :zal)..IIJIueIUo IE unuroc lnruouruled" :rolesrnsal rsptz--: -: rolourpJo B nus oielcrJo rarjrzr
tS rr:rSnsu; e alu8a1 tazeq tseJrpug8a; nrtuad yurfualod lod nu roqzp: ep rrlBurrurJJ Ec ir
Inorqa^ un ec L96I ul s:: *_
1so3 e ldacuoc nou un '(ur"rpf e1 ap eurJ?rrr alru ap .IIIP
ooz p.l purlul 3s aJec rue) 3.\ii : -:

..arrtuouoce alauoz.. tS alelueurluoc eleuro;le1d pueznlcut .rruauop ep elelorJzl c_-::-_ alSea.rrd oc ?oec u1 rolrror:edn
Jolesrnse'I InloJluoc spnlcul u mluad epeouad ?tullln uJ surlxe
lsoJ B elelBls IIlElru.:: - eara8urdser tetuJrJuoc r rS iur
lntdtcut'td ac dtutl q'(LLE-gLt'dd 'ggot 'esassuJ rzaa,) ,,1e8e1 nltll un orn8rse '(Ztl
Isl -,, - luuorfuu:elur 1n1da;g 'd
eJdnsu InloJluot rduj ug Ellcroxa rs1 ts nrrolrrat un ppasod .urr,-"-*, urlrpuoc
nc J.-; - ur Inzeo pug3pl aridacxa) rnlnr
EolslrJolnE uI Urr1r3a1 poIII ul neJpucul os ec oueruouoJ uJ slnssounceJ nEJs
lnrag rs ::--:: n3 lCrUuOC uJ luns elelueruEpr
'lnlugrupd 'crleJlsa^\ crselc puorfeu.te1ur rnynldalpez.equl .asJnseJ rS rr.rolual ep EO-.:- -: pu93 r3urue Ec 'erJolsr ul Elep
pzealuaruey8er e;ec aleuorirperl rolrrdrcuude gznec ur e:aund o
lulsrxo u .nrueuop is::- :: InpunqrJt rS) 8;equrng e1 ap
'el€Jnl?u JolssJnsal eeJrsoloJ rs prpaur pzeeure^nS 1

ec 1n1da_rp : rou rJElueualSer ap 1-, . ,.aluepuaosut:1 rrfe8rlqo" atsa

Etlu o-:lutrd ts pler1sn1t r3 eleod eleluls 11lgruerea,ns 1llplrcecrga ESaJpB EI eoJuJo,\c:- ec es urfe8rlqo ep oloourp 'El
'acrlr1od ;o1tlprunuoo
JE Ienlnu lnluauul,roduoc ezpsura,rn:- ,-_, !c luldaccu nu eluls a11mu 'pir
eleuorfezruuS-ro rolrrdrcurrd eJnleu ur rS
leuorfuualur 1n1de:p uJ Elrqgreprsuoo eJgll. :- 'eleuorJuu elal€tuJ€ ul EcsEa^J;
o uluezerdor JE slsuaJe '1etl'tedrur potu ul
asndrur IJ JE el€lncsrp alrrnldarp rs a1: --=;- a1rln1de:p ep rS 1e;1sn1r olse Jol
PcsC 'e^IlEcuruuas rJpqrurqJs luns EolseJe tol uJeundtur efurnrrd ul JoJrJEl(url Epr--: :-
'lllpllueJalns ur:e rS euroJ nrJosrunJJrc .nrdrcurrd uJ .aJEc ,luuorieu;alur
rS Iuuorieu :::- ,; -rcur-rd ul 'else IululsJelur rnln
lnlueruegoduroc purrurd eurJou rs rrdrcur-rd pzealnruJoJ rnlnuo rolrrnldarp a[inur:-;- erdnsu alaiurcasuoc op luaJeJr
InlnroqzEJ u arul:nd ap a1r1n3er '1sryo1 'pluapr^a 'ueusluesu ap .alse rnlnroqzpJ
aJa.::: i tuls rS rrelryrur a;1urp e{e1ar :
roltln8ar eereundur ul EaunrcrqEls 'ElBZrlEue efap lsog E rnlnuro roirrnlda-rp rolr:n:::-:;- -a^ns Eleropug u1 und rS aJull
eereundurr ul ueunrJrqpls 'rnlnruo roFrnldarp e,rr:lodrur rnlnznqe earrue,ra;d ur:d :i _-
Inlets ul acrpunl rarlz8rlqo t
'rnlnroqzPJ rupund InloJluoJ uud 1g1u R:r,ZqeaJ g aluod aralnd ep rolrJnznqu e rs a::---:
ul 'EZEaqcJ€rlI rJnpJoc? 31s33'
ttuntsa.rBu BarBlrrurl pc pzeare8ns aleuoriuutalur acrpr:nI elrJnproov .(9661 .ropluy :_:
luns epln8ar 'rertunlno ldarp e
oleuorleu:erur rln8ar ap afiluautaldruoc awol purr; uJ erndacrad g lod rnlnruo epin:::--: '(gSO 'd '€66I 'urolsutq) ..Er
el eJsolrJaJeJ JOIrJElUeualSa: lnrualsrs rS rnlnroqzer al1n3a.r .ElurJesuos uI ,llil--- e ep roll-rpd Eetuuaqrl p3 IS (
a1e aluuorfuuJalur Jolrrnldarp a1e emrS r.rp10ra. ernlrlsuoc ala 6rnlnroqzpr eie e:,- -
rnqeJl JE rnlnroqzpJ ep alsBJ
roltln8ar efueprcur qns lceJrp puc nu roqzEJ ap eruJoJ elrou eJlulp ellnur
Eo etEC- -: 'apuorieurelul ol€ruJ€ Jolal3rl
'IoqzpJ ap aderulcap o pcrydrur nu aJec
11ien1rs ug rolruaiplec u e:rqrsd rS acrzrg 11lplr:::-:: plneo aJuc trqlueuelSer ap arlr

L6 Y'IvBo'Ic vJIJ.I'Iod IS rvtuortuar -InrvJs

98 TRANSFoRMAnI cLoselp STATL

interna(ional. Plrerile s-au intors impotriva doctrinei conform clreia dreptul internalional :.-:- provin dintr-o limitare i
trebuie si fie exclusiv un drept intre state. Problema o reprezint[ aparilia unui cotpus -.:re Comunitate, statele n
vast de reguli, cvasireguli $i schimblri juridice care incep sI modifice baza coexistentrei : .80). in cadrul instituliilo
gi cooperlrii in ordinea globalS. Inovaliile legale la care am ff,cut referire contrazic ideea .c=nificativd, datoritl faptul
potrivit clreia principiul normativ suprem al organiz[rii politice a omenirii poate $i ar - :ermit formularea 9i aplic
-,'.:onal5. Dintre toate
trebui sd r5mdn5 o problem[ a statului suveran. Mai recent, propunerile vizind instituirea acest(
unei cur[i penale internafionale atesttr trecerea graduald spre o ,,ordine constitutionall it5 faptului cI au statut c
universal[" (vezi Crawford, 1995; Dugard, 1997; Weller, 1997). Noul cadru legal :--.:a statelor membre. Disl
pentru reducerea gi delimitarea suveranit[1ii statale stabilegte standarde gi valori debaztr :- a directivelor) pe plan
pentru tratamentul tuturor, pe timp de pace sau de rdzboi. Aceste standarde gi valori =.sra gi-a asumat rolul ma1
reprezint[ baza a ceea ce este numit aici noul cadru de drept cosmopolitan. Bineinleles, :. o datl cu incheierea Ac
la acest ansamblu de norme nu se subscrie sistematic; el indici insl dezvoltarea unei nigtri a fost inlocuitl cr
ordini postwestfalice - o noui politicf global[ care stabilegte un nou cadru legal pentru .:-r de arii de problematic
comportamentul qi reglementarea relaliilor dintre comunitllile politice. - ::anitatea nafionali inclusr
tar sunt stabilite, ele ir
ei guvernelor individual
1.3.4. Regionalismul: noi straturi de guvernare ataful incheiat la summi
:. uniunii economice gi mr
Aparilia politicii globale gi a elementelor de drept cosmopolitana mers mdn[ in m6nf, cu
:.rlar, avanseazl semnificr
dezvoltarea noilor forme de regionalism. Multe dintre acestea vor fi analizate in capitolele
urmdtoare (vezi capitolele2,3 gi 5). Aici se va discuta despre dezvoltarea formelor de
::mbre a UE este acum
:.i:in Uniune $i cu dreptu
regionalism politic. Prin regionalism politic se inlelege un cluster regional de state
,=::den1i. in consecinli, in
invecinate care posed[ un numlr de atribute comune, care au niveluri de interacfiune
::s:1 deteritorializlrii
semnificative gi care se bucurl de o cooperare institulionalizatd printr-o structuri --:i.
con
multilaterali oficial[. Astfel, in Europa este posibil5 identificarea Uniunii Europene cu oriunde ar locui un in
granilele politice gi economice ale unei comunit[li regionale de state $i societlti, in timp
:'-*:ur stat (vezi Khan, 199
'-,'irate, alSturi
ce in Asia de Sud-Est, Asocialia Naliunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) definegte de termeni-
:= lne scoaterea in afara leg
granilele unui complex politic regional in cregtere.
Uniunea Europeanl nu ar trebui, probabil, descrisd nici ca regim internalional gi nic: =: alte categorii), statele
- ::: politic[
ca stat federal, ci ca o retrea de state care implic[ punerea in comun a suveranitdtrii (vee supranationala
--=rsitatea interacIiunilor p
Keohane Ei Hoffmann, 1990, p. 10). UE a fost infiintatd printr-o serie de ,,negocier-
interguvernamentale" care au inclus, mai recent, Actul Unic European (1986), Tratatul : x raport cu intensitate:
de la Maastricht (1991) qi Tratatul de la Amsterdam (1997). Mai mult decAt orice alti
*-: explicl aceasta in felul
organizafie internatrionald, procesele politice ale UE pot fi descrise prin termenul d: C;ea ce este diferit in ca:
,,suprana(ionalitate". Este important sd relinem cd puterile UE au fost cigtigate pri: -.i--re pentru negocierea int
,,predarea voluntarl" a unor aspecte ale suveranit5tii de cdtre statele individuale - o ,,pre- :-. .ungul unei agende cuprir
dare" care a ajutat, de fapt, la intdrirea statelor-natriune europene in fala dominaliei Statelo: : :le comune, Ia care pot fi
Unite din primii treizeci de ani postbelici gi a provoc[rii economice din regiunea Asia-Pacifi: :-_:_: sprijin in legitimarea r
(vezi Wallace, 1994). Statele membre ale UE igi plstreazd puterea general[ in mule r--:ilor pe care au acceptat
dintre sferele afacerilor proprii, in timp ce consfinlirea nogiunii de ,,subsidiaritate" ; ,.r:=i. regiunea europeand
cadrul legal al UE dupl Maastricht a l[rgit gama de alegere politicX pentru state, in anumie
r--:r gi interactriunilor gl<
sfere (vezi Neunreither, 1993). Totusi, in cadrul UE, suveranitatea este clar divizatE
c,*-:rii politice, dar gi pri
orice concep[ie a suveranititii care susline indivizibilitatea, nelimitarea, exclusivitatea !
:r-:ea unui cadru institulir
perpetuitatea formei de putere publicl - concretizat6 in statul individual - este deplqiti
i :. 3cestor interacliuni gi is
Statele membre ale UE nu mai reprezintd centri unici ai puterii in cadrul granilel.r
proprii. DupI cum a observat Curtea Europeand de Justitie, prin ,,crearea unei Comunit2r
i-: din punct de vedere ge,
-.-' mliticS, sociall cult
pe o durat5 nelimitatd, cu institutii qi personalitate proprii... gi, mai ales, cu puteri rearl si
 'EIEJnllnc Is plelsos 'EcIlIIod !:-1-:- ;1eer ualnd no 'selu tuur 'tS "
jptlunruoJ laun eareerc" uud
ElulzaJdeJ Eu?edoJna uaunrSoJ 'luuorlounJ IS tvc 'crJetSoe8 a:epal ap tcund urp le:: :-jr
ur ppu:8 rup;e8uxa ps trSar8 rg re'rSn1o1 'eunruoc rrrolsr rS runrlceralur Jolse3e::_- ., :olafruu:3 InJpus ul rrJetnd It
EllSpdap alsa - pnpr^lpul Fl
-alln EeJ?llo,rzap urfsns IErcrJo Iuluelueu;e/\n8ralur leuorinlrlsur nJpeo rnun uajT--: -:?r.
iSeelulrLrsnlcxo '"aJulltullau
tS ulualsrxg 'aunuroo e3rJolsr rS ep:n11nc a[-rnlE3el uud rS rup 'acr1r1od rrun:::-.;:::
'

