-

,
amoimumitosstiiisavice=k
't ;4041.
7 . 41 : ,
1921, 6nui II, $o. I _ 3anuarie-jiartie

IINALEIL
1.1.1.PalagliMMOMMTZVEBECW7r11=513ENCOMMUNIERIMACEIMIll
DOME! :

REVISTA SOCIETATIRRTURPIE DOgROGE-0

Iiieuenalumasesaestagettessransoominerrors
I !
`" Director: C.nralsomemsamma
BRATESCU
. 1.01.14121.111.111Millilli6818.9.21110111,-.M..

,
i, "; ,
. ; A.,.;' 0
;3
j
' , ,
.
-
'
.
.

Sumarul: '.

- O. Tajrali Apararea României Transdanubiene in sträinäitate.

Bentoiu: Din tälätoria. in muntii Harz (H. °Heine): .°
V. Bogrea: Note de toponimie Dobrogeanä. ' -
Rozmarin
,
i .

Bufnitele ; Pipa (Ch. Baudelaire) 7? L..,

V. Bogrea: Note de prosopografie Dobrogeanä. . . .

Roz,marin:
_
3inecuvântarea cäskoriei persane : Brahm (H.
. ,

- Cozens).
G. Coriolan : Legätura iui Mihai Viteazul.
,Salsovia: Fuga Centaurilor (Josè Maria de Heredia)
Col. lonescu Dobrogeanu : Reminiscente.
M. Pricopie: In inima Codrului ; Agonia soareltii (Ed,
. ' . Haraucourt).
O. Mironescu: Lumina vie si iluminatul In viitor. ,
- :
.

_ , -
; Peincescu : EpigramS.
' G. Toma: Judecata lui Socrate,
- / M Sadoveanu: Toamnä tarzie.
Lucian C'ostin: Cântec ; Poetul ; Searä de ; Noapte,
- C. Pariano : Veste buns; Romänii emigreozi din Dobrogea.
I. Dumitrescu-Frasin: lmi -spune, Cincinat, Pastel.
G. Ulieru: Marea si efectele ei binefäcdtoare.
P. Papalzogi : coaa. bulgara din Silistra.
I. Dumitrescu Insemnäri despre Tatar" din Pervelia. --
C. Breitescu: Doug probleme Dobrogene : colonizare, toponimie
G. Ulieru Poeme de Rabindra-Nath-Tagore .

' C. Breitescu: Note asupra Dobrogei din geograie lui M. A. '

, Baudrand dela 16E13.
o'.
FAPTE, RECENZII : ' Belot : Originea lumilor §l
structura universului n S, - Mehedinti Politica
de vorbe J omul p tAi3tIo. at
INSTITUTU ELiirklk.E I 510ME ,VICTORIA"
.neral Lah 4

r
www.dacoromanica.ro
1921
-111reatailifikilMOMININNIEN
. .
 Manuscrise le se Wind D-lui C. Br Menu, profesor
la cOala ormal() din Constanta.

Redactia lasând autorilor toata libertatea, nui ia

asuprai raspunderea cOnvingerilor exprimate in articole.

www.dacoromanica.ro
APARA3E11 ROMANIEI TRRN5
ciiiNUDIENE IN STRAINATATE

Printre reyendicarile Bulgarilor, in timpul razboiului

mondial, erau §i cele privitoare la Romania Transdanu-
biana, 'la Dobrogea.
Regiunea aceasta se cun.ci§ted prea putin in straina-
tate. Mara de geografl-i de cativa calatori straini, lamed
nu cunWea nici nuMele Dobrogei. Aceasta ignoranta,
care stapania nu numai pe oamenii de rand, ci chiar
pe cei ce pufeau fl chimati a imparti jnstitia internatio-
nala la un 'eventual congres, era propice pentru oricine
voia sä pescuiasca in apä turbure. Bulgarii incepura chit
o ,propaganda activa pentru a ca§tiga opinia publicä strainä
in favoarea revendicärilor lor asupra RomAniei Transda-
nubiene.
Ei trimiserä in strainatate mai multe misiuni, carora
le-Au pus la disPozitie mijloace materiale bogate, pentru
a determina un curent favorabil lor, nu numai in Germa-
nia §i in Austro-Ungaria, dar chiar i in tarile Intelegerii.
Unii din propagandktii bulgari lucrau la Berlin, altii la
Viena, altii in Elvelia, de unde treceau broprile §i. cartile
lor in .Franta §1 in Anglia; altii, in sfar*it, in America. In
aceasta din urina tara, fura trimki cativa din fo0ii eleyi
ai' iui Roberts College din Constantinopol.
La Berlin, ministrul plenipotentiar bulgar Rizoff des.-
faQura o activitate' extraordinara. Publica articole, intra
In polemici chiar cu sCriltorii i eruditii germani i editd
www.dacoromanica.ro
albumui cu' harti vechi, prin care voia- sit arate ea Da-
brogea, din tirnpurile cele mai vechi, apartinea Bulgariei.
In Elvetia, misiunea bulgarit era condusit de d. A.
Isircotf, profesor la Universitatea din Sofia. Si ea s'a ara-
tat foarte activo, reusind sa cast* multa simpat:e In di-
ferite 7iare si reviste loca'e, dintre care unele ajungeau
pana in redactiile pasei franceze i engleze.
Primcjdia era mare puitru noi. Opinia public& a alia-
tilor nostri, de care tin seam& carmuitorii tarilor respec-
tive, trebuia ferita de a capata convingeri gresite, defa-
vorabile noua, inteo chestiune vitala pentru statul nostru.
Pentru a raspunde acestei propagande, precum si cdei
unguresti, care de asemenea se agita mutt, Asocialia ge-
itclald a Prol(solilor universitari, fn edinele ei, tinute
la 14, in lulie 1917, a hotarit sa ceara guvernului sá
trimeata o misiune de Profesori universitari, ca sa lumi-
neze pe aliatii nostri asupra chestiunilor i revendicarilor
romanesti. Din sanul ei s'au ales zece colegi : cl nii Ch.
Drouhet, Dr. Hurmuzescu, Tr. Lalescu, S. Mandrescu, G.
Murmi, E. Pangrati dela Universitatea din Bucuresti, I.
Nistor dela Universitatea din Cernauti, L Gavanescul, I.
Ursu si eu Insumi dela Universitatea din la§i.
D. I. Bratianu, pe atunei presedinte al Consiliului de
Ministri, a acceptat sa ne trim'tä in strainatate, prorni-
tanclu-ne sprijinul guvernului. D-sa a fost mai ales viu
impresionat de devotgmentul i dezinteresarea noastra.
Noi ne puneam cu totul la dispozitia guvernului, fará con-
ddii; i ceream numai, ca legatiunea la Paris sä se insar-
cineze sä plateasca cheltuelile de tipar ale revistei noas-
tre care, dupa part rea d-lui Bratianu, trebuia sa apara
de doua ori pe luna, in vre-o donazeci de mii de exem-
plare, Ole zece mii pentru &care editie franceza si en-
gleza. Pentru noi, nu ceream absolut nimic, afara doar
de plata regulata a salariilor noastre bugetare".
, Sosind la Paris, ne am pus numai decal pe lucru. Din
nefericire, nu ni s'au dat mijloace, ca sa' scoatem revista
proectata. Evenimentele se precipitau i Romania era con-
stransa sa inchee armistitiul, apoi pacea dela Bucuresti,
pi al ramana tail neutra'. Guvernul ne a parasit cu
www.dacoromanica.ro
 3

total, llsandu-ne chair fara salarn, îutro tarä stremä. ti

in acest timp, Ungurn i Bulgarii intensificau propaganda bor.
Era o datorie patrioticii sä o combatem. Ne-am strAns
dar in jurul ziarului La Roumanie", inflintat de d mi
Pavel BrAtAseanu, Const. Mille, E. D. Fagure si C. Bann,
si a,m inceput lupta. Ne-am impArtit rolurile, fiecare In-
sArcinandu-ne cu apArarea unei provincii. Ca dobrogean,
am luat sarcina apArArii patriei mele.
* **

SA-mi fie ingiduit a 'reproduce aici articolele publi-

cate in La Roumanie" cu privire la Dobrogea.
In primul, publicat in No. 5, din 14 Februarie 1918,
am cdutat sä rAspund la cele patru puncte ale argumen-
tatiei tezei bulgAresti. fatal:

Dobrogea §i pretentiunile bulgáreVi

- de un bef4tincr. -
De un timp incoace, Bulgarii se agita mutt in favoarea
pretinselor drepturi asupra Dobrogei, pe care ar dori s'o
anexeze tarii lor.
Dobrogea n'ar H decal un pat-Mint bulgáresc. atilt din
punctul de vedere geogra flc si istoric cat si din cel etno-
grafic.
Nimic nu e mai gresit, decat teza aceasta. Dobrogea
nu e in nici o privinta bulgreascd.
Sä examiram pe scurt aici -o vom face aiurea cu
mai multe amänunte - aceaStä chestiune, sub intreitul ei
aspect.
I. Dobrogeu in este un varmint butgdrese di punet
de vedere geografie.
Sub numele de Dobrogea se intelege ffitreaga Roma-
nie Transdanubianä, märginitä la est de Marea NeagrA,
la vest i nord de Dunäre si la sud printr'o linie,. care .
merge dela sud de Balcie panä la vest de. Turtucaia.
Toatä aceastä regiune InfatiseazA caracteristici, care o
www.dacoromanica.ro
 .4

-;-Aeosebesc mult -de -regiunile meridionale. pi. o apropie de

stP-pele .Baraganuldi Munteniei si de Bugeacul Basarabiei.
in .adevär, pe cdnd regiunile meridionale vecine sunt
.briizdate de räuri i acoperite de paduri imense, Dobro-
.

