Proiect didactic

Data: 22.05.2014

Clasa: a V-a, a VI-a

Şcoala Gimnazială Dumbrăveşti

Profesor: Bercea Ramona - Andreea

Obiect: Limba şi literatura română

Subiect: „ Portretul dascălului în literatură - Dascălul între Domnu Trandafir și Domnu Vucea ”

Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe generale:

1). Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;

2). Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de
comunicare monologată şi dialogată;

3). Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;

4). Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Competenţe specifice:

1.5. Aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ

adecvat;

2.1. Construirea unui discurs oral pe o temă dată;

3.1. Dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;

4.1. Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă.

Obiective operaţionale:

- Să extragă dintr-un text trăsăturile unui personaj;

- Să recunoască mijloacele de portretizare utilizate într-un text;

- Să compare personaje din diferite texte;

- Să argumenteze pro sau contra o anumită idee;

- Să creeze portretul unui dascăl

Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, ciorchinele, metoda cubului, metoda

horoscopului, rebusul, jocul didactic.
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, texte-suport, planșe, volume de proză

Scenariul didactic:

1). Moment organizatoric:

Profesorul salută elevii, notează absenţii şi îi roagă pe elevi să se pregătească pentru oră.

2). Captarea atenţiei:

Profesorul împarte clasa în grupe, iar unul dintre elevi interpretează un monolog în fața clasei,
care are ca personaj un dascăl, apoi le solicită elevilor să dezlege un rebus pentru a afla cuvântul-
cheie al lecției: dascăl.

3). Enunţarea temei şi a obiectivelor:

Profesorul enunţă tema lecţiei: „ Portretul dascălului în literatură – Dascălul între Domnu
Trandafir și Domnu Vucea ” şi obiectivele urmărite.

4). Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării:

Profesorul împarte celor două grupe, prin tragere la sorți, fișe de lucru cu cerințe formulate pe
baza metodei cubului, având ca texte suport operele literare „ Domnu Trandafir ”, de Mihail
Sadoveanu, respectiv „ Domnu Vucea ”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Grupa I

1). Descrie: personajul din textul dat ( „ Domnu Trandafir ”, de Mihail Sadoveanu )

2). Compară: personajul din textul dat cu personajul din fragmentul și imaginea următoare:

Un profesor şi-a construit de unul singur o bibiliotecă pe patru roţi şi se deplasează neobosit
prin satele din regiunea sa, pentru a încuraja lectura în rândurile copiilor.

Antonio La Cava este un profesor care s-a pensionat după 42 de ani de petrecuţi la catedră. Însă,
chiar şi după acest moment, a simţit nevoia să rămână în continuare alături de copii şi să îi
călăuzească pe drumul cunoaşterii. Aşa că Antonio a modificat un autovehicul cu trei roţi pe care
îl cumpărase în 2003 şi a obţinut o bibliotecă mobilă. Noul vehicul a primit chiar un nume -
Bibliomotocarro - iar pe rafturile sale încap 700 de cărţi.

În fiecare săptămână, Antonio parcurge un traseu de 500 de kilometri, de-a lungul căruia face opt
opriri, în sate din regiunea Basilicata, sudul Italiei. Fostul profesor îşi anunţă sosirea printr-un
plăcut semnal audio, iar copiii vin cu un entuziasm de necrezut, asemănător celui cu care
întâmpină maşina de îngheţată, se arată într-un articol publicat de Corriere della Sera.