:El8zr^rp J€13 alsa Bel?lluEJa

E EuJelul €elelsuep ur.rd rerunu nu erolsa;c u; apqo18.rolunricu:a1ur rS rc-_-:*
Jlrrumr? ug 'a1u1s nluad EcIlIIo{
ap ep.taua8 ruru elesocord ap pluriua:aJlp elJ ps eluod puzedo:na eaunr8er ,1:-::r-
ul ,.elelrJzrprsqns" ep truntlo
'(OZ 'd'166I) Euedurg a1 ps leldacce ne ar€c ed ro1ru.:-- allnu ul gpraua8 uarelnd pz
e ts azalueureldur a1 ps proce ep tsoJ ne oru? ad rolrln8er uareturlr8al u1 urft:ds a':--- lurcud-ursv uaunlSsr ulp aJIIUT
u nrluad lllnrltsur op rrrolcnllsuoc rS rcrlrlod rrreprl lade ace3 lod orec BI .etrnuroc at::- -,: .:oletBts 1a{euuuop ufe; u5 auar
JoJIJoleA tS ttrnllnc 'IalrolsI 'rolrrfrperl uiualsrxe 'rS ereolpzurrdnc epua8e reun 1n8unl .-- -ud" o - opnpr^rpu olelels a
aunuroc Joleserelur rrrplsnle eaJepo^ ul ElEluatuEura,\nSrelur sarercoSeu nrlued a'::r' arrd epS4Sgc tsoJ n€
alBuollnltlsut alefe: teun BoJeeJc "'elsa radorna Inzpc ul IrJeJrp elso ac Eael
An al
^uulal ap Inuarruet uud asucsap g
: JolprrJn Inlal ul Elseoce pcrldxe !rr--.-,m ?llE eclro lgcap llntu phl '(t
'preua8 u1 epuotfeuJolur Jolrunricuatur B EpuEcsoJc Belulrsuelur nc lrodur i:: :----[ lruutu{ '(ggOt) uuedorng cn
-Jodrul elura,rrd €Aalgo ug pzerfueprne o edorng urp ecrllod:opunrfcerelur €alelrsi::-- Larco8au" ep elJas o-rtut.rd
'(9661 'ssoy i 1661 '-repur6 lzen) pler8alur cruratnd ppuorJuuerdns pcrlrlod :-; : "iir' izea,) nfplruerelns z unrlroo ul
o lua^op e nrluad liuepodurr rSud lncg rJ Je arqureu eletBts '(rr:o8elec eil: =:-l; :cru rS puorfeu:alut tut8ar ec
'elEltleuotleu 'at8rlar 'pser 'ue8 adapzuqrlruurrurJcsrp u rr8al ere;e ur Eereluocs ?ur tt :*
eluc) uleprelsruv ul ep Inlruulu{ elrirpuoc ep rS rlercos rruaruJal ep rrnlEIE 'aie::=,. : atSeugap (NVASV) lsA-PnS
leluaureldurr lsoJ rJ re tqJutseehtr el op lruEte{ EreCI '(966I 'uuqy rza.t) luts :r-.i= :: Junl u3 'llEtelcos IS elels ap a
ep EiuJ lllgtllutol e pleuorlrpurtezeqRznex ul aund'pl^lpul un rnool rB epunrro':: ' Lr,"
nc auado:ng IIunIun EoJBoUI
e:udrcrl.ted ap lntde:p rS a;ecSrtu ep eet€lJaqr-I 'Enurtuoo rrJEzrlerJolrJatap I:!:: .; ?JnlcnJls o-JlurJd ErBZrluuol
JEI 'llntu reur rS apecs acrlrlod alruer8 Jolrq3a^ uiuugodrur 'Eiurcasuoc uI 'Eiuai._:- ir :unllce:a1ur ap IJnlaAIu nB e.
erei u1 ecrlrlod IIIcunJ nrluad Bprpue3 e ap nes ulo^ B ep lnldarp nc rS auniun ul ::r:--- alzls ap 1euo13er JalsqJ u\
piuaprza; ap rS errolplpc ap lnldarp nc gn 1e ueaiplac tunoe otse gn e eJqu;: -:l Jp JolauJoJ uarellolzep e.tdsr
Ieun Ie ueelplec oJBJeg :gn e eruafplac ep ueunrlou alayotrduc ul alezllsu? U Jo^ Ei
uzuesue^E 'J:-::.-n*
^rleJrJruuas
uI 'eJeJS ell€ uI pcrlrlod arur8alur ep ln.rpeo rS rc 'a'releuoru nJ pugur ul Eugtu SJeur E uelll,
rS aclruouoJe rrunru- -,-;
Epullxa ps rulunu nu Elnuc 166I ulp lqcrJtssehtr BI 3p Inlruuns 3l l?raq3ul Iru.-j' i
'leluuru8
IeJlw alsa IEIu nu aluuotiuu lllHluere,rns Inoo'I 'elEnpr^rpur Jolaura,rn8 ra::-: -
epnr3 ul rcrlrlod eteldope rg 1od'(etelnurueun ur:d'e1asu1 alo'alrlrqqs luns lE--:-:
.acrtrlod elllg
lon ut:d elenl r.+ lod aJsc eprzrcep) aJequrrqcs plsuace ul esnlcur pleuorieu Eelutr';-.: -I
n;tued IIiUeJEB olrtunu€ plsrxe rseq'(6961 'laoN rze,r) pcrleruelqord ep rrJE ep .:- ruluad p8al rupzc nou un ell
-ruures JErunu un nrluad ..ElerrJrle, alelrroleur nc 1n1o,r" no HrncoFI lsoJ z r:tS=.;. r leun BeJBllo zep psul pclpul
InlnrlrsuoJ InJpeo urp ualelrr.urueun 'ueedoJng c1un Inl$cv eeJaraqoul no EiEp .: ' -: 'salafuleurg'uultlodoursoc td
IetrAI 'IIunIun IruolJalur u1 rerfelsr8el E eJezruoru-re ap roluur FIoJ letunsu s-19 =*;=:-lrr uoler rS opJspusls elsecv 'I
rer 'arfr1sn1 ep puuado:na EeunJ z1 rS sunfe ne Ieuorluu ueld ed (:o1a,rr1ca.trp ; :-l gzeq ep r.ro1u,r tS apJePuqs el
JollJEluarualSa: rupcrlde rS rr:p1a.rdre1ur eeurS;eur ed elndsrq 'eJqr.uoru Joleluts :-,-JL p8el rupec po1r1 '(4661 ':a
utp aunrfce nes a:arco8au EllE ecrJo ep luepuedapur 'a8el op lnlels ne pc m1n1du; E:-- rr Eleuorlnlrlsuoc eulpJo" o aJ(
sluEuodrur rBru eleJ luns ..elrJEluarua18u" 'alueurrulsur olsacE oleol eJlurc 'EIE::jr Balr$llsul pugzl^ algaundo:d
ECIlEJ3oruep elellllqesuodseJ Er.ururu o nJ Jolrcrlrlod uerecqde rs eerelnruroS ili=f: ru rS eleod rlJlueuro B ecIlIIo
e:ec rualnd ep e1u8e1 eleluerunJlsul arfrzodsrp ul aJE Eo rn1n1du3 EllJolep 'EArlE3':: Eeapl crzsJluos aJIJoJaJ lnspJ
=r;
ap llqosoep erlrzod o aru u1Srur141 ep InrlrsuoJ 'rrunrun rolrrinllsur IrupBo ul ' _ ! raluelsrxeoc EzEq aJglpolu EI
'0661 srurJuey4l) ..auera,r.ns ell:nlderp lellurll nu-rS aJquleu elelels 'elelrunuro] :::; sndroc rnun ulllmde ElulzeJc
alzls e:dsutp eralnd ap JoJSUEJI un-Jlurp nes rrlplrue;e^ns u aJBlrrurl o-Jlurp ur,rc:: =::- puorfuuralug lnldarp uIoJEc lrl