gea; mai ales in partea ei asezatd la nord de Bazargic,

nu este decäto step, lipsitä de arbori si de ape, unde
ploile sunt rare si vanturile, violente, conditiuni care fac
viata asprd. Numai apropiindu-se cineva de delta Dundrei
vede aspectul frii schimhandu-se.
Ceea ce alcdtueste caracterul general al Dobrogei,
zice geograful Vivien de Saint-Martin (Nolweau dictionnaire
de Oographie universelle: Ia l)obroudjah mai ales in par-
tile centrale, este lipsa de apd si de arbori. La sud,
.213n5, impäduritä, numitä de Turci Deli-Orman, sau Paclurea
Nebuna, despärteste aceastä regiune de frumoasa i mä-
noasa provincie a Varnei).
Ci vechi faceau de asemenea aceiasi deosebire si
apropiau, regiunea dobrogeand de pdmanturile asezate la
nord, care alcAtuiau Scitia.
In epoca greacd, Dobrogea nu era, pentru autorii vechi,
decdt inceputui acestei Scitii, care corespunde cu Basara-
bia si cu. Rusia meridionald.
Romanii o numird Scylizia Minor. In sfärsil-, mai tar-
ziu, ea fu desemnatä subt numele de Scythia Pontica,
conservat de härti vechi, pand in seeolul al XVII-lea.
Din punctul de vedere geografic, Dobrogea se deose-
beste de asemenea de regiunile dela sud, care alcatuesc
Bulgaria actuala.
H. Din punclul de. vedere isloric, prelentiunile bul-
gäresti nu se intemeiazd pe nici o /emetic solidd.
Mica Scythie era locuitä, in timpurle lillenice de
populatiuni. de origini diferite. In interiorul ärii, erau Scy-
:tii i unele triburi tracice, care se corganizaserd in mici
state, cdrmuite de regi ; nurnele tmora din ei ne sunt ea-
nascute prin descoperirile numismatice ale D-lui Miliail Sutu.
Pe litaral, existau orase greceQti, in cea mai mare parte
.colonii ilesiene, ca Istros, Tomis (astazi Constanta), Kal-
latis (astäzi Mangalia), Krounoi sau, Dionysopolis (astazi

www.dacoromanica.ro
 5

Balm), etc. Toate aceste orase Iflf1orî din' secdlele al

VII-lea si al VI-lea inainte de ChristOS pän ub Bizantini.
Romanii, cucerind provincia, pe la starsitul. secolului
I-iu inaintea erei noastre, o romanizara mai ales in interior:.
Imparatul Traian ridLcit chiar, nu departe de Cérna-
Voda, In localitatea actuala Adam Clissi, u monument,.
martor glorios al triumfurilor sale as-4ra barbarilor pi
semn de netagOduit al latinitatii Rominilor si al drepttirilor:
lor istorice imprescriptibile asupra Dobrogei:
Imparatii Rim ntiului primira ca mos!enire.aceastä pro-.
vincie, care nu inceta un singur moment de a face tparte din
Itnperiul de Rdsdrit, ea toate uzurpatiunile 'temporare al&
barbarilor ndvdlitori.
Este totusi adevdrat, ca puterea adrninistrat.unii bí-
zantine fu adeseori anihilatd pr,n ndvalirile barbarilor, cari'
se scurgeau prin Dobrogea, ca printr'un culoar, pentru a
se duce sa joruiasca Tracia si Macedonia i pentru a a-
taca Bizantul i Salonicul.
Printre acesti barbari, cei ce se manifesta mai mult
prin sälbatdciile lor, flirt Bulgarii.
Prin mijlocul secoltilui al IX lea ei reu4ird SO interne-
ieze un Stat, cu capilala in P.,reaslav, asezatd intre Rus-
cinc si Varna. Sdpaturile gcoalei ariteologice ruse din Con-
stantinopol la Aboba, care corespunde ea aceasta localitate;
ne-au arätat gradul de civilizatie al acestui Stat: era o
organizatie ca desavarsire prim tivd i barbara.
Statul bulgaresc fu in 967 nimicit prin invaziunea
Rusilor, comandati de S viatoslav. In 972, imparatul bizan
tin, loan Tzimisces, zdrobind la randul sdu pe Rusi, res-
tabili, in aceasta parte a Imperiulai, i chiar dincolo de
Dunare, autoritatea bizantina. Mai tarz-u, flare 976 si 1025,
Vasile al I-lea I3ulgaroc.tonul reusi s ocupe, intre abtele
Pereaslavul, care redeveni capitala Bulgarilor, i sa zdro-
beasca detinitiv puterea lor.
Ptcenegii, asezandu-se in mod solid, pe la 1051, in
aceaste regiuni, sfdrsird. ruina Bulgarilor ai cdror Tari se
väzurd silii sa mute capitala lor la Tärnova.
In tot timpul acestei perioade turburi,, nirnic nu- ne '

www.dacoromanica.ro
 6

chivedeste ca Dobrogea sa fl facut parte din statul bar-

bar si uzrirpator al Bulgarilor.
Aceasta provincie continua sit fie drumul pe unde toti
nävälitorii, veniti din Nord, patrundeau tri imperiul bizan-
tin. Litoralul fu totusi aparat prin fotificatiunile oraselor,
cat i prin ilota bizantina.
De altfel, in interiorul /aril si in partea care alcatu-
este astazi Bulgaria orientalk se asezasera Pecenegii
mai tdrziu Cumanii, contra carora imparatii bizantini avura
adesea de luptat.
4Chiar sub tarul loan Assen, zice d. lorga intr'o
publicatie recenta asupra Dobrogei, puternicul (Imparab,
a carui dominatiune se intinse (temporar) dela Adriatica
la Pontul Euxin, nu este chestiune de nici o miscare in-
dreptata spre nord-est, adica de o dominatie bulgareasca
in Dobrogeal.
Totusi, zie apäratorii tezei bulgaresti, aceasta pro-
vincie fäcu parte din patria noastra pe la mijlocul veacu-
lui al XIV-Iea, sub despotatul lui Dobrotici
Adevärul e altul.
Acest Dobrotici n' a fost un despot independent. E(
nu guverna pamanturile sale", asezate in regiunea Varnei
Cavarnei, decal in numele Bizantinilor, de cari Ii tineau le-
gaturi de familie. De asemenea, fratele säu Teodor si fiul
au Ivancu nu furl decal niste guvernatori bizantini.
In schimb, s'a descoperit un mare numar de monede
romanesti, apartinand domniei lui Mircea cel Batran, Dom-
nul Munteniei.
In adevar, acest monarh cuceri, in difer.te randuri,
pe la sfarsitul secolului al XIV-lea Dobrogea, a carei
populatiune era in_ bunä parte romaneascit. Cand aceasta
provincie eazu definitiv, in 1413, in puterea Ttneilor, aceasta
se Wu in detrimentul Romanilor.
De aceea Vivien de Saint Martin are dreptate cand
zice, diva' Hajdeu, ca dela Romani, nu dela Bulgari, Tur-
a au cucerit Dobrogea i op. cit.)".
Tratatul din Berlin, in 1878, &Ind aceastä provincie
liomaniei, nu facea, deck un act de restiluire.

www.dacoromanica.ro
 7

ra. Panefal- de vedere etnogiafiemna-este'. de ase-

menea, lavorabil Balgarilor.
Inaintea razboiultif actual, Dobrogea se 'Infati§a Ina-
intea ochilor calatorului ca un muzen etnögrafic din cele mai
interesante. Se tnIalniau acolo Rui, Turci, Tätari, Armeni,
Greci, Gagituzi, Evrei i alte neamuri.
Toate aceste rase se geisiall, in 1916, inru'eate" i
massa predominanlä a elementulni românese.
In 1878, tnainte ca aciasta provincie'sä fie data Ro-
maniei, guvernul rusesc prin generalul Bieloseikovici, card
nu se poste banui de partialitate fag de Romani,- Bulga-
rii flind in acea epoca midi nOtri frati slavi", pe cari
Rusiati luase sub protectiunea ei, facu o statistica. Ea pri-
ve§te partea septentrionala a Dobrogei, districtul. Tulcea,
.

care, printeo tntamplare curioasa, dar istorice§te explica-

bill, contine Cel mai mare numar de Bulgari.
Aceasta statistica da :
3.553 famil i romane§ti, adica, 360/0.
2.877 , bufgaresti, , 29°,0.
din populajia totala.
Diferitele statistici poster;oare ne arata o dispropcirtie
inca i mai mare tntre aceste doua rase. 'De .pilda, cea
din 1911 cla :
Pentru judetul Tulcea :
Romani 81 271 suflute adia 49,2%
Bulgari 26.754 , 16,2°/0
*Turci . 3 920 , ... 2,210/0
Tätari 1.590 % 0,9°,/0
RIO . 32,636 , 19,8%
"
Restul apartine altor nationalitati.
Pentru judetul Constanta :
Romani 105.063 suflete, adica 610 0
Bulgari 22.209 19 75 13%
Turci 6.916 /) 31 40/0
'Mari 23.496 12 5) 13,6°A
liti§i 1.618 '
If )0
0.9°/0 et. .

www.dacoromanica.ro
 8

Totalul populatiunii vechei Dobroge Se ridica, in 1911 :

Romani 186.334 adica 54,70/,z,
Bulgari 48.963 14,3%
.Turci - 10:836 3,3%
. Tatari 25.086 ,, .7,50/0
Cat priveste partea Dobrogei, reStituita Romaniei in
1913 n'avem o statistic& exacta. Dar toate hartile etno-
¡race i toti autorii bulgari, romani sau straini sunt .de
acord sa constate, ca populatiunea, in imensa ei majo-
ritate, este, pentru districtele Caliacra, Bazargic i Silistra,
turceasca si tätareasca, Bulgarii ne alcatuind deCat insule,
din care cea mai insemnata este in spre Silistra, unde to-
tusi ei impart pamanturile cu locuitori de rasa romaneasca.
Inainte 'de '1878, populatiunea mdsulmana se intindea
in masa cornpacta nu numai peste- toata Dobrogea, dar
si In Bulgaria Orientala i nord-orientala (Jirecek : Das Fur-
stenthum Bulgarien, passim ; Mletici, Staroto bolgarsko
naselenie, p. 8).
Daca, actualmente, aceasta regiune are un oarecare
numar de Bulgari, aceasta se datoreste colonizarii poste-
rioare, facuta dupa liberatiunea Bulgariei de Care Rusi
Romani.
Populatia bulgareasea a Dobrogei nu este veche.
Uri autor bulgar, foarte cunoscut, Miletici, zice !Irma-
toarele in aceasta privinta : (A. crede ca In Dobregea, alara
de orase, este o populatie veche bulgareasca, e sa ne
inseläm noi insine (op. cit. p. 168)1.
Bulgarii Dobrögei nu sunt decat imigrati, venetici, dupa
cum ne dovedeste istoria.
In adevar, din pricina navalirilor neinceta.te, aceasta
provincie a fost golita de locuitorii ei. Autoritatile turccsti
cautara sa umple golurile. Ei adusera coloni musulmani,
cari ocupara toata aceasta regiune, precum si Bulgaria
orientall i nord-orientalä. Razboaele ruso-turce izbucnira.
Inaintea fiecärei navaliri rusesti, populatiunea mahometana
se retragea spre sud spre a reveni, in parte, odata ce pri-
mejdia trecea. La rändul lor Ruii, pentru a feri pe micii
bor frati Slavi de razbunarea turceasca, aduceau cu ei, in
retragerea lor, foarte multe familii bulgare, pe care le a-

www.dacoromanica.ro
 9
....-11commessmoclawns..-

-
ezau in Basarabia sr in Rusia Mendionala, unde se mai
gâseste i astazi un oarecare numär (Jirecek, Geschichle
der Bulgaren, p. 526 si 530, idem, Das hirstenthum
Bulgarien, p. 50 ; Kolukovskij, Bolgarskije Kolonii v Bes-
sarabie, Odessa, 1848; Dr. W. Ruland, Geschichle der
Bulgaren, Berlin, 1911, p. 61).
Acesti coloni, regretand administratia turceasca indo-
lentä i indulgentä, paräsiau, putin timp dup.& aceea, tento-
nul i trecAnd Dundrea, se fixau in Dobrogea.
Astfel, se poate explica pentruce insula cea mai in-
semnatä a coloniilor bulgäresti se g6seste nu in partea me-
ridionald a Dobrogei, ci la nord, in regiunea Babadagului,
aproape de Basarabia (Miletici, op. cit. p. 14).
De altfel, prin mijiocul secolului al XIX-lea, aceasti
provincie era aproape pustie.
Doctoral Camille Allard, atasat la misiunea pe care
guvernul francez o trimise in Dobrogea in 1855, ne-a daL
in aceastà privintä cateva informatiuni pretioase.
«Ptimântul nu apartine nimänui, scria el, nici chiar
beylikului (domeniul Statulw); oricine poate in voie sá se
stabileasca i s'a cullive (Mission médicale dans la Tar-
lark- Dobi outcha, 1857, P. 7-8)P.
El adaoge mai departe cä, in afar& de cateva orase
cu o populatie foarte mica, in Kaza-ua Constantei, «nu-s
in acest moment cleat 33 de sate locuite ; 19 din ele hunt
turcesti, 9 tatärästi si 5 romänesti». Autorul n'a yawl
nici un sat bulgeiresc (p. 8). Pe de altá parte, el ne in-
formeaa ca, din pricina persecutiunilor din acea epoca,
Romanii se prefaceau a fi bulgari
Aceastä provincie pustie a fost transformatá prin mun-
ca Românitor intr'o tar& cidizatd i productivg, pe care
inimicul, din nenorocire, a devastat-o din nou. Cativa au-
tori bulgari, din cei mai cunoscuti, cari s'au ocupat de
conationalii lor din Dobrogea, recunose cá numärul acestora
'nu trebue sá fie exagerat.
Astfel, J. A. Isircoff scrie : «A crede el stint mai
mult de 50 000 de Balgari in Dobrogea, cum o facem a-
desea, este sä ne inducern noi !mine in eroare (Roman-
stia Dobroza, in Bolgarski Pregled, V, p. 80)».

www.dacoromanica.ro
 16 -

Statistica rómâneasea din 1911 se apropie, duPacum

am väzut, de aceastä cifra.
drepturi politice, fiMd asimilati Romani lor -
Locuitorii de origina bulgareased - cari aveau cu totii

Dobroge, nu formau decat 14% din populatia totald.

locuind vechea

Noile districte, restitu;te Rornaniei in 1913, marird aceasta

populatie. De altfel, o statistid, care e din 1877, ne a-
rat& cd, in acel timp, cifra totald a Bulgarilor locuind
Dobrogea intreaga si Bulgaria Orientalä, impreund cu Sand-
jak-ul Varnei, se ridica de abia la 57.000 de suflete (E.
G. Ravenstein, The population of Russia and Turckey;
in Journal of the statistical Society of London, vol. 40,
1877, p. 43-459, i Arbore, Arhiva Dobrogei, 1916, p. 47).
Prin urmare, dupa statisticile i studitle autorilor bui-*
gari insisi si ale savantilor straini, populatia bulgäreased
ocupa al treilea rang ea numar, in Dobrogea.
Administratia romana a fost lama pentru ea. (Cred,
pune profesorul, Pittard, care cunoaste foarte bine Do-
brogea, cd niciunul din aceste grupuri de nationalitati, n'a
avut sa" se piing realmente de noul stapan. (La Rou-
motile, 'Paris, 1917, p. 219)i.
In 1916, elementul predominant al populatiunii .110-
brogei era format de Romani, dup cari veniau Turcii si
Tatarii.
Se vede dar, pe ce se intemeiazd asa zisele drep-
turi bulgäresti asupra României Transdanubiene.
Bulgaria ridicand, intre altele, chestiunea Dobrogei,
nu are in vedere dealt un imperialism, pe care nimic
nu-1 justified". Ea cautd sa* inabw Romania, careia ar
vroi sa- i rapiasca iesirea la mare, indispensabila libertatii
si sale economice,.
Acest articol a fost remarcat atat la Minkterul Afa-
cerilor Straine framer, dupa cum m'a asigurat d. Lacombe,
consilier de legatie pentru chestiunile romanesti, cat si de
d. De Martonne, marele geograf francez, devenit in urmd
raportorul Congresului din partea Frantei. D. De Marton-
ne a cerut sa-mi faca cunostinta. In cabinet)] sau de
lucru dela Sorbona, am stat mult de vorbd cu el asupra.
Dobrogei, comunican du-:i liri, pe c'are le-a notat cu ingrijire.

www.dacoromanica.ro
 In urma m am intalmt cu d-sa t am mar discutat
ehestiunea dobrogeana.
Am avut deosebi(a placere sa vad cata influentl au
avut asupra d-sale articolele mele, cat i cartea mea des-
pre Dobrogea, aphuta mai tarziu. Raportul d lui De Mar-
tonne asupra patriei mele a fost extrem de favotabll
Romanilor. Mi-a fast comunicat In secret la Paris si .mi
s'a pdrut ca eu insumi Il scrisesem.
. Cele cuprinse In articolul citat mai sus au fost In
vara anului 1918 amplificate, complectate cu noui- stiri,
dintre care unele necunoscute istoricilor nostri. Am putut
astfel publica un volum, insotit de o harta etnograficd In
culori, pe care mi l'a publicat marea casa de editura Le-
roux din Paris. Cartea aceasta continea palm capitole,
raspunzand celor patru argumente ale Bulgarilor, privitoare'
la revendichile lor asupra Dobrogei : geografia, istoria,
etnografia i chestiunile econornice (care lipsiau din artico))
Volumul acesta, intitulat La Rotimanie Transdana-
bienne (La Dobroudja), a fost trimis tuturor membrilor
congresului, tuturor parlamentarilor francezi si savantilor
din Franta si Anglia. Eu insu-mi l'arn prezentat ambasa-
dorilor englez, italian i american . Colonelul House, al
doilea delegat al Statelor Unite la Congres, mi-a comunicat
ea pune mare pret pe rnarturia mea ca Dobrogean i ca
profesor, deprins sl spuna adevarul.
In interval, propaganda romaneasea a coutinuat foarle
activa. D. Draghicescu sub Uti nume frances, public& o
mica bro*ura asupra Dobrogei, lucrata de .d. profesor
Arghirescu. In ea insa se strecuraserd unele greseli, relevate
de istoricii francezi, cari îi scadeau autoritatea.
In Elvetia Insd ncobositul si patriotul N. P. Comnen
facea o propagandd minunatd. Intre allele a publicat un
volum Dobrogea" (Payot, 1918), scris cu mu't entu-
siasm i cu multd eruditie. l'artea finald mai ah s ne-a adus
reale servicii, tratfind cu cornpetinta chestiunile economice.
Volumul e insotit, la sarsit, de noul harti in culori, vechi
si noui, ale Dobrogei, care stint un fel de räspuns la albuinul
publicat de Rizoff.
D. Comnen, scrifie mai yal lte artirole In revistele lii

www.dacoromanica.ro
 12

in ziarele elvetiene. La un moment dat insa intervem d.

Isirkoff care, prin ateva articole de propaganda, reui sa-si
atragi simpatii. Atunci d. Comnen, stranse toate artico-
lele mele despre Dobrogea, le insoti cu caleva completari
cu privire la chestiunile economice i, formând astfel un
lung rnemoriu, Il prezentä ministrului Statelor-Unite la Berne,
In fata ministrului nostru. Memoriul acesta fu trimis in-
data d-lui Lansing, ministrul afacerilor straine al Statelor-
Unite. Bulgarii propagandisti din aceastä tara aveau in
sfärsit un räspuns.
Totodatä d. Comnen, intrând in polemica. cu d. Isir-
koff, imi scrise la Paris sä intervin i eu, ceeace am fa-
cut printr'un articol, publicat in «La Roumanie» No. 36
din 19 Sept. 1918, intitulat : La Dobrolulja : Les erreurs
de la propagande bulgare en ,Suisse. Cu prilejul acesta
am combatut argumentele geografice ale profesorului bulgar.
Inteun articol precedent Dobroudja et Itessapcdfie
(No. 23, 20 runie) am combatut o altä teza, sustinuti de
inamicii nostri, cari voiau sä ne ofere Basarabia in schim-
bul Dobrogei. Am arätat cä ambele sunt provincii româ-
nesti i a nu se pot trata ca teritorii de compensatie.
De altfel singuri Dobrogea, in pa- tea ei sudica,- are por-
turi naturale, care constitue plämânii statului roman.
Bulgarii voiau cu mice pret sä facd sar se vorbeascä
de ei i sâ arate, cä in§i§i Dobrogenii cer staptinirea
statului bulgar. Ei au adunat la Babadag delegati si au
tinut douâ congrese'. Motiunile lor au fost telegrafiate
pretutindeni. Ele trebuiau s. sib& un räspuns.
In numarul 25 din 4 lulie 1918, am publicat urml-
torul articol

CongresuP panbulgar din Babadag

ReiRprens al unui beiOinaq din Dobrogea -
.Bulgaria" neobtinând dela aliatii sai anexarea Do-
brogei, provincie care nu este bulgareasca, cautä sä in-
fluenteze opiniunea publica universala printr'o propagandd
pe .care niciun nesucces n'ar putea-o descuraja.

www.dacoromanica.ro
 13

Guvernul din Sofia a ordonat agentaor sM s adune

pentru a doua oara, la Babadag, un oarecare numär de
Bulgari autoctoni, pentru a protesta contra rezolutitmilor
lmperiilor Centrale privitoare la Dobrogea.
Le-a pläcut acestor agenti sä dee acestei reuniuni
titlul pompos de (4 congres» si de a trambita pretutindeni
energica sa protestare".
Aceasta insemneaa a impinge prea departe indrAz-
neala.
Am arAtat, in ziarul acesta, cä Bulgarii- Dobrogei
vechi nu formeaza deck 10/0 din populatiunea intreaga
;3i cä numärul lor, dupä prerea istoricilor si a geografi-
lor înii bulgari, nu trece de 50.000 de suflete.
Pentru ca rezolutiunile unui congres al populatiunii
dobrogene sit poatä avea o valoare incontestabilA, patru
conditiuni trebuese implinite :
1. Reintoarcerea la vetrele lor a intregei populatiuni,
care a fugit inaintea inamicului, pentru ea si ea sä iea
parte efectivä la deliberatiuni ;
, 2. Representatiune 1a congres a tuturor raselor lo-
cuind Dobrogea :
3. Electiunea delegatilor in conditiuni de bbertate ga-
r antatä ;
4- Controlul sever, exercitat de o autoritate justä si de-
zinteresatA, al acestor electiuni si. desbateri ale congresului.
Niciuna din aceste conditiuni nefiind implinite, rezo-
lutiunile lnate la Babadag stint nule i neavenite.
Localitatea chiar. unde aceastä ciudatä reuniune a
avut loc, ne face sA, contestam sinceritatea desbaterilor.
Pentru ce BabadagnI? Pentru cä in acest targ si in
imprejurimile sale locueste majoritatea Balgarilor Dobrogen'.
AdunAnd aici cdte-va sate de agricultori si de zarzavagii
de origin& bulgartt, oameni simpli ca spirit si ignoranti,
agentii Sofiei au putut face si se «vo1eze,9 mai usor rezo-
lutiunile prezentate de ei, a cäror citire n'a fost, probabil,
inteleasä de nirneni.
La acest congrEs" n'au fost invitati, fireste, nici
reprezentantii. Românifor, cari alcatuesc marea majo-
ritate a populatiunii, nici delegata Turco-Tatarilor, cjAci

www.dacoromanica.ro
 14

yin imediat dupd Romani in statisticile provinciei, nici

chiar sefii iipovenilor i ai Rusilor, cari sunt aproape tot
, a de numerosi ca Bulgarii.
Ce valoare, dar, pot avea rezolutiunile acestui con -

gres', ordonat din Sofia si tinut subt protectiunea baionetelor

bulgaresti ?. Teroarea a impedicat pe celelalte nationahtäti
sa i zica cuvantul asupra unei chestiuni de o insemnatate
capitala pentru ele.
Oriubinar din Dobrogea, fiind nascut la Tulcea, la doi
pasi de Babadag, am dreptul i datoria sa protestez in
numele eompatriotilor mei oprimati, cari nu pot exprima
liber opiniunea lor impotriva uneltirilor bulgaresti in
patria mea.
Concetatenii mei de origine bulgara savarsesc un act .

de inalta tradare, Wand pentru robirea scumpei noastre

Dobroge.
Noi alcatuiam acolo un fel de mica Elvetie, traind
sub protectiunea legilor patriei noastre comune, Romania.
Bunurile noastre, munca noastra erau protejate. Ideile
noastre, credintele noastre religioase sau politice, propriile
noastre sentimente puteau sa se manifeste in plina lumina,
fara nici o teama, caci erau garantate de legile unui regim
extrem de liberal si binevoitor.
Cetatenii Dobrogei, straini rasei romane, erau chemati
sa se bucure 'in chip efectiv, fard nici o pedicd, de toate
drepturile civile sau politice romane. Ei puteau, prin munca
lor, sa ajunga la cele mai 'Wile situatiuni de Stat.
, Cand Dobrogea, 'in 1878, fa restittnta Romaniei, nu
exista in aceasta provincie nici o scoald publica. Adminis-
Aratia romaneasca crea mai multe, de la inceput. Fiecare
sat avu scoala sa primara ; fiecare oras, scolile sale muni-
cipale. Tulcea i Constanta, capitale ale judetelor cores-
punzatoare, se vazura inzestrate ea mai multe scoli
secundare pentru baeti si fete ; se mai fnfiintara i coli
comerciale, de arte i meserii, etc;
Profesori excelenti furâ trimii acolo i rezultatul
muncii lor se sinati foarte repede. Cultura occidentala, in
putini ani, îi raspandi binefacerile in mijlocul unei popu-

www.dacoromanica.ro
 ji
latiuni inteligente, pentru instructiunea careia guvernul
tare nu Meuse nimic.
Romanii, constienti de rolul for civilizator, s 'au purtat
fart de bastinasi cu o extrema fauna vointa.
Nu voiu uita nici odata emotiunea pe care am resimtit-o
la sfarsitul primului an petrecut in seoala romanensca a
orasului meu natal, cand prefectul judetului, Inmanandu-mi
premiul, îmi adresa urmatoarele cuvinte : Sant fericit, co-
pilul meu, ca scoala romaneasca poate sä aiba elevi ca
,

tine. Continua sä lucrezi ca in trecut si iubeste din adan-

cul sufietului tau patria ta",
In scolile romanesti, domnia spiritul cel mai just. Se
vazura adesea elevi balgari !mind premiul inaintea cole-
gilor lor romani. Niciun sovinism, nicio tendinta nationa-
listä strämta nu insufletia pe profesorii nogri. Dreptatea,
bunatatea, insufletiau inimile lor si luminau cultura, pe care
o raspandiau la noi.
Odatä cursurile colii orasului nostru natal sfarsite,
aceeasi bunavointa ne astepta in Romania, dincolo de
Dunare. Nimic nu impiedeca cariera noastra ; portile, din
contra, se deschideau largi inaintea noastra.
Regretatul meu concetatean, Stancioff (Cerna), bulgar
de origina, fu prima cu entusiasm in hteiatura romana.
Toate cercurile literare recunoscura valoarea versurilor
sale, iar operele lai furä socotite drept clasice.
Eu Insumi, am fost numit, färd nicio greutate, pro-
fesor la Universitatea din Iasi, !End preferat concurentilor
mei Romani.
Multi alti dobrogeni, de -origine Luca, rusa, sau bul-
gara ocupá, chiar acum, inalte situatiuni politice In Ro-
mania.
Am cälatorit, in caruta sau pe jos, aproape prin toate
regiunile patriei mete. Am vizitat mai multe sate de bul-
gari in regiunea Babadag. Pretutindeni domnia ordinea ai
linistea ; pretutindeni se vedea bogíia i prosperitatea ;
preturndeni Bulgarul ii avea granarele umplute cu pro-
dusele muncii sale, curtea sa era plina de vite, chimirul
sau indesat cu ,bani. Ce schimbare fata de trecut? Se
sfarsis, cu vexatiunile, cu rechizitiunile nedrepte, cu vio-
www.dacoromanica.ro
 i6

lehtele revoltatoare ale regimului tureesc se* satrsise- eu

plansetele i cu mizeria: se sfarsise cu lipsa *de seeuri-
tate 1 cu grija zilei de maine. Legile i munca.romaneas-
ca sd.vArsisera aceastä minune, transformand o provincie
de o infatisare asiatied inteo tat% fericita i prospera.
De ce atunci se plang concetatenii mei de origine
bulgara ?
Ar voi sa fie anexaO la Bulgaria. E adevarat, ca sen-
timentele nu se pot impune. Ei au dreptul sa-si aibit opinia
lor. Dar, cand e vorba de o chestiune atat de grava, care
intereseaza pe toti Dobrogenii, sâ ne permita sit le opunem
propriile noastre idei, propriile noastre sentimente, propria
noastra vointa.
E inadmisibil, in adevär, ca o minoritate infima de
14% a populatiunii indigene, sa pretinda a impune pro-
prate sale re zolutiuni patriei noastre intregi.
Domnilor din Babadag, voiti sa BO Bulgari, spuneti.
Foarte bine ! Dar in aceasta chestiune, noi ceilalti Do-
brogeni-imensa majoritate - avem de asemenea dreptul
de a rosti cuvantul nostru.
Voim set reimcinem 1?onaini. Nimic in lume nu ne
va face sit parasim aceasta hotarire, caci ea este dictata
de dreptate, de simtimintele noastre, de onoarea-noasträ.
Mandri de trecutul nostru, constienti de datoria noastra
patriotica si de drepturile noastre, protestiim cu ultima
energie contra santajului, pe care incercati sa-1 exerci-
tati in acest moment asupra constiintei tiniversale ln ceeace
priveste chestiunea Dobrogei".

* *

Vine, in sfarsit, perioada congresului de la 'Paris.

Delegatii diferitelor state sosesc si incep lucrarile. Pro-
paganda tuturor natiunilor se intensified, fiecare cdutand
sd. 'aduca probe hotaratoare in favoarea revendicarilor
neamului sau.
Bulgarii, neputand veni la Paris, adreseaza un me-
moriu, in care incearca sd castige bundvointa delegatilor
aliatilor.
www.dacoromanica.ro
 17

Printr'e faveare eKceptionali, o perseanA oficiall.

francezi mi l-a comunicat si am putut rAspunde la timp,
atat prin trimiterea volumului meu, La Rournanie Trans-
danubienne, care trata aceiasi chestiune cu memorial bul-
gar, congresistilor si altor persoane, cit si prin publicarea
unui nou articol de replicA.
latA documental bulgAresc kw& inedit.
Dobrogea
lernoriu prezentat de Bulgari congresului de Pace
din Paris, 1919
Dug modificArile politice, Intâmplate In Peninsula
BalcanicA potrivit termenilor stipulatiunilor teritoriale ale
tratatului din Bucuresti din 1913, subt numele de Dobrogea
tntelegem provincia, pe care Românii o posedau In penin-
sulA, In ajunul marelui ritzboiu.
Dobrogea, care are o suprafati de 23.232 Km. p.;
face parte integrantl din Peninsula Balcania si este legatA
prin legAturi strânse geografice, istorice, etnografice; cul-
turale i economice de Bulgaria DanubianA, ceea ce explicA
de ce de mai bine de zece secole, e desemnatA sub
numele de Bulgaria.
Largul i adâncul fluviu Dun Area, ca i vasta sa
delta desptirtesc in chip net Dobrogea de Romania 9i
de Basarabia. Câmpia DunAreanA bulgAreascA se intincie
plug in Dobrogea firA a fi intreruptA de vre-o frontier&
naturall. Aspectul terenului, structura geologicA, rapor-
turile hidrografice, clima, regimul vegetal si animal de
amândoul partite hotarului politic, care despArteste Do-
brogea de Bulgaria, sunt absolut identice (?), numai muntii,
cari se ridicA, izolati la nordul Dobrogei, prin structura si
elementele lor constitutive, se deosebesc de Carpati, de
Balcani si de Yaila Crimeei.
In cursul secolilor Dobrogea a fost posedatA in chipul
cel -mai durabil (?!) si cel mai eficace (?!) de cAtre poporul,
care a fost in acela§ timp stApânitorul Bulgariei actuale.
Astfel a fast In epoca Macedonenilor, a Romanilor, a
2
www.dacoromanica.ro
 18

Bizantinilor, a Bulgarilor si a Turcilor, Cali au stiipanit

rand pe rand in partea de nord-est a peninsulei Balca-
nilor. Popoarele, ale caror mase locuiau la nordul Dunarei,
ca Pecenegii, Busii, Cumanii, Tatarii i Romanii, n'au
reusit sa-si intindd dominatiunea decal in chip slab si
trecator.
Bulgaria dundreana. i Dobrogea, care face parte din
ea, aunt locuite de Bulgari de mai bine de 12 secoie (?)
si au fost stapanite cel mai indelungat de catre tarii bul-
gari. Dar chiar cand ele s'aix aflat sub dominatiunea straind
si au trebuit sä sufere aceef.ti soarta, populatiunile lor
bulgare n'au incetat sd impartaseasca suferinta i neno-
cirea unui avant comun pentru libertate i pentru uniti-
carea nationala.
Dobrogea, leagän al Statului bulgar (?) intemeiat tn
679 de catre printut Asparuh, devine loarte repede cen-
trul Bulgariei marite, ale carei hotare mergeau dela nor-
dul Dunarii !Ana la Tisa i Niprul si la sudul fluviului,
departe in Tracia, in Macedonia, in Albania si in Serbia.
In epoca primului imperiu bulgar (679 -1018), foca-
rul politic si intelectual bulgar era asezat in partite de
sud ale Dobrogei. Printii i arii bulgari aveau de capi-
tale succesive : Pliska, aproape de 1\1;-,vi-Pazar si Preslav
pe Ticea. Orasul dobrogean Dorostol (Sills* era prima
fortareata. a Statului bulgar, în acelas timp si un centru
intelectual insemnat al patriarhului bulgar in timpul ta-
rului Petru (927 - 969). Orasul Preslavet:, pe bratul
Dundrean Sf. Gheorghe, la est de Tulcea, era unul din
centrele principale ale comertului international. Lunga pe,
rioada de pace in Dobrogea, in epoca primului imperiu
bulgar, a contribuit sa faca din regiunea aceasta un co-
ridor insemnat, inlesnind raporturile comerciale intre Rusia
§i Constantinopole.
Dobrogea a cazut, in acelas timp cu Bulgaria intreaga
sub dominatiunea bizantina, care trebuia sa dureze dela
1018 -1186 1).
1) Atrag abittiunea cititorolui cat de putin se liigrijesc autorii acest t
memoriu de adefarul istor c. Se sue cä imperml bizantin e continuarea celui
roman. Ambele 1.0 Intindeau stiipanirea paste întreaga peninsula balcanica,

www.dacoromanica.ro
 19
_

In timpul perioadei imperiului al doilea bulgar (1185

-1393), incursiunile frequente ale Cumanilor la nord-
est avurd drept rezultat släbirea vremelnica a puterii cen-
trale in Dobrogea. Totusi, chiar in timpul acestei perioade,
si, mai ales in timpul lui Ioan Assen II (1216 -1240) si
al lui Svetoslav (1299 - 1321), Dobrogea s'a bucurat de
o lung& pace si a atins un grad de desvoltare economia.
In timpul ultimilor cincizeci de ani ai existentei sale libere
(1340-1390), Dobrogea e guvernat ä. de printi pe juind-
tate independenti : Balica, Dobrotici si Ivancu, dar carac-
terul säu bulgäresc tdsneste mereu, nu numai in politica
exterioarä a acestor printi, In totdeauna de acord cu cea
a tarilor bulgari loan Alexandru ai fiul sau Sisman (?),
dar chiar i in sentimentele i traditiunile populatiunii (?
Turcii cucerird Dobrogea de la Ivancu (1390), fiul
lui Dobrotici, al cdrui nume a rämas In denumirea Do-
broger). Ivancu face rdzboiu Turcilor ea un aliat al
tarului Ivan $isrnan.
pe and Romania pästreazd fatä de Turci o au-
tonomic, Dobrogea suferd jugul tureen pánä in 1878 in
aceleasi conditiuni ca i restul Bulgariei.
Numeroase sunt legaturile, care unesc trainic pe Bul-
garii Dobrogei cu conationalii lor din celelalte parti ale
tärii bulgäresti in epoca indoitului jug : politic sub Turci
si spiritual sub Greci. Nu vom mentiona decdt cdteva
din ele.
Emigrarea Bulgarilor, dupä räzboiul ruso turc din 1828-
1829 atinge in aceeasi mäsurd toed partea orientald a
tärii bulgäresti, dela litoralul märii Egee pand la imbued-
tura Dunärei i dincolo, in Basarabia. Redesteptarea po-
porului bulgar, acceleratä jri timpnl 1initei intervenite in
Balcani dupd acest rdzboiu, se desfäsoard cu aceeasi in-
tensitate la Ochrida, Scoplia, Vrania, Vidin, Plovdiv, Tar-
nova si Tuleea.
Mvälirle si stäpänirile barlarilor nu sunt cleat niste uzurpatiuni efemere,
pe care Bizantinii reus.esc totdeauna sä. le !nature. A sustine cä sapAnirea
bizantinti Incepe cu Vasile Bulgaroctenul si dureaza Onli. la Comneni (1018-
1186) e. a falsifica istoria.
2) In privinta numelui, vezi luerarea mea La _Roumania Transdanu-
bienne, p. 18-23.

www.dacoromanica.ro
 20

In lupta intreprinsa in vederea apätärii neatarnarii

biserice$6 $i politice, Dobrogea dä dovada de aceia$i ar-
doare ca i celelalte parti ale pamantului bulgar.
Rezullatele acestei lupte indarätnice aunt comune Do-
brogei i restului Bulgariei. Dobrogea intl.& in lirnitele trase
de biserica national& bulgarä, instituita in 1870, precum
$i in provincia autonoma bulgarä, proectmta de ambasa-
dorii Conferintei din Constantinopol (1876-1877). Ea inträ
de asemenea in intregime in principatul bulgar, al carni
proect era elaborat in cancelaria printului Cercasky, in
timpul iäzboiului ruso-turc din 1877-1878. Interese poli-
tico-economice au determinat totu$i schimbul, intre Rusia
$i Romania, al Dobrogei septentrionale (Sandjacul Tulcei)
contra pärtii romane$ti a Basarabiei. Acest schimb, stipu-
lat in tratatul preliminar dela San-tefano (10 Februarie
s. v. 1878) $i sanctionat la Congresul din Berlin din ace-
la$ an pe temeiul unor consideratiuni de ordin politic, fu
urmat de o lärgire a teritoriului atribuit Romaniei in Do-
brogea spre sud rand la Silistra, pe Dunäre $i Ilanlac pe
coasta Marii Negre.
Unele documente istorice dovcdesc ca, cu toate scWm-
bArile politice de mice ordin intamplate in Dobrogea, au
existat totdeauna Bulgari, cari au ramas sträns legati de
conationalii lor din Bulgaria $i au constituit factorul cel
mai insemnat al vietii culturale $i economice a rii. Ina-
inte de realipirea sa la Romania (1878), printre locuitorii
cre$tini ai Dobrogei, Bulgaiii erau cei mai numero$i (vezi
Anexa No. 1), cei mai buni agricultorimieseria$i i negus-
tori. Ei alcatuiau asemenea elementul cel mai bogat $i cel
mai bine organizat din punctul de vedere al vietei $colare
religioase. Limba bulgara devenise limba oficiala (? !).
Romanii, cari $tiau din izvor sigur, c& Dobrogea era
pAnii)nt bulgä'resc, ca ocupntiunea sa ar face intr'o zi sit se
nasca chestiunea Dobrogei", se impotrivesc la inceput
schimbului Basarabiei cu Dobrogea. Dar cand Congresul
din Berlin a sanctionat acest schimb contra vointii Roma-
nHor §i a Bulgarilor, guvernul roman ocupa provincia §i
ia hoCatirea de a o romaniva §i de a face din ea Iwo,

www.dacoromanica.ro
 21

largiril teritoriale ulterioare a Statului roman in peninsula

Balcanica.
In acest scop, promulgä legi exceptionale, favorizand
instalatiunea colonistilor romani in Dobrogea, asigurand
romanizarea clementelor alogene ale tarii i obligand la
exod pe celelalte nstionaliUiti sträine (?), in primul rand
pe Bulgari, privandule de dreptul de a poseda pamant (? !)
de libertatea religioasa §i scolard (? !), de care se bucurau §i
proclarnandu-i de primejdiqi sigura*i Statului. In felul
acesta, in Dobrogea de nord au venit s& se aseze aproape
100.000 de coloni§ti romani, originari din Transilvania, din
Basarabia i chiar din Romania, pe cand cateva zeci de
mii de Bulgari s'au ODA siliti sa paraseascâ tara.
In 1913, Romania rapeste Bulgariei Dobrogea meri-
dional& cu 282.131 locuitori, dup& recensamantul oficial
1910 (vezi Anexa No. 2). Nu erau in aceastä regiune de
cat 6359 Romani, din care jurnatate la Turtucaia. Aceasta
era o insemnatä etap& a politicei imperialiste romane pen-
tru realizarea scopului ei : Balcanul ca frontier& natural&
a poporului roman (? !) Romania, in unire cu Serbia si cu
Grecia li insqesc, in 1913, parnanturi locuite de Bulgari
in numele principiului echihbrului balcanic, nu pe temeiul
principiului nationgtatilor, de care s'a inspirat totdeauna
politica extenna bulgarä (?
In 1916, cifra populatiunii Dobrogei se ridica la 700000
de sulltte. In primul rand vin Bulgarii (? !), nu numai din
punctul de vedere al numarului, dar §i al insemnätätii lor
eu privire la viata cultural& i economica a tarii. Dup& Bul-
gari vin Romanii, cari nu constitue nici 270/0 din popula-
tiunea totalä, dupa statislicile inexacte (g !) romanesti cele
mai umflate. i mai putin numerosi sunt locuitorii natio-
nalitgilor turca (?!) rusä, tatara (? !), germanä, gagauza,
greaca, evreiasca, armeana, tiganeascti, etc.
Doua treimi din locuitorii Dobrogei au legäturi stranse
cu conationald lor din Bulgaria. Legaturile de rasa, de
culturii precum *si legaturi de ordin national si economic
Intre Bulgari, Turci, Tatari, Gagauzi, Greci, Armeni, etc.,
din Dobrogea i conationalii lor din Bulgaria oriental& du-

www.dacoromanica.ro
 22

nareana determina astfel unitatea politica Intre cele doua

regiuni ale aceleiasi tari.
De aceea In cele doua congrese dobrogene, linute In
Decembrie 1917 si In Septembrie 1918, la care luara parte
reprezentanti ai tuturor nationalitatilor din Dobrogea, prin
rezolutiunile, votate In unanimitate, participantii cer reu-
nirea Dobrogei Intregi la Bulgaria, tail care a dat do-
vezi ca respecta libertatile politice, religioase i culturale
ale minoritatilor (vezi memoriul reprezentantilor Dobrogei
1917-1918).
Din punctul de vedere economic, Dobrogea era in trecut
straps legata cu Bulgaria. Mai* targuri din Medgidia, Do-
brici i Eski-Djumaia erau centre comerciale comune In
cele doul âri. .umen, cu marea sa garnizoanä, era un
centru insemnat de scurgere pentru produsele Dobrogei.
Pastorii din munti ai regiunii Cotel aduceau la pascut nu-
meroasele for turme de oi In campiile Dobrogei, mai ales
In imprejurimile Constantei.
Anexa No. 1

DOBROGEA SEDTENTRIONALA
Statistica rusa de V. Teptoft 18771 .
4.111111111111111011111114
,
tn.
*E
Districte *E3 f-e a)
t.
p CG
CG

(Caza) a7, o
E-1 7.4
iz)4
CS o 4,1
0:1

1. Tulcea 2800 3000 800 28500 12700 2100 1900 2400 450 350 55000

2. Babadag 6500 6300 3320 16700 2800 400 2300e 250 250 100 3700
3 Harsova 2500 9700 400 1200 3700 -- - - 17500
4. ncin 4000 1900 t 700 2900 5200 - - -- 100 15800
5. Con,tanta 4300 11 - 500 - 750 300 250 100 100 17700
6. Medgidia 2800 12000 500 1600 4100 - 200 - 21000

Total 22900 43300 6720 51400128500 3250 4700 2900 800 6501165000

1) V. Toploft, Dovumente pentra o stahsticti a Bulgariei, Traccei sr

Macedontei. Petrog -ad, 1877 p. 211.-205 D 'hoopla septentrionala cuprindea
tn 1877 sandjacul Tulcea.

www.dacoromanica.ro
 93

, In ajunul rAzboiului ruso-turc din 1877-1878, zis rAz--

boiul de eliberatiune, puterea economica i culturalä a Do-
brogei lua avant, In toate orasele i satele mai insemnate
ale regiunii negustorii bulgari intreprinzätori se organi-
zara In comunitäti bulgäresti puternice i l§i asumara sar-
cina de a intreline biserici i coli bulgAresti, foarte bine
organizate i inzestrate. Cu ocupatiunea roman/ din 1878
incepe era piedicilor de tot felul (? I), ridicate pentru a
irnpiedeca libera desvoltare a Bulgarilor mai ales din punc-
tul de vedere cultural national.
Raporturile economice intre Dobrogea si Bulgaria s'au
resimtit mai ales din faptul rípirii Dobrogei meridionale
conform tratatului din Bucuresti, din 1913, prin care ora-
sele cele mai insemnate ale Bulgariei orientale : Varna,
Rusciuc, ,umen s'au gäsit täiate de regiunile productive
care alimentau targurile lor.
Anexa No. 2
`DOBROGEil MERIDIONALA
Stafistica bu garb" oficiala din 31 Decembrie 1910
MIMIMMIEN.M11111,

ea .;;;.
5bP I
G.5 ca.
Districte F.
ba
rat
r54-
a)

E=I
)74 o )03 CZ C.5
cn =-1 cf1.4

1. Turtucaia 16855 24442 2455 1608 4407

1

- 182 21 46 25 4

2. Silistra 42201 33810 3169 10141

1
969 - 601) 852 325 104 9-
3 Dobrici 41321 19577 :1386 604-0 6571 122 679 473 265 171 302 -
4. 13a1Lc 20160 5459 1174 2249 84 1726 197 61 77 327 100 -
5. Kurt-flu-ar 11482 22770 1997 .678 242 28 116
1

16 7 29 34 -
6. R tap ad 13 992 1

7. Varn 989 - 11

T..tal 134331 106-31 12192 11581 635911876 1783.1123 720 656 149!692'
Noua frontiera romfma in Dobrogea fiind apropiata
de Varma, priveaza acest oras de unicele sale izvoare de
'} Doul sate din d strIctul Razgrad si unul d n districtul Varnei.

www.dacoromanica.ro
 24

bUgatie : gíunile Dobrici i Balcic ii i fnmemnatatea,

pe care o avea ea port de mare a Intregei Bulgarii du-
narene. Aceasta frontiera provoaca de asemenea despar-
tirea cea mai cruda In ufletul Bulgarilor din ambele parti
ale liniei, al card traseu nu e justificat prin nimic, cari
pana fn 1913 avusesera o existenta politica i intelectuala
comuna, cimentata prin sdngele värsat In comun pe cam-
pfile de bataie dela livnia i din Tracia pentru savar-
sirea unitatii nationale a rasei bulgaresti".
Indata ce am luat cunostinta de acest memoriu, am
publicat fn No. 69 din 8 Mai 1919 al ziarului nostru »La
Roumanie", urmatorul articol :
Dobrogea §1 pretentiunile bulgäre§ti.
Sant natiuni care, ca i indivizii, nu se indoesc de
nimic. E cazul Bulgarilor.
Acest popor, tradator prin excelenta, care, din 1913.
/Ana astazi n'a Incetat sa comitä.- nelegiuiri, Indrazneste
scum sl vorbiasca fn numele dreptului si al justitiel, pe
care le-a trädat mereu.
Diplomatii sai, credinciosi politicei care se practica
la Sofia prin cafenele, cred, cä. afirmand lucruri neexacte,
ar putea insela pe membrii conferintei de pace.
Am datoria, ca fiu al Dobrogei, sa atrag atentiunea
acelora, care se intereseaza de soarta patriei mele, asu-
pra afirmatiunilor mincinoase, pe care Bulgarii Indräznesc
A. le formuleze In acest moment.
Dobrogea, zie ei, lealleinul Slatutui butgefresc,lnte-
rneiat la 679 de printul Asparuh, deveni foarte repede
centrul Bulgariei marite, ale carei frontiere mergeau, la
nord de Dunare panä la Tisa si la Nipru, i, la sudul
marelui fluviu, departe fn Tracia, 'Yana In Macedonia, In
Albania si In Serbia'.
Mai fntAiu, o mare eroare istorica. Dobrogea n'a fost
niciodata leagänul Statului bulgaresc. Asparuh i hordele
sale n'au fäcut decal sa strAbata aceasta, provincie ; deja
devastata In aceasta epoca i pustiita de nävälitorii, cari
precedasera. Ea n'a Ineetat niciodata sa fie o posesiune

www.dacoromanica.ro
 26

bizantinA, WA, In momentul and trecu, pe la sfarsitul

secolului al XIV-lea, sub administratia romaneasca a prin-
tului muntean, Mircea eel Batran.
Teza bulgar ä. insa, atingând aceasta chestiune, are
aerul sa. zica : Nu numai Dobrogea ar trebui istoriceste
sa revie Bulgarilor, dar chiar intreaga Romania, toga Tran-
silvania, Crisana, Banatul, Basarabia, OA a socoti Tracia,
Macedonia, Albania si Serbia..."
Teza bulgara sustine, si noi n'o contrazicem, ,ca in
timpul primului imperiu 1) bulgar (679-1018), focarul politic
si intelectual bulgar era situat in rnarginile de sud ale
Dobrogei", adica in afara de aceasta provincie. Mai de-
parte ea afirma, ea In timpul celui de al doilea imperiu
bulgar (1186-1393). incursiunile frequente ale Cumanilor
si ale Tatarilor In Bulgaria dela nord-est, avura de rezul-
tat slabirea vremelnica a puterii centrale in Dobrogea.
Adevarul este ca, in timpul acestei perioade, Dobrogea,
devenita pustie, era neglijata atAt de Bizantini, cat si de
Ioanita si de Asan al II, amandoi de erigina romaneased,
cari nu erau numai tari ai Bulgarilor, dar i ai Romani-
lor, caci domniau paste Imperial Bulgaro-Valah, teroarea
Bizantinilor si a Statelor Latina din Balcani.
Dar O. relevarn i alte greseli :
nin timpul celor din urind cincizeci de ani ai exiaten-
tei sale libere (1340 1390), zice documentul bulgar, dela
care imprumutam aceste IMii, Dobrogea este guvernata
de principi, pe jurnatate independenti : Bahca, Lobrotici
Ivancu, dar caracterul sä'u bulgäresc tasneitte ¡ilea, nu nu-
mai In politica exterioara a aeestor printi, mereu de acord (?)
car cea a taribr bulgari, Ion Alexandra, si a fmlui sat'
Sisman, dar chiar i in stntimentele si in traditiunile po-
pul a tiunii (?) « .
De fapt, Balica era Rornän, Dobrotici §i fratele säu
lvancu, de origina slavd, nu erau deca simpli guyernatori
bizantini
'Parch nu cucerird Dobrogea in paguba lui Ivancu,

larnstvivl tapone legat. OtrvAntul inipeTin hind cornpr9nnt.ii1or.

www.dacoromanica.ro
 26

Cum piet.inde teza bulgara ; dar in dauna Muntenilor, cari

o administrau de un oarecare timp.
Documentul bulgar mai zice : Numeroase sunt lega-
turile, care unese puternic pe Bulgarii Dobrogii de cona-
tionald lor din ambele parti ale pamanturilor bulgare".
Evident, sunt legMuri incontestabile, care unesc pc
membrii aceluias nearn. Ce ar trebui dedus fusa de aci ?
Din faptul ca exista o minoritate bulgara fn Dobro-
gea, trebue sa rezulte ca aceasta provincie sa fie anexata
Bulgariei ?
Acelas document continua :
Jnainte de reunirea sa la Romania (187t.), printre
locuitorii crestini a; Dobrogei, Bulgarii erau cei mai nume-
rosi". In sprijinul acestei atirmatiuni, ni se indica anexa
No. 1, care contine o statistica, Mentä de rusul Teploff,
in 1877, i, prin urmare, foarte suspecta de partialitate,
Rusia urmärind in aceastä epoca planuri panslaviste.
Dar ce observarn in aceasta statistica ? Pentru a a-
pa'ra mai Line interesele panslaviste, Teploff reuneste in
aceeasi rubrica pe Bulgari si pe Rusi si ajunge la cifra de
51.400 suflete fata de 28.500 Romani, 22.900 Turci, 43300
Tatari, 6.600 Circasieni, 3,250 Greci, 4.700 Germani, 2.900
Fvrei, etc.
Prin urmare, cand redactorii documentului bulgar a-
firma, pe temeiul acestei statistici, ca in 1877 .Bulgarii
format' majoritatca populatiunii Dobrogei, spun cu stiinta
un neadevar.
O alta inexactitate a aceluias act consistä in afir-
niatia, ca Bulgarii ar fi fost gelementul (Dobrogei) cel mai
bogat î cel mai bine organicat din punctul de vedere al
viel,ii scolare si religioasel) i cä limba bulgara devenise
limba oficialad.
Dar acolo, uncle Bulgarii dep'sesc orice masura, c
cand insinteanl, rl Romanii, luand in posesiune Dobro,-
gea, sil ra «la exod nationalitatile straine, in primul rand
pe Bulgari, privandu-i de dreptul de a poseda parnant si
de hbertatea religioaA si scolara, de care se bucurau".
E fals, arbifals.
Niciun pupor, in Balcani si in Orient, nu-i mai tole-

www.dacoromanica.ro
rant ca pòporul roman in materie . rehgioas i colarä,.
niciunul nu-i mai respectuos de drepturile locuitorilor 91
mai ales in ceeace priveste proprietatc:a. -

In realitate, era de nesiguranta si de ignorantai care'

donmia de secole In Dobrogea, 'a luat sfarsit eu venirea
Romanilor. Toate nationalitätile fora tratate tu cea mai
mare bunavointa. Administratia romaneasca se Ikea pro-
tectoarea cultelor si a libertätii scolare ; ea ridica "moschee
pentru musulmani i hid in sarcina ci intretinerea lor, cu;
alocatie asigurata preotilor ; ea respecla toate sectele religi-
oase cref?tine, care putura sa-si exercite cultul in mod liber.
Bulgarii aveau pretutindeni, la Tulcea mai ales, crasul
meu natal, o mare biserick scoli primare i seeundare,
pe care le frequeatau o clientell numeroasa, i niciodata'
n'au fost impiedecati. in desvoltarea culturii lor intelectuale
sau in exereitarea cultului lor. A pretinde contrariul este
a spune o minciuna nedemna.
Documentul, pe care I-am mentionat,pretinde de ase-
menea, c Bulgarii alcatuesc ma,joritatea populatiunii -Do-:
brogei, i ea* Românii, cari vin in urma numericeste-, n'ar
reprezenta, dupa ei, deck o proport:e de 270/o. -
Am stabilit, in lucrarea mea recenta, La Roamanie
7ransdaimbiemle (La Dobroudja), dupa .statistici oficiale,
ca in 1911, in Dobrogea nordica proportiunea diverselor
nationalitäti era urmkoalea :
Romani 55%;
Bulgari 14-15% ;
Turci i Tátaii 7-8°/e ;
-Rusi 10-11°,10 etc.
Cat despre Dobiogea meridionala, anexati in 1913,
Flatisticele imi lipsesc, dar aunt informat dintr'un izvor
sigur, câ majoritatea populatiunii acestei regiuni nu e
bulgaiä, ci tura.
Citrele anexci no. 2 a documa tukii bulgar nu aunt
deci exacte ; cea a Rulgarilor mai ales este foarte exage-
ratä in detrimentul Turcilor, recilbr si Romanilari). -
1) Statisticele bulgruesLi. a\ ecai obiceiul s ocotcasori. diept: Bulgar
Price locuitor caie Lja bulgriceste. ConAatarea aceasrg aat f6.catzo varit ttr"-
cutil la Balcie unde loceitont GäLauzi mi-au deda, at,. La erau si? f srt se
declare Buigari spre a nu Ji persecutilit,

www.dacoromanica.ro
 2:

Grimm, Dobrogea, care e un mozaie de 25 nationa.

1'44, contine o majoritate romaneasca incontestabila.
Cat priveste chestiunea economici, este vadit ca Do-
hrogea constitue un adeviirat plaman, prin care respira
Romania. Niciun argument n'ar putea fi invocat contra
dreptului Romanilor de a avea un liber acces la Mare, mai
ales dupa enorrnele sacrfficii, !Acute de ei In aceasta pro-
vincie, pe care au transformat-o dintio regiune precum
a inteo lard infloritoare."

* *

In Umpul congresului am desfasurat o activitate mare.

Am avut intrevedere cu unii din cei ce hotarau soarta
provincidor. Am discutat cu ei in chip contradictorin si am
avut placerea sa constat ca discutiunile acestea erau folo-
sitoare.
Intr'una din aile, delegatul technic al Angliei, profc-
sorul dr. Leeper, care ne era favorabil, a venit acasti la
mine. Doua ore am discutat cu el diferite chestiuni bal-
canice, i n'am lipsit sa ating i pe cea scumpa mie, a
Dobrogei.
D 1 Leeper mi-a observat. ca in Cadrilater drepturile
noastre stint minime i ca, cu toga bunavointa Angliei
Frantei, eu greu se vor putea decide State le Unite, care
n'au semnat tratatul cu Romania, sa renunte la principiul
wilsonian al nationahtätilor.
Fam replicat urmatoarele :
Cadrilaterul facea parte din teritoriul Statului Roman
la izbucnirea razboiului. Daca decideti despartirea lui de
noi, deschideti o primejdioasa poarta pentru alte revendi-
eari. Chestiunea Romanilor din Timoc se va pune Con-
gresului dela sine, odata cu nerespectarea principiului su-
veranittitii unui stat aliat i victorios asupra tuturor terito-
rider, cu care a intrat In razboiu.
Dar mai este si .altceva. Se creiaza o Polonie mare,
careia i se refuza o iesire la mare. Danzigul e un palia-
tiv, e ceva .nesigur si la diseretia unei Germanii räu voi-
Mare. Cebo-Slovacia ea *i Ungaria stint .de attemenea lip-

www.dacoromanica.ro
 2t)

site de porturi. Toitte aceste state í vor indrepta pTí-

rile spre porturile romüne0 ale Marii Negre. Constant& 6
un port insuficient. Von) fi nevoiti, atM pentru trebuintele
Romaniei Mari, cat §i pentru cele ale btatelor mentionate,
sä creem porturi noui. La Nord de Constanta [Ana la
Cetatea Alba litoralul nu-i priincios. Ramane coasta de sud.
Balcicul ne e indispensabil. Avem nevoe dar de Cadrilater.
Argumentatia aceasta a impresionat pe dclegatul
englez.
Am avut, catva timp dupa aceea, deosebita satisfactie
sg. aflu, ca raportul englez, ca i cel al d-lui de Martonne.
delegatul Frantei, a fost favorabil noua in chestiunea Do-
brogei.
Conferinta Pâcii n'a ridicat nicio obiectiune qi Do-
brogea tntreaga a ramas Romaniei.
O. TArRALi
Ye:faz;ar Untier6Ita'a du. fL

www.dacoromanica.ro
- DIN CALATORIA
IN MUNTII HARZ
DE
HEINRICH HEINE

PFZOLOG
Haine negre de rniltase
Si mansete ea dc nea,
Siltrutri, cuvinte blânde,-
Ah, si inimi de-ati avea!
Inimi dc-ati avea in piepturi,
De iubire caldd pline
Má omoará cântul vostru
-
Cu durerilc-i strcinc.
Eu acum mä urc pe munte
La colibele curate,
Unde pieptul se deschide,
Unde slobod vântul bate.
Eu acum má urc pe munte,
Uncle brazi-ti dau fiorii,
Rand curg si cântä pasàri
Si serneti s'alungd norii.
Rämâneti, saloane mandre,
Stralueiri färä folos,
Eu, râzând, din varf de munte
Voiu privi spre voi in jos...

www.dacoromanica.ro
 31

PE HARDENBERG

Visuri vechi, esiti din noapte,

Scoate, inimä, zdvorull
Farmec bland, duioase lacrimi
Si-au deschis acum isvorul.
Printre brazi mi-oiu pierde urrna,
La isvorul ce s'avânta,
Uncle cerbtil rataceste.
Uncle \reset sturzul canta.
Eu má urc in varf de munte,
Unde vechile ruine
Stau pc piscul singuratic
In lumina lunii pline.
Linistit sa sed acolo,
Sá gandesc la timpuri duse,
La stralucitoare neamuri
Si maririle apuse.
Astäzi iarba umple load
jocurilor feudale,
Unde smulse biruinta
Cavaleru 'acins in zale.
Creste iedera 'n balconul,
Din al cdruia decor
Mandra doamna doar cu ochii
Biruia pc 'nvingator.
Si pc dânsul i pe dansa
1-a räpus a mortii mand -
Vai, pe toti calaul coasei
Ne preface in tdrana...

www.dacoromanica.ro
 32

I LSEn
_

Eu sunt domnita Ilse,

Din Ilsenstein de fel ;
Te-asteaptd fericirea
In mändrul meu castel.
Te voiu uda pe frunte
Cu välul meu curat,
Sa-ti poti,uita durerea,
Tovaräse 'ntristat
La pieptu-mi ca zilpada,
In bratele-mi domnesti,
Visa-vei fericirea
Din vechile povesti.
Al tdu va fi särutul
Pe care-1 darn odatä
Lui Henric, impäratul
Din vremea depärtatä.
Ildmanä 'n groapa rnortii.
Träiascd doar cc-i viu;
Voios imi bate pieptul,
De nu mai pot sä-1 liu
De vesele pctreccri
Castelul meu rdsund,
Danseazä cavalerii
Cu doarnncle 'mpreund.
Fosnesc bogate rochii
Si pinteni sund tare,
Piticii zic din trâmbiti,
Din cornuri si fanfare.
...Dar bratul meu pe tine
Te vrea cu 'mbrätisatul,
Precum odinioard
Pe Henric Impäratul...
ION BENTOW
11,5.tr in muntii Harz.

www.dacoromanica.ro
 WO
es* DA* 0%

NOTE DE TOPONIMIE
POBROGERNIA

1. Dobrogea, ca nume al provinciei, vine, fa'a in-

doia16, dela Dobrotici '). Scepticismul d-lui O. Tafrali, care
pune pe acelas plan aceastä ctimologie cu allele, patent
eronate -a uitat doar pe to5 lli:pco al lui Vasiliev-
schi ! e cu totul deplasat. Ar fi de ajuns s. amintim
analogia altor provincii romanesti, numite la fel, dupd nu-
mele întaiuh.ii st'apánitor: Bogdan, Cara-Bogdan, Bogdan-
Ili 3), pentru Moldova , Basarabia, pentru. Tara-Roma-
neasca 4),
1) Cf. N. Iorga : Droits nationaux et politiques des Roumains daps
la Dobrogea, p. 45. De aceeasi pdrere sunt, hare altii : íiie1, Kanitz,
Drinov, .1irerek.
2) 0. Tafrali: La Rournanie Trinsdanuldenne, p. 18 si urm.
Legtitura acestei denumiri turcesti cu tureo-tatarul doln ogean
bogdai = grau,-presupusii de d-I Dumitreseu in int,re,lantele i «Insern-
nari» din No. 1 al revistei de fald, p. o3oihilc. intre altele,
din causa cronologiei: bugday sau boday = frumentum, sta deja in Co-
dex Cumanicus, ed. Kunn, p. 303. De altfel, ea se faeuse de mult :
«Carabogdana, deta cosi perche f i formento negro», intr'o deqcriere
a Europei din sec. XVI. (La N. Iorga : Acte si fiau eute Jfl, p. 72).
-«Transalpina Valachia, clime a Turcis Carabogdana minor, eo (pod
nigrum frumentum ferat, vocatur». (Gorecki, Bellum IN oniae, Frankfnrt
1378, in Papiu Ilarian : Tesauru, Ill, p. 214). - I lentitatea Cazalbasilor
(aceleasi «Insemndri», in No. 3, p. 492), asupra carora explima nedu-
meriri i räposatul G. Diamandi prin «Fla 'ara» pe 1913, ete totusi
deplin stahilitd: sunt Persani «cu.tes rosu», in deoseldre de Turci, cari
purtau fesuri albe, deci cran «Aebaqi», pdina pe tinipul lui Soliman-cel-
Aldret. Numele ap.are si in Alexandria noatra. Luerul se poate afla,
de altfel, si din «Influenta oiientala» a d-lui aineanu..-«Maghiariqtat4
8

www.dacoromanica.ro
 34

:E, totusi, interesant de observat c'd un Dobrogeta (Do-

brodjeja) e atestat, ca nume de femeie, inca din sec. XII :
asa se cherna, la Chiew, flea principelui Mstislav, casá-
torita cu ful cel mai mare al lui Ioan Comnenul, Alexios
(1106-42)5).
2. Se stie cd numele bratului Sf. Gheorghe se päs-
treazd i in copie turceascd: Cadeirle(, din Kedrellez, nom
clue les Turcs donnent t Saint-Georges et a. Saint-Elie
(pas considerent comme patrons des voyageurs" 6).
3. Ceea ce se stie mai put.n e c. lykostomon = Gura
Lupului, ve,.hea denumire a Chi Het, trdeste bad, in hainti
slavä e Vedcovid, la ramificatia gurilor Chiliei, dela slay.
Lac - lup, de unde Vôlcu, Vedcea, Ve1mle.F1i, Vedcan,
[Vulcan] 7) ; ca nume comun : vedcan, vedtan «vultan care
mänânca mieii, ca lupul» 8); Verlcana, TTâlcovici, poate
Vedsan,Vedcsan, atestat inteun document rornanesc din
1437. 9)
4. Cdt priveste Sulina, numele celui de al doilea brat
dunärean, el e, de bunä searnä, grecese. Forma Goo/Ava
insäsi = c.(07,-Og., dela coAty (6 -3.aXcicaccc), se gäseste in
Glosariul dialectal grecesc - romänesc in mare parte ! -
din Velvendb, publicat de Budona, p. 103, s.v. c)g'iva ; cf.

(ibid. p. 494) e. probabil, o formatie tioug : Magyarstaat. Adeväratul

termin peutru Ungaria ar : Madgkwistan. Cf. Iunanistan = Greeia,
propriu : Tara Ionienilor ; Tarchestav, Arabistan, Afganistan, Belucistan,
Curdistan. Farsistan, Lvristav, Industan.
4) Cf. si Terra Bosorabie, intr'un document unguresc din 1377 :
«Re:vista istorieä», VI, p. 200.
^) Informatia o imprumutäm din «Byzantinische Zeitschrift», XII,
p. 686 ; cf. XIV, 351.
9 Barbier de Meydard, 11, 704 ; cf. ramie de familie Cotärlet.
7) Forma aceasta alterata, interpretatä cdrturäreste, o intAlnim
deja la D. Sestint (Viaggio per la Valachia ete., Firenze, 1815, p. 57),
care mentioneaza in acelas tiny pe «il monte Biidos(ch), volcano non
peraneo, estin to», cum si alte mime geogradce : Rivadule (13. 46)=Raul
Vadidni : Monte Bobol ; Laokt( = Leota, Leaota) ; Muntelelni (sic) Krai
=monte del Be (=Piatra Crainliti) : Istrifa (p. 37) ; Apa nembulla, «pazza
o furiosa» (p. 39) = Apa nebunä : Sanatrucoto (p. 35)=Sälittrucul.
9 «Graiul nostru», i, p. 121 : cf. ngr. Ao6rv--milan, AorynTroc, =
Name eines Baubvogels, fals explicat de G. Meyer : Neugriechische
Studien, II, 84.
9) V. I. Bogdan, in «Omagiu lui T. Maiorescu» p. 593 ; cf. Kadlec,
alai a Vala'qSxo Právo, p. 462 : V18R3san.

www.dacoromanica.ro
 85

ngr. co)Xtv = canal, tuyau, tube ; pop. manche de con-

teau" ; coo7d¡vcc=so1en, manche de couteau ; couteau, de
mer" (Contopulos).
Cuvântul e räspandit In toatá peninsula balcanici :
sdrb. sulundar, din couÄvecpcov ; mr. qulinare.scur-
el era familiar bätrânilor nqtri : vr. sulinara,
sori 11) ;
canal, conducta 12); sulinare pentru puturi 13); un Petru
Sulinariul, locuitor din Targul de Floci, In sec. al XVII.")
In Inteles de «bold, care strabate prin acoperipl casei, la
cele douá stinghii ale capriorilor i ramAne afaráv, sulinar
se Intrebu'nteazá sporadic §i astazi. 9
Forme ca 12e),1vcis, Selina in atlasul catalan din 1375,
ea §i Saline din portulanul dela 1318, - care ar trimite,
altfel, evident, la pendantul Tuzla (cf. sl. solennoill-sára0,
-nu sunt deck reflexe ale lui Solina, el Insu§i atestat
In portulane 9, din biz. co1),Ivrx.
5. Ceatal, dela turcescul cealal-bifurcare, mentionat
Ina de Paul din Alep ca un Mc numit Chatel sau se-
paratiunile, de unde scoborarea la Marea Neagrá se face
pe trei canaluri separate»17), -e pomenit de Ion lonescu
Intre forturile mArginase ale Dobrogei ; 41e fort Satal entre
Sactchea et Ismaib 18) Sub forma Csalal el figureazá, cu
semn de fort, la punctul de despartire al bratului Chiliel,
pe «Cart(' der Europiiiseben Tulkey» a lui Fr. v. Wciss
din 1829. 0)
0. Silistra deriv;1, dupd d. N. Tonga, din sis vjv ApEa-
Tpav, sau sic Apiczpriv. Cf, Sythines, Selines din 'c 'A:191;-
vss ; Stile, Slims, din 's 19-ijes7.; acestea din urmä §i 'n
Cronica expeditiei Turcilor in Moreea" ed. lorga, p, 40,
1°) -V. Arch.f. slay. Phil., XXIX. p. 622.
") Payahagi, hi Tocilescu : Materialuri folkloristice, IT, p. 375.
12) Arhiva din Iasi, XV, p. 105.
") N. Iorga : Brasovul si Rornanii, pp. 106-107, No. 13.
'4) N. Iorga : Studii si documente, V, p. 606
12) Pamfile : Industria casnica la Romani, p. 422.
'2) Ap. /V. Iorga : Chilia si Cetatea Alba, p. 47.
") V. Ca7atoriile Patriarhului Mac«rie, ed. E. Cioran, p. 262, nude
Chatal din traducerea engleza a lui Belfour e gresit identificat cu Tulcea.
'2) I. Ionescu : Excursion agricole dans la Dobrogea. Cospol 1850,
p. 72.
Comunicat de Q. Valsan,

www.dacoromanica.ro
 88

impreund cu Istindil, din Bic tip 11.74voy (p. 41). Compard

Inca si lure. silisteré, silistre= nsiflet des bateliers".29
7. Balcic este emanicul baluc= lutum. 21).
8. Un dublet al Oblucitei,- din slay. obluc- arc, cf.
slab. oblucica - coviltir de leagän,-s'ar fi gasit eandva
tri jud. Buzeu: Oblucila, mentionatá inteun document de
la A'exandru Vodd, din 1495. 22)
9. Relativ la «bulgdria» Poturului, trebue luat in con-
sideratie nu numai epitetul- polur präddtor, corsar, re-
Ievat de, Cantemir 23), ca aplicat de Turci Bosniacilor, ci
si urm6toru1 pasagiu din relatia ediatorului Montalbano,
din 1630 : «Et aliud eo in repo (sc. ottomanico) horni-
num genus, Polar appellatum, qui neque Christiani, neque
Turcae circumeiduntur tatnen pessimique habenturb.24)
10. Hâr§ova aminteste prea mutt pe anticul Cars=
pentru a nu fi urmasa lui. Dupä cum faptul, cd. stave-
chiul Tanager a devenit astdzi Negro, nu inseamni ed a-
cest Negro ar fi pur i simplu adiectivul negro (nèro), iar
faptul cä stravechiul Tierna (Tsierna) a devenit Cerna29,
nu Inseamnd ed acest Cerna represintli, exclusiv, pe ba-
nalul «negru» slavonesc (despre ape, in inteles de addne"
sau repede", ca turc. Carasn) 26),-tot astfel simpla a-
20) Zenker, p. 515.
21) Ryan, p. 300. Cf G Popa Liseanu: Cetati si orase grero-ro-
mane- in noul teritoi hi al Dobrogei, ad. bc. - Numele Buya.,c6p Ba.-
70-1v06 rbiti ii i ijiia publicatii (le Kalinka in Antike Denkmäler in Bul-
garien, p. 7:5. a carui eNplicatie o etailA G. Popa Liseanu in ungureste
(p. 5 ), e ciiiio iiti,l v, bidg. bagatur s. bogotor, din mongol baghatur
= erou (cf si bahadareä !), titlu onorific al celor ce se distingeau, din-
tre h ierii (ockