TIGANCI DE COMARNA Sinonime : Tigdiuci de Moldova. Origine. Este un soi autohton, foarte vechi, format in eentrele pomicole din Moldova, Sab numele de ‘Figine, se cunoaste 0 grupit de sointi enre se aseamtink intre cle dup caractercle morfologice ale pamului gi ole fructului, Dintre acestea,: mai important este soiul ‘figine de Comarna. Rispindire, Bate rispindit in imprejurimite oragulul Tasi, mai ales in central pomicel Comarna. Se Inillneste de asemenea si in eentrele pomicole Cotnari, Hiviin, Rédigen i altale, CARACTERISTICA SOTULUL Sciul Platine de Comarna este earactorizat prin eregteri viguroase pind Ia virsta de 15—20 ani; mai tirain exegtorea incotineste, Reugesto altoit pe mar sibatie, iar pomil ajung pin la virsta de 7500 an {nti pe rod la T—$ ani si dit produosii mari, de 300—920 kg/pom, la virsta de 25-30 ani. Se elteu7t unclo euzuri eind in eomuna Comarna, de pe pomi in virsto inaintate eon objinut recolte intre 450 si 630 ke/nom. Pe mvisurd ce pomal inainteazi tn v fruetelor devin din ee in ce mai miei, Aietelo se transport relativ agor gi ¢e piistreazdi timp de 1—2 luni dupi recoltare, fondinntul aprociabil in salir (10,00 %) sf eontinutul relativ ridieat in aeciditate (0.51%) imprint tructolor un gust dulee-acrisor foarte plicut, pontra caze sint aprectate ea attics de mast. Din inutului relativ rideat in pectine (0,50 %) si proteine (0.27 %), Trerele Tiginci de Comarna sint apreciate gi in industria alimeutark. Sint apoi toarte Dogate in vitamina (12,00 mg %) gf au valoare euergetici de 60,4 eal, Sint considerate fmete de calitatea a Ila, Ca toate soimrile autohtone, se caracterizeazt do asemenew prin rezistenta mare la ger, Ia atacul diiunitorilor sé bolilor din care cauza fractele si emate, Preferi solurile adinei, revene gi fertile, Pe sotarilenisipoase, ngoare si in general strace in substante nutritive produes putin gi intermitent, iar fmetele rmin miei, Asominari ox alte xoiuri. Soiul Tiginei de Comarna. se aseamin’s en soinl Biserapfel Aatorita punetelor albe, rare, rispindite po suprafats fructulut 4, productiile se mirese, ins dimensiunile‘TIGANGL DE GOMARNA, 20) Catitay : rodiren abundonti si dostul de regulati, pistrarce ugoaré gi indelungat fa fenotolor, rezistenta remareabili a pomilor la ger, "Defecte: prindevea siabii a fructelor de ranmuri, ciderea ngoark dupi co intr ip pingt. PoMUL siditor de ealitate bund, Pomul ereste viguros in pepinior’, dind material jm sfevio-turliti, chiar plingitoare Coroana — Ia ineeput sferic-plungtta, mai tha (tig. 95). ig. $5. —Tiginel de Comsama Ramurile de schetet — vigaroase, s0 sadoazi bine cu tranehinl, formind unghinri maxi, | de 75-90. + ile devod — voprezertate mat mult prin fepuge gi pintent; ele Tungi se inti Ja pomii tine. Tystarii de Tungime gi grosime mijlocti, am scourfa de enloare rosiatici-eenagle, eu | numeroase lenticele albicionse, proeminente. nese20 ze SOIURL DE_MAR RAIONATE S1 DE punspeCTIVA Mugurii vegetatioi — mici, conici, de euloare rogintick-conugio, lipiti de 1istar Mugurii florifori — de dimonsiuni mijlocil, bombati, de culoare brani-rosiat puto, Prunzele — mijlocii san mari, ovate, ou virful acuminat i aplecat spre fata inferioars, arginile serate, de culoare verde inchis pe fata superioar si mai deschisk pe cua inferioari, Peticlul de lungime si grosime mijlocii, uneori seust, de culoare verde deschis, pubescent. Florite — mari, ea petalelo de culoare albi. on FRUCTUL Mérimea — mijlocie, 1 = 60—10 mm si D—70—80 mm; greutatea medio de 100 g. Forma — steric-turtiti, citeodati ingustati spre caliciu,cu suprafata slab costati ; Ainmetrul mazim situat aproape Ia jumittates indlfimi fructulul (fig. 96), Culoarea — de fond galbenk tors, apreape am se observa, fntrueit culoarea acoperitoare, rosie zmenti¢ inchis, invaiinie tontX suprafuta fractului, Numai uneori, pe partea umbrita se observ desene ne- clare $i slab aparente, formate din dangi do diferite miximi. Pe fondul eulorii rosii ies in ovidentd: punete albieioase, foarte mici. Peduncalal — scurt. sau de lungine mijlocie, semilignifieat, bran-cenngin, aco- perit eu perigori fini, albiciogi, prins slab de ramuri, Cavitates pedunentaré — ingast’, re lntiv adincd, regulata, ew perefii acoperiti cu ragin& de culoare brunii-verzuie; nne- ori ragina +0 revars’ gi peste margi cayitijll sub forma de pene fine. Calieiut — relativ mave, inch mat din sepsle verzui-cenusli, pubescente, eu virfurile risfrinte im afari Cavitatea calioiald — micit, superficialt, ou porotii ugor incretifi, iar marginile ondulate foarte ugor, fiirk xidicituni, Pietija — destul de subtire, densi, eu un Inein slab, somiunsuzoast. Cavitaten eubeaticiala — mici sau foarte mic, in tormd de pllnie, en staminele aseaate spre bazi. Fnima — destul de mare, agezath spre ealiciu, delimitath bine de fascieuto roz, care fn partca superioaré cuprind bane caviti{it subcaliciale, Lojile — potrivit de mari, largi, semidosehise, ex peretii Iuciogi, fink oxipaturi Seminfele — ravi, cafenii, bombate si cu virfurile aseutite, cite 1—2 in fie care loft, Aooul —fnchis sam semideschis, ig. 96. —Piganes oe Comarna.