66 Y'IVSO']C V3rrr',lod rs'rVrUOlrdAJ'rnJVrS

lOO TRANSFoRMAnI cLosalg
STr'

Regiunea europeanl este alcXtuitl dintr-un numlr de subregiuni gi regimuri care sunt -,
coali(ii precum ,,Summi
a$ezate unele peste altele pentru a genera un efect de mozaic. Cei 15 membri ai UE gi '.a;rcouver, in noiembrie 1
instituliile lor comune reprezintl un centru in jurul cdruia se concentreaz[ tot mai mult
-Noul regionalism" es
qi restul interac{iunilor europene. Totugi, chiar qi in cadrul UE sunt diferenle clare intre :-area MERCOSUR (pia
cei qase membri iniliali gi cei care au aderat mai tdrziu. Dincolo de nucleul UE, TGRCOSUR este incuraja
apartenenta la Asocialia European[ de Liber Schimb (AELS) qi NATO produce un al
doilea cerc concentric de interacfiuni qi forme institutrionale din regiunea european5: in
= rispuns la dezvoltarea A,
-i96). in afarl de Americ
cazul NATO, instituliile incadreaz5 Europa intr-o retea militar[ globalS, in timp ce in \{llociu arab, precum C<
cazul statelor scandinave existi institulii gi interactriuni care intretaie regimurile UE. in l:esiliul Arab pentru Coop
sfirqit, Europa de Est qi Central5, Balcanii gi statele fostei Uniuni Sovietice iSi mentin l=:aibe, Africa, Asia gi in
toate o varietate de relagii gi de interac[iuni cu nucleul european. i*-;e. pe fondul intensificfu
incd de la incheierea Rlzboiului Rece s-a inregistrat o accelerare semnificativi in \{ai mult, existl o diplor
institulionalizarea relaliilor regionale in afara Europei : in Americi, Asia-Pacific ai. -:-,.-i" gi ,,vechi', cautl si_g;
intr-un grad mai mic, in Africa. ins[ formele luate de acest regionalism sunt radical :-:re sau printr-un simplu di
diferite de modelul integralionist al UE. intr-adev5r, pdnd in prezertt restul lumii a :- '-996, UE gi statele din ,
respins modelul UE ca exemplu de urmat. Spre deosebire de principiul westfalic al i:rrtirn, de Ia economie la
suveranitllii statale, principiul de la Bruxelles al ,,suveranitdlii puse in comun" are -=RCOSUR 5i a inceput di
putine rezonange in Kuala Lumpur, Brasilia sau Lagos. in schimb, in afara Europei, s-a :c:inb. In mod similar. S(
dezvoltat o form[ mai deschisE de regionalism, descrisi prin termenul de ,,nou regio- ,FRCOSUR referiror la
in
nalism". Acest lucru este cel mai vizibil in Asia-Pacitic. ::ll regionalism,' nu mai
Inspirate de succesul relativ al gruplrii subregionale ASEAN, cateva state de pe .::-:3. este compatibil total
coasta Pacificului s-au reunit in 1989 pentru a stabili un forum multilateral destina:
intensific[rii cooperirii interguvernamentale. CEAP (Cooperarea Economicd Asia-Pacific).
dupl cum este cunoscut5, a fost priviti inilial ca ,,patru adjective in cdutarea unu. 1.4. Forme
substantiv". Dar, de la inilierea sa, numirul membrilor a crescut, astfel incdt CEAF
include toate statele majore din regiune ; au apf,rut o mullime de grupuri de lucru gi de
transfo
refele interguvernamentale cu scopul de a extinde comer[ul liber 9i liberalizarea capita- Ilansformirile fundament
lului in regiune. CEAP este dirijate prin intdlniri ministeriale regulate, cu subiecte di:
-= sintetizeazd, trecerea, mi
toate domeniile-cheie ale politicii, iar summituri anuale ale gefilor de stat cauti s: ::-triu, iar apoi cdtre noua
stabileasc5 o agendi regionall. Deserviti de un mic secretariat cu sediul in Singapore. "-.srratificate. prima
schir
CEAP reprezintl un ,,nou regionalism" in Asia-Pacific care, deqi Iimitat la chestiun-
-:-:e in Europa, sedimenta:
economice, evolueazl spre un forum institu(ionalizat pentru cooperare multilateral:
(,,regionalism deschis") mai degrab[ decAt spre o integrare politicl regionall (,,regic-
-:-;ii, rdspAndirea ordinii
:*orul anumitor state gi, i
nalism inchis") (Ravenhill, 1998). Degi nu implici acorduri constrAngitoare din punct d. :.:siune coloniali, cucerir
vedere juridic, CEAP a acceptat un program de acgiune pentru cooperarea economicr ; -:gele pe prima : straturi (
pentru ,,spiritul comunit5trii din Asia-Pacific", care include angajamente specifice vizdn;
-:::e, crednd un sistem de
un comer[ liber la nivel regional pdn[ cel mai tdrziu in 2010. .
,