"Dezinteresul faţă de lectură apare, cel mai adesea, în şcolile în care copiilor li se cere să citească,
dar nu li se arată de ce pot iubi cititul. Lectura trebuie să fie o plăcere, nu o datorie", crede
profesorul italian.
3). Analizează: citatele următoare:

„ Un bun profesor este asemeni unei lumânări. El se mistuie pe sine însuşi pentru a
lumina calea altora. ”
„ Sarcina unui profesor este să stimuleze oameni „aparent obișnuiți” să facă un efort
neobișnuit. Marea problemă nu constă în a identifica învingători, ci în a-i transforma pe oamenii
obișnuiți în învingători. ”
„ Un profesor bun este ca un smochin miraculos, aflat la o răspântie de drumuri, care le
dăruiește drumeților fructele lui, iar ele nu se împuținează niciodată. ”
4). Asociază: pe baza metodei horoscopului, încadrează personajul din textul-suport într-una
dintre zodii, în funcție de trăsăturile reprezentative.

5). Aplică: poziționează în arborele trăsăturilor carcteristicile dascălului- model .

6). Argumentează: pro sau contra comportamentul unui dascăl exigent.

Grupa aII-a:

1). Descrie: personajul din textul dat ( „ Domnu Vucea ”, de Barbu Ștefănescu Delavrancea )

2). Compară: personajul din textul dat cu personajul din fragmentul următor:

„PROFESORUL: Mă! prostovane! tu ala ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște
lucru, mă?
ELEVUL: Lucrul, dom'le, este care nu mișcă, și ființă pentru că mișcă!
PROFESORUL: No! dar ornicul meu... prostule! ființă-i ori lucru?
ELEVUL: E lucru, dom'le!
PROFESORUL: Că'z doar mișcă, mă! auzi-l! (bagă ceasul în urechea elevului).
ELEVUL (ferindu-se): Da, dar dacă nu-l întoarcem, nu mișcă.
PROFESORUL (satisfăcut): Bravo!
PROFESORUL (cu siguranță): Ei! pe dracu, talent! că-z talent nu-i doar ghe vreo samă! asta-i
lucru anticvat... Cu metoaghele mogherne doară, totul zace numai în aplicățiune!... No! la muzică
acuma... Spune-ne, Popăscule: ce-i muzica?
ELEVUL: Muzica este care cântă, dom'le.
PROFESORUL (nemulțumit): Nu așa, loază! Nu cuvânta doară ca râtanii... vorbește ca școlerii.
Dă-ne tu numaighecât ghefiniția chiară și agkecvată!
ELEVUL: Muzica este...
PROFESORUL: Ce?
ELEVUL: Este când...
PROFESORUL (foarte nemulțumit și repetând definiția): Muzica iaște aceea care ne gâghilă
urechile într-un mod plăcut... (pântre dinți, aparte, școlarului:) Ia sama doară să nu ți le gâghil eu
ție într-un mod neplăcut!
PROFESORUL (conducând cu multe reverențe pe inspector și încântat de rezultat): Că-z eu ce
le tot spun boilor, onorat domnule inșpectore?... Apoi dacă-s porci și n-au ghestulă aplicățiune!”
( I L Caragiale- „ O inspecțiune” )

3). Analizează: citatele următoare:

„ Menirea unui profesor nu este să creeze elevi asemeni imaginii lui, ci să ajute elevii să
își creeze propria lor imagine. ”

„ Ne amintim cu apreciere de străluciții noștri profesori, însă cu gratitudine de acei

profesori care au atins simțămintele noastre umane. Lucrurile ce trebuie a fi învățate sunt în mod
necesar o materie brută, însă căldura este elementul vital pentru creșterea plantelor și a sufletelor
copiilor. ”

„ Eu, Înțelepciunea, am ca locuință mintea și pot născoci cele mai chibzuite planuri. ”

4). Asociază: pe baza metodei horoscopului, încadrează personajul din textul-suport într-una
dintre zodii, în funcție de trăsăturile reprezentative.

5). Aplică: imaginează-ți o întâmplare prin care o trăsătură negativă a personajului din textul-
suport ar putea fi conștientizată de acesta și schimbată.

6). Argumentează: pro sau contra comportamentul unui dascăl indulgent.

5). Obţinerea performanţei şi asigurarea feedback-ului:

Profesorul solicită elevilor să alcătuiască portretul unui dascăl ideal.

6). Evaluarea:

Profesorul face aprecieri asupra modului în care au răspuns elevii, iar unul dintre aceștia citește o
scrisoare reprezentând un tribut adus dascălilor de către elevi.
Anexa 1

La dezlegarea corectă a rebusului, veți obține, pe verticala A-B cuvântul-cheie al lecției.

1. Scriitor care realizează portretul unui învățător model în opera „ Domnu Trandafir ”.

2. Creatorul personajului Marius Chicoș Rostogan.

3. În opera acestuia se poate remarca portretul unui preot deschizător de drumuri, preotul
Trandafir.

4. Cel mai îndrăgit povestitor român, fiind regăsit și în ipostaza de învățător.

5. Profesor remarcant al lui Eminescu, poetul scriind o elegie la moartea acestuia.

6. Creatorul profesorului francez Șarl, din „ Chirița în provinție ”.

Anexa2
Anexa 3

BERBEC TAUR GEMENI RAC

(21.03 – 20.04) (21.04 – 21.05) (22.05 – 20.06) (21.06 – 20.07):
Plin de iniţiativă Harnic Activ Prudent
Ambițios Răbdător Optimist Sociabil
Hotărât Încăpăţânat Încăpăţânat Grijuliu
Egoist Rigid Capricios Prietenos
Capricios Hotărât Dezordonat Modest
Obraznic Posesiv Deştept Sensibil
Idealist Împrăştiat Nesigur
Egoist

LEU FECIOARA BALANŢĂ SCORPION

(21.07 – 21.08) (22.08 – 21.09) (22.09 – 22.10) (23.10 – 22.11)
Optimist Corect Intuitiv Hotărât
Puternic Obiectiv Logic Întreprinzător
Arogant Analitic Estetic Pasionat
Orgolios Încăpăţânat Temperat Ager
Nestăpânit Precaut Autocompătimitor Arogant
Magnetic Nehotărât Nehotărât Senzual
Egoist Modest Diplomat Nemilos
Autocritic Autocompătimitor Tainic
Nemilos
SĂGETĂTOR CAPRICORN VĂRSĂTOR PEŞTI
(23.11 – 2O.12) (21.12 – (20.01 – 18.02) (19.02 – 20.03):
Neinteresat 19.01) Omenos Tăcut
Idealist Diplomatic Meditativ Compătimitor
Compătimitor Vesel Onorabil Adaptabil
Risipitor Profund Binevoitor Supersensibil
Încăpăţânat Întreprinzător Lipsit de simţ Credul
Lipsit de tact Egoist practic Risipitor
De neîncredere Materialist De neînduplecat Capricios
Împrăştiat Carierist Rigid Flexibilitate
Ambiţios Autocompătimitor
Anexa 4

Arborele trăsăturilor
 Amintiri...de dascăl

Hmmm... Păi se putea? Se putea să-mi ies eu din ritm, chiar și acum, la pensie?
Nuuu... Madam Popescu are oră exactă de trezire de aproape 40 de ani... Vrei, nu vrei, la 7
trecute fix ea trebuie să fie în cutare loc...Ha! Am început să citez din personajele lui
Caragiale... De la societate mi se trage asta. Da, cu siguranță! Se pare că are aceleași
deprinderi ca acum un secol și ceva. Păi mai e vreunul dintre noi care să nu se întrebe
măcar o dată: „Și eu cu cine votez?” Recunoașteți, e de actualitate! Îi poți număra pe
degete pe cei care mai au o oarecare certitudine: 1, 2, 3....10 ( uimită, că nu mai poate
număra pe degetele de la mâini, se uită spre picioare ) 11, 12...( spre public ): Aaaaa, dar
ne-am strâns câțiva astăzi!

