Titania cen ti politologieliticd si tatea de sitapile rsier al etc. Dupi sii (1998). jai modern ui Nowa dernittti, Cuprins 1. CE ESTE POLITOLOGIA? POLITOLOGIE $1 IDEOLOGIE Obiectul poltologiei Stiluri de gindre si de analiza politologica Problema adevarului si a obiectivitatii Ideologia 2. CE ESTE POLITICA? ACTUL POLITIC. SCOPURILE POLITIC. PROBLEMA PUTERII Evolutia ideilor despre actul politic si natura puteri Ce este 0 problema politica? Problema limitaii puteri 3, RELATIILE POLITICE Modelul conflictuu Modelul coopers Paradoxul dejinutul Paracoxul sblatistului* (al pasagerului clandestin- the fee rider pared Regula majortii Limitele agregar preferinfelor 4 ROLUL REGLEMENTARILOR POLITICE $i AL AUTORITATHL STATUL Reglementare gi constringete Statul Concepfia liberal despre st Concepfia anarhista despre stat Conceptii de stinga despre stat oncoptia conservatoare despre stat 5. PROBLEMA ORDINII POLITICE Ordinea tadijionala rdinea constitutional ontractualisml blema proieetaii ordini sociale 5 poltice ionalismul politiceroducere in politologie Captrovut 4 dar nu doar atit: i trdiasc aga cum br altor valori dintre ordinea publica nu ROLUL REGLEMENTARILOR POLITICE $1 AL AUTORITAJII. STATUL care oamenii il {i strigdtoare la partial libertatea : Reglementare si constringere poate si mu fie pe In epoca modern, mai ales dup. 1789, politica statelordezvoltate a ani, cu exigentele st dominati deidealul libert@pit) considerat idealul politic prin excelent. lm, p. 71); is toate acestea, socictatea nu poate exista (si nu a cxistat niciodata) doar face si exigentele baza libertatii (individuale sau colective); existenta ei necesita si Srricirea, dragostea, nstringere: oamenii solicit uneor' libertatea deplina de acfiune, dar, in See crea lucruri noi, imprejurari (spre exemplu, atunci cind se afla in pericol sau sunt timele unor agresiuni), ci solicita exercitarea fortei (constringerii) care es i S-i protejeze, si le faci dreptate etc, Drept urmare,tatul {ca instrument facta compromisului " . : cial de putere) este chemat si actioneze nu mumai in direcfia asigurari Dertifii necesare vietii oamenilor, ci si a exercitiri autorit Cum se impacd acest cult modem al ibertafii cu nevoia de antoritate? cea cea mai larg implirtasiti incepind din secolul al XVII-lea este ci bertatea cetifenilor poate fi salvgardati daca autoritatea constringditoare =xprimd nu o von, strin8”, ci voinga cetifenilor. Cu alte cuvintelibertatea smenilor se menfine atunci cind principalele constringeri exercitate de sstoritate (legile) sunt expresia voinjei cetatenilor. In conceptia ssodernitajii, guvernarea apare astfel ca. autoguvernare: oamenii rémin beri deoarece guvernarea (autoritatea) care constringe (prin legi) este alizata de reprezentantii cetifenilor. Legile apar ca instrumente de intre mari valori, guvemare ji deci de autoconstringere; ele nu sunt ceva ,striin” celor are sunt guvernati ci sunt liber-consimfite (cel putin de majoritate). Ca Pot preveni orice conflict: ca expresi ale voinfeicelor cirora li legile nv mai genereazi contradii de inteese. Immanvel Kant prim tocmai aceasti convingere, atunci cind afirma: Idea unei constitufii care se armonizeazi cu drepturle naturale se oamenilor ~ si anume, idee ck coi careascult de lege rebie si totodatS