:tarcata de internalionali;
Pe lAngi CEAR mai existl qi un dialog in curs de evolutrie pe tema securitii: :: aspecte decizionale ce ap
regionale, institulionalizatpilur Forumul Regional ASEAN (FRA) (vezi capitolul 2). i: ---rale qi globale, aparilia d
paralel cu CEAP qi FRA existi o serie de asocialii transna[ionale regionale, asemene: :--., ernare globall, formali
CCEP (Consiliul de Cooperare Economicl in Pacific), CEBP (Consiliul Economic a :-:rs5 are implicalii profunc
Bazinului Pacificului), cDP (comerl 9i Dezvoltare in Pacific) 9i ccSAP (consiliul c: sfdrqitul celui de_al doil
-'zeliile
Cooperare pentru Securitate Asia-Pacific) (Yamamoto, 1995). Aceste asocialii de eli= politice nu mai pot
sunt oglindite de dezvoltarea leglturilor qi a cooperirii regionale dintre migclrile social:
=idicinate in structuri cc
qi grupurile cetatene$ti, de la miqcarea feministd, grupuri religioase gi grupuri ecologis= '-:1. ele sunt adesea
structu
SJru-relnd retu ola3 rJru r?c 'erqJuJer rs olslrqcour ep al?.rnlcnlls eesepe luns ele 't::: ,
;:sr8o1oce undru8 rS eseorBr
potu uI'esndEJdns rJEosrur rS rrlelal 'alJoJ ep axolduro3 rJnlcnJls ul atEurcEp:_-_ ;?rJos elupcSrru eJlurp apu
olgcrldrm luns ale I ..elu1ozr runl" uc.rgop olezrJelcgJec rJ lod reur nu ecrillod alrir= .:le ep l{urJose elsa:y '(g
rS eyrfplrunuroc 'Joueluu lelpJu rue runc pdnp 'nruelu ealrop lu-ep rnlac 1n1rSr-ugs i- ;: lnrpsuo3) dySJJ IS (ct
'oclleJcolllap ectltlod lliHlunuoc EtnlBu nrtued apuqord
lglecrldrur eJ€ !s---:-,
. Jrrrrouoog 1nrlsuo3) 49
-eJtul 'PlElsaluoc 'pxalduoc eulpJo HSEeoV 'plEruJoJur rS ppur.ro; 'ppqo18 eleu:e.-i :- i:ueruas?'eyeuor8a: aleuorl
lE3lJIleJlsIlFIu IUelsIS tnun e tS 1eqo13 tS luuot8ar rnlnlda;p urir.rede 'e1uqo13 rS o1-: -;. 1 '(z ptorldec rza,r) (ygg,
roltrfnlrlsur rS .rolrluaue8ro ua:e11oa,zap 'Jolelels neauriredu aJ eleuorzrcap alcai- -: :- :fllJncas eural ed arinlo,t
PaJEzllurJolrJalep ep '11cpr1od ea:uzrluuolieusuell rS uarezrleuorieuJelur ep ElpJl.= ::: '0
aJequrqcs Enop B 'lSntoJ 'luogrleJlsrllnur 'nou aruu:e,rn8 ep tuelsrs un pugaJo ':: - * :ri?zrA acrJr Jeds aluauu [e8u
alaftuu.rE elsad rS lgc 'lnJorJalur ul lvle :ede a;uure,rn8 ep r.rnlurls : uurrd ad e1a-: :' pCIIUoUoCo ee;e;edooc n::
eleol ul elSarncolu3 o nu oJeqrrrrqcs Bnop V'roqzpl rS eruacnc'pleruoloc eur,t:-r.:-.;
= lcund urp ereolp8ugJlsuol
ur:d rrile ap plel IllEllllqesuodse; ea:u8eu'drur1 rselece ul'rS alets rolrunue Ir;:-:-: --:3a.r") Epuor8a.r pcrlrlod I
ul elelrlrqesuodsar ap JolauJoJ EaJqlo^zap'alulelsJalur rrurpJo eurpuudspr .,.:'- -. -Jolelrlpru areredooc nrl
ro[rnlrode; eaJeluoturpes 'edomg uI ;:
eeJezrlerJolrJel 'alulgls lJnlcnrls ug acrltlod Errtsaqc el lulrurrl rSap 'ar
rrJalnd E ppugcseJc BeJuzrlpJlue, op Ele3rptu elsa aJuqrrJrqcs ErurJd .alBOUrtE-::--: -=:odu8urg ul Inrpas nc l?ul
epuotBer rS aleqoy8 rrJEuJa^nB e rS apqo18 rrcrlrlod ? Blo Bnou erlpc lode JEr ':-.'--:-
ed elezeq acrlrlod ;ollplrunuroo BaJellonzop aJlEo 'lglul reur 'ra-racorl Eztsezrlet:.: :-*
-- Elnuc lu1s ep rolqeS a1r
:p aloerqns nc 'e1u1n8ar a1r
'Z'I IS I'1 ayalr8 u1 eleluezetd tuns runop pued esrrcsap aletuatuzpunJ alrJErulo-Is-j-.' -lrdec uarezrleJaqrl rS reqrl
;r tS n.rcn1 ep undnrS ep eu
arllllod lliFlluntuor BarBruroJsuBrl :\'!IJ tgcul leJlsu 'lncsaJ3
: arltrlod IIrEzIIBqolS alB erlrolq arurod '?'I :trn €sJelnEC ul errtl3elpe
rgrrBd-Brsv E3ltuouo3g ?ar
=Jrlsop
plel?lrllnu lun]oJ
'lraJrpur lueJnr.urls un Jerqc nu Ecup - elsBacE nc I81o1 llqrledruoc 31sa '-! - '.: ep aluls B^alg3 'NVES\
ulp 'lc 'pcr1r1od ea:uzr1eqo18 nrlued ElarJeq o plurzerder reru nu ..ursryuuot6;: - -
'plurzrrrd Elsuac€ u1 'Srpradooc asugJls rzr.u reun eerelerncul EI JolrJeJeJ U1SC: . - --:3a: nou" ep InueruJel ur.
nc pSoprp lndacul nB 'VJCVN p lua8e ledrcuud Ec 'VnS 'rulrurs potu uI .:--"" ;-s 'radorng uJuJ€ ul 'qtulq:
roqr"I ap aouuullv rerrv eaJea:o n:luad VJCVN nc eprincsrp indecul e lS UnbC: .. ;jz ,.unrrroo u1 asnd rriplru
nc lJnpJocp leuures € gn eJ du4 u1 'rnlnuo ap;nlderp BI airuouoco ul ap -- * r : 3rleJlsea prdrcuud ap e
seJeluIepaJaJSu1cr1eruo1drp3o1urpun1IIlqe1SnENVaSVuIpeI31slSISEn.'-.' : :runl IrusoJ luazard ul E
Eteoo uoc '..edo;ng - EISV peJrulglul" urJd 'Jrtetuoldrp 3o1erp nldurrs un-rlurrd .: ! -- : - :lrper luns ursrluuorSar lsr
BIInFsaJ]EIIuaI,uJa]u1eg.aco-tdtca;e1tt|u1e:ozapIIoSuocIs-ESElnBc.(IqceA.::. s JurcBd-Ersv '.rcrJeuv I
apuot8er rrgdn.r8 alsece eo EJnsEr.u ed 'psuelur ppuor8ar arieruoldrp o Elsrxa 'llnru .::, : E^IIECIJIUUrOS AJU.IAIaOcs
'euoz elleleleo ul rnlnrusrluuor8ar rrJpcrJrsualur lnpuo; a: =---, uuad
InlnloqzEu InllsJgJS u1 aleroSr,rer lsoJ ns rrJrJsd urp sleinsur rs ersy'ucl4y'::---- :-iuaru acqerno5 runrun
rSg
ul alllrquls ayuuor8a; elanrlerlur 'sn1d u1 '(9661 'ddg1) areradoo3 nrluad qBJV I::- -- :l 'En e1r;nur8a: ereleJlui
'qe-rq8uprq EqBJV Eeunrun'JIoC u1 aru.radoo3 ap lnrlrsuoC uncard'qE]E r.::,- ; ac durl ug 'p1eqo13 pretr
InluerJo ul elelrurl eleuor8ar ea,rlerirur Elsrxe ruur 'puriu-I €crJoruv ap ptpJe ul _ .- - ; : gueadorne uaunr8er urp
'1a8mg) (VfSVN) qulqcs Joqrl ap uucrrauv-proN rnlnplocv uoretlo^zep el sui..::l- r: : un ecnpord O1VN tS (S'
lerfred 'auuououru elelpls eJlul asugJls ruu rrg.rSelur raun ee.tuleJncul else UnSO: a: f-l Inelsnu ap olocurc '
p docs lnludrcurr4'166I ul'(clpns rnlnuo3 e EuntuoJ eler4) gn56JdEI,\,.---;; ;:rul aJ€lc efuere;rp luns Af
u1 yutrads ul'EurlE'I B3rJer.uV ur'Eeueures? ap'luapr^o alsa..usrluuor8ar p.:..' r:.ur rSIrI lol pzEaJlueSuoS a
'(9661 'spoo16) rcA arrqruerou u1 ':a..: -::: s :Io I€ rJquoru sI Ia3 '31
BI dVgC Ie lenue Inlruuns ep rJnlEIE lnurf ',,;olareodo6 lnlnuurn5" urncard r:'-:-."- r Lns aJec rrnrur8er rS runr8a;

I0I Y'rY8O'r9 VJrrrrod rs'rYruo,rrdiryrnrvJs

ro2 TRANSFoRMARI cLoseLr STATUL T,

dintre acestea - inclusiv cele mai puternice state-natiune - nu rf,mAn neafectate de -r-ila 1.1. Ordinea politicd mon
condiliile gi procesele in continud schimbare de regrupare la nivel regional 9i global. Pot
fi re(inute cinci puncte centrale pentru a facilita caracterizarea relaEiilor schimbtrtoare Epoca mode
dintre globalizarea politici gi statele-naliune moderne. Toate acestea indicl o intensificare (secolele X
a extensiunii, intensit[trii, velocitdtii qi impactului globalizdrii politice. De asemenea, ' rme de stat in Asocialii poll
sugereazl observatrii importante pe marginea caracterului in schimbare al comunitltii lchimbare fragmentate -
politice democratice. structuri de ar

in primul rdnd, locul puterii politice efective nu mai poate fi asociat guvernelor supfapuse

nafionale - puterea efectivi este impdrfiti gi schimbat[ de diverse forte Si agentii la nivel
Ccntralizare p
na[ional, regional qi internafional. in al doilea r6nd, ideea unei comunit[1i politice de crescdndd in I
destin - a unei colectivitili ce se autodetermin[ - nu mai poate fi localizati in cadrul monarhia con
granitrelor unui singur stat-na1iune. Citeva dintre cele mai importante forle Ei procese gi absolutismr.
care determinfl natura ganselor de viat[ in interiorul gi intre comunittrlile politice se afli
acum dincolo de limita statelor-na[iune individuale. Sistemul comunitdlilor politice Imperii, orage
putere fragmer
na(ionale, bineinleles, persisti, insd este articulat qi rearticulat astlzi cu complexe procese
gi structuri economice, organizalionale, administrative, legale $i culturale care ii limiteazd
Rivalitdti
gi controleaztr eficacitatea.
intrateritorial e
in al treilea rdnd, nu se afirmd aici cI suveranitatea nationali a fost subminat[ in
totalitate, nici chiar in regiunile cu suprapuneri extinse gi cu structuri politice 9i de Rivalitate
auroritate divizare. ins[ existi arii gi regiuni semnificative marcate de loialitili intre- intraregionald
pitrunse, interpretiri conflictuale ale drepturilor gi indatoririlor, structuri legale qi de
autoritate interconectate etc., care atacd, no[iunea de suveranitate ca formx de putere Reglementare
publicd nelimitatl, indivizibilS gi exclusiv[. Func[ionarea in sisteme regionale 9i globale intema{ionald I
gi constrdngeri
tot mai complexe Ie afecteaz5 atAt autonomia (prin modificarea costurilor Si beneficiilo:
asupra violenle
politicilor 9i prin influentrarea agendei institutrionale), cdt Si suveranitatea (prin schimbarea
echilibrului dintre cadrele juridice 9i practicile administrative na[ionale, regionale 5:
internatrionale). in timp ce concentrf,rile masive de putere rdmAn caracteristici ale multo: Balan{a
state, ele sunt cel mai adesea inrddlcinate qi articulate in domenii fragmentate de Expansiunea eu
autoritate politic[. imperialistd inil
in al patrulea rind, ultima parte a secolului XX este marcatl de o serie de noi tipur- intinderea dorni
de ,,probleme de granitr[". TrIim intr-o lume a ,,comunititrilor de destin intrep[trunse', politice
in care traiectoriile fiec[rui gi tuturor statelor sunt mult mai impletite ca odinioartr. Dat=
fiind acestea, urmeazl noi tipuri de probleme legate de granile. Bineinteles, in trecui-
statele-natriune iqi rezolvau neintelegerile legate de frontiere prin mijloace de coercilie
Dar aceast[ logicl a puterii este neadecvatd qi nepotrivitl pentru rezolvarea problemelc:
complexe, de la reglementarea economicd la epuizarea resurselor 5i degradarea mediulu.
care genereazd. - cu o vitezi tot mai mare - o intrepitrundere a ,,sor1ii naliunilor". I
lume in care statele puternice iau decizii nu numai pentru propriile popoare, ci qi pent-
altele, 9i in care actorii gi forlele transnafionale intretaie granilele comunit[trilor na[io
in diverse moduri, intrebarea cine, in fala cui gi pe ce bazd. ar trebui si rispund[ nu
deloc simpl[.
in al cincilea rdnd, distincliile dintre afacerile interne 9i internalionale,
politice interne gi externe, preocupdrile statelor-na[iune legate de suveranitate qi
deratiile internalionale nu mai sunt atAt de clare. Guvernele se confrunt[ cu probleme
drogurile, SIDA, encefalopatia spongifonn[ bovin[, utilizarea resurselor nerege
administrarea degeurilor nucleare, rlspdndirea armelor de distrugere in mas[ 9i incll
 ?eJrzlEcul rs EsBur ul aJaSr
'alrqsJauoSsJeu JolesJnsa
6PlEAerpauroau outp.to Er arualqoJd nc Plun{uoc
:gpqo13 ecqrlod -rsuoJ rs olelruEJe^ns 3p i
uellodoursoc 1de:p ep
slelllelqoJd'eluuorlBuJalu
rololuetuole erfr:edy

Eleru tlells tllnur also nu EpundsEJ Es InqaJl

eJBUtOAtID alBUorlsu JolrlElruntuos alr
uluad rS rc 'e:eodod apr:r
eleuorieusuerl o-Jlul'.,Jollun1fuu rrfuos"
rS eleuorieu.te1ur acud rS roqzp.r 'rnlnrpau ee:uper8ep rS ro
e.reluau.re13o.r 'fueuoc ep eurelqo.rd :oleualqord eaJE^lozeJ ru
ep:olrrnrurSer ug lercods ur 'leuori 'arlrc:aoc ap aceolfnu urr<
saleJeJrlold -BUSup.tl rS leuori
'lnJoJlul 'salaluleurg 'air
-€tuellrr pcrlrlod orz
IliEluolnB -lcop op Inlnr-eJoJd alEC 'pJuorurpo uc a11a1dr
tS rupuelnS'rrcqrlod u plerirur lloJezrluu ecqrlod
'*asurulpdarlug ur13ep ap -
r upzryeuorieusue.t1 -olilullsul :e1eqo13 rerieururop BeJopurluJ -.rndrl rou ap erJes o.ap plt
e tS rupzrleuorieurelur ecrylod rrunricetelur - plerirur glsrlerreduu !.: -
ecJecgrsuolul clrrnlndocul gueedorns eeunrsuedxg r;l;111odrr---- 3p alulueluSE4 rruauop I

flNoInr.uelsrs ruelnd eiueleg iountll 3le rcrlslJels€JEc uE

:e1eqo1E ccrlrlod
lS aleuor8er 'epuorfeu aa,
l$nlnsur gllo^zep cS
Barequrqos ur.ld) ealelruer:
JoJelels raiualor,r e;dnse
rolrrJuoueq rS -rolr.rnlsoc er
VIJVN.dYA:) ectlrlodoag erururur rra8ugrlsuoc rS
'96 :usrleuor8cg ptulunu pleuorieulelur a1uqo13 rS eleuor8er etuolst
ecrpunf erelueuelSag aralnd ep ErrrJoJ Bc elelru
elBrslel rllnru rS ecrleuoldrp ap rS ap8al rJnlcnJls 'Jolr,
scquuoldrp 0lerele[t][nu.r pleuorBe;e.r1ur -a;1u1 rfpllurol ap elBJJEr.r
nunrjcerelur e rr:pluerue13or etslrJe^tu ap rS acrtrlod lJ$cruls nJ
pprder ecunrsnedxE ear€llo^zecl
nr Elsurruqns lsoJ e EIEuol
al?LrolrJ0leJlur
BOreztuolocc(l a1uqo13 rrredul IiptlPnry IBlElSralul '--:.
zualrturlrg aruc aprnlpc ri
ul1col elle ur ples:edsrpT
gle1ueu8e.r3 e.lelnd xaco.rd axelduroc nc rzglse
'strels-eSe.ro 'ruoduy acrtrlod :oplplrunuoc pu
?UE as acrlrlod elllpruntuo
lnursrlnlosqu rS asacord rS e1ro3 elueuodru
unrieu-rn1n1e1s rnlntusryuuorieu pleuorinlusuoc urqreuotu
.rupec ul PlezFcol g elBo
e

rauuoJ eeJ€prlosuoJ eerrpugdspy :edo;r-rE ur ppr.rpcsoJc

ap ecrlrlod glplpnuoc reur
pcrlrlod orezrlB.rlueJ
lsg ep VnS lS edo:ng u1 :e^ru ul Irlua8e rS e[o; asra
edorng rS ecu3y'ersy oleJaqrJ octlBJcotuop esnde;dns :olaurerrnS l8rcosE u elBor
'purlu-I ecuorrtv ur unrur8ar rS urepou eleluoln€ op rJnlcruls
oleJeqrl actleJcouap etmrleu-rnlqe1s - elulusu:8er; Slta _ . .rlplunuoc IE aJuqurqJs r
rololels earrpugdspy BoJeprlosuoJ ocrlrlod rriercosy u!luls rp:-. 'eeueruese oq 'ecr1r1od ru
(stot ulp) (XX-XtX eyaloras) 0ltlX-frlX aleloras) ;JBcgrsualu! o psrput €elsaJ
puulodrua;uoc erodg pureporu urodg egrndrup guraporu ucodg arEolEqurqJs :olrrielar ea:
:o4 '1uqo13 rS luuor8ar lanlr
a)uolst llfDlDdtun :plorpuotu pctltlod Dauryto 'I'. r-- + alBlJeJueu ugr.uEJ nu -
t0r -IYIUOJIUEJ -InJVJS
Y'IVBO'IC VJIII'IOd rs
104 TRANSFORMART CLOSELE
STA
Grila 1.2. Forme istorice ale globalizdrii politice
Epoc:
Epoca modernl timpurie Epoca rnoderni Epoca contemporani (sec
(secolele XIV-XVII) (secolele XIX-XX) (din 1945)
Dezvc
Extensiune Imperiile globale Sistemul global de mondi
intrateritoriale $i state
intraregionalS, dar incepe
Apare sistemul Organ
expansiunea imperial6
global al statelor- Apare ordinea politicE dituzd
na!iune globald lungul

Regionalizarea
politicii gi
interregionalismul
Intensitate Volum scdzut, insd cu Volurn crescitor gi Nivel firI precedent
noduri de intensitate cdnd expansiune a al fluxurilor,
competitori politici qi/sau fluxurilor/ acordurilor, retelelor
economici se intAlnesc qi conexiunilor (fonnalc Ai informale
se ciocnesc gi conexiunilor
Velocitate Sporadicd, limitatl Crescdtoare Grdbirea interacliunii
politice globale pe Rivalita
misuri ce apare comLL limitat"
nicarea in ,,timp real"
Propensiune de Scdzuti, dar cu noduri Consecir.r{e lntcrconectare, Conflictr
impact concentrate de impact structurale gi sensibilitate gi
institulionale lulnerabilitate Imperial
intensificate ridicate
Infrastructuri Minime, aparif ia foarte Aparilia Schirnbare extensivi
lenti a cadrelor organizaliilor qi in rndrimea, forma gr
multilaterale, de la tratate regimurilor gatna regimurilor,
la organizalii ale internalionale gi organiza!iilor gi
conferinlclor transna{ionale mecanisrnelor iuri
intema{ionale gi
transna!ionale

Institu{ionalizare Minima, dar cu inceputun Dezvoltare fragild
ale diplomaliei gi
regularizirii re!elelor
interstatale
Comunicare globala
in tirnp real gi
care nu mai pot fi cata
infrastructuri media
ria de investilii a CM
a Dezvoltare marcate : - -. adresa
regulilor, regimurilor, dreptul- bazei fiscale
regimurilor 9i a irrtema(ional, a - ;i a absentei controlul
dreptului elementelor de drepl :intre instrumentele cer
intemational cosmopolitan gi a fuc in toate sferele major
stnrcturilor comunirefilor polir
organiza!ionale intr-o coordonare ;
inte rguvemamentale ::zvoltarea gi urmlrirei
qi transnalionale
su un teritoriu politic
r deteritorializare a au
merge procesul.
 'Inseoold a3:aur alrec:: -
tgc nlzJgl teur luct;tceds IJ e auVIuEI tsap 'acr1t1od IllpllJoln€ E eJuzIIBIJolIJalep o E: :--
ecrlrlod rr.rpzr1eqo18 a1u aueroduratuoo eleluJoC 'lElIIUIIop ctlrlod nIJotIJal un nc ea::- eleuorieusuert tS

r?ur nu rrJolnd IllEtlllqesuodser u rs eluarclJa IIJEUJ3^n8 EaJIJEIUJn tS eerellolzap :::l- olulueueureluS:c1ut

crtrlod lrnriurlur eJarluluoqsueJl aJeluouelSar rS eJuuopJooo o-rlug pcti:= ' eleuotiezrue8ro
tnilrAS JOlIJnlcruls
aleqola-rs apuorSa: elesacord rS ap:nxng u1 eleuo{zu ectltlod :oltlEltunuor ua:i:=-=-- e tS uultlodotusoc
'rrrolp,*n alalotrdec tS pcrldxa runc pdnp '11cp11od a1e eroleu aleraJs aluol ul
':;'- ' - Ieu
- -: 1de:p ap rololueuelo
.
(E-g elelotrde c wat) aluuoriuu acruJouoca lcrlllod ap al€Jlueo alelualurulsul eJlulp a - e 'leuotieu-ra1ut e tS:c
EerEolE^ rrJEqeJlul Inuues qns und tnlnpltduc urdnse InlnloJluo, taluesqu e tS . :=: rnlnlderp'.toltrntutBer
u apqo18 runrzr^rp raun Inlxeluoc ul eFnpI^IpuI Jolel4s E elEcsg Iazeq Esalpz ?l -:; e Elecleu slello^zec e p16e,g a

-aurE .eleqolS e:ercueurJ rolaferd EaJelusrualSeJ 'JolIJn-NI 13 e ttfllsa,lut ap etSe:'-: erporu unlcrulw4ul
ueJezrluJol uc euralqord 'tlntu IetrAI 'Iuaullel tlSacu ug eleSolulec IJ lod mtu nu eJEc
';l: - rS leer dutq u1
gpqo18 el€cturuuo3

I?lol InlnloqzPr eleuotieusuerl

Borello^zeq
tS eleuotieulelttt
9crruouoc0-ooD el?r
acrpt;n I roleuts Iueceul
piuerncuoc tS .rolttieztue8lo rS elet
piue;ncuoc tS lctguo3 ';oluntutSel eue8 I
rS areradoo3 rSeuuo; '€eruuPul u! rS :o1

gBsrluuadurl EArsuelxe 0lBqlrltqcs

areredooc eleclplJ el
op rolllnuoJo psqeuodtul et€ltFqcreuln EII
E^
1e lue8reure rS eleltltqtsues rS
rlcreocTpcqtlodoeg
lrupec u! elupuun 'orelceuocJclul
p^rltcreoc/Pl?rucluuo3
..tBls op 1m$e6"
gcrleruoldlq .,1ear drur1" u! ?oreclu
-nuoc orede oc g-InsPtu
?eJBZrleuolueloJ .(]elltuII aun$rz-at ad e1eqo13 ecrltlod
eoreztleuoluoleq \oqry!' 'a1e1qe,rtg ap llnpn!, uunticerelttt eollqPJD
rS 9lBuoluoJ
.loltuntxenoc ls
ul e^rlecgluules . aleuuoJul rS cluuuo;) JC

pcul giPtrleSaut reP .ro1a1eio.t':o1t.lnP:oce

'rolunxnu e
'rn1nqo13 api.rgd e1eo1 [e
u1 ecrlqod 1fe4ue3:g luepece:d grql Ie^IN rS rolgct

1nu:srleuot8e.uslut
arelnd ep ernlcruls elnce tulotulse rS rrcrllod
pcgIpolu llslels gzeelerre:d gsul eereztleuotEeX
-uou rFolce rS e1ezt1 'ect11od 1iptpedec
-er'qsnpuI-nou elelBls Pllo^zop es p1eqo13
ec Ernspu ed glepo.ts roprroyral 1nBun1 -rolell
pcrlrlod eeurpro eredY
pns/proN elqrelal u-ep pleSout lS EzrylP
lsaA/ploN lntr
'pqe1s gcqrlod e:eztue8r6
uI p€4uecuoc o]?1S
puulodqlnur arelrltu rS
ep pqol8 lntuelsls eleqo
Borunl el reyodtq ecrtuouoco 'ectl1od ocrJluecoJno 0lBIpuou
eceu InroqzEu el ec u:e1nd etq:ete1 IluIpJo €elello^ze( atErL - -. (sror utP) (xx-xI
alaloras) pueroduraluoo ecodg EuJ0p(
(srot urp) (XX-XIX aleloces) fiff,tX-rffX
guulodrueluoc ucodg pu.rapour ucodX al.rndurp pu,raporu ucodS

s0I Y'MO19 VJIII'IOd Is'MUOTIUATInrvrs

t
106 TRANSFoRMAnT ct-ogat-s
STATUL TERII

1.5. Angrenarea na(ionali diferenfiatI )(,

)C' (g

Din perioada care a urmat celui de-al doilea rdzboi (!

(o
mondial pinr in 19g9, natura o
politicii mondiale gi a securitd(ii na(ionale a fost c. o
in mod decisiv conturata de ,,marea o. E 'o !2
competilie" dintre Statele Unite gi Uniunea Sovietici. o
Bifurcarea Est-vest a dominar d=
afacerile globale. Sistemul internagional al Rlzboiului o rdo
Rece a avut o structurr ierarhici
(vezi capitolul 2). Actriunea Statelor Unite gi
a Uniunii Sovietice ca puteri mondiale qi
o --LO F.(,
dezvoltarea alian[elor ca NATO gi Pactul de la
vargovia au impus constrdngeri decizionale €i
pentru multe state, in anii postbelici. capacitatea I )aJ rbO
statului ae a initria politici externe specifice. )6A
de a urmrri anumite preocuprri EE
tt.ut.gi.., de a alege intre tehnoiogii militare alternative o C)
o-
gi de a controla sistemele U) )€o
situate pe propriul teritoriu a fost limitatS de
$e lrme locul siu Lv >v
-'i:,.:1r,t1l:T.j,111?:1,:] reraliiror oe putere (ieziHerz, rsz6;-Krioor Fark, =()
o'O a *.i:
ei 1e87). z.= i6dEH
R ivat itate a globar r dinrre Uniun"u
perioadi de aproape cinci decenii. in acest
st, i. ti.i q"r'siff ;:;; fl[ ffi L:11,1;,'JJ h
urlp, lumea a deverut
timp, devenit o arend
arenr strategici
stratesir
a
o
unitS' in care lupta pentru suprema[ie militarr gi :)d F
ideologici patrundea in fiecare regiune. 'N .9
Dupr cum a observat wartz: ,,intr-o lume biforara 6
'-oO- z
puteri capabile de acliune la scarr mondialr,
n"u fr.ii..ii. Cu doar doui
"*irte s-ar
tr
o L
=
orice 9i oriunde intAmpla reprezir !)tr
i'i d
!
tr v'r
ere,, (t.sls, p. 171). chiar qi identitatea poriti h fin
lT::,T.':::.:""::'i]:1fl:..":..t".di:rre d6
=g
O -.-r 2,- i o\
a acelor state care au cSutat neutralitatea in timpul
R5zboiului Rece a fost definitS
*?t:.,_..T,:iY.T
inrre syp*e.T.ureri, ele au devenir astfel
,,nealiniate,,. Nicf,ieri nu (g
o
F
fost simgit mai acut impactul Rlzboiului Rece
ca in Europa.
La sfdrqitul cerui de-al doilea rrzboi mondial, statele CJ or)
z
care fac uurLvrul
obiectul ugrut
celor $i o
studii de caz din vorumul de fa15 suA, Marea
- Britanie, Franta, Germania, Sued o
a !6
E
c..l tr $
::i::i? *::::ll: ;;;*;;;;ffi ;."ilffi i",i",llt',Hifi
gylo"_precare foarte diferir" in ,i,;;;;ip"ri,r. grobar. rotuqi E O r$ Od\
r--F.-
*i: ::.:T:1ffi
organizrrii economice liberare, au existat cateva puncte
,'i:'9,3;::l ()
o
importante de convergenf5 (g F
interstatare, a geopoliticii ei a politicii globale. r !
:::.::,:,"j:.1-1_r.r^._T ':lrtilor
Hllll'l:,1'llf :i..:".y!t:i4,#',ffi ,",:;:!:H::l*iJ,,?;ffi iflruPuuar€a
dintre cele $ase state in politica globali gi-a i,ilji; Itecar
in ac
j g
oo Zs
rV
.d-
modificat forma gi conturul in ultimii 50 6J o !O\ a
ani' Deqi au pornit din pozilii foarte diferite imediat
dupi al doilea rdzboi mondial,
z o.
E N
N Cs;
co Oo\ =
au renuntat practic la angajamentele coloniale
, rO - A-- -
anterioare, patru sunt membre ale NA
iar Suedia a aderat de curdnd Ia un program t:a o
NATO, parieneriatut f"nr* pace. in pl A
patru state sunt acum membre ale uniunii box
o,Y
ciuda nivelurilor diferite de implicare in
Europene $i roate pur* ur'.oir;i;;"r.
_
organizaliiteinternalionut" g.ru..ormentare s (n
zi
E
neguvernamentale _ in politica internafionall gi
global[.
CN
()r
:oo
'Oo\N
diferente selni.ncfiv-e. Rolul mititar hegemonic or
,,",tjr""1:::]:.'J
unite continur, T1:.?Tun al Sta t-_4._<oo\r
.einu.it de prrbueireu uniunii"Jluffi::,T'[Tr}iffft:"'!:jX1e; () .F

YT:r:,]:ll:,.::1,
de
yluf .re1ma1entri
veto, pozilia lor ca acrori grobari
ai consiliului de Securirate oNU, cu putt ()
9()
a fost in decrin dupi 1945. Ambel:"r;; P!
I;,]|ff 63 o
\
E,
-qi
de *::]:ll-g::politice
::,"?,,:i.:
lipsite
p.rincipale, acum insr au roluri secundare (chiar gaca
importantrS) in afacerile interstatale
u4rtr \crrrar daci I o B
o
c,li
gF
cg-
.= o
9i la oNU. Forla economicr crescdndi vo'Ed
consecinle semnificative. Ca srate invinse. o. o'5 tr.=
H:*""::lllr:t1,1,ruur,^o".usemenea,
al doilea rrzboi mondial,.amdndour au fost oprite
o
o.- e E
og :: x,l,
di ra impricarea m,itarr in h00
H; H A.E 3
internagionale gi globare. Au acceptat constitugii -A^FY
care re-au brocat participarea la ON
,IG
6€9 <€ a
 Oo *-*\ *! *O l;unrlce el ealudrf,ruud lecolq nu
=
\o =
\r 6
A
z-= A ro io-f
=\O(,:( ==
; F 6i;E-ts E,zo
N-g :.;racEJB ul prElIIIur ea;uctldtut t
I -=
ql
4 P5 -o 9o 5oq
H/

.^ .o I =
o E',A 3 +
ql (e -'o :: esul^ul el€ls e3 'e^IlEcglu{u3!
(, 0"E
d6
=' ^9
-LN
5.r
;5
A;.O^e
I.O 'X
Y
z ?pugcsaJo Ecrr.uouoca €iJoC 'O
(9
FT
D qH -
:t ?
ii 6' r EcEp;utqc) elzpunces IJnlol I
oe ^ Ha
72 s
h d TlnJnq n?-s elas alaqulv '9?6I
o
+ A
oo t+ :arnd nc 'nNO atullJncos aP In
. uluug ac durt ul '686I ul a:
uu gggS** FZZFEilR€95= J.O
5f
:-(D
:llolels 1u cruorua8aq JslIIIw In
'I

u*l"
+'=;9
lDE'6e
H Lir "r Lc'P
\o--or'3=
FFIES-E
c ts

i
,oa
,o
N5
tio

90a
(u :?s eleluouruure,rn8 aleuotiuu.ter
:; - a:ofeu IJnIoJ nB nrled ateol
;n1d u1 'ece4 ru1ued InlBIJeualJ
s H[ cj "fIyN elu arqtuaru tuns n:led 'e

iia geHg--
ut s (ralt:z

A'=5 H
\) ar\ -X
^ -
EIESgs"
Lir
-
Lrr
eH

ts
- ^
(D
z
!)
;'a 'lzlpuoru Ioqzpr uayoP P Pdr
;l 0g rrturl1n ul InJnluoc tS eur:c
::ruEcag eeructldrur pc lnlde; P,r:
!ac6d -iro O .)
oa g u1 'e1eqo13 pcrtrlod e rS
6'er' =sze3u
;:ru1 plue8re,ruoo ap alutlrodrur
E d
o)

o :?Jeprlosuoo nc tS eerunl Eleol I

q' q\ ?) -) r3 :, oo O\ l-/a-tHB-{ : 'rSn1o1 '1uqo13 crtrlod InIUalsI:
"!-t\J eo"gi-_l-_l ili^=\oo'.Eo
Nro\ E;iX
-
r._q
=.X u
=
rjoSGe*
ail tri s
3
o
'?rpans 'elueluJag 'uJuerg 'atu
TJ :-<eS rolac Iucalqo cuJ oleo ala
\oYut
9da z 0a
o
'zdo-t
(D
: nu uerpclN ',,olulull€eu" IeJts

-
\O -l
9O :: ElIuIJap lsoJ 3 eceu Inlnloqz
\O oo
-O "r.J O- :J tt Oo t.J ueletlluepl tS retq3 '(11'
O\ -
..) O d
= f!' UJ (I
(A= 3 t
o -. EIR
g
E 3 u5
* E# o
1c1tr1od
Sutzarder uldutgtul JE-s epunll(
g;E
,rEE 1 o
gE { ?nop JBop n3 'rtra;ued llslxa l
:I^
E;
1'^'H
BEgI
^

Ed 7 -a
il.E:
aunr8ar oJBJeg u1 eaPunrlPd Pct
;cr8elzrls Euer? o lIuaAeP € Ea
7 :, ad plurpuour ecrltlod lEIPalu E

sir=* EtEEEEi+=** (186I '{ted roPP;E '.9L6t 'z

tS

**i
.J UJ

i€9. riEl:5 oE3ts=. Eg

83, :.Es Insol op ElBlIu{l lsoJ E nlloll
o :.\rleurolle oTEIIIItu tt30l0uqal e:

5
FIFSnsaFs
€ -BE' e
co
'acgrcads euJalxe lcnrlod utlrut e
r1euorzlcep tre8ug:lsuoc sndrut t
:

; :S aplpuotu ttelnd ec acllel^os

"as
G.
r;+F,
BE HP ST
4) *CACA-l
P
P
898
H}C'ria
r
ts',':
R
O
(t
?3rqrEJel pJrusnJls o ln^s B sCal
:Eulruop e lso^-lsg eaJscJnJlg
ri;e B, \o
E
L-.,
rD's =
E6+
o
ID
?aJeu" ep EluJnluoc p(
FfH+
6 i I.?" '6(D ^ISIcep
?rnteu '686I u1 pugd IEIPuou
E. ii _{. I
EYP' e lD(
9I
t!(
PlEIIuereJII

L0l y'Ivso'Ic vJrrrlod lS rvluouuarlnrvrs

108 TRANSFORMART CLOSA,I-E stl
- :.-l internatrionall. incl
9r-
QO\ --:j:or doui state Ei cor
s'tr ?? o\ --. : insemnat obfinerez
(B PE
Z6. Er
.e
.E :o\
()o\ - .-:Lica international.i
o o AOl,d= I

p.
(! * V L
'.i=2
reH.-
I
)
Etr
.r
t
x-
^' ._ .+
,:-.:iionale de obginerel
--.-.:. in plan militar.
35-S3
oootru
o
c.l t-- -
+e0d8"6
tr!=
h c tr cg
QA
AB&,E =
509
F
6@
.^
xa
O\c.)
o\ -

HOO
:o\
il '-a .e
.Eeo
*E r 1.6. Cr
d
E E -eE 2E*
og fPry
OF
53
(.)

a .. .-,F
MD
) =E .=
-o
:Z
= Eg
= ^
oc--.E'-:E trN
*E
$i

EgH EA5SSSS EIEE5EEEEE €$ --:si capitol s-a axat

L
9o
.9: --- :irii politice in lur:re
.l

ri
:J!
Xd
C9
d 'A
6:
t_t o - -:rpolitice 5i cea aso
'cl oo --
(d cr)
-OO\ ZA =
JP
E c.l (3 - ;:tr&t cE globalizarea
-. :.:uirea fbrmelor
q)
.. r!
&=-
6 t:i
^
Hqi
;A
^oE-
.I
I H.- I S
. :..rlll&l€. +-
tracl

9A > EH --)'6==..9
+ 6'E:E:ill.] oo +F
o\\
lnsa ilCCSte p
- :l nici nu sunt comp
6 8 u E s; lif
- O c E E-: = e
N -- -= -u o:
cai.iOUU6.0[<gp4 =/ .o .- bine perceput5 ca
o.o
L
go oS Et . - -. interstatal este tot n.
6
- E b-o .EF5
!ca
trr) aa
z-a. e :c
d"3
zx
d;7
i : _ :..J l'undanreutul prir
^ -oO\
Hki
&a- Og 6*o EE} .' . __::i 5i rearticulate.
-A -= =:q q'E - '::c referire la ordinea
.. r! \6 i:i
lJ a'\ cg.l
r-t'7, _
tr)a'\tr55_:9X63
0.)6
v.F-F-dL
oO
6!va
I
-- :.ict&ti inseamnd a co
\O r) h ;i ! E C --= E )Od :
E 3 u E S? B S U 5 6 8.6 dr*e aa9,
a4E - i:r de mileniu (Mann
o 9o
61d

<F
.9E,q au fost evidentriate p
t! -'E b rr -.--= si transnalionale,
) ,,
J)=tr =E- prit
!
o
()
n6
d,-
tid -A
,r 'Z -'=
6t ts
qE
=J
*Eo
go
:9{)

;F3
6;E
-,
- _:
: dilcrite de regirn, s
.rnal. aparilia organi;
_. r! c0 h
d
z
(J
< nil s *-Yi-l .A,
gE r __<:rcazi o indepirtare
=
oooE-<: NSUUE i5 A8-s ovi
voo
" r ::..i a guvernlrii _eloba
-:l E -l ,: :. curs de derulare in
)G
L .-
(;c 9); --::sti conjuncturl nu d
S,ro E d €.E O
'- -
^Fl
HLJ =
o -E!)o o
,.i
: '15 tArzie europeanl s
Ela - o 5
:1 900 - . ..i. a unui set de struc
a8g:!
F=de;
..
- tr.l m r-:
H A.=.E:

9A Si&< @ H E TE5 F H ::nd cu un sistem

2Or-><d
ooQEzo
olHh
*$n \,J J A^
oco-
x-c de
\o a.I dgrF"'5 ^=
-
'o e :.=
., = !j'o _:tr Contemporani. Acel
I 7\)a\H.-
.= 9 - r:tro, sugereaza cli .,r
r- : vo\ 9l prezentului. Dupr
.=x
Xoc
F.= '-o 2,6
.= oOrE
rl^a
L-!
i3nt nlodern gi secular
6e', Ei
l/E ;'=
ir v. -
h
o & Eo'i -::aiea occidentali h
O--o
:Y e sE
od.,
I i', erani in sensul de a
:
E
'trb H
-!Y -o
o =
=d6 bo !
o ;.=
-E
6
q) --: ::ebuia si impartl aut
s {eg : , -: r ippf,13tul SfAntului
F-
P= .Y^r^oF
rib
E6d E5 o A ?z Y
63 O\ O\ -u: :-...ilcol si ne imagin[nr
&
" aou
g H V.;
-
atellJolnu nc runl oo!?
relsaoe Ie Jr?lncas rS uJeporu Solouro un rupurSurur eu ps
awod'(VgZ'd'tt6l'11ng) ..e:dnseap - uuruou nl,radrul lnlnrug,Js lnterpdu:r rr'-
Iocrl:: i:_-r. i o:.
ze Y
iio 0^ 6
O.
BIuELu.reD u;) rS uded r1o is^ - tqnsapop - trlESpA no €atelr.rolnu puudtul ES Ernqejl :_-r: srrPb='* o
ieurlSarc rarielndod 11 1ep tuau8as un atsad rue:dns L] E ap Insuas ul rue.ra.\:: --*.; .!
nu luls nes.rolEJnpuo3 un roru 'uralsrs lsece ul nlpeN ln^a ul ElElueprcJo ualEt:_ -::".
6
< X(D
oo. td
3'- I ti
ul lplsrxe e aJeJ pleslaa.nrn pcrlrlocl eruzruuS.ro'ap rnlndrl IE JulnJas rS urapotu tu?-: ----l --'E o
un" pturza:deJ ,,rusrlelotpeu Inou't 'llng Elrurle urnc gdnq 'rn1n1uaza.rd Ee:i_ --rl P9(!
n.rluad aJEolrsoloJ EJolEteLu o r.1 elrod.,rusrlu^arpau Jnou" E3 pzeera8ns'ultu-: :- *H9 e =',

'oluluatuupun.I r.rEqr.urqcs coJ tnAE n? nu i?a'a"o. o-oa tE =

EJ Eurueasur nu utsacv 'puerodualuoJ E:.. _r:i ='=
-o5(D = 5' aD i^G
no lJEuEruasr plurza.rd'lerJolr.rol alrur-Jep acrlrlod Iiptrun ep uolsrs un nc pu'-:.: sao=o:
'leuorleuerdns rS luuorieususrl BI IucoJ EI ap eletrJotnp op r.rnlcn.rls ep las rnun E 'EI:.= ::l- ESSB 9Ep
6
2
o
epuouod u1 'eiuatsrxg aluntcu olr.rEtlo^zap nJ ElrEr,upesE as Euuadorna arzrgt EI..: o ='5
is, €' i_
ecode 'letcads uI 'eluusalolur aorJolsr elelerud ap psdrl esnp nu p:ntcunluoc Fts::r-
=: ^ ='oN
oFD

'EIenlCu ECuOlSr elnlcunhroc ul alBlnlap ep sJn3 l. . -i

Z-6
YP

eC.(!
qO^
-u.rdns 'a1drl1nur acrlrlod asacord Elsrxg 'alpcrJrlu.usrllnur air:qoyi' rr-rpu:a,r.n8 E !\: -- ' o-
o=oa
tuur rS pnou Eurlol o a:dsur lcr:tnalot?ls .rnd ecrlrlod ep orr:l.rpdepul o EZBals- -.:1 i 5(D
-lolzap elsece ol?oJ 'p'ru'u'S aluuorSa; :olrrinlrtsur rS -rolrriezrueSro rrir.redu 'leuo:-.--:-.: rig 0a
@=
P(

lnlnldolp InlnlJotqns rS rerre 'raur.ro.l E aJuolEqlulqJs pJnlcnJls'rur3o-r op elrJaJrp i.':

3p* oP

E aJutlo^zap uprdur 'DNIO IS DIO u gleriuelsqns ueretSe;c ur-rd 'aletrorJuusuerl rS :-: obE o-q
Eip6'
-5*
lso.I n€ ::
-uuJatur roprlezruu8ro E eJuolpqrurrl3s reruJoJ ee-re.roldxa urrd elurluapl^e ':n G
A.Ptr
JBr 'rJntESpJl elrurnuu EcrJrtuopr tod es psul 'G 'd'te1'uuuytr) nluapu op ri:-- o@= O- Oc
(D=
ppqo18 ucrlrlod JsourJep eJuc ,,oJulcau elaluarede" u zrtuertSuoc E Eutuuasul Eletc?u - :-::: x'E
-:4.6
'ElElseluoJ 'pxelduroc aulpJo o el ec puelodueluoJ EIulpuoru EauIp.Io el e.II.IeJel al:-- '- Oa $(
'olelnclu€al tS at:- :--": i9s
iv= op

luns rrJEuJaAnB elausrueceru rS pcrillod EalutlJolnB eruc ut-td lruuetuepunJ Elu:-:-.;

a <z o-.,
aletunln 'apqo18 rS aluuorSa; ecrlrlod aleial ul luuIJEpEJul Ieru lot alsa I€tutstelul l: -:
;S9
oq+o
a

aJeJ ul 'Et€lcauooJalut tS Elelsaluoc 'pxalduoo eulpJo o €c Ptnda3-Iad eurq F: ;l Ot-

alO 'dro
olse EuslodlLraluos Elerpuou aoutpro 'lellnzal e3 'e.rn3ts talduoc luns nu lslu ls : - S. \o oa Laj
is
oJepal ap lcund urp elrqarAaur luns nrr elrluurJo.Jsuu-r] asacord elsocu psul 'aleuoii--:: o
.; =^.
ecrlrlod rolrrlelar peruuopJoar urrd rS up-re^ns lels op aleuorlrperl Joleu"Io-I BerIItitt:--. i
s t'J
uud aptpuolu Ilurpro urcq EJIJIporu ouu.Iodtuettrol IIoIttlod eareztleqoy8 Ec letu;--.:*: ol- e.
o
e-g 'p1eqo13 aruu.rarnS rS pcrllod ap nJpuo Inou no RtEIJosE eac rS acrlrlodc:: --l Ho
elululsJalur aluuorlrpurl aprlular nJ Elzrcosp Ee, : errJepour Eorunl u3 aorillod IITEZ.'--:* o(}
u rS elurpuoru rrurpJo erdnsz aloullslp Ilideouoc pnop ad lext? P-s lolIdEc ls;:-; *a
!12
'io
:.H (D

alBJnlJnJls allJntcudrul IS oa
=n
Prllllod BarBzllBqol8 : alznleuoJ '9'I \o,
I

Oo-
uJ
r\o\o
'Julrlrtu uuld u1 ';----:-:
Go\
6@ tru! o
u1 'aleod 'rS crlrlod ueld u3 - AItEJIJIurues tEuI Iot Inun eareutiqo ap aleuoti;--:::
\oa
aprinlrlsur EI EJercuuurJ es etinqtrluoc e8al ps ltcJecuI u tS pleuorleurolLtl EJII:'-':: o\ rv
unq reru col un lunpc u utuodul lercads ul 'arelu Iutu IoJ Inun BeJettllqo ltstluesul E ' "
()
- 6s
uaueurase 'epuorlurua ur .roJrrinlrlstn p EJurJuBulI EzIJ3 uluslsuoo tS ale:s Enop lotr::i - JE
scrurouo3a rr:alnd EaJolsaoJJ 'nNo 3p altutft;ds elrunricu el 'pleuoriuu.ralul Ei-=-"
^lsnlcul

YtvSolD VJIJI'IOd Is'IVIUOJIdS.L'IOTYJS

110 TRANSFoRMARt cLoser-E

suprapusf, $i loialitlti multiple. Dar exist[ similaritili intre ea 9i tipul de ordine mondiali
care a fost descris in paginile anterioare. Mai departe, Bull remarc[:
Este obiqnuit pentru statele suverane actuale sI impart[ scena politicii mondiale c-
,,alti actori", aga cum, in timpurile rnedievale, statul trebuia sd impartl scena cu ,,al=
asocia1ii"... DacI statele moderne ar ajunge sI impartl autoritatea asupra cedtenilor lc:
gi capacitatea de a le suscita loialitatea, pe de o parte, cu autoriEti regionale gi mondial:
iar pe de altl parte, cu cele substatale qi subnalionale, in asemenea m5surI incAt concepr-
de suveranitate nu ar mai fi aplicabil, atunci s-ar putea spune cI a luat fiini5 o fonui
neomedievall a ordinii politice universale (1977, pp. 254-255). Expansi
Deqi conceptul de suveranitate nu a devenit redundant, suveranitatea statall se lup-
astf,zi pentru recunoa$tere cu noi forme de putere politic[ gi locuri ale autorit5lii. Du;-
Bull, o ordine mondial[ neomedieval5 poate fi consideratd una in care spa[iul politic -. ::.-.ir.J mul[i istorici, seco
comunitatea politicl continuX sI fie conturate de limita teritorial5 a suveranit[1ii stata]: "- -,,.-rlui total. incepind cu
dar nu in mod exclusiv. O primd ilustrare a acestui fapt este Uniunea Europeand, '-:-,:31e rizboiului mondia
este constinritS. din autoriti(i suprapuse $i loialitlti contestate. in acest sens, UE reprezi - _,- (.1994, p. l2).
o luptl permanente sau o ,,cIutare de noi spatii politice" 9i, in mod dramatic, --: :euni, industrializarer
problema locului potrivit pentru autoritate, acliune qi responsabilitate : statul-na1 .--:. -l:d precedent a conflic
sau corpul international ? (vezi Pattie, 1994, p. 1010). Totugi, aceasfi probleml - "- : mileniu, istoricii ar p
de alte explorlri privind natura ordinii mondiale contemporane - este abordatl " ': --:.i mondiale gi Rizboi
substanlial in capitolele urm[toare. ,- :.,rbal $i au devastat so
' , .:itea modernl
de purta
:
- i:r-id ca doar un numlr
::- ,-- -.
de operalii sau a c
:-r-it3oro posibilitate a dis
--: :-f,erputeri a int5rit con
; In puline alte domen
,; ' :-.J o evidentd cuprinder
.. _ ::;lc, din perspectivl sc

:::dnd cu primele forme

-. :=:rral in procesul globa
-:..rminat5 hotdrAtor de
- -:.or
de violenld (Mann,
- -..:r15 majorI in ceea ce
---::,.dr, nici o prezentare
- ,.scf, violenlele Ei sufer
-:
- :-,tl modern.
-. .:are, un lucru importr
': _--i ca mecanism determi
-- ::are la aceasta, capitolr
- -= referitoare la expansi
.,
. . a incerca sE traseze te