Așaaaa...și cum vă spuneam, dacă aș fi fost altceva în viața asta, cu siguranță aș fi

fost un ceas deșteptător! Nici mai mult, nici mai puțin! Păi cum aș fi putut eu să dooorm
nepăsătoare, când știam că ei mă așteaptă cu sufletul la gură, neclipind din ochi aproape,
sorbindu-mi fiecare cuvințel, doar-doar s-o lipi de ei limba asta a noastră care pare uneori
o negură atât de deasă, că ai putea s-o tai cu cuțitul... De exemplu, în ultimii ani, când
începeam eu să le dictez cu ardoare definiția vreunei părți de propoziție, le și spuneam să
scrie în stânga paginii NB cu majuscule și semnul exclamării... „ Și pe dată se făcea o
tăcere adâncă, ca-ntr-o biserică ”...de parcă aș fi fost Domnu Trandafir al lui Sadoveanu...
Apoi, urma un căscat prelung, câteva perechi de ochi privindu-mă fix, din ce în ce mai
pătrunzător și niște pleoape lăsându-se ușoooor, ca aripile unor păsări în zborul lor lin
spre absolut: „ Somnoroase păsărele/ Pe la cuiburi se adună,/ Se ascund prin rămurele/
Noapte bună! ” ( se preface că ațipește, apoi tresare ) : Aaaaa...da.. noapte bună! Ulterior,
am aflat că însămi eram atât cauza, cât și catalizatorul producerii acestei atmosfere
onirice. Comic de situație, domnule, comic de situație! Păi cum să știe bieții de ei că eu
încercam din răsputeri să le atrag atenția prin acel NOTA BENE! prescurtat, când prin
aceleași semne ei își urau „ noapte bună! ” pe rețelele de socializare?

Că vă vorbeam de păsări... Nici nu vă imaginați figura colegei mele de biologie

când am început să-i povestesc despre stolurile de albine și de fluturi ce populau
compunerile descriptive ale elevilor noștri. O încântare, nu alta!... Cred că nu ar mai fi
fost mult și aș fi surprins-o cu niscaiva herghelii de iepuri sau niște haite de păsări
călătoare! Norocul meu că-s de română! Le pot interpreta și în sens metaforic.

Dar la imn? Doamne, cu câtă înflăcărare venisem în acea dimineață la școală!

Doar trebuia să le insuflu învățăceilor sentimentul de patriotism! „ Și că-n a noastre
piepturi păstrăm cu fală-un nume,/ Triumfător în lupte, un nume de Traian! ” „ Doamnaaa,
haideți, vă rugăăăm... chiar nu putem studia altceva? De politică suntem sătui din mass-
media! ”
 Apoi, am avut unele întrepătrunderi profunde cu geografia, dat fiind caracterul pe
alocuri monografic și surpinzător al literaturii noastre: de la Humulești, confundat deseori
cu Jumulești, la Haimanale, care producea, de fiecare dată, râsete pe înfundate, până la
întrebarea retorică reprezentând culmea utopiei literare, în momentul studierii poeziei
„ Nunta Zamfirei ”: „ Doamna, Coșbuc ăsta nu știa că localitățile se pot cel mult înfrăți,
dar nu și căsători?”

Dar evaluările? Cu câtă minuțiozitate lucram în alcătuirea subiectelor și a

baremelor de corectare, pentru a fi cât mai obiectivă în notare... Și ei au apreciat asta
întotdeauna: „ Cuuum??? Doar un punct din oficiu? Un punct? ” „ Da, un punct. ”
„ Doamna, mai dați-mi un punct, de sprijin, și vă voi răsturna pământul! ”

Ei, da... „ Vreme trece, vreme vine,/ Toate-s vechi și nouă toate ”... „ Așa e,
doamna, nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci totul se transformă! ” Da, se
transformă...și mai ales răbdarea noastră, a dascălilor, care se tooot plimbă de la minus
infinit către plus infinit, în funcție de timp și de timpuri... Noroc că eu am deprinderea
unui ceas deșteptător și precizia unui ceas elvețian!