Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Departamentul Drept Penal

Lucru Individual
Analiza practiсii judiciare a cauzelor penale privind
infracțiunea de violență în familie.

A efectuat: Comarova Olga,

studenta în anul II grupa 1604

Coordonator: Copețchi Stanislav

Doctor în Drept,

Conferențiar universitar

Chișinău 2018
1 Introducere
Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica naţională de
ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate
publică. Pentru consolidarea, ocrotirea şi sprijinirea familiei, pentru asigurarea
respectării principiilor fundamentale ale legislaţiei cu privire la familie,
recunoscînd faptul că realizarea egalităţii de gen între femei şi bărbaţi constituie
elementul-cheie în prevenirea violenţei asupra femeilor, faptul că violenţa în
familie afectează femeile în mod disproporţionat, dar şi faptul că şi copiii şi
bărbaţii pot fi de asemenea victime ale violenţei.

2 Componenta infractiunii
Violenţă în familie în sensul prevăzut de norma art. 201/1 Cod penal al
RM. se defineşte ca orice acţiune sau inacţiune intenţionată comisă de un
membru al familiei în privinţa altui membru al familiei, manifestată prin
maltratare, alte acţiuni violente, soldate cu vătămare uşoară a integrităţii
corporale sau a sănătăţii; izolare, intimidare în scop de impunere a voinţei sau a
controlului personal asupra victimei; privarea de mijloace economice, inclusiv
lipsirea de mijloace de existenţă primară, neglijare, dacă au provocat victimei
vătămare uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii.
Subiectul violenţei în familie este persoana fizică responsabilă care la
momentul săvârşirii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani, iar pe lângă trăsăturile
generale legiuitorul menţionează o calitate specială în raport cu victima: este
membru de familie al acesteia.
Obiectul juridic special al violenţei în familie este unul complex şi îl
constituie relaţiile sociale cu privire la:
-solidaritatea şi securitatea familială (obiectul principal)
-integritatea corporală, sănătatea, onoarea şi demnitatea persoanei,
integritatea fizică sau psihică, integritatea sau potenţialul de utilizare a bunurilor
ori posesia asupra bunurilor (obiectul secundar).
Obiectul material al infracţiunii de violenţă în familie îl reprezintă corpul
persoanei sau bunurile care aparţin victimei şi sunt sustrase, distruse, deteriorate
etc.
Latura obiectivă a violenţei în familie prevăzută la art. 201/1CP RM are
următoarea structură:
a)fapta prejudiciabilă care constă în acţiunea sau inacţiunea intenţionată
manifestată fizic sau verbal;
b) urmările prejudiciabile sub forma de suferinţe fizice (vătămări uşoare, medii
ori grave a integrităţii corporale sau a sănătăţii, sinucid sau tentative de
sinucid, deces), suferinţe psihice ori prejudiciu material sau moral;
c)legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile.
 Latura subiectivă a infracţiunii de violenţă în familie se exprimă în
vinovăţie sub formă de intenţie directă sau indirectă. În cadrul tuturor
modalităţilor infracţionale ale violenţei în familie este esenţială prezumţia
cunoaşterii legăturilor de familie existente între făptuitor şi victimă, specificul ei
constând în faptul că gradul de probabilitate al acestei cunoaşteri creşte
substanţial, încât această prezumţie să devină incontestabilă ceea ce rezumă că,
răspunderea penală survine doar în cazul intenţiei de aplicare a violenţei în
raport cu un membru de familie şi cu prejudiciile pe care le implică.

3 Informatia aditionala
În urma studierii deciziilor emise de Curtea de Apel Bălți, pe
cauzele penale prevăzute de art. 2011CP, s-a constatat că sentințele instanțelor
de fond au fost casate și emise hotărîri noi, din următoarele motive:
1. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanţa de fond nu a dat
deplină eficienţă dispoziţiilor art. 61 și 75 Cod penal, numindu-i inculpatului o
pedeapsă exagerat de blândă în raport cu fapta comisă și personalitatea sa, ce nu-
și va realiza scopul de educare și prevenirea comiterii altor fapte penale.2. La
examinarea cauzei nu s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de
procedură penală, instanța nu a cercetat cauza multiaspectual, nu a dat aprecieri
probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor, în baza
probelor acumulate nu a reținut just starea de fapt pe cauză. 3. Soluția instanţei de
fond privind recalificarea acţiunilor inculpatului în baza art. 201/1 alin. (3) lit. c)
CP, este incorectă şi contravine bazei probante existente pe cauză, cercetată în
instanţa de apel la demersul părţii acuzării, care nu a fost pe deplin verificată şi
apreciată la justa valoare.

Mai mult, din analiza decizilor colegiului Penal al Curții de Apel Bălți
rezultă că mai multe sentințe au fost casate și emise hotărîri noi pe motiv că
învinuirea adusă inculpaților în baza art.201/1 al.1 CP RM nu se confirmă și
constituie contravenție prevăzută de art.78/1 CC RM, probe suplimentare în
sprijinul învinuirii de către organul de urmărire penală nefiind prezentate.

4. Analiza practicii judiciare

1. În speța menționată, atestăm prezența infracțiunii - violența in familie. Consider

că organul de urmărire penală corect a încadrat acțiunea lui X, încadrînd-o anume
ca art. 201 [1 ] - acţiunea intenţionată, comisă de un membru al familiei asupra
unui alt membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente,
soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății. . Despre
aceasta ne-ar putea spune următoarele fapte:
 1. inculpatul X şi-a recunoscut pe deplin vina în comiterea infracţiunii
imputate şi a declarat instanţei că locuiește în s. Nimoreni, r-nul
Ialoveni împreună cu soția Gaitur Ina, cu care este căsătorit de 23 de
ani
2. Potrivit Raportului de expertiză medico-legală nr. 2064/D din X la
Gaitur Ina au fost depistate plagă contuză în regiunea frontală,
excoriații multiple la nivelul capului, echimoze și excoriații la nivelul
cutiei toracice fața posterioară, edem echimotic la nivelul antebrațului
stîng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contodent dur și condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și
se califică ca vătămare corporală ușoară.
3. Persoana vătămată îl iartă pe făptuitor- ce înseamnă că într-adevăr a
fost săvîrșită o infracțiune, și partea vătămată a marturisit despre acest
fapt.

Ținînd cont, că circumstanţă care agravează răspunderea penală a inculpatului

instanţa de judecată reține săvîrşirea infracţiunii de către o persoană în stare de
ebrietate, provocată de consumarea alcoolului , si ca circumstanţă atenuantă
instanţa de judecată atribuie: recunoaşterea vinovăţiei de către inculpat. La
stabilirea categoriei şi termenului pedepsei inculpatului X Boris, instanţa de
judecată a ţinut cont de gravitatea infracţiunilor săvârşite - că este ușoară.
Totodată ţinînd cont şi de personalitatea inculpatului, se căieşte sincer în cele
săvîrşte, asumîndu-şi astfel responsabilitatea pentru cele comise. Vinovăţia în
comiterea faptei imputate a recunoscut-o pe deplin, comunicînd detaliat
circumstanţele în care a fost săvîrşită infracţiunea.

Consider că, reieșind din toate circumstanțele cauzei instanța corect a hotărît pe
X vinovat de săvârşirea infracţiunii, prevăzute la art. 201 1 alin. (1) al Codului
Penal al Republicii Moldova şi a-i stabilit pedeapsa sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității în mărime de 120 (una sută douăzeci) ore.

 Hotărîrea instanței de judecată mun. Chișinău

Inculpatul X, la data de 24.07.2016, în jurul orei 23:00 min., fiind în stare

de ebrietate alcoolică, în timp ce se afla la domiciliul său situat în s.
Nimoreni, r-ul Ialoveni, unde locuiește împreună cu soția sa Gaitur Ina,
avînd scopul comiterii violenței în familie, manifestată prin maltratare și
alte acțiuni violente, a inițiat un conflict spontan cu soția sa Gaitur Ina în
timpul căruia a numit-o cu cuvinte necenzurate, a apucat-o de păr și cu
capul i-a aplicat o lovitură acesteia în regiunea feței, după care a doborît-
o la sol și a mai lovit-o de cîteva ori cu capul de podea, cauzîndu-i suferințe
fizice și psihice. În continuare, prelungindu-și acțiunile sale infracționale
îndreptate spre comiterea violenței în familie X i-a mai aplicat cîteva
lovituri soției sale Gaitur Ina cu coada lingurii în regiunea spatelui.
Potrivit Raportului de expertiză medico-legală nr. 2064/D din X la Gaitur
Ina au fost depistate plagă contuză în regiunea frontală, excoriații multiple
la nivelul capului, echimoze și excoriații la nivelul cutiei toracice fața
posterioară, edem echimotic la nivelul antebrațului stîng, care au fost
cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur și
condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca
vătămare corporală ușoară. Prin încheierea protocolară din 06 decembrie
2016 instanţa de judecată a admis cererea inculpatului X, confirmată de
apărătorul său – X, prin care inculpatul a declarat că recunoaşte săvîrşirea
faptei indicate în rechizitoriu şi solicită examinarea cauzei penale în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală.

Fiind audiat în şedinţa de judecată, inculpatul X şi-a recunoscut pe deplin

vina în comiterea infracţiunii imputate şi a declarat instanţei că locuiește
în s. Nimoreni, r-nul Ialoveni împreună cu soția Gaitur Ina, cu care este
căsătorit de 23 de ani. La data de 24 iunie 2016 el era în stare de ebrietate.
Din cauza banilor s-a luat la ceartă cu soția sa. În timpul cerții, el a lovit-
o de 2-3 ori cu pumnul în regiunea feții. dacă a apucat-o de păr nu-și
amintește. De cele comise îi pare rău și este de acord să execute pedeapsa
în formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Vina inculpatului
X se confirmă pe deplin nu doar prin declaraţiile sale de recunoaştere a
vinovăţiei, ci şi prin probele administrate în faza de urmărire penală şi
acceptate de către inculpat în şedinţa de judecată, cum ar fi declaraţiile
părţii vătămate Gaitur Ina, care fiind audiată de ofiţerul de urmărire
penală a declarat, că de 21 de ani este căsătorită cu X şi au în comun trei
copii. La data de 24.07.2016 ea împreună cu soțul au plecat în s. Dănceni,
r-ul Ialoveni, unde fiul lor satisface serviciul militar. X nu este în relații
bune cu fiul lor mai mic și s-a certat cu acesta, după care a plecat acasă.
Ea a plecat acasă pe la orele 22:00. Cînd a ajuns acasă soțul ei, stătea
afară și discuta cu mama ei, care locuiește împreună cu dînșii. Soțul era
puțin servit. Partea vătămată s-a apropiat de ei și au început să discute. În
timpul discuției, mama i-a spus că X i s-a plîns precum că copiii nu sunt ai
lui. Atunci Gaitur Ina i-a spus că dacă consideră așa, să-și ia lucrurile și
să plece. X s-a enervat și a aruncat în ea cu un pahar, după care a lovit-o
cu capul în față. de la lovitura primită ea a căzut jos. Deși se afla la pămînt,
soțul continua să o lovească Peste cîteva minute acaspă a venit fiul lor X,
care a chemat poliția.
Declară partea vătămată că îl iartă pe soțul de cele comise. (f.d.16)
Declaraţiile martorului Covali Ana care fiind audiată a declarat că la data
de 24.07.2016 în jurul orelor 23:00 min. discuta cu ginerele ei X și a
început să-l certe pentru faptul că acesta consumă des băuturi alcoolice și
face scandal la domiciliu. X a reacționat negativ și a declarat că atît timp
cît soția sa va sta la Italia, el va face ce vrea și o va bate pînă cînd îi va lua
zilele. Peste o jumătate de oră acasă a venit și fiica ei Gaitur Ina, căreia
martorul i-a povestit despre cele spuse de X. Între ei s-a iscat o ceartă în
timpul căreia X a bătut-o pe gaitur Ina, a lovit-o cu capul de podea, apoi a
luat o lingură și a lovit-o peste tot corpul. Menționează martorul că cu o zi
mai devreme fiica sa Gaitur Ina a fost agresată fizic de soțul ei. X consumă
des băuturi alcoolice, face scandal în familie și îi numește pe toți cu cuvinte
necenzurate. (f.d. 17)

De asemenea, vinovăţia inculpatului se mai demonstrează prin:

- Raportul de expertiză medico-legală nr. 2064/D din X, potrivit

căruia la cet. Gaitur Ina s-au constatat plagă contuză în regiunea
frontală, excoriațiimultiple la nivelul capului, echimoze și excoriații
la nivelul cutiei toracice fața posterioară, edem echimotic la nivelul
antebrațului stîng, care au fost cauzate înmrezultatul acțiunii
traumatice a unui obiect contodent dur și condiționează dereglarea
sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare corporală
ușoară (f.d. 22). Reieşind din declaraţiile inculpatului şi totalitatea
probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa
consideră, că vina inculpatului X este pe deplin dovedită, iar
acţiunile lui urmează a le încadra pe art. 2011 alin. (1) Cod Penal
– ca violenţa în familie, adică acţiunea intenţionată, comisă de un
membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, manifestată
prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămarea ușoară a
integrității corporale sau a sănătății. Conform art. 61 CP pedeapsa
penală este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de
corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de
judecată, în numele legii, persoanelor ce au săvârşit infracţiuni,
cauzând anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor. Pedeapsa are
drept scop restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului,
precum şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni atât din partea
condamnatului cât şi a altor persoane. Executarea pedepsei nu
trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească demnitatea
persoanei condamnate.

Art. 3641 alin. (8) Codul de procedură penală, statuează că inculpatul care
a recunoscut săvîrşirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată
în folosul comunităţii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Conform alin. (1) art. 75
Cod penal, la stabilirea categoriei şi termenului pedepsei, instanţa de
judecată ţine cont de gravitatea infracţiunii săvârşite, de motivul acesteia,
de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care agravează sau
atenuează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării şi
reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă ale familiei
acestuia.

Ca circumstanţă care agravează răspunderea penală a inculpatului

instanţa de judecată reține săvîrşirea infracţiunii de către o persoană în
stare de ebrietate, provocată de consumarea alcoolului.

Ca circumstanţă atenuantă instanţa de judecată atribuie: recunoaşterea

vinovăţiei de către inculpat. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei
inculpatului X Boris, instanţa de judecată ţine cont de gravitatea
infracţiunilor săvârşite - că este ușoară.

Totodată judecata ţine cont şi de personalitatea inculpatului, se căieşte

sincer în cele săvîrşte, asumîndu-şi astfel responsabilitatea pentru cele
comise. Vinovăţia în comiterea faptei imputate a recunoscut-o pe deplin,
comunicînd detaliat circumstanţele în care a fost săvîrşită infracţiunea.
Avînd în vedere faptul că inculpatul este de acord să execute pedeapsa cu
munca neremunerată în folosul comunităţii instanţa îi va stabili această
pedeapsă consideră că ea va contribui la corectarea și reeducarea
acestuia.

În temeiul celor expuse mai sus, conform art. art. 3641, 384, 385, 389, 392-
395, 397 Cod de procedură penală, instanţa de judecată, –

СONDAMNĂ:

A-l recunoaşte pe X vinovat de săvârşirea infracţiunii, prevăzute la art.

2011 alin. (1) al Codului Penal al Republicii Moldova şi a-i stabili
pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în
mărime de 120 (una sută douăzeci) ore. A obliga inculpatul X Boris ca în
termen de cinci zile de la intrarea sentinței în vigoare să se prezinte la
Biroul de Probațiune Ialoveni, în scopul organizării supravegherii
executării pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității.
 În temeiul art. 67 alin. (3) Cod Penal se aduce la cunoștință inculpatului X
că în caz de eschivare cu rea-voinţă a condamnatului de la munca
neremunerată în folosul comunităţii, ea se înlocuieşte cu închisoare,
calculîndu-se o zi de închisoare pentru 2 ore de muncă neremunerată în
folosul comunității.

Se aplică în privința inculpatului X Boris măsura preventivă obligarea de

a nu părăsi țara, menținînd-o pînă la intrarea sentinței în vigoare. Sentinţa
poate fi atacată cu apel în Curtea de Apel Chişinău, prin intermediul
Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni în termen de 15 zile din ziua
pronunţării ei integrale.

Sentinţa a fost pronunţată integral la 27 martie 2017.

2. În speța menționată, nu sunt de acord că este prezentă infracțiunea - violența

în familie. Am îndoieli în privința calificării faptei, și consider că organul de
urmărire penală nu a încadrat corect acțiunea lui X, încadrînd-o anume ca art. 201
[1 ]. Despre aceasta ne-ar putea spune următoarele fapte:

1) Conform raportului de constatare medico-legală nr. 3935 din X la examinarea

medico-legală a minorei VAKHRAMEEVA Alina Vyacheslav careva leziuni
corporale vizibile nu au fost depistate.
2) în cadrul investigației psihologice s-a constatat că minora VAKHRAMEEVA
Alina are traumă psihologică, legată posibil de relațiile familiare. Anume
acest cuvînt *posibil* pune la dubii, dar cum noi știm orice dubii se tratează în
favoarea inculpatului.
3) Declarațiile părții vătămate minore VAKHRAMEEVA Alina care a comunicat
că, situația în familie este rea. Cînd tatăl ei vine acasă, vine tot timpul în stare
de ebrietate, începe cu ceartă, bătăi în privința ei, a mamei a sorei mijlocii, cu
cuvinte necenzurate și începe pe mama s-o lovească. Insa dupa cum vedem
Alina, neavînd 18 ani (născută la 19.11.2005.) are un comportament
neadecvat, face abuz de băuturi spirtoase, acest fapt putem să vedem în
mărturisiile persoanelor care o știu demult:

- La data de 01 septembrie 2017 ea s-a dus la Iana, la care ultima i-a

propus să servească băuturi alcoolice şi ea a fost de acord numai
cîte un pahar și de la un pahar a servit în jurul la 7-8 litri de vin.
A servit, a aprins o țigară și i s-a făcut rău.
- Aceasta nu este prima oară cînd Alina consumă băuturi alcoolice
 - Atunci Ruslan a rugat-o pe Alina să plece în sat să procure vin.
Alina mai întâi nu dorea, după care Ruslan a convins-o. Ruslan
i-a dat bani și Alina a plecat și a procurat 5 l de vin.
- că fiica lor Alina a.n. 2005 nu doarme acasă de aproximativ 3 zile

De aceea faptul că ea s-a urcat pe acoperișul și a vrut să sară, nu este

vina inculpatului, fiind în stare de ebrietate Alina nu putea să dirijeze
acțiunile sale și aceasta acțiunea putea să fie făcuta din alte motive. Fiind
în stare de ebrietate, persoanele sunt mai sensibili și pot orice informație
să primeasca pe contul sau.
Faptul ca inculpatul a recunoscut vina nu dă dovadă precisă că el ințelegea în ce
el este vinovat.
După părerea mea, noi nici decum nu putem să fim în fața art 201[1], fiind că nu
există componența infracțiunii. Cele comise pot fi calificate:
Articol 781. Violența în familie. Codul Contraventional

Maltratarea sau alte acţiuni violente, comise de un membru al familiei în

privinţa altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a
integrităţii corporale se sancţionează cu muncă neremunerată în folosul
comunităţii de la 40 la 60 de ore sau cu arest contravenţional de la 7 la 15 zile.
Conform tratatului de drept penal( S. Brinza,V. Stati) – este posibil ca
determinarea la sinucidere sau la tentativa de sinucidere sa fie comisa de catre un
membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, care este un minor. In
astfel de cazuri , aplicarea raspunderii conform lit b. Alin.3 art 201 [1] exclude
calificarea suplimentarea in conformiate cu lit b. Alin 2. Art 150 CP RM
Determinare la sinucidere însă trebuie făcuta prin următoarele metode:
persecutare, clevetire, jignire sau înjosire sistematică a demnităţii victimei, însă
nu cred că vre-un se atribuie în speța dată. Fiind că noi avem numai mărturisirile
însăși Alinei, și mărturisirile vecinii spun că a fost bătuta de cîteva ori de tatăl său,
însă careva dovezi pentru aceste fapte noi nu avem. Încă Alina a spus
colaboratorului de poliție că anterior i-a preîntâmpinat pe părinţi că în cazul în
care vor mai aplica forţa fizică faţă de ea se va sinucide, însă de ce a fost învinuit
numai tata? Dacă ambii aplicau, dupa cuvintele ei ,forța față de ea. Peste tot este
scris că numai tata aplică, dar dupa ce vedem este și mama vinovata într-o
oarecare măsură.

 Hotărîrea instanței de judecată Criuleni

a constatat:

VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, la 01.09.2017, aproximativ la ora

20:40, avînd scop de intimidare și impunere a voinței și controlul personal
asupra victimei, manifestând violență fizică în privința unui membru de
familie, aflând-se la domiciliul lui PANFILI Aliona Fiodor situat în satul
X, r-nul Dubăsari, în urma unui conflict a agresat-o fizic pe fiica minoră
VAKHRAMEEVA Alina Vyacheslav, născută la X.X.X, trăgând-o de păr și
lovind-o cu pumnul în spate. În urma acțiunilor violente a lui
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, victima minoră VAKHRAMEEVA
Alina Vyacheslav a fost determinată la tentativă de suicid, urcând pe
acoperișul casei de cultură din localitate și amenințând că se va arunca în
gol. În urma convorbirilor purtate, minora a coborât benevol de pe
acoperiș, fiindu-i acordat ajutor medical, iar apoi transportată la spitalul
raional Criuleni. Conform raportului de constatare medico-legală nr. 3935
din X la examinarea medico-legală a minorei VAKHRAMEEVA Alina
Vyacheslav careva leziuni corporale vizibile nu au fost depistate. Totodată
în cadrul investigației psihologice s-a constatat că minora
VAKHRAMEEVA Alina are traumă psihologică, legată posibil de relațiile
familiare.

În şedinţa judiciară din 12.02.2018, pînă la începerea cercetării

judecătorești, inculpatul VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor a declarat
personal prin înscris autentic, că recunoaște în totalitate săvârşirea faptei
indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate la faza de urmărire penală. Instanţa de judecată, îndeplinind
condiţiile prevăzute de art.3641 CPP, consultând părțile, prin încheiere
protocolară, a acceptat cererea înaintată de inculpat. Inculpatul
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor fiind audiat potrivit regulilor de
audiere a martorului a comunicat instanței că, pe data de 07.09.2017 fiica
sa minoră VAKHRAMEEVA Alina nu a ajuns acasă, iar soția sa
VAKHRAMEEVA Nadejda i-a spus să se ducă la PANFILI Aliona ca să
vadă dacă nu este acolo. Astfel, a plecat la PANFILI Aliona şi a văzut pe
fereastră că era PANFILI Aliona, fiica acesteia PANFILI Iana, TEACĂ
Ruslan şi fiica sa VAKHRAMEEVA Alina, care consumau băuturi alcoolice
şi fumau. După care a intrat în ogradă şi a întrebat-o pe fiica sa
VAKHRAMEEVA Alina ce face, după care a lovit-o cu palma peste față şi
a apucat-o de păr, între timp fiica sa s-a eliberat şi a fugit într-o direcție
necunoscută. A menționat că din start a început să o certe pe fiica sa Alina
şi a numit-o cu cuvinte necenzurate şi îi spune că cui îi trebuie ea. După
care el s-a pornit spre casă şi în timpul cînd a ajuns lîngă casa de cultură
a văzut-o pe acoperiș pe fiica sa VAKHRAMEEVA Alina şi în acel moment
el tot a numit-o cu cuvinte necenzurate, după care el a plecat spre
domiciliul său şi în acel timp a văzut cum au venit pompierii şi
colaboratorii de poliţie. A mai explicat că anterior el a mai numit-o pe fiica
sa Alina cu cuvinte necenzurate şi a aplicat faţă de ea forța fizică. Regretă
de fapta comisă şi se căiește sincer.

Pe lîngă faptul că inculpatul VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor şi-a

recunoscut vinovăția, comiterea faptei prejudiciabile incriminate lui se mai
dovedește şi prin probele administrate de organul de urmărire penală în
cadrul efectuării urmăririi penale recunoscute integral de inculpat în
şedinţa de judecată şi anume:

- Declarațiile părții vătămate minore VAKHRAMEEVA Alina care a

comunicat că, situația în familie este rea. Cînd tatăl ei vine acasă,
vine tot timpul în stare de ebrietate, începe cu ceartă, bătăi în
privința ei, a mamei a sorei mijlocii, cu cuvinte necenzurate și începe
pe mama s-o lovească. Câteodată mama face mâncare, dar el cu
cuvinte necenzurate se adresează la ea. Își cumpără tot timpul vin și
bea singur, se îmbată și se culcă. Se duce la bar și din ultimii bani
își cumpără țigări. Permanent începe cearta cînd este în stare de
ebrietate, dar cînd este treaz nici limba în gură nu are. Aproape în
fiecare zi el este în stare de ebrietate. Ea îl cunoaște cînd este în stare
de ebrietate, cînd vine acasă abia se ține pe picioare. O dată tatăl ei
a bătut-o cu mătura, a lovit-o cu capul de perete și ea a fugit la
vecina de alături, care a auzit. Cînd a venit acasă tatăl ei Vyacheslav
a început cu cuvinte necenzurate, iar ea a plecat să se culce. După
aceasta a venit și a trezit-o din somn și a început la bătaie, ea a țipat
și vecina de alături Adriana a auzit de două ori dar a crezut că
cineva chiuie. După aceasta a fugit la ea și a fost cu aceasta la
poliție. Și apoi a venit și l-a luat polița pe tatăl ei. La data de 01
septembrie 2017 ea s-a dus la Iana, la care ultima i-a propus să
servească băuturi alcoolice şi ea a fost de acord numai cîte un
pahar și de la un pahar a servit în jurul la 7-8 litri de vin. A servit,
a aprins o țigară și i s-a făcut rău, s-a așezat pat. Era și prietenul
Ianei, Ruslan nu ține minte familia acestuia. În acel timp în casă a
intrat tatăl său şi a lovit-o cu pumnul în spate şi a tras-o de păr. În
acel moment ea s-a izbit și a fugit, după care s-a urcat pe acoperișul
clubului și a vrut să sară, iar polițistul a venit din urmă. Cînd s-a
urcat pe acoperișul casei de cultură l-a văzut pe tatăl ei și pe Rusu
Ion, la ce ultimul i-a spus tatălui ei că ea s-a urcat pe acoperișul
casei de cultură, iar tatăl ei a răspuns cu cuvinte necenzurate „lasă
să moară”. Astfel ea s-a inervat și s-a urcat pe acoperișul casei de
cultură și a vrut să sară (f.d.57-58);
- Declarațiile martorului RUSU Ion Ion care a comunicat că,
activează în calitate de subofițer la Inspectoratul de Poliție
Dubăsari. La data de 01.09.2017 el se afla în afara orelor de serviciu
acasă. În jurul orelor 16:00 la ei în vizită a venit VAKHRAMEEVA
Nadejda de una singură, iar mai apoi în jurul orei 17:00 a venit şi
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor. Acesta cînd a venit era în stare
de ebrietate. Ei au stat la masă. Ei s-au plâns pe faptul că fiica lor
Alina a.n. 2005 nu doarme acasă de aproximativ 3 zile. Totodată au
spus că ea a plecat la o prietenă de a ei pe nume Iana PANFILI (fiica
Alionei PANFILI locuitoare a satului Ustia r-nul Dubăsari).
Totodată VAKHRAMEEV Vyacheslav l-a rugat să meargă cu el ca
să ia fiica acasă. El a fost de acord și în jurul orei 20:00, afară încă
era ziua, ei a plecat acasă la PANFILI Aliona. Acolo cînd a ajuns au
stat 5 minute și s-au uitat peste fereastră ce fac ei în casă. În casă la
masă stătea PANFILI Aliona, fiica ei Iana, fiica cumătrului Alina și
un consătean TEACĂ Ruslan. Ei serveau băuturi alcoolice
împreună cu copii minori. Totodată jucau cărți. Văzînd aceasta
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor a intrat în casă să se clarifice,
iar el a rămas afară. Peste fereastră el a văzut cum Vyacheslav a
apucat-o de păr pe fiica sa Alina la care repede a mers în casă și i-
a despărțit. A văzut că Alina era în stare de ebrietate și totodată
plîngea. A luat-o pe Alina de mînă ca să o ducă acasă. Mergînd pe
drum Alina a început a striga și spunea că nu dorește acasă ci vrea
să meargă la poliție să se plîngă pe tatăl său. Astfel, el a adus-o la
poliție unde afară erau mai mulți colegi și a liniștit-o spunîndu-i să
nu plîngă. Alina a fugit în spatele casei de cultură, iar el a alergat
din urma ei deoarece știe că Alina sa urcat anterior pe acoperișul
casei de cultură și î-și făcea griji. Astfel, cînd a ajuns-o din urmă a
văzut că Alina era deja pe acoperișul casei de cultură și anume în
față. Ea plîngea și spunea că se va arunca în gol. El imediat au
anunțat toți colegii de la poliție. Totodată au venit și pompierii
(salvatorii) și ambulanța. Ei toți o convingeau pe Alina ca să nu sară
jos. Ofițerul de sector CHIRILOV Valentin a urcat pe casa de cultură
și a convins-o pe Alina să coboare jos. Astfel Alina a coborît jos unde
medicii i-au acordat primul ajutor și au transportat-o la spitalul
raional Criuleni. Poate să comunice că Alina era în stare de
ebrietate. Aceasta nu este prima oară cînd Alina consumă băuturi
alcoolice. Despre relația familiară între Alina și părinții săi poate
comunică că Veaceslav și Nadejda consumă abuziv băuturi
alcoolice, nu au grijă de copii (f.d.38);
- Declarațiile martorului PANFILI Iana Maxim care a comunicat că,
la data de 01.09.2017 ea a fost la școală după care a venit acasă. În
jurul orei 14:00 ea a fost la biblioteca publică la calculatoare unde
s-a întîlnit cu VAKHRAMEEVA Alina locuitoare a s. Ustia r-nul
Dubăsari cu care sunt prietene. Peste un timp ea a plecat acasă.
Totodată Alina a spus că mai apoi v-a veni la ei. Cînd Iana a ajuns
acasă în jurul orei 14:30 la ei acasă a văzut că venise TEACĂ Ruslan
locuitor al s. Ustia r-nul Dubăsari, care este fostul ei prieten. El
stătea la vorbă cu mama sa PANFILI Aliona. În jurul orei 15:00 la
ea a venit VAKHRAMEEVA Alina. Atunci Ruslan a rugat-o pe
Alina să plece în sat să procure vin. Alina mai întâi nu dorea, după
care Ruslan a convins-o. Ruslan i-a dat bani și Alina a plecat și a
procurat 5 l de vin. După ce a venit ei s-au așezat la masă unde
mama sa cu Ruslan servea vin. Mai apoi ele cu Alina au cerut și ele
să servească vin, la care mama Ianei cu Ruslan nu au fost împotrivă
și le-au servit și pe ele. Iana și Alina au servit fiecare cîte
aproximativ 5 pahare de vin. Mai apoi mama Ianei cu Ruslan a mai
servit vin, iar Iana cu Alina se jucau. În jurul orei 20:30 mama Ianei
a observat că la ei au venit RUSU Ion și tatăl Alinei pe nume
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor. În casă a intrat tatăl Alinei care
era în stare de ebrietate. El a început să o numească cu cuvinte
necenzurate pe Alina, mai apoi a apucat-o de păr și a început să o
tragă de păr. Totodată a început să o lovească cu pumnii și cu
palmele peste tot corpul, unde nimerea. Alina a început să plângă.
Iana i-a spus lui RUSU Ion să-l liniștească pe Vyacheslav
VAKHRAMEEV, la care RUSU Ion a intrat în casă și l-a luat la
poarte pe tatăl Alinei. Mai apoi RUSU Ion a luat-o pe Alina ca să o
ducă acasă. Ieșind din casă Alina i-a spus lui RUSU Ion că nu
dorește să plece acasă deoarece tatăl ei o să o bată. Atunci RUSU
Ion a luat-o cu el să o ducă acasă. Peste câteva minute a plecat și
VAKHRAMEEV Vyacheslav. Mai apoi peste aproximativ 30 minute
la ei acasă au venit colaboratorii de poliție care i-au invitat la
inspectoratul de poliție pentru a îi audia. Acolo ei au aflat că după
ce Alina a plecat de la ei ea s-a urcat pe Casa de cultură din s. Ustia
r-nul Dubăsari și a dorit să sară în gol. Poate la fel comunica că
Alina dese ori i se plânge ei că tatăl fiind în stare de ebrietate de
multe ori aplică violența fizică asupra ei. Poate comunica că o dată
chiar a văzut-o pe Alina la școală cu ochiul vînat și atunci a întrebat-
o ce a pățit, la care e-a i-a spus că tatăl ei a lovit-o. Mai poate spune
că părinții Alinei servesc dese ori băuturi alcoolice. În familia lor
multe ori sunt scandaluri familiare. Mai apoi peste un timp ea am
vorbit cu Alina și a întrebat din ce motiv ea a dorit să sară de pe
Casa de cultură la care ea i-a comunicat că ea s-a saturat să fie
mereu bătută de către tatăl său. Acesta uneori chiar nu o primește
în casă să doarmă. La fel poate să adauge că multe ori cînd tatăl ei
 nu-i dădea voie să doarmă în casă ea venea la ei în vizită unde și
înnopta (f.d.41);
- Declarațiile martorului VAKHRAMEEVA Nadejda Vasili care a
comunicat informații similare cu ale martorului RUSU Ion Ion
(f.d.42);
- Declarațiile martorului PANFILI Aliona Tudor care a comunicat
informații similare cu ale martorului PANFILI Iana Maxim (f.d.36);
- Declarațiile martorului CEBAN Natalia Boris care a comunicat că,
pe data de 01.09.2017, începînd cu ora 08:30, conform graficului de
serviciu a IP Dubăsari, a fost implicată în serviciu în tura de 24 de
ore în calitate de ofiţer de serviciu. Aproximativ la ora 21:00, a fost
anunţată de către unitatea de gardă a IP Dubăsari să meargă la casa
de cultură din s. Ustia r-nul Dubăsari, deoarece o minoră s-a urcat
pe acoperișul casei de cultură şi nu dorește să coboare. Ajungând la
casa de cultură, a observat că în faţa casei de cultură pe acoperiş,
la margine stătea minoră care s-a stabilit a fi VAKHRAMEEVA
Alina, născută la 19.11.2005. În afară de Natalia la faţa locului se
mai afla şoferul unității de gardă a IP Dubăsari PAVLOV Ruslan,
subofiţerul al Serviciului Patrulare a IP Dubăsari RUSU Ion, care
era în afara orelor de serviciu, ofiţerul de investigaţii Iurie NEGRU
şi poliţistul de sector CHIRILOV Valentin. Aflîndu-se la faţa locului
prin discuție încerca să o convingă şi să o determine pe
VAKHRAMEEVA Alina să coboare jos. Ultima nu plîngea dar
comunica că anterior i-a preîntâmpinat pe părinţi că în cazul în care
vor mai aplica forţa fizică faţă de ea se va sinucide. Aproximativ 15
minute a discutat cu minora şi sub diferite pretexte o convingea să
coboare de pe casa de cultură. Din comportamentul pe care îl avea
a stabilit că minora posibil se afla în stare de ebrietate alcoolică,
deoarece se clătina şi vorbea neclar. Ulterior CHIRILOV Valentin,
a urcat pe acoperiş şi i-a comunicat minorei să coboare împreună
cu el. Astfel, VAKHRAMEEVA Alina s-a conformat cerinţelor
înaintate şi benevol a coborât de pe acoperișul casei de cultură.
Ulterior au plecat împreună cu minora VAKHRAMEEVA Alina în
biroul de serviciu al poliţistului de sector. A cerut de la explicaţii
privind această faptă şi motivul care a servit drept temei de a o
comite. Minora Alina i-a spus că cu ceva timp mai înainte, în aceeași
zi, aflîndu-se în ospeţie la prietena sa PANFILI Iana, a fost agresată
fizic de către tatăl său VAKHRAMEEV Vyacheslav. În același
context minora a comunicat că aceasta nu este pentru prima dată
cînd tatăl ei VAKHRAMEEV Vyacheslav aplică forța fizică faţă de
ea. După ce a discutat cu VAKHRAMEEVA Alina ea a fost însoţită
cu ambulanţa la spitalul raional Criuleni pentru acordarea
îngrijirilor medicale şi consilierii psihologice (f.d.37).
În afară de declaraţiile părţii vătămate şi a martorilor, săvîrşirea de către
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor e a infracţiunii incriminate lui se mai
confirmă şi prin împrejurările de fapt stabilite prin:

Procesul-verbal de constatare a infracțiunii a Șefului de Post a IP

Dubăsari Vladislav Mîrza înregistrată în R-1 al IP Dubăsari la 18.09.2017,
cu nr. 305, din care rezultă că, la 01.09.2017 în jurul orelor 20.40, în s.
Ustia r-nul Dubăsari, localnica minoră VAKHRAMEEVA Alina Veaceslav,
născută la 19.11.2005 în urma unui conflict cu părinții VAKHRAMEEVA
Nadejda Vasile și VAKHRAMEEV Vyacheslav a urcat pe acoperișul casei
de cultură din localitate și a amenințat că se aruncă în gol. În urma
convorbirilor purtate, minora a coborît benevol de pe acoperiș, fiindu-i
acordat ajutor medical și transportată la spitalul raional Criuleni. În
timpul conflictului cu părinții minora VAKHRAMEEVA Alina fost agresată
fizic de către tatăl său VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, fiindu-i
provocate dureri fizice, conform raportului de constatare medico-legală
nr.E din 06.09.2017 asupra minorei VAKHRAMEEVA Alina careva leziuni
corporale vizibile nu s-a depistat. Totodată minora VAKHRAMEEVA Alina
a fost examinată psihologic și în cadrul investigației psihologice s-a constat
că ultima are traumă psihologică, legată posibil de relațiile familiare
(f.d.5);

Procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 06.09.2017 cu imaginile

foto, prin care a fost cercetată gospodăria unde locuiește PANFILI Aliona
din s.Ustia r-nul Dubăsari (f.d.20-23);

Raportul de constatare nr. 3935 din X, din care rezultă că la examinarea

medico-legală a cet. VAKHRAMEEVA Alina nu au fost depistate leziuni
corporale (f.d.31);

Raportul de evaluare psihologică nr. 336 din 28.12.2017, din care rezultă
că la examinarea psihologică minora VAKHRAMEEVA Alina manifestă
semen specific copiilor victimă / martori ai violenței fizice și emoționale:
trăiri de singurătate, nesiguranță, tristețe adâncă, anxietate sporită, frici,
contacte dificile cu alte persoane, stare de neputință, depresie, atitudine
negativă față de propria persoană și față de lumea înconjurătoare, tendințe
suicidale, comportament deviant (f.d.61-62).

Cercetând complet şi nemijlocit în ansamblu şi interconexiunea lor

declarațiile inculpatului, analizând cumulul de probe prin prisma art.101
Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității şi veridicității lor, iar ansamblu din punct de vedere al
coroborării, instanţa conchide, că vina inculpatului VAKHRAMEEV
Vyacheslav Viktor în săvârşirea infracțiunii incriminate este dovedită pe
deplin, acţiunile infracţionale ale acestuia încadrându-se în prevederile
art.201 1 alin.(3) lit.b) Cod penal, şi anume - violența în familie , adică
acţiunea sau inacţiunea intenţionată comisă de un membru al familiei în
privinţa altui membru al familiei, manifestată prin izolare, intimidare în
scop de impunere a voinţei sau a controlului personal asupra victimei, care
au determinat la tentativă de sinucidere.

La stabilirea pedepsei instanţa de judecată va ţine cont de prevederile

art.61 Cod penal, potrivit căruia pedeapsa penală este o măsură de
constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului
ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au
săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.
Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corectarea
condamnatului, precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din
partea condamnaţilor, cît şi a altor persoane.

Conform art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrşirea

unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea
specială a prezentului cod şi în strictă conformitate cu dispoziţiile Părţii
generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei şi termenului pedepsei,
instanţa de judecată ţine cont de gravitatea infracţiunii săvîrşite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanţele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influenţa pedepsei aplicate
asupra corectării şi reeducării vinovatului, precum şi de condiţiile de viaţă
ale familiei acestuia. Potrivit prevederilor art.16 Cod penal, infracţiunea
prevăzută de art.2011 alin.(3) lit.b) Cod penal, săvîrşită de către
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor se clasifică ca fiind gravă.
Concomitent, se reţine că, inculpatul, la evidenţa medicului narcolog sau
psihiatru nu se află (f.d.65, 75), la locul de trai se caracterizează negativ
(f.d.48), anterior a fost judecat, cu antecedente penale stinse (f.d.78, 83-
84).

Evaluînd circumstanţele cauzei, instanţa nu stabileşte ca avînd relevanţă

la stabilirea mărimii pedepsei, conform art.76 şi art.78 Cod penal, careva
circumstanţe atenuante sau agravante. Instanţa de judecată nu va reţine ca
circumstanţă atenuantă recunoaşterea vinovăţiei de către inculpatul
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, invocată de partea apărării, deoarece
recunoaşterea vinovăţiei, care atrage incidenţa procedurii simplificate, nu
poate fi valorificată ca o circumstanţă atenuantă judiciară prevăzută de
art.76 alin.(1) lit.f) Cod penal, ori aceasta ar însemna că aceleiaşi situaţii
de drept i se acordă o dublă valență juridică.

Potrivit art.364 1alin.(8) Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârşirea faptelor indicate în rechizitoriu şi a solicitat ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Instanţa de judecată în
conformitate cu prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală
coroborat cu prevederile art.2011 alin.(3) lit.b) Cod penal, sancţiunea
căruia prevede pedeapsă cu închisoare de la 6 la 12 ani, va reduce limita
maximă şi minimă a pedepsei cu o treime stabilind o limită noua, care este
respectiv de la 4 ani la 8 ani. Reieşind din prevederile menţionate şi ţînînd
cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare, coroborarea
probelor care furnizează informaţiile respective, precum şi temeiurile care
fundamentează proporţionalitatea între scopul reeducării infractorului şi
aşteptările societăţii faţă de actul de justiţie realizat sub aspectul
restabilirii ordinii de drept încălcate, instanţa consideră că lui
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor urmează să-i fie stabilită pedeapsa cu
închisoare pe un termen minim de 4 ani, care luînd în consideraţie
caracterul crimei comise, va fi una echitabilă.

Totodată avînd în vedere faptul că infracţiunea prevăzută de art.2011

alin.(3) lit.b) Cod penal, a fost săvîrşită cu intenţie de inculpatul
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, instanţa de judecată în conformitate cu
art.72 alin.(3) Cod penal, va dispune executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis. Potrivit art.90 alin.(1) CP, dacă, la stabilirea pedepsei cu
închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracţiunile săvîrşite cu
intenţie şi de cel mult 7 ani pentru infracţiunile săvîrşite din imprudenţă,
instanţa de judecată, ţinînd cont de circumstanţele cauzei şi de persoana
celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este raţional ca acesta să
execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiţionată a
executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre
motivele condamnării cu suspendare condiţionată a executării pedepsei şi
perioada de probaţiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz,
instanţa de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în
perioada de probaţiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat,
condamnatul nu va săvîrşi o nouă infracţiune şi, prin respectarea
condiţiilor probaţiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăţi
încrederea ce i s-a acordat.

Analizînd în ansamblu circumstanţele cauzei, faptul că inculpatul

VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, are la întreținere trei copii minori şi s-
a căit sincer, instanţa de judecată consideră că corectarea şi reeducarea
lui este posibilă fără izolarea de societate. Prin urmare, executarea
pedepsei cu închisoare stabilită inculpatului VAKHRAMEEV Vyacheslav
Viktor, se va suspenda condiţionat pe un termen de probaţiune de 3 (trei)
ani, acordând-i astfel o şansă în vederea preluării unui model de
comportament exemplar şi prin muncă cinstită prin care să îndreptățească
încrederea acordată. Cît priveşte solicitarea procurorului ca inculpatul să-
i fie stabilită şi obligațiunea de a nu-şi schimba domiciliul fără
consimțământul organului competent, instanţa găsește de cuviință s-o
respingă pe motiv că, potrivit prevederilor art.261 alin.(5) Cod de
executare, o astfel de obligațiune este prevăzută de însuși norma specială
în cadrul supravegherii condamnatului de organul de probațiune în
perioada pentru care a fost suspendată executarea pedepsei. La adoptarea
sentinței instanţa soluționează şi chestiunea ce ține de cheltuielile de
judecată.

În conformitate cu art.227 alin.(1) Cod de procedură penală, cheltuieli

judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei
desfășurări a procesului penal. Potrivit art.229 alin.(1-2) Cod de
procedură penală, cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau
sînt trecute în contul statului. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi
suportată şi de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-
a fost aplicată pedeapsa, precum şi de persoana în privinţa căreia
urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanţa de
judecată atestă că, potrivit materialelor cauzei penale, la urmărirea penală
au fost suportate cheltuieli şi anume suma 448 lei pentru efectuarea
raportului de constatare nr.3935 din X, în privinţa părţii vătămate minore
VAKHRAMEEVA Iana, executat de Centrul de Medicină Legală din
mun.Chişinău. Reieșind din cele menţionate supra, instanţa de judecată
ajunge la concluzia că solicitarea procurorului urmează a fi admisă
integral şi va dispune încasarea din contul inculpatului VAKHRAMEEV
Vyacheslav Viktor suma de 448 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Întru asigurarea punerii în executare a pedepsei şi a prezenței la o

eventuală examinare a cauzei în instanţa de apel, în privința inculpatului
VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor urmează a-i fi aplicată măsură
preventivă obligarea de a nu părăsi ţara pînă la intrarea în vigoare a
sentinței. În baza celor expuse şi în conformitate cu prevederile art.
art.3641 alin.(8), 384-385, 389, 392-395, 397 Cod de procedură penală,
instanţa de judecată, -

hotărăște:

Se recunoaşte vinovat VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, IDNP X, născut

la X.X.X, de comiterea infracţiunii prevăzută de art.2011 alin.(3) lit.b) Cod
penal şi se condamnă pentru fapta săvîrşită, stabilindu-i cu aplicarea
prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis. În baza art.90 Cod penal, executarea
 pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului VAKHRAMEEV Vyacheslav
Viktor se suspendă condiţionat pe un termen de probaţiune de 3 (trei) ani,
explicându-i că pedeapsa va fi considerată condiţionată dacă în termenul
fixat nu va săvîrşi o nouă infracţiune şi prin respectarea condiţiilor
probaţiunii va îndreptăţi încrederea ce i s-a acordat. Se încasează din
contul inculpatului VAKHRAMEEV Vyacheslav Viktor, IDNP X, născut la
X.X.X, în beneficiul statului, sumă de 448 (patru sute patruzeci şi opt) lei
cu titlu de cheltuieli de judecată.

Se aplică în privinţa inculpatului VAKHRAMEEV Vyaceslav Viktor măsura

preventivă obligarea de a nu părăsi ţara pînă cînd sentinţa va deveni
definitivă. Sentinţa este cu drept de apel în termen de 15 zile de la
pronunţare la Curtea de Apel Chişinău, prin intermediul Judecătoriei
Criuleni, sediul Dubăsari.

Următoarele 3 cazuri au interes deosebit pentru mine, din cauza că putem să

vedem evoluția inculpatului, că primele 2 pedepse nu au reeducat pe persoana, și
ca consecință acuma este vinovat în decesul persoanei.
3. În speța menționată, atestăm prezența infractiunii - violența în familie. Consider
că organul de urmărire penală corect a încadrat acțiunea lui X, încadrînd-o anume
ca art. 201 [1 ] alin.2 (actualizat) - acţiunea intenţionată, comisă de un membru al
familiei asupra unui alt membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte
acțiuni violente, soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății
săvîrşite asupra doi sau a mai multor membri ai familiei.
Despre aceasta ne-ar putea spune următoarele fapte:

- raport de constatare medico-legală nr. 987 cu concluzia: Costaș

XNUMEX 67 ani, edemul și plaga contuză la față au fost produse prin
acţiunea traumatică a unui corp dur contodent, posibil la data şi
circumstanţele indicate, se califică ca vătămări corporale uşoare cu
dereglarea a sănătăţii de scurtă durată;

- raport de expertiză medico-legală nr. 288-D din 17.12.2014 cu concluzia:

C. XNUMEX 67 ani, edemele și plaga contuză la față au fost produse prin
acţiunea traumatică a unui corp dur contodent, posibil la data şi
circumstanţele indicate, se califică ca vătămări corporale uşoare;

- referință nr.2082 din 22.12.2014 de la locul de trai pe numele lui C..

XNUMEX cu menţiunea că la locul de trai se caracterizează satisfăcător.
Tinde spre conflicte cu membrii familiei, din partea primăriei are observaţii
 şi consumă alcool crează conflicte în familie, nu este angajat în cîmpul
muncii

- declaraţiile inculpatului care recunoaște vina integral.

Fiind faptul că circumstanţele atenuante lipsesc, iar circumstanţele agravante

instanţa consideră: săvîrşirea infracţiunii în stare de ebrietate, săvîrşirea
infracţiunii faţă de o persoană în etate. Astfel ţinând cont de caracterul şi gradul
pericolului social al infracţiunii săvârşite, de personalitatea inculpatului
..XNUMEX - instanţa de judecată consideră că corijarea şi reeducarea
inculpatului este posibilă fără privarea lui de libertate. Insă după părerea mea în
cazul in care inculpatul nu are nici o circumstanța atenuantă, dar cele agravante
are, și încă nu una, dar două, sancțiunea trebuie sa fie egală cu infracțiunea comisă
de el, și stabilită pedeapsa maximă posibilă. Mai ales cînd infracțiunea este comisă
față de părinți.
 Hotărîrea instanței de judecată Edineț

X, originar şi locuitor r. Edineţ, la data de 23.11.2014, aproximativ la orele

16:00, aflîndu-se în ospeție la părinții săi și fiind în stare de ebrietate, a
iniţiat o ciartă cu tatăl său C..XNUMEX a.n. 01.09.1947 locuitor s.
XORAS_SATX r. Edineţ în timpul cărea a aplicat ultimului mai multe
lovituri cu pumnii pe diferite părți ale corpului, cauzîndu-i, conform
raportului de expertiză medico-legală nr. 987 din 25.11.2014 edemul și
plaga la față care eu fost produse prin acţiunea traumatică a unui corp dur
contodent, posibil la data şi c uşoare cu dereglarea a sănătăţii de scurtă
durată. În şedinţa de judecată inculpatul C.. XNUMEX a recunoscut vina,
a refuzat de a face declarații. Necătînd la faptul că inculpatul şi-a
recunoscut vinovăţia sa în comiterea inracţiunii respective, vina
inculpatului Costaș XNUMEX este dovedită şi de depoziţiile părţii
vătămate:

În şedinţa de judecată partea vătămată C.. XNUMEX, fiind avertizat de

declarații false, a declarat, că pe data de 23.11.2014 a avut un conflict. A
venit feciorul C..XNUMEX și fiind în stare de ebrietate, a iniţiat o ciartă
cu tatăl său C.. XNUMEX. Spune că vrea să locuiască împreună cu
părinții. Fiul l-a lovi pe tată, apoi pe mama sa de mai multe ori pe diferite
părți ale corpului. Ciarta a durat de la orele 16.00 pînă la orele 22.00.Timp
de 10 ani are probleme cu feciorul care vrea să locuiască în casa
părintească cu ei. Pretenții de ordin material nu are la inculpat. Fiul cînd
vine îi dă produse alimentare pentru copii. Î-l iartă pe inculpat nu insistă
să fie pedepsit aspru. În afară de declaraţiile părţii vătămate, vina
inculpatului C.. XNUMEX mai este confirmată prin următoarele probe
prezentate de procuror şi anume:

-plîngerea cet. C.. XNUMEX care se plînge pe fiul lui care a venit acasă, a
iniț iat o ciartă l-a lovit pe el si soșia sa (f.d.6);

-raport de constatare medico-legală nr. 987 cu concluzia: Costaș

XNUMEX 67 ani, edemul și plaga contuză la față au fost produse prin
acţiunea traumatică a unui corp dur contodent, posibil la data şi
circumstanţele indicate, se califică ca vătămări corporale uşoare cu
dereglarea a sănătăţii de scurtă durată (f.d.15);

-raport de expertiză medico-legală nr. 288-D din 17.12.2014 cu concluzia:

C. XNUMEX 67 ani, edemele și plaga contuză la față au fost produse prin
acţiunea traumatică a unui corp dur contodent, posibil la data şi
circumstanţele indicate, se califică ca vătămări corporale uşoare (f.d.14);

-extras din registrul de Stat al Populației pe numele lui C.. XNUMEX

(f.d.22);

-referință nr.2082 din 22.12.2014 de la locul de trai pe numele lui C..

XNUMEX cu menţiunea că la locul de trai se caracterizează satisfăcător.
Tinde spre conflicte cu membrii familiei, din partea primăriei are
observaţii şi consumă alcool crează conflicte în familie, nu este angajat în
cîmpul muncii (f.d.23);

-referință nr.2083 din 22.12.2014 de la locul de trai pe numele lui G..a cu

menţiunea că la locul de trai se caracterizează satisfăcător. Tinde spre
conflicte cu membrii familiei, din partea primăriei are observaţii şi
consumă alcool crează conflicte în familie, nu este angajat în cîmpul
muncii. G..concubinează cu cet. C.., educă doi copiii minori (f.d.24);

- certificat medical de la medicul narcolog și psihiatru cu mențiunea

că inculpatul nu se află la evidență la medicul narcolog și psihiatru
(f.d.25);
- forma 246 cu mențiunea că inculpatul anterior nu a fost judecat
(f.d.26);

Ascultînd inculpatul, părțea vătămată, analizînd probele - instanţa

consideră că de către organul de urmărirea penală au fost acumulate
probe suficiente prin care se confirmă vina inculpatului în comiterea
infracţiunii incriminate. Acest fapt se confirmă de declaraţiile părţii
vătămate C..Andrei, care descrie circumstanţele descrise în acuzare. A
declarat că la data de 23.11.2014 a venit la el feciorul C..XNUMEX și fiind
în stare de ebrietate , a iniţiat o ciartă. Fiul l-a lovi pe tată, apoi pe mama
sa de mai multe ori pe diferite părți ale corpului. Declaraţiile ultimului se
confirmă de rapoartul de constatare şi de expertiză medico-legale care
confirmă primirea vătămărilor corporale înîmprejurările descrise .

De asemenea, vinovăţia inculpatului este confirmată şi de declaraţiile

ultimului care recunoaște vina integral. Ultimul se caracteriziază negativ
şi în stare de ebrietate este agresiv anume asupra membrilor familiei (din
referința de la primărie – f.d. 23).

În baza celor menţionate mai sus instanţa califică acţiunile inculpatului ..

XNUMEX conform art. 201/1 al. 1 CP RM – violenţa în familie, adică
acţiunea intenţionată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei
asupra mai multor membri ai familiei care a provocat suferinţă fizică,
soldată cu vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii şi
anume, C..XNUMEX, la data de de 23.11.2014, aproximativ la orele 16:00,
aflîndu-se în ospeție la părinții săi și fiind în stare de ebrietate, a iniţiat o
ciartă cu tatăl său C.. XNUMEX a.n. 01.09.1947 locuitor s. XORAS_SATX
r. Edineţ în timpul cărea a aplicat ultimului mai multe lovituri cu pumnii
pe diferite părți ale corpului, cauzîndu-i, conform raportului de expertiză
medico-legală nr. 987 din 25.11.2014 se califică ca vătămări corporale
uşoare cu dereglarea a sănătăţii de scurtă durată. La stabilirea tipului şi
măsurii de pedeapsă inculpatului C.. XNUMEX, instanţa de judecată va
lua în consideraţie, că inculpatul anterior nu a fost condamnat, este fără
anticedente penale, de faptul că a comis o infracţiune intenţionată, ușoară,
de recunoaşterea vinei, de faptul că consumă alcool şi nu se află la evidenţă
la medicul narcolog, de faptul că părtea vătămată nu insistă la
sancţionarea inculpatului şi că-l iartă.

Ca circumstanţă atenuantă: lipseşte.

Ca circumstanţe agravante instanţa consideră: săvîrşirea infracţiunii în

stare de ebrietate, săvîrşirea infracţiunii faţă de o persoană în etate. Astfel
ţinând cont de caracterul şi gradul pericolului social al infracţiunii
săvârşite, de personalitatea inculpatului ..XNUMEX - instanţa de judecată
consideră că corijarea şi reieducarea inculpatului este posibilă fără
privarea lui de libertate, aplicîndu-i astfel o sancţiune sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunităţii determinată de autorităţile
administraţiei publice locale în afară timpului serviciului de bază, în
limitele sancţiunii art. 201/1 al. 1 CP RM, călăuzindu-se totodată de
prevederile art.art.61, 67 şi 75 CP RM. Inculpatul a acceptat sancţiunea
respectivă şi instanţa de judecată n-a stabilit careva restricţii la aplicarea
muncii neremunerate după cum prevede art. 67 al. 4 CP R.Moldova.
 În conformitate cu art.art.384, 385, 389 CPP RM, instanţa de judecată, -

C O N D A M N Ă:

Pe C.. XNUMEX a-l recunoaşte culpabil de săvîrşirea infracţiunii

prevăzute de art. 201/1 al.1 CP R. Moldova, aplicându-i o pedeapsă sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii pe un termen de 160
ore, determinat de autorităţile administrative locale. A calcula termenul de
pedeapsă a lui C..XNUMEX din ziua punerii la evidenţă la oficiul de
executare la locul de trai. Măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi
localitatea aleasă lui C.. XNUMEX a o menţine pînă la intrarea sentinţei
în vigoare apoi a o revoca. Sentinţa poate fi atacată cu apel la Curtea de
Apel Bălţi în termen de 15 zile.

4 . În speța menționată, atestăm prezența infractiunii - violență în familie.

Consider că organul de urmărire penală corect a încadrat acțiunea lui X, încadrînd-
o anume ca art. 201 [1 ]- acţiunea intenţionată, comisă de un membru al familiei
asupra unui alt membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni
violente, soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății.
Despre aceasta ne-ar putea spune următoarele fapte:

 Raport de expertiză medico-legală nr. 254 D din 14.08.2015 prin care se

confirmă prezența la Costaș Andrei a edemului a țesuturilor moi și
echimoza ce au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur
contondent, posibil la data și circumstanțele indicate, se califică ca vătămări
corporale ușoare cu dereglare a sănătății de scurtă durată
 Căința sinceră de către inculpat.

La aplicarea pedepsei sunt de acord cu instanța, și anume că Costaş M nu poate

beneficia de o pedeapsă în formă de muncă neremunerată în folosul
comunităţii, fiind oportun de a-i stabili inculpatului pedeapsă sub formă de
închisoare, fiind ca pedeapsă aplicată în formă de muncă neremunerată în folosul
comunităţii pe un termen de 160 ore (f.d. 27-29) in primul dosar nu a fost
executata si prin încheierea instanţei de judecată Edineţ din X i-a fost schimbată
în închisoare pe un termen de 80 zile în penitenciar de tip semiînchis și faptul, că
la locul de trai se caracterizează negativ.

 Hotărîrea instanței de judecată mun. Edineț

a judecat în ședință publică, cauza penală privind învinuirea lui Costaş Marcel
Andrei, a.n. 10.02.1977, originar și locuitor al satului Trinca raionul Edineț, de
naționalitate moldovean, concubinează, are la întreținere 3 copii
minori,concubina se află în concediu de maternitate, neangajat oficial în cîmpul
muncii, nesupus militar, studii medii incomplete, cetățean al Republicii Moldova,
cu antecedente penale: judecat de Judecătoria Edineț la data de 05.03.2015 în
baza art.2011 , alin.(1) Cod Penal al RM, fiindu-i aplicată pedeapsă sub formă
de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 ore –
pedeapsă ce a fost înlocuită cu închisoare pe un termen de 80 zile ,este învinuit
de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(1) Cod Penal al RM.
Termenul de examinare a cauzei 04.09.2015 – 03.03.2016;
Cauză judecată conform art.3641 Cod Procedură Penală al RM, pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală.
Procedura de citare legal executată. În baza materialelor din dosar și a probelor
administrate în ședința de judecată,
instanța

A C O N S T A T A T:
X, la data de 15.07.2015, aproximativ la ora 16:00, aflîndu-se în ospeție la
părinții săi și fiind în stare de ebrietate a inițiat o ceartă cu tatăl său X a.n.
01.09.1947, în timpul căreia i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnii și
picioarele peste diferite părți ale corpului. Cauzîndu-i conform raportului de
constatare medico-legală nr.516 din 17.07.2015 edem a țesuturilor moi și
echimoză care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur
contondent, posibil la data și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări
corporale ușoare cu dereglare a sănătății de scu prezența la Costaș Andrei a
excoriațiilor la față și coate, contuzia articulației coxa pe dreapta, exprimată prin
edem a țesuturilor moi și echimoză, ce au fost produse prin acțiunea traumatică
a unui corp dur contondent, posibil la data indicată, se califică ca vătămări
corporale ușoare cu dereglare a sănătății de scurtă durată (f.d.8);
- Raport de expertiză medico-legală nr. 254 D din 14.08.2015 prin care se
confirmă prezența la Costaș Andrei a edemului a țesuturilor moi și echimoza ce
au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil la
data și circumstanțele indicate, se califică ca vătămări corporale ușoare cu
dereglare a sănătății de scurtă durată (f.d.12);
- Procesul-verbal de audiere a părții vătămate Costaș Andrei, întocmit de către
OUP, prin care a declarat, că locuiește în satul Trinca r-ul Edineț împreună cu
soția sa Costaș Nadejda, dar în proprietate î-i mai aparține o casă în sat. Trinca
r-ul Edineț , în care locuiește feciorul său Costaș Marcel cu familia sa. La data
de 15.07.2015 aproximativ pe la orele 16:00 în ospeție a venit Costaș Marcel în
stare de ebrietate și a inițiat o ceartă, numindu-l cu cuvinte necenzurate, și
lovindu-l cu pumnii, și picioarele peste diferite părți ale corpului (f.d. 16);
- Alcooltest ”Drager”, care confirmă faptul, că Costaș Marcel la data de
15.07.2015 se afla în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 17) ;
- Proces-verbal de audiere a bănuitului Costaș Marcel din data de 22.08.2015,
prin care a declarat, că locuiește în satul Trinca r-ul Edineț împreună cu
concubina sa Ghelețcaia Elena și cu trei copii minori Catalina, Andrian și Ion.
Pînă în anul 2010 a locuit împreună cu concubina și copiii, la părinții Costaș
Andrei și Costaș Nadejda în sat. Trinca r-ul Edineț, însă Ghelețcaia Elena
permanent se certa cu Costaș Andrei și cu Costaș Nadejda, din acest motiv ultmii
l-au alungat împreună cu familia la altă casă din sat. Trinca r-ul Edineț, unde
locuiesc și la moment. La data de 15.07.2015 aproximativ pe la orele
16:00,aflîndu-se în stare de ebrietate, a plecat la părinții săi în vizită, în timpul
discuției cu tatăl său s-a iscat o ceartă, în urmă căreia de mai multe ori l-a lovit
cu pumnii pe tatăl Costaș Andrei. La momentul audierii, inculpatul a recunsocut
vina în întregime în comiterea infracțiunii incriminate și sincer se căiește de cele
săvîrșite (f.d.22).
Analizînd declarațiile inculpatului, depuse în ședința de judecată,a părţii
vătămate,analizînd materialele dosarului,instanţa consideră,că vina lui Costaş
Marcel este dovedită pe deplin, în faptul, că la 15.07.2015, aproximativ la ora
16:00, aflîndu-se în ospeție la părinții săi și fiind în stare de ebrietate a inițiat o
ceartă cu tatăl său X a.n. 01.09.1947, în timpul căreia i-a aplicat acestuia mai
multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului. Cauzîndu-i
conform raportului de constatare medico-legală nr.516 din 17.07.2015 edem a
țesuturilor moi și echimoză care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui
corp dur contondent, posibil la data și circumstanțele indicate și se califică ca
vătămări corporale ușoare cu dereglare a sănătății de scurtă durată . Astfel,
instanța a ajuns la concluzia, că acțiunile inculpatului Costaș Marcel sunt corect
încadrate în prevederile art.2011 alin.(1) Cod Penal al RM - violența în familie,
adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei
asupra unui alt membru al familiei, care a provocat suferință fizică, soldată cu
vătămarea ușoară a integrității corporale și a sănătății.
Reeşind din prevederile art. 2 Cod Penal RM legea penală apără în primul rînd
persoana, drepturile şi libertăţile acesteia . În sprijinul soluției adoptate ,instanța
de judecată relevă și prevederile actelor internaționale la care RM este parte .În
conformitate cu art .6 CEDO ,alin1) orice persoană are dreptul la judecarea
cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o
instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra
încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei
oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Conform art.61 Cod
Penal al Republicii Moldova, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere
statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, ce se aplică de
instanțele de judecată, în numele Legii, persoanelor ce au săvîrșit infracțiuni,
cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane.
Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferința fizice și nici să înjosească
demnitatea persoanei condamnate. În conformitate cu art. 101 CPP al RM,
instanţa de judecată apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenţei,
concludenţii, utilităţii şi veridicităţii ei, din punct de vedere al coroborării lor,
deduce existenţa comiterii acţiunilor infracţionale şi vinovăţia inculpatului în
faptele imputate.
La stabilirea pedepsei, instanța de judecată ține cont de prevederile art.75 Cod
Penal al Republicii Moldova, potrivit căruia persoanei recunoscute vinovate de
săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, în limitele fixate și
în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului Penal, la
stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de
gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,
de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia.
Circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art.76 Cod Penal
RM,instanţa consideră în privința lui Costaș Marcel recunoașterea vinei și căința
sinceră.
Ca circumstanțe ce agravează răspunderea penală, conform art.77 Cod Penal
RM, în privințalui Costaș Marcel instanţa consideră, săvîrșirea infracțiunii de
către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară și
săvîrșirea infracțiunii de către o persoană aflată în stare de ebrietate. Commented [I1]: Persoanelor in etate?

Conform art.16 al.(2) Cod Penal al Republicii Moldova, infracțiunea imputată lui
Costaș Marcel este una ușoară care se pedepsește cu muncă neremunerată în
folosul comunității de la 150 la 180 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani,
apărătorul Aliona Chistruga şi inculpatul Costaş Marcel au pledat pentru
aplicarea unei sancţiuni în formă de muncă neremunerată în folosul comunităţii.
Luînd în considerație circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului faptul,
că prin Încheierea din 23.07.2015 şi Ordonanţa de protecţie s-a admis demersul
IP Edineţ şi aplicate în privinţa agresorului Costaş Marcel a măsurilor de
protecţie, drept urmare a constatării a acţiunilor violente ale acestuia îndreptate
la asupra tatălui său la , Costaş Andrei, ca victimă a violenţei în familie şi prin
sentinţa judecătoriei Edineţ din 05.03.2015 Costaș Marcel a fost condamnat în
baza art.2001alin.1 Cod Penal, fiindu-i aplicată pedeapsă în formă de muncă
neremunerată în folosul comunităţii pe un termen de 160 ore (f.d. 27-29), dar
din cauza neexecutării pedepsei prin încheierea instanţei de judecată Edineţ din
X i-a fost schimbată în închisoare pe un termen de 80 zile în penitenciar de tip
semiînchis și faptul, că la locul de trai se caracterizează negativ (f.d.23), instanța
consideră, că Costaş M nu poate beneficia de o pedeapsă în formă de muncă
neremunerată în folosul comunităţii, fiind oportun de a-i stabili inculpatului
pedeapsă sub formă de închisoare.
O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea
infracțiunii, se stabilește numai în cazul care o pedeapsă mai blîndă, din numărul
celor menționate, v-a asigura atingerea scopului pedepsei.
Analizînd în ansamblu circumstanțele cauzei, instanța consideră, că pentru
corectarea inculpatului nu este absolut necesar privarea de libertate cu atît mai
mult, că este unicul întreținător în familie, la întreținere are 3 copii minori și
concubina, care se află în concediu de maternitate. În acest context,instanța
consideră, că inculpatului i se poate acorda șansa corectării fără izolarea de
societate prin suspendarea condiționată a executării pedepsei în limita unui
termen de probă, potrivit art.90 Cod Penal .
În temeiul celor elucidate și expuse, conducîndu-se de art. art. 90 CP RM ,art.art.
384,389,392-394 Cod Procedură Penală al R Moldova, instanța de judecată-
CONDAMNĂ:
A-l recunoaște vinovat pe X de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 al.
(1) Cod Penal al RMoldova și a-i numi pedeapsă în formă de închisoare pe un
termen de 1 ( un ) an cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A
suspenda condiționat executarea pedepsei aplicată lui X, conform art.90 Cod
penal, stabilindu-i termen de probă de 1 (un) an și obligîndu-l să nu-și schimbe
domiciliul fără consimțămîntul organului competent, dacă X nu va săvîrși o nouă
infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți
încrederea acordată. Termenul ispășirii pedepsei pentru X se calculează de la
momentul luării la evidență de către Biroul de probațiune .
Măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi localitatea, aplicată în privința lui
X se menține pînă la intrarea sentinței în vigoare. Executarea sentinței în privința
lui X se încredințează Biroului de Probațiune Edineț.
Sentința cu drept de apel la Curtea de Apel Bălți în termen de 15 zile, prin
intermediul
judecătoriei Edineț.

5. În speța menționată, atestăm prezența infracțiunii - violența în familie. Consider

că organul de urmărire penală corect a încadrat acțiunea lui X, încadrînd-o anume
ca art. 201 [1 ] alin.4 - Faptele prevăzute la alin. (1) sau (2) care au cauzat
vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii soldată cu decesul victimei
si care se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 15 ani.
Despre aceasta ne-ar putea spune următoarele fapte:

 Proces-verbal de autosesizare a ofițerului de urmăririe penală din data de

04.01.2017 pe faptul că, la data de 02.01.2017 cet. X, a.n. X, afllîndu-se la
domiciliul său din s. X, r-ul X şi fiind în stare de ebrietate, în urma unei
cerţi cu soacra sa X, a.n. X, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii pe
diferite părţi ale corpului, concomitent îmbrîncind-o cauzîndu-i astfel
dureri fizice;
 Raport de expertiză judiciară nr. 04-D din data de 05.01.2017, fiind
efectuată expertiza medico-legală în baza documentelor medicale pe
numele cet. X, a.n. X locuitoare a s. X, r-ul X potrivit căreia contuzia
cerebrală, fractura deschisă a osului femural la nivelul treimii medii cu
deplasarea fragmentelor, plăgile la coapsa dreaptă şi gamba stîngă,
echimozele multiple la faţă, mîini şi ambelor picioare, hemoragia în sclera
ochiului stîng au fost produse prin acțiunea traumatică repetată a unui corp
dur, contondent, posibil la data și circumstanțele cazului (loviturilor primite
cu pumnii şi picioarle pe diferite părţi ale corpului de la X, la data de
02.01.2017) și care se califică drept vătămări corporale grave, periculoase
pentru viaţă ;
 Proces-verbal de ridicare din data de X potrivit căruia, de la X, infermieră
al SR Edineţ au fost ridicaţi o pereche de pantaloni de culoare neagră,
parţial deterioraţi
 Raport de expertiză judiciară nr. 12 din 01.02.2017 potrivit căruia s-a
constatat că decesul cet. X a survenit la data de 10.01.2017, în rezultatul
emboliei grasoase a vaselor cerebrale, pulmonare şi rinichi ca complicare a
fracturii ambelor oase femorale la nivelul treimei medii cu deplasarea
fragmentelor. La expertiza medico-legală a cadavrului au mai fost depistate
şi alte vătămări corporale şi anume: echimoza la faţă, hemoragia în sclera
ochiului stîng, hemoragie subarahnoidală în focar, contuzia cerebrală,
fractura bilaterală a coastelor 3-6 pe dreapta şi 8-11 pe dreapta, plăgi
contuze la gamba stîngă şi coapsa dreaptă. Vătămările corporale descries
mai sus au fost produse prin acţiunea traumatică repetată a
unui/unor/corpu/uri/contondent/e/dur/e/, posibil cu 9-10 zile pînă la deces
şi se califică ca GRAVE, periculoase pentru viaţă şi se găsesc în legătură
de cauzalitate cu decesul victimei;
 Faptul că anume inculpatul X a fost acel care la data de 02.01.2017 a aplicat
lovituri corporae lui X, mama concubinei sale X, instanța o deduce din
declarațiile însuși ale inculpatului X, făcute la data de 17.01.2017, fixate în
procesul-verbal de reconstituire a faptei la locul comiterii ei şi tabelul
fotografic, efectuat cu participarea nemijlocită a lui X prin care ultimul, la
 propunerea colaboratorilor de poliţie de a demonstra modul comiterii faptei
care i se incriminează, în mod benevol şi neimpus de nimeni, în prezenţa
apărătorului său, a arătat şi demonstrat celor prezenţi faptele derulate la data
de 02.01.2017 şi anume cum venind după amiază la domiciliul său în stare
de ebrietate, i-a aplicat lovituri cu pumnii şi picioarele pe diferite părţi ale
corpului soacrei sale, X care locuia la ei, aproximativ vreo cinci minute, în
prezenţa copiilor săi minori, după care a scos-o pe ultima afară din casă,
unde a şi lăsat-o, iar singur a intrat în casă şi s-a culcat.

Instanţa a reținut că contrar declaraţiilor consecvente şi uniforme, de recunoaştere

a vinovăţiei de către X la faza de urmărire penală, daclaraţiile ultimului făcute în
şedinţa de judecată au fost contradictorii şi evazive, și care negînd aplicarea
cărorva lovituri lui X la data de 02.01.2017, a încercat să inducă instanța în eroare
indicînd la faptul precum că ultima s-ar fi lovit cu capul de colțul mesei, precum
și că peste picioarele victimei ar fi căzut cutia de la ușa de la intrare, neinstalată -
declarații pe care instanța le va considera pur declarative, făcute cu scopul de a
evita răspunderea penală. Un alt argument care răstoarnă credibilitatea
declarațiilor inculpatului făcute în ședința de judecată îl reține instanța că, ultimul
în ședința de judecată a indicat precum că motiv al cerții din data de 02.01.2017,
iscată c X l-a constituit faptul că victima a tăinuit că ar fi fost maltratată de către
X pînă la data de 27.12.2016, pe cînd în declarațiile sale făcute la urmărirea penală
ultimul a recunoscut că motivul cerții izbucnite între sine și soacră la data de
02.01.2017 l-a constituit faptul că ultima nu dorea să plece la domiciliul său din
s. X, r-ul X.
Precum si declaraţiile făcute în ședința de judecată de succesorul părții vătămate
X și martorul minor X sunt coordonate cu inculpatul întru confirmarea poziţiei
părţii apărării potrivit căreia inculpatul pledează nevinovat, în scopul evitării
răspunderii penale a inculpatului, motiv din care instanţa le va da o apreciere
critică, şi le va considera ca fiind neveridice.
Nu sunt de acord cu stabilirea pedepsei pentru X, din motivul că aceasta este deja
a 3 oara cînd inculpatul este declarat vinovat în comiterea infracțiunii stabilite în
art 201 [1]. Așa comportament amoral necesită pedeapsa maximă, si anume 15
ani. Însă x a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.
201 1 al. 4) Cod Penal, aplicîndu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen
de 12 (doisprezece) ani cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În
temeiul art. 85 al. 1) Cod Penal, a adăuga integral, la pedeapsa stabilită, pedeapsa
aplicată prin Sentința judecătoriei Edineț, din data de 14.04.2016, stabilind pentru
X pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece)
ani, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis.
  Hotărîrea instanței de judecată Edineț

examinînd în şedinţă de judecată publică, cauza penală de învinuire a lui: X, c/p

X, născut la data de X, originar şi locuitor al satului X, r-u1 X, studii medii
incomplete, concubinează, are la întreţinere 3 copii minori, neangajat în cîmpul
muncii, supus militar, de naţionalitate moldovean, cetăţean al Republicii
Moldova, limba de stat o posedă, pe cauza dată reţinut se află începînd cu data
de 04 ianuarie 2017, orele 17:30, copia rechizitoriului a primit, drepturile şi
obligaţiile i-au fost înmînate şi explicate, anterior judecat:
- la data de 05.03.2015 a fost condamnat de Judecătoria Edineţ în baza art. 2011
al. 1) Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 160 ore muncă neremunerată în
folosul comunităţii, prin încheierea judecătoriei Edineţ din 30.10.2015 fiindu-i
înlocuită pedeapsa în închisoare pe un termen de 2 luni (executată la data de
09.12.2015); şi- la data de 14.04 pe un termen de 1 an, în baza art. 90 Cod Penal
fiindu-i suspendată condiţionat executarea pedepsei închisorii pe un termen de
probă de 1 an (pedeapsă neexecutată);
Învinuit în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 2011 al. 4) Cod Penal;
Procedura de citare legal executată;
Cauza penală pornită la data de 04 ianuarie 2017 și remisă instanţei la data de
15 martie 2017.
În baza materialelor din dosar şi a probelor administrate în şedinţă, instanţa
A C O N S T A T A T:
X la data de 02.01.2017, aproximativ pe la orele mesei, aflîndu-se la domiciliul
său amplasat în s. X, r-ul X şi fiind în stare de ebrietate, a iniţiat un conflict cu
mama concubinei sale, cet. X, a.n. X, cu viza de domiciliu în sat. X, r-ul X, cu care
locuia împreună în s. X, r-ul X, în rezultatul căruia i-a aplicat mai multe lovituri
cu pumnii şi picioarele peste diferite părţi ale corpului. Conform raportului de
expertiză judiciară nr. 12 din 01.02.2017, decesul cet. X a survenit la data de
10.01.2017, în rezultatul emboliei grasoase a vaselor cerebrale, pulmonare şi
rinichi ca complicare a fracturii ambelor oase femorale la nivelul treimei medii
cu deplasarea fragmentelor. La expertiza medico-legală a cadavrului au mai fost
depistate şi alte vătămări corporale şi anume: echimoza la faţă, hemoragia în
sclera ochiului stîng, hemoragie subarahnoidală în focar, contuzia cerebrală,
fractura bilaterală a coastelor 3-6 pe dreapta şi 8-11 pe dreapta, plăgi contuze
la gamba stîngă şi coapsa dreaptă. Vătămările corporale descrise mai sus au fost
produse prin acţiunea traumatică repetată a unui/unor/corpu/uri/contondent/e/
dur/e/, posibil cu 9-10 zile pînă la deces şi se califică ca GRAVE, periculoase
pentru viaţă şi se găsesc în legătură de cauzalitate cu decesul victimei.
În cadrul ședinței de judecată inculpatul X vina în comiterea faptei incriminate
n-a recunoscut și a declarat că, concubinează cu cet. X, au împreună 3 copii
minori şi locuieşte cu familia în s. X, r-ul X. La data de 27.12.2016, a mers la o
muncă ocazională la un consătean. Seara întorcîndu-se acasă, a găsit-o pe
mama-soacră, adică mama concubinei sale pe nume X, care de fapt locuia în s.
X, r-ul X. Acest fapt l-a indignat, or a înţeles imediat că ultima a venit la ei cu
intenţia de locui, iar starea financiară în familie era extrem de grea, era timp de
iarnă, iar ei locuiau cu toată familia compusă din 5 persoane într-o singură odaie.
Cu toate acestea, a plecat la culcare în acea zi, deoarece era obosit. Ulterior
aflase că X avea probleme cu picioarele şi nu se deplasa de sinestătător, ci doar
cu ajutorul unei cîrje, iar ultimele 3 luni, deoarece casa acesteia din s. X, r-ul X
se dărîmase, locuise la o rudă de-a ei din or. X, pe nume X, care a şi adus-o la el
acasă. Explică că de la sosirea soacrei sale și anume din data de 27 decembrie
2016 pînă la data de 02 ianuarie 2017 cu aceasta careva conflicte n-a avut. La
data de 02 ianuarie 2017, ziua, fusese prin ospeţii, iar spre seară, cînd a venit
acasă, concubina sa, X i-a comunicat că mama sa, X a fost bătută de către X
înainte ca acesta s-o aducă la ei în s. X, r-ul X. Faptul dat l-a indignat, respectiv
a intrat în casă şi din motiv că ultima a tăinuit faptul precum că a fost bătută de
către X, i-a aplicat o palmă peste faţă. Susţine că ultima în acel moment stătea în
pat, iar din acea lovitură n-a căzut jos, nici nu s-a lovit de nimic. Imediat după
aceasta a mers la culcare, deoarece se simţea obosit. S-a trezit pe la orele 18:00.
Soţia sa pregătise cina şi s-au aşezat la masă, concomitent au servit cu toţii,
inclusiv mama-soacră cîte un păhar de vin.Invocă că anume atunci, la masă, X
le-a destăinuit cum a fost maltratată în cele 3 luni de zile în care a locuit la X,
mai relatînd că
ultimul a dorit să întreţină cu ea un raport sexual. După ce au luat cina, dînsul
împreună cu X au hotărît să plece în ospeţie la finii lor, dînsul era deja îmbrăcat
cînd a văzut că mamei-soacre i se făcuse rău. Imediat au chemat ambulanţa cu
care ultima a fost internată în spital. Susţine că alte careva lovituri mamei-soacre
nu i-a aplicat, iar traumele depistate la decedată au fost urmare a loviturilor
primite pînă la data de 27.12.2016 şi i le-a aplicat X, respectiv consideră că
anume ultimul se face vinovat de moartea lui X. La fel, din spusele concubinei
cunoaşte că X o telefonează şi o ameninţă cu răfuiala pe ultima în cazul în care
el nu va lua vina pentru moartea lui X asupra sa. Susţine că la data de 02.01.2017
cînd a şi aflat despre bătăile primite de mama-soacră de la X, era hotărît să
meargă la domiciliul ultimului, în or. X să clarifice situaţia, însă concubina l-a
oprit, iar faptele date nu le-a denunţat la poliţie.
Mai susține că în perioada de la 27.12.2016-02.01.2017, cît timp X s-a aflat la el,
nimeni nu putea s-o maltrateze sau s-o agreseze fizic pe ultima. Îşi aminteşte
despre un incident care s-a petrecut în ziua de 02.01.2017 şi anume că X a dorit
să bea apă, şi deoarece se ridica cu greu de pe pat, a rugat-o pe, fiica sa X să-i
dea o cană cu apă, la care ultima a refuzat-o, motiv din care a încercat singură
să-şi i-a cana cu apă de pe masă, însă, nu a avut putere de a se ţine pe picioare,
a căzut jos şi s-a lovit cu capul de colţul mesei. Faptul dat dînsul nu l-a văzut dar
i l-a comunicat fiică-sa X, ulterior i l-a comunicat şi X. La fel, îşi mai amiteşte că,
în ziua de 02.01.2017, soacră-sa l-a rugat s-o ajute să iasă afară pentru
necesităţile fiziologice. Dînsul a însoţit-o pînă în pragul casei, şi s-a depărtat,
cînd în scurt timp a auzit cum ultima chema în ajutor şi apropiindu-se a văzut
cum cutia de la uşa de intrare, care de fapt nu era prinsă de pereţii casei, a căzut
peste picioarele acesteia.
Cu referire la cele declarate la urmărirea penală explică că niciodată nu şi-a
recunoscut vina în fapta incriminată, şi anume că ar fi bătut-o pe soacră-sa, or
dînsul nici nu a fost interogat pe acest fapt, doar i s-a comunicat că trebuie să
semneze, însă pe ce semna, dînsul nu cunoştea. Astfel, explică că la data de 04
ianuarie 2017, cînd a fost reţinut dînsul nu auzea bine, mai corect spus, chiar nu
auzea nimic la acel moment, respectiv nu poate comunica dacă l-au interogat şi
ce l-au interogat la poliţie, îşi aminteşte doar că a semnat careva acte. Ulterior,
îşi mai aminteşte că şi la data de 06 ianuarie 2017, a fost la Procuratură, unde i-
au adresat o singură întrebare şi anume „aşa a fost”, iar dînsul a răspuns
afirmativ, după care iarăşi a semnat careva documente, ce însă, dînsul la fel nu
cunoaşte.
Cu referire la faptele comunicate la data de 17.01.2017, la acțiunea procesuală
de reconstituire a faptei la faţa locului, unde într-adevăr dînsul a comunicat şi a
demonstrat chipurile cum a maltratat-o şi lovit-o pe soacră-sa la data de 02
ianuarie 2017, explică că a făcut-o din frica colaboratorilor de poliţie, care i-au
indicat ce şi cum trebuie să spună, iar dînsul s-a conformat. Cu toate acestea
confirmă că la poliţie nu a fost bătut, însă a dat asemenea declaraţii la urmărirea
penală, deoarece nu înţelegea esenţa învinuirii aduse, la fel nu înţelegea
răspunderea pentru fapta care i se incriminează (f.d.184-187).
Sucesorul părţii vătămate X, X în şedinţa de judecată a explicat că este concubina
lui X, împreună au 3 copii minori şi locuiesc în s. X, r-ul X. Dînsa este originară
din s. X, r-ul X. La data de 27.12.2016, a fost la o cunoştinţă de-a sa, din sat. La
momentul cînd se întorcea acasă, se întîlnise în drum, cu vărul său X, locuitor al
or. X, care era împreună cu fiică-sa X şi care i-au comunicat că au fost la ea
acasă unde au lăsat-o pe mama sa, X, pentru a avea grijă în continuare de ea.
Explică că este unicul copil al mamei sale, însă de o oarecare perioadă nu
comunicau. Ajungînd acasă, într-adevăr o găsise pe mama sa, care venise cu
toate lucrurile sale şi care i-a comunicat că starea sănătăţii i se înrăutăţise în
ultimul timp, nu-şi poate purta singură de grijă, casa din s. X i se dărîmase, motive
din care, ultimele 3 luni a locuit la ruda lor, X. Imediat a înţeles că faptul dat nu-
i va fi pe plac concubinului său X, şi chiar în aceiaşi zi, seara, ultimul, revenind
de la muncă, în mod expres şi-a arătat nemulţumirea. Susţine că în iarna anului
2015-2016 mama sa la fel a locuit la ei, aproximativ vreo 3 luni.
La data de 02.01.2017 concubinul său, X plecase ziua în sat şi revenise spre seară
în stare de ebrietate. Ca urmare, între acesta şi mamă-sa a izbucnit o ceartă,
ultimul comunicîndu-i mamei sale că o va duce înapoi la casa sa, adică în s. X, r-
ul X, iar mamă-sa îi răspundea că nu va pleca nicăieri deoarece nu are unde
pleca, şi în plus este bolnavă şi are nevoie de îngrijire. Confirmă că în timpul
cerţii, inculpatul X i-a aplicat mamei, care stătea în pat, o lovitură cu palma peste
faţă. Îşi aminteşte că de la acea lovitură mamă-sa n-a căzut jos. Dînsa imediat a
intervenit în cearta izbucnită și i-a sugerat mamei să tacă, şi să-l lase pe soț să se
liniştească. Astfel, conflictul a fost aplanat, X a plecat la culcare, dînsa a ieşit
afară, iar mamă-sa a rămas în casă, pe pat. În casă rămase şi copiii săi minori.
Ulterior, de la fiică-sa X aflase că mamă-sa a rugat-o să-i dea o cană de apă, iar
copilul i-a refuzat, deoarece legăna pe picioare pe fiul mai mic, respectiv, aceasta
singură a încercat să-şi i-a cana cu apă de pe masă, timp în care a căzut şi s-a
lovit de colţul mesei. Susţine că la momentul când dînsa a intrat în casă, a găsit-
o pe mamă-sa jos la podea. Mai spre seară, dînsa a pregătit cina, s-au aşezat la
masă şi cu toţii, inclusiv mamă-sa a servit şi cîte un păhar de vin. La un moment
dat, mamei i se făcuse rău şi au chemat ambulanţa, care imediat au internat-o în
spital.
Susţine că declaraţiile pe care le-a depus la urmărirea penală la data de 04
ianuarie 2017 nu corespund adevărului, fiind depuse sub dictarea poliţiştilor, or
ultimii au ameninţat-o cu răfuiala fizică. Numele poliţiştilor nu-l cunoaşte.
Ulterior, la data de 23 ianuarie 2017 a dat declaraţii repetate la poliţie, atunci
le-a făcut deja în mod benevol, mai confirmînd că semnătura de pe declaraţii îi
aparţine. Susţine că pe faptul a fost ameninţată de către poliţişti la momentul cînd
făcea declaraţii la urmărirea penală, plîngere nu a depus, nici nu a denunţat
faptul nimănui. Careva pretenţii de ordin material sau moral faţă de inculpat nu
are, deoarece l-a iertat. Susţine că mamă-sa nu a decedat din bătaie ci din
considerentul că avea gangrenă la picioare, faptul dat fiindu-i comunicat de către
o asistentă medicală din s. X. La fel, susţine că mama sa anterior îşi fracturase
piciorul stîng, fapt pentru care cunoaşte că a şi fost internată în spitalul din
Nisporeni. Mai comunică faptul că, personal mama sa i-a comunicat că, în cele 3
luni cît s-a aflat la X, ultimul o agresa fizic, deseori o bătea, iar nemijlocit înainte
de a o aduce la Edineţ, nu a bătut-o. Îşi mai aminteşte că mamă-sa i se plîngea
de dureri sub coaste, explicîndu-i că a fost bătută de X. Pe faptul dat plîngere la
poliţie nu a depus (f.d. 153-154).
Martorul X în şedinţa de judecată a relatat că locuieşte în or. X împreună cu soţia,
fiica X şi nepoţelul de la fiică, iar decedata X, care locuia în s. X, r-ul X, îi era
mătuşă. Prin luna septembrie 2016, pe neprins de veste, la ei a venit mătuşa sa
X, care i-a relatat că nu are unde locui, or, casa sa, din s. X, r-ul X se dărîmase.
Din acest considerent şi deoarece ultima era bolnavă de picioare, se deplasa cu
greu cu ajutorul unei cîrje, a rămas să locuiescă la ei. Ultima locuia într-un sarai,
iar el cu familia în casă. În toată perioada cît a locuit la ei, soţia sa a avut grijă
permanentă de X. La răcirea timpului, deoarece în sărai nu făceau focul, X
trecuse cu traiul în casă, unde a început a locui într-o odaie cu fiică sa şi copilul
minor al acesteia de 2 ani. La o vizită a asistentului social, din considerente de
igienă personală, le-a fost indicat ca fiică-sa cu copilul minor, să locuiescă
separat. Or, mătuşă-sa, adica X îşi făcea uneori necesităţile fiziologice direct în
odaia în care locuiau. Ca urmare, de comun acord cu aceasta, au hotărît ca X să
plece la fiică-sa X, în or. X. Au încercat s-o anunţe pe ultima telefonic, însă n-au
reuşit de a afla numărul de telefon. Ca urmare, la data de 27.12.2016, dînsul
împreună cu X şi fiică-sa X, cu automobilul unei cunoştinţe de-a sa pe nume X, s-
au pornit spre X. Au ajuns în s. X, r-ul X pe la orele mesei, dînsul a ajutat-o pe
mătuşă-sa să coboare din automobil, au intrat în casă, unde cei maturi nu erau
acasă, fiind acasă doar copiii minori, adică nepoţii lui X. Au întrebat de copii
unde sunt părinţii, la care le-a fost comunicat că au plecat în sat, au aşteptat
aproximativ 30 minute, însă, din considerent că nu erau cu transport propriu şi
se grăbeau, au lăsat-o pe X cu toate lucrurile în casă şi au plecat. Aproximativ la
vreo 50 metri de la casă, s-au întîlnit cu X care tocmai revenea din sat, s-au oprit
şi i-au comunicat dînsei că au adus-o pe mamă-sa X. Îşi aminteşte că ultima s-a
arătat nemulţumită de acest fapt, explicînd că faptul dat nu-i va plăcea
concubinului său, deoarece şi aşa starea materială a familiei este grea. După
discuţia dată dînşii au plecat. Susţine că pe X în perioada de timp cît s-a aflat la
ei nu a bătut-o, dînsa era bolnavă de picioare, şi se deplasa cu greu, însă susţine
că anume în aşa stare şi venise la el în luna septembrie 2016 (f.d.158-159).
Martorul X în şedinţa judiciară a declarat că locuieşte împreună cu părinţii săi
şi fiul său minor de 2 ani în or. X. În luna septembrie 2016 la ei în ospeţie a venit
o mătuşă de-a tatălui său, pe nume X, despre care cunoștea că locuiește în s. X,
r-ul X. Ultima a venit şi le-a comunicat că casa i se dărîmase și nu are unde locui.
Astfel, a rămas să locuiască la ei, într-o anexă din gospodărie. Explică că chiar
cînd venise la ei avea probleme cu picioarele, se deplasa cu greu cu ajutorul unei
cîrje. Cunoştea despre faptul că X are o fiică, care locuieşte în r-ul X. Cînd afară
tmpul se răcise, au luat-o pe ultima cu ei în casă, şi anume în odaia în care locuia
împreună cu fiul său minor. La o vizită a asistentul social, cu referie la condiţiile
antisanitare, i s-a indicat că urmează să locuiască separat cu copilul. Astfel,
deoarece nu au găsit altă soluţie, au hotărît, s-o ducă pe X la fiica ei în s. X, r-ul
X. La data de 27.12.2016, împreună cu tatăl său şi cu automobilul unui cunoscut
pe nume X s-au deplasat spre Edineţ. Astfel, susţine că anume X le-a arătat
drumul spre casa fiicei sale, X. Au ajuns pe la orele mesei, au intrat în casă şi au
găsit doar copiii minori, care le-au comunicat că părinţii – adică X şi concubinul
acesteia erau plecaţi de acasă. Au aşteptat puţin după care, au lăsat-o pe X pe
pat împreună cu toate lucrurile sale şi au plecat. Pornindu-se de lîngă poartă,
cam la vreo 50 metri, au întîlnit-o pe X, şi i-au comunicat faptul, la care ultima
s-a arătat puţin îngrijorată de faptul dat, şi anume că aceasta nu-i va fi pe plac
concubinului. După care ei au plecat. Susţine că în perioada cît X s-a aflat la ei,
ultima n-a fost niciodată agresată fizic de nimeni, ba dimpotrivă mama sa avea
permanentă grijă de ea, or ultima era în imposibilitate de a-şi purta singură de
grijă (f.d. 156).
Martorul minor, X, fiind audiată în ședința de judecată în prezența pedagogului
a relatat faptul că, locuiește în s. X, r-ul X, împreună cu părinții și cei 2 frați ai
săi, inculpatul X îi este tată, iar X - mamă. În iarna anului 2016-2017 la ei în
ospeție a venit bunica sa, X, care pînă atunci cunoștea că locuia în s. X, r-ul X și
în legătură cu faptul dat în familie au apărut certuri. Susține că bunică-sa se
deplasa cu greu, doar cu ajutorul cîrjei și avea nevoie de îngrijire permanentă.
La data de 02.01.2017 între tatăl său și bunică-sa, X a izbucnit o ceartă, din motiv
că tatăl dorea ca bunica să plece la ea acasă, în s. X, r-ul X, iar în timpul cerții
tatăl său i-a aplicat o lovitură cu palma peste față bunicii. Își mai amintește că
bunică-sa în aceiași zi a căzut jos din pat (f.d.171 )
Vinovăţia inculpatului X, în comiterea infracţiunii incriminate se dovedeşte şi
prin cumulul de probe acumulate la faza de urmărire penală şi administrate în
şedinţa de judecată în ordinea art. 373 Cod de Procedură Penală și anume:
- Proces-verbal de autosesizare a ofițerului de urmăririe penală din data de
04.01.2017 pe faptul că, la data de 02.01.2017 cet. X, a.n. X, afllîndu-se la
domiciliul său din s. X, r-ul X şi fiind în stare de ebrietate, în urma unei cerţi cu
soacra sa X, a.n. X, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii pe diferite părţi ale
corpului, concomitent îmbrîncind-o cauzîndu-i astfel dureri fizice (f.d. 5);
- Informația telefonică din data de 02.01.2017, orele 19:55 prin care
Inspectoratul de Poliţie Edineț a fost anunțat de către Spitalul Raional Edineț,
privitor la faptul internării pacientei X a.n. X, din s. X, r-ul X cu diagnoza comă
cerebrală, fractura femurului, TCC, primite în circumstanţe necunoscute (f.d. 6);
- Proces-verbal de cercetare la fața locului din 02.01.2017 și fototabelul anexat,
cercetării fiind supusă gospodăria cet. X din s. X, r-ul X, unde, într-o odaie a
casei de locuit, au fost depistate şi ridicate haine femeieşti care se aflau pe patul
din odaie (f.d. 9-10);
- Raport de expertiză judiciară nr. 04-D din data de 05.01.2017, fiind efectuată
expertiza medico-legală în baza documentelor medicale pe numele cet. X, a.n. X
locuitoare a s. X, r-ul X potrivit căreia contuzia cerebrală, fractura deschisă a
osului femural la nivelul treimii medii cu deplasarea fragmentelor, plăgile la
coapsa dreaptă şi gamba stîngă, echimozele multiple la faţă, mîini şi ambelor
picioare, hemoragia în sclera ochiului stîng au fost produse prin acțiunea
traumatică repetată a unui corp dur, contondent, posibil la data și circumstanțele
cazului (loviturilor primite cu pumnii şi picioarle pe diferite părţi ale corpului de
la X, la data de 02.01.2017) și care se califică drept vătămări corporale grave,
periculoase pentru viaţă (f.d. 40);
- Proces-verbal de ridicare din data de X potrivit căruia, de la X, infermieră al
SR Edineţ au fost ridicaţi o pereche de pantaloni de culoare neagră, parţial
deterioraţi (f.d. 56-57);
- Ordonanţă de recunoaştere şi anexare a corpurilor delicte la materialele cauzei
din data de X, prin care, pantalonii de culoare neagră, ridicaţi de la X prin
procesul-verbal de ridicare au fost recunoscuţi şi anexaţi în calitate de corpuri
delicte la prezenta cauză penală (f.d. 58);
- Proces-verbal de reconstituire a faptei la locul comiterii ei din data de
17.01.2017 şi tabelul fotografic, efectuat cu participarea nemijlocită a lui X prin
care ultimul, la propunerea colaboratorilor de poliţie de a demonstra modul
comiterii faptei care i se incriminează, în mod benevol şi neimpus de nimeni, în
prezenţa apărătorului său, a arătat şi demonstrat celor prezenţi faptele derulate
la data de 02.01.2017 şi anume cum venind după amiază la domiciliul său în stare
de ebrietate, i-a aplicat lovituri cu pumnii şi picioarele pe diferite părţi ale
corpului soacrei sale, X care locuia la ei, aproximativ vreo cinci minute, în
prezenţa copiilor săi minori, după care a scos-o pe ultima afară din casă, unde a
şi lăsat-o, iar singur a intrat în casă şi s-a culcat (f.d. 65-66);
- Ordonanţă, din data de 23.01.2017 de recunoaştere a lui X în calitate de
succesor legal al victimei X (f.d. 68);
- Raport de expertiză judiciară nr. 12 din 01.02.2017 potrivit căruia s-a constatat
că decesul cet. X a survenit la data de 10.01.2017, în rezultatul emboliei grasoase
a vaselor cerebrale, pulmonare şi rinichi ca complicare a fracturii ambelor oase
femorale la nivelul treimei medii cu deplasarea fragmentelor. La expertiza
medico-legală a cadavrului au mai fost depistate şi alte vătămări corporale şi
anume: echimoza la faţă, hemoragia în sclera ochiului stîng, hemoragie
subarahnoidală în focar, contuzia cerebrală, fractura bilaterală a coastelor 3-6
pe dreapta şi 8-11 pe dreapta, plăgi contuze la gamba stîngă şi coapsa dreaptă.
Vătămările corporale descries mai sus au fost produse prin acţiunea traumatică
repetată a unui/unor/corpu/uri/contondent/e/dur/e/, posibil cu 9-10 zile pînă la
deces şi se califică ca GRAVE, periculoase pentru viaţă şi se găsesc în legătură
de cauzalitate cu decesul victimei (f.d. 80-82).
În ședința de judecată în ordinea art. 372 Cod de Procedură Penală a fost
cercetat corpul delict – o pereche de pantaloni femeiești, de culoare neagră,
parțial deteriorați, recunoscuți în calitate de corp delict prin Ordonanţa din data
de X.
Prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat, examinate în
şedinţa de judecată, instanţa menţionează că starea de fapt, probată la faza de
urmărire penală prin incriminarea inculpatului X a infracţiunii prevăzute de art.
2011 al. 4) Cod Penal în şedinţa de judecată s-a confirmat în totalitate.
Toate probele prezentate de partea acuzării au fost analizate şi examinate
minuţios de către instanţa de judecată, cu respectarea principiului apărării şi
contradictorialităţii. În conformitate cu art. 101 Cod de Procedură Penală,
instanţa de judecată apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenţei,
concludenţii, utilităţii şi veridicităţii ei, din punct de vedere al coroborării lor,
deduce cert vinovăţia inculpatului X în săvîrşirea infracţiunii incriminate. Astfel,
vinovăția inculpatului X instanța o va reține din declarațiile martorilor acuzării
X și X, care în ședința de judecată au dat declarații analogice și au menționat că
în perioada lunilor septembrie-decembrie 2016 au locuit împreună cu ruda lor
apropiată, X în gospodăria ce le aparține din or. X. În legătură cu starea familală
complicată, au hotărît, cu acordul lui X s-o aducă pe ultima la fiica ei, X, despre
care cunoșteau că locuiește în s. X, r-ul X, pentru ca aceasta să aibă grijă de
mama sa bolnavă. Astfel, reține instanța că la data de 27.12.2016, X, ajutată de
rudele sale, a venit la fiica-sa în s. X, r-ul X, or ultima nu avea alt loc unde pleca,
fapt confirmat în ședința de judecată de martori care au indicat că casa ultimei
din s. X, r-ul X se dărîmase. La fel din declarațiile martorilor instanța va reține
că X, la situația din 27 decembrie 2016, avea nevoie de îngrijire permanentă și
cu toate că se deplasa cu greu, cu ajutorul unei cîrje (fiind bolnavă de picioare
de mult timp) nu avea careva traume sau careva vătămări corporale recent
primite la picioare sau în alte părți ale corpului, mai confirmînd în ședința de
judecată că în perioada de 3 luni cît X s-a aflat la ei, nu a fost maltratată fizic.
Vinovăţia inculpatului instanţa o va reţine şi din raportul de expertiză judiciară
nr. 04-D din data de 05.01.2017, fiind efectuată expertiza medico-legală în baza
documentelor medicale pe numele cet. X a.n. X locuitoare a s. X, r-ul X potrivit
căreia contuzia cerebrală, fractura deschisă a osului femural la nivelul treimii
medii cu deplasarea fragmentelor, plăgile la coapsa dreaptă şi gamba stîngă,
echimozele multiple la faţă, mîini şi ambelor picioare, hemoragia în sclera
ochiului stîng au fost produse prin acțiunea traumatică repetată a unui corp dur,
contondent, posibil la data și circumstanțele cazului (loviturilor primite cu pumnii
şi picioarle pe diferite părţi ale corpului de la X la data de 02.01.2017) și care se
califică drept vătămări corporale grave, periculoase pentru viaţă (f.d. 40);
La fel, din raportul de expertiză judiciară nr. 12 din 01.02.2017 potrivit căruia s-
a constatat că decesul cet. X a survenit la data de 10.01.2017, în rezultatul
emboliei grasoase a vaselor cerebrale, pulmonare şi rinichi ca complicare a
fracturii ambelor oase femorale la nivelul treimei medii cu deplasarea
fragmentelor. La expertiza medico-legală a cadavrului au mai fost depistate şi
alte vătămări corporale şi anume: echimoza la faţă, hemoragia în sclera ochiului
stîng, hemoragie subarahnoidală în focar, contuzia cerebrală, fractura bilaterală
a coastelor 3-6 pe dreapta şi 8-11 pe dreapta, plăgi contuze la gamba stîngă şi
coapsa dreaptă. Vătămările corporale descrise mai sus au fost produse prin
acţiunea traumatică repetată a unui/unor/corpu/uri/contondent/e/ dur/e/, posibil
cu 9-10 zile pînă la deces şi se califică ca GRAVE, periculoase pentru viaţă şi se
găsesc în legătură de cauzalitate cu decesul victimei (f.d. 80-82). Faptul că anume
inculpatul X a fost acel care la data de 02.01.2017 a aplicat lovituri corporae lui
X, mama concubinei sale X, instanța o deduce din declarațiile însuși ale
inculpatului X, făcute la data de 17.01.2017, fixate în procesul-verbal de
reconstituire a faptei la locul comiterii ei şi tabelul fotografic, efectuat cu
participarea nemijlocită a lui X prin care ultimul, la propunerea colaboratorilor
de poliţie de a demonstra modul comiterii faptei care i se incriminează, în mod
benevol şi neimpus de nimeni, în prezenţa apărătorului său, a arătat şi demonstrat
celor prezenţi faptele derulate la data de 02.01.2017 şi anume cum venind după
amiază la domiciliul său în stare de ebrietate, i-a aplicat lovituri cu pumnii şi
picioarele pe diferite părţi ale corpului soacrei sale, X care locuia la ei,
aproximativ vreo cinci minute, în prezenţa copiilor săi minori, după care a scos-
o pe ultima afară din casă, unde a şi lăsat-o, iar singur a intrat în casă şi s-a
culcat (f.d. 65-66);
Cu toate că inculpatul, X în şedinţa de judecată vina în comiterea infracţiunii
incriminate nu a recunoscut pledînd nevinovat, încercînd să convingă instanţa că
nu are nici o atribuţie la vătămările corporale depistate la X, instanţa va lua ca
bază şi va considera veridice declaraţiile depuse de ultimul la faza de urmărire
penală, la data de 04 ianuarie 2017 în calitate de bănuit (f.d. 23), susţinute la fel
prin declaraţiile date ulterior în calitate de învinuit din data de 06 ianuarie 2017
prin care susţine declaraţiile sale făcute la data de 04 ianuarie 2017 în calitate
de bănuit (f.d. 45-46); declaraţii confirmate de inculpatul X la reconstituirea
faptei la locul comiterii infracţiunii fixate în procesul-verbal de reconstituire din
data de 17 ianuarie 2017 şi fototabelul anexat la procesul-verbal (f.d. 65-66).
Astfel, cercetînd declaraţiile inculpatului X, depuse în cadrul urmăririi penale,
instanţa de judecată constatată că, la data de 04 ianuarie 2017 fiind audiat în
calitate de bănuit, în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, ultimul a
recunoscut integral vina în săvîrşirea infracţiunii incriminate şi a declarat că
”din anul 2004 eu locuiesc în concubinaj cu cet. X cu care avem în comun trei
copii minori şi anume: X a.n. X, X a.n. X şi X a.n. X. Starea materială a familiei
nostre este foarte grea din punct de vedere financiar. Pe perioada concubinajului
la noi în familie au avut loc mai multe certuri şi anume că eu folosesc băuturi
spirtoase şi în urma acestui fapt eu devin agresiv şi întemeiez certuri cu
concubina. Mai pot adăuga că concubina mea de baştină este din s. X, r-u1 X
unde la moment locuieşte soacra mea X a.n. X, care locuieşte de una singură într-
o gospodărie. La fel mai pot spune că ea se deplasează foarte greu pe picioarele
sale din motiv că este bolnavă, şi poate merge spriginindu-se numai de cîrjă.
Aceasta periodic vine la noi în ospeţie în s. X, r-u1 X, unde stă cîte 2-3 luni, după
care pleacă la domiciliu. Pe perioada cît se afla la noi în gospodărie concubina
mea cu soacra lucrau zilier. La 27.12.2016, pe la orele mesei la noi a venit
verişorul concubinei X cu un automobil de ocazie şi a adus-o pe soacra mea
spunîndu-ne că se simte rău şi că trebuie să stea la noi şi X a plecat. Soacra mea
la piciorul stîng mai sus de genunchi avea o rană împuroiată care vizibil era mai
de demult. Tot ea a spus că cu această problemă a fost internată la SR Nisporeni.
La 02.01.2017 de dimineaţă eu am plecat în sat de unde am revenit la domiciliu
pe la orele mesei. Acasă era concubina mea cu copii minori şi soacra mea. Eu
eram categoric ca soacra mea să stea la noi şi intrînd în casă eu am început ca
să-i reproşez soacrei mele ca ea să plece de la noi. În acest timp între noi s-a
întemeiat o ceartă în timpul căreia noi ne-am numit reciproc cu cuvime
necenzurate. Eu fiind foarte înfuriat m-am năpustit asupra ei şi am apucat-o de
mîini şi am tras-o de pe pat şi ea a căzut la podea. Eu m-am aplecat şi am ridicat-
o din nou şi totodată o loveam cu picipoarele pe diferite părţi ale corpului.
Aceasta s-a repetat de mai multe ori. O dată cînd ea a căzut jos s-a lovit cu capul
de colţul mesei. La fel eu i-am mai aplicat vre-o cîteva lovituri cu picioarele mele
în regiunea picioarelor ei. Maltratarea în cauză a durat aproximativ vre-o 5
minute, după care eu m-am liniştit şi am luat-o pe soacra mea în braţe şi am pus-
o pe pat deoarece ea nu putea de una singură. Mai pot adăuga că în timp ce o
maltratam fizic îi spuneam ca să se ducă de la noi la ea acasă. Peste ceva timp
după ce se liniştise în casă, concubina ne-a chemat să mîncăm cu toţii la masă
inclusiv a stat cu noi şi soacra pe care eu am ajutat-o să stea pe scaun. În timpul
mesei cu toţi am servit cîte puţin vin, însă spre seară soacrei i se făcu rău şi
concubina a chemat salvarea cu care a fost transportată la SR Edineţ. Tot atunci
la faţa locului au venit şi poliţiştii. De cele comise eu sincer mă căiesc şi regret”.
Cu toate că inculpatul X în şedinţa de judecată a renunţat la declaraţiile sale din
data de 04 ianuarie 2017, făcute în calitate de bănuit, menţionînd că nu ar fi auzit
şi n-ar fi înţeles esenţa celor ce s-au întîmplat la IP Edineţ unde a dat declaraţiile
sus-relatate, reţine instanţa că declaraţii similare, de recunoaştere a vinovăţiei
au fost date de ultimul şi la data de 06 ianuarie 2017, la Procuratura r-ul Edineț,
unde, fiind audiat în calitate de învinuit, a susţinut declaraţiile sale făcute la data
de 04 ianuarie 2017. Faptele expuse de X, la data de 04 ianuarie 2017 şi 06
ianuarie 2017 au fost confirmate de ultimul şi la data de 17 ianuarie 2017, la
momentul efectuării reconstituirii faptei la locul comiterii infracţiunii incriminate
unde ultimul a recunoscut în mod benevol și a explicat în mod repetat, cu lux de
amănunte faptele comise la data de 02 ianuarie 2017 şi anume motivul şi
modalitatea în care a aplicat mamei soacre lovituri corporale, concretizînd la
faptul că la data sus-menţionată a revenit acasă, fiind în stare de ebrietate şi
nemulţumit de faptul că mama soacră a venit cu traiul la ei, a iniţiat o ceartă cu
aceasta în timpul căreia a început a o agresa fizic, aplicîndu-i multiple lovituri
cu mîinile şi picioarele pe diferite părţi ale corpului, în timpul cărora mama
soacră a căzut jos, dînsul continuînd să-i aplice lovituri corporale cu picioarele,
inclusiv în zona picioarelor, după care a tîrît-o afară din casă unde a şi lăsat-o,
iar singur s-a întors în casă şi s-a culcat (f.d. 65-66).
Analizînd declaraţiile inculpatului X, depuse în cadrul urmăririi penale, şi
declaraţiile acestuia depuse în şedinţa de judecată, privite în coraborare cu alte
materiale ale cauzei penale, cercetate în şedinţa de judecată, instanţa ajunge la
concluzia, că declaraţiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale în
calitate de bănuit şi învinuit (f.d. 23; 45-46 ), declaraţiile făcute la locul comiterii
infracţiunii (f.d. 65-66) sunt adevărate şi veridice, care corespund
circumstanţelor de fapt a infracţiunii comise, declaraţii pe care instanţa le va
pune la baza sentinţei de condamnare a inculpatului X.
Argumentele şi versiunea înaintată de inculpatul X în şedinţa de judecată,
precum că la data de 04.01.2017 la momentul cînd a dat declarații în calitate de
bănuit nu a conștientizat pînă la capăt faptele care i se incriminează deoarece nu
auzea, instanţa le va aprecia critic deoarece nu au fost probate în nici un mod în
ședința de judecată, nefiind prezentat instanței nici un certificat medical sau alte
înscrisuri care ar confirma faptul că inculpatul are probleme cu auzul sau că
anume în acea perioadă X a avut careva probleme c auzul. La fel, reține instanța
că declarațiile din ședința de judecată a inculpatului se contrapun cu declaraţiile
depuse însuşi de el la momentul cînd a fost audiat în calitate de învinuit la data
de X și explicațiile oferite în timpul efectuării acţiunii procesuale de reconstituire
a faptei la locul comiterii ei din data de 17.01.2017 (f.d. 65-66).
Mai mult ca atît, va reţine instanţa şi faptul că, contrar declaraţiilor consecvente
şi uniforme, de recunoaştere a vinovăţiei de către X la faza de urmărire penală,
daclaraţiile ultimului făcute în şedinţa de judecată au fost contradictorii şi
evazive, și care negînd aplicarea cărorva lovituri lui X la data de 02.01.2017, a
încercat să inducă instanța în eroare indicînd la faptul precum că ultima s-ar fi
lovit cu capul de colțul mesei, precum și că peste picioarele victimei ar fi căzut
cutia de la ușa de la intrare, neinstalată - declarații pe care instanța le va
considera pur declarative, făcute cu scopul de a evita răspunderea penală. Un alt
argument care răstoarnă credibilitatea declarațiilor inculpatului făcute în
ședința de judecată îl reține instanța că, ultimul în ședința de judecată a indicat
precum că motiv al cerții din data de 02.01.2017, iscată c X l-a constituit faptul
că victima a tăinuit că ar fi fost maltratată de către X pînă la data de 27.12.2016,
pe cînd în declarațiile sale făcute la urmărirea penală ultimul a recunoscut că
motivul cerții izbucnite între sine și soacră la data de 02.01.2017 l-a constituit
faptul că ultima nu dorea să plece la domiciliul său din s. X, r-ul X, fapt confirmat
în ședința de judecată și de succesorul părții vătămate X și martorul minor X. La
fel, declaraţiile inculpatului X din cadrul şedinţei de judecată prin care nu-şi
recunoaşte vina şi prin care susţine că declaraţiile sale făcute la data de 17
ianuarie 2017 la efectuarea acțiunii procesuale de reconstituire a faptei la locul
comiterii ei, unde şi-a recunoscut integral vina, au fost obţinute cu grave încălcări
procedurale, și anume sub presiunea psihică şi ameninţarea colaboratorilor de
poliţie, instanţa le constată neîntemeiate, considerate a fi drept o tentativă de
evitare a răspunderii penale, or, în ședința de judecată ultimul a confirmat
precum că nu a fost bătut de către colaboratorii poliției, iar careva plîngere
precum că ar fi fost amenințat de către aceștia nu a depus. Mai mult ca atît,
vizionînd fototabelul efectuat la acţiunea procesuală de verificare a declaraţiilor
la locul săvîrşirii infracţiunii, instanţa constată lipsa oricăror forme de influenţă
fizică asupra acestuia, iar din conţinutul procesului-verbal respectiv, reţine
instanţa că inculpatul X, la data de 17 ianuarie 2017, aflîndu-se în gospodăria sa
din s. X, r-ul X, mergînd înaintea tuturor participanţilor la acţiunea procesuală,
în mod benevol şi independent a relatat detaliat şi amănunţit acţiunile întreprinse
la data de 02 ianuarie 2017 și anume modalitatea și locul în care a aplicat lovituri
corporale mamei soacre, X. Mai mult ca atît, reține instanța că, la acțiunea de
urmărire penală de reconstituire a faptei la locul comiterii ei, a fost prezent
apărătorul inculpatului, avocatul Baban Nicolae, fapt confirmat prin semnătura
ultimului aplicată pe procesul-verbal de reconstituire (f.d. 65).
Astfel, instanţa constată că prin cele demonstrate şi relatate de X la locul
săvîrşirii infracţiunii, precum şi prin declaraţiile făcute de ultimul în calitate de
bănuit, apoi învinuit au fost dezvăluite circumstanţe ale săvîrşirii infracţiunii,
care nu erau cunoscute organului de urmărire penală la acea etapă, iar astfel de
circumstanţe ale cauzei puteau fi cunoscute doar unei persoane care a participat
nemijlocit la comiterea infracţiunii sau a comis infracţiunea.
La fel, instanța va aprecia critic declarațiile succesorului părții vătămate X, și
declarațiile martorului minor X făcute în ședința de judecată, or, le consideră
instanța ca fiind coordonate cu poziția luată de inculpat în ședința de judecată,
fiind făcute în scopul evitării răspunderii penale a inculpatului.
Astfel, cu toate că X succesorul părții vătămate, care la rîndul său este și
concubina inculpatului, în ședința de judecată a negat faptul că inculpatul X ar fi
aplicat multiple lovituri mamei sale, X, instanța va pune la baza sentinței de
condamnare declarațiile acesteia făcute la faza de urmărire penală la data de
04.01.2017 și 23.01.2017, fixate în procesele-verbale de audiere (f.d. 17; 69),
citite în ședința de judecată, unde ultima explică, cu referire la învinuirea adusă
lui X că, la data de 02.01.2017, de dimineaţă X a plecat de la domiciliu, și a
revenit în stare de ebrietate pe la orele mesei, inițiind în casă o ceartă pe faptul
că mama sa, adică victima X este un abuz pentru familia sa, și că ultima ar trebui
să se întoarcă în s. X, r-ul X. Din cauză că mama sa i-a indicat că va refuza să
plece, X a apucat-o de mîini şi a îmbrîncit-o din pat jos la podea şi el tot atunci i-
a aplicat mai multe lovituri cu pumnii pe diferite părți a le corpului, concomitent
ridicînd-o de jos şi spunîndu-i să plece, aceasta durînd aproximativ vre-o 5
minute, în timpul căreia dînsa din frică a fugit afară. Peste puţin timp auzind că-
i liniște, și înțelegînd că concubinul său s-a culcat, a intrat în casă, unde o găsise
pe mama sa jos la podea, a ridicat-o și a pus-o în pat. Ulterior cu toții au mîncat,
iar peste ceva timp mamei i se făcuse rău şi dînsa a chemat salvarea cu care a
transportat-o la SR Edineţ. La fel, critic va reține instanța și declarațiile date în
ședința de judecată de martorul minor X (fiica inculpatului și succesorului părții
vătămate), audiată la insistența părții apărării or, aceasta în viziunea instanței a
dat declarații la indicația mamei, în scopul de a întregi poziția părții apărării și
de a-i acorda un plus de credibilitate. Contrar acestora, instanța va reține că fiind
audiată, la data de 04.01.2017 la faza de urmărire penală în prezența mamei sale
X, ultima a dat declarații analogice celor oferite și de succesorul părții vătămate
la faza de urmărire penală și care a relatat că într-adevăr, la data de 02.01.2017,
între tatăl său, X și bunica sa, X a izbucnit o ceartă, în urma căreia tatăl său i-a
aplicat lovituri corporale bunicii, cu pumnii și picioarele, aceasta durînd timp de
aproximativ 5 minute (f.d. 18).
Consideră instanţa că declaraţiile făcute în ședința de judecată de succesorul
părții vătămate X și martorul minor X sunt coordonate cu inculpatul întru
confirmarea poziţiei părţii apărării potrivit căreia inculpatul pledează nevinovat,
în scopul evitării răspunderii penale a inculpatului, motiv din care instanţa le va
da o apreciere critică, şi le va considera ca fiind neveridice. La fel, ideea
promovată de inculpat și susținută de succesorul părții vătămate X în ședința de
judecată precum că traumele depistate la X, care ulterior au provocat decesul
acesteia, puteau fi obține în urma maltratării acesteia de către X pînă la data de
27.12.2016, instanța o va exclude, or versiunea dată este combătută prin prisma
declarațiilor martorilor acuzării X și X care în ședința de judecată au menționat
că la momentul în care au adus-o pe victimă în s. X, r-ul X, ultima nu avea careva
lovituri corporale; declarațiile succesorului părții vătămate făcute la faza de
urmărire penală care confirmă că, anume inculpatul X i-a aplicat vicimei X
lovituri corporale, la data de 02.01.2017, cît și raportul de expertiză judiciară nr.
12 din data de 12.01.2017 din care rezultă expres că loviturile depistate la X, care
se califică ca fiind grave, și care se află în legătură de cauzalitate directă cu
decesul ultimei, au fost produse anume cu 9-10 zile înainte de deces.
La fel, instanţa va reţine că, declarațiile inculpatului și succesorului părții
vătămate care în şedinţa de judecată au susținut ideea că victima ar fi fost
anterior bătută cu regularitate de către X, nu au fost confirmate prin careva probe
care ar confirma faptele şi anume: careva adresări la medic pentru ajutor
medical, plîngeri la poliţie etc. Mai mult ca atît, va aprecia instanța critic și
poziția înaintată de inculpat care în ședința de judecată a menționat că, potrivit
unor surse neoficiale, victima X ar fi decedat urmare a bolii de gangrenă de care
ultima suferea, or, aceste declarații sunt combătute prin raporturile de expertiză
judiciară care indică în mod expres că cauza decesului victimei X l-a constituit
anume loviturile corporale calificate de expertul judiciar ca fiind grave, primite
de victimă anume în circumstanțele cazului descrise în ordonanța de dispunere a
efectuării expertizei, adică la data de 02.01.2017. Instanța menționează că
nerecunoașterea vinei de către inculpat, urmează a fi apreciată ca o metodă de
apărare, de eschivare de la răspundere penală și un drept de a nu se
autoincrimina, garantat de art. 66 Cod de Procedură Penală și art. 6 CEDO, or,
persoana care pe tot parcursul procesului penal are calitatea procesuală de
inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a
face declarații și nu pot fi calificate ca circumstanțe agravante la stabilirea
pedepsei penale, deoarece este un drept al său, iar nevinovăția lui trebuie
dovedită de către acuzatorul de stat prin probe.
Astfel, analizînd probele analizate supra prin prima art. 101 al. 1) Cod de
Procedură Penală din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi
veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării
lor constată instanța dovedită vinovăţia inculpatului X în baza art. 2011 al. 4)
Cod Penal violența în familie după indicii – acțiunea intenționată comisă de un
membru al familiei în privința unui alt membru al familiei, manifestată prin
maltratare soldată cu decesul victimei şi care, la data de 02.01.2017, aproximativ
pe la orele mesei, aflîndu-se la domiciliul său amplasat în s. X, r-ul X şi fiind în
stare de ebrietate, a iniţiat un conflict cu mama concubinei sale, cet. X, a.n. X, cu
viza de domiciliu în sat. X, r-ul X, cu care locuia împreună în s. X, r-ul X, în
rezultatul căruia i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii şi picioarele peste
diferite părţi ale corpului.
Conform raportului de expertiză judiciară nr. 12 din 01.02.2017, decesul cet. X
a survenit la data de 10.01.2017, în rezultatul emboliei grasoase a vaselor
cerebrale, pulmonare şi rinichi ca complicare a fracturii ambelor oase femorale
la nivelul treimei medii cu deplasarea fragmentelor. La expertiza medico-legală
a cadavrului au mai fost depistate şi alte vătămări corporale şi anume: echimoza
la faţă, hemoragia în sclera ochiului stîng, hemoragie subarahnoidală în focar,
contuzia cerebrală, fractura bilaterală a coastelor 3-6 pe dreapta şi 8-11 pe
dreapta, plăgi contuze la gamba stîngă şi coapsa dreaptă.Vătămările corporale
descrise mai sus au fost produse prin acţiunea traumatică repetată a
unui/unor/corpu/uri/contondent/e/ dur/e/, posibil cu 9-10 zile pînă la deces şi se
califică ca GRAVE, periculoase pentru viaţă şi se găsesc în legătură de
cauzalitate cu decesul victimei.
În această ordine de idei, instanţa menţionează că în acţiunile lui X se regăseşte
atît latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 2011 al. 4) Cod Penal, fiind
atestată atît fapta prejudiciabilă – aplicarea de către inculpat a multiplelor
lovituri cu pumnii şi picioarele pe diferite părţi ale corpului lui X, cît şi
consecinţele negative, manifestate prin vătămarea gravă a integrităţii corporale
sau a sănătăţii, care, la rîndul său, a implicat producerea unor urmări
prejudiciabile şi mai grave-decesul victimei, fiind probată legătura de cauzalitate
dintre acţiunile inculpatului şi decesul victimei X prin rapoartele de expertiză
judiciare medico-legale, coroborate cu celelalte probe ale cauzei penale. Instanţa
reţine întregită şi latura subiectivă în acţiunile inculpatului X sub formă de
intenţie directă - la cauzarea vătămărilor corporale grave victimei X, cît priveşte
survenirea urmărilor prejudiciabile ca consecinţe a acţiunilor sale (urmări
prejudiciabile secundare) – şi anume moartea lui X - el nu le-a dorit, nici nu le-a
prevăzut, manifestînd deci, imprudenţă faţă de urmările prejudiciabile survenite,
decesul victimei, or, X nu a manifestat intenţia de a o omorî.
În conformitate cu prevederile art. 19 Cod Penal, instanţa va constata, intenţia
directă a inculpatului X la săvîrşirea infracţiunii incriminate. Totodată, reține
instanța că, prin prisma art. 1331 Cod Penal (modificat prin Legea nr.196 din
28.07.2016, în vigoare din 16.09.2016) și art. 134 Cod Penal, inculpatul X
întrunește calitatea de subiect al infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod Penal, și
va reține instanța pentru acesta calitatea de membru al familiei față de mama
concubinei sale - victima X. Or, în ședința de judecată, instanța a reținut că
victima, la data de 27.12.2016 a venit la fiica sa și concubinul acesteia în s. X, r-
ul X nu în vizită, ci cu intenția de a locui la ei, pentru o perioadă nedeterminată.
Ca urmare, începînd cu data de 27.12.2016, aceștia au început a locui împreună,
constituind o familie, mai mult ca atît, va reține instanța că conflictul iscat între
părți, care a și constituit motivul comiterii infracțiunii este unul de natură
familială. Ca urmare, reține instanța că inculpatul deținea calitatea specială de
membru al familiei în raport cu victima X, în cazul faptei comise la data de
02.01.2017 și respectiv, constituie subiect al infracțiunii incriminate. La
stabilirea categoriei şi termenului pedepsei inculpatului X instanţa de judecată,
în conformitate cu art. 75 Cod Penal, ţine cont de gravitatea infracţiunei săvîrşite,
care conform legii penale face parte din categoria infracţiunilor deosebit de
grave, de personalitatea inculpatului care la locul de trai se caracterizează din
punct de vedere negativ ca fiind o persoană scandalagioasă inițiind regulat
conflicte cu membrii de familie și prietenii (f.d. 27), nu este la prima abatere de
la lege, anterior fiind condamnat de Judecătoria Edineț în mod repetat, la data
de 05.03.2015 și 14.04.2016 în baza art. 2011 al. 1) Cod penal (f.d. 28; 35-38),
are la întreţinere 3 copii minori (f.d. 26; 29), lipsa pretenţiilor de ordin material
şi moral din partea succesorului părţii vătămate.
Conform art. 76 Cod Penal, careva circumstanţe ce atenuează răspunderea
inculpatului X nu au fost stabilite. Conform prevederilor art. 77 al. 1) lit. ”a ”și
”e” Cod Penal, drept circumstanţe agravante pentru inculpatul X instanţa va
reține săvîrşirea infracţiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată
pentru infracţiune similară și săvîrşirea infracţiunii cu bună ştiinţă profitînd de
starea de neputinţă cunoscută a victimei, care se datorează vîrstei înaintate și
bolii. Astfel, în ceea ce priveşte aplicarea pedepsei faţă de inculpatul X instanţa
de judecată luînd în vedere personalitatea inculpatului se va ghida de criteriile
ce asigură aplicarea faţă de inculpat a unei pedepse echitabile, legale şi
individualizate.
Totodată instanţa remarcă că, conform art. 61 Cod Penal, pedeapsa penală este
o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a
condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor
ce au săvârşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.
Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului,
precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor,
cît şi a altor persoane.
Instanţa concluzionează că, sentinţa de condamnare în prezenta cauză penală va
avea un efect preventiv serios, atît pentru inculpaţi, cît şi pentru alte persoane
predispuse la comiterea unor astfel de infracţiuni şi va constitui o garanţie şi o
asigurare că drepturile şi libertăţile consfinţite de Constituţia RM şi alte legi sunt
apărate, iar violarea lor este contracarată şi pedepsită.
Prin urmare, ţinînd cont de caracterul şi gradul de pericol social al infracţiunii
săvîrşite, de personalitatea inculpatului X, instanţa de judecată constată că
corectarea şi reeducarea acestuia este posibilă doar în condiţii de izolare a lui
de societate, prin aplicarea unei pedepse privative de libertate sub formă de
închisoare, în limita sancţiunii prevăzute de art. 2011 al. 4) Cod Penal.
Totodată, la stabilirea pedepsei pentru inculpat, instanța va aplica prevederile
art. 85 al. 1) Cod Penal, or, potrivit informației oferită de Biroul de Probațiune
Edineț din data de 26.06.2017 (f.d. 192) rezultă că la data comiterii prezentei
infracțiuni inculpatul X se afla în termenul de probă de 1 an stabilit prin sentința
judecătoriei Edineț, din data de 14.04.2016.
În temeiul art. 72 al. 4) Cod Penal, ţinînd cont de categoria infracţiunii săvîrşite
care conform prevederilor art. 16 Cod Penal se atribuie la categoria celor
deosebit de grave, inculpatul X urmează să execute pedeapsa închisorii în
penitenciar de tip închis. Cu referire la cheltuielile judiciare în mărime de 739
lei cu titlu de cheltuieli de efectuare a expertizei, pretinse de partea acuzării de a
fi încasate de la inculpat în beneficiul statului, instanţa le va respinge,
considerînd că acestea nu pot fi imputate inculpatului, or la caz, n-au fost probate
prin bonuri de plată sau alte documente confirmative, care le-ar justifica în
cuantumu înaintat de partea acuzării. Ca urmare, nefiind probată corespunzător,
cerința acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpatul X a cheltuielilor
judiciare sus-menționate, urmează a fi respinsă și în temeiul art. 229 al. 1) Cod
de Procedură Penală urmează a fi trecute în contul statului. Potrivit art. 162 Cod
de Procedură Penală, pantalonii femeiești, de culoare neagră, parțial deteriorați,
recunoscuți în calitate de corp delict prin Ordonanţa din data de 06.01.2017 (f.d.
58), care se află la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul
judecătoriei Edineţ, sediul Central, după ce sentinţa va deveni definitivă, a nimici.
În conformitate cu prevederile art.art. 384-385, 392-395, 397, 402 Cod de
Procedură Penală, instanţa de judecată,
CONDAMNĂ:
Pe X a-l recunoaște vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 2011 al.
4) Cod Penal, aplicîndu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12
(doisprezece) ani cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În temeiul art.
85 al. 1) Cod Penal, a adăuga integral, la pedeapsa stabilită, pedeapsa aplicată
prin Sentința judecătoriei Edineț, din data de 14.04.2016, stabilind pentru X
pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece)
ani, cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul ispăşirii pedepsei
pentru X a calcula din data de 28 iunie 2017, cu includerea în termenul pedepsei
aplicate durata aflării lui în stare de arest preventiv din data de 04.01.2017 pînă
la data de 28.06.2017.
Măsura preventivă – arestul preventiv aplicat în privinţa lui X a menţine pînă ce
sentinţa va deveni definitivă.
Corpul delict: O pereche de pantaloni femeiești, de culoare neagră, parțial
deteriorați, recunoscuți în calitate de corp delict prin Ordonanţa din data de X
(f.d. 58), care se află la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte din
cadrul judecătoriei Edineţ, sediul Central, după ce sentinţa va deveni definitivă,
a nimici.
Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bălți în termen de 15 zile prin
intermediul judecătoriei Edineţ, sediul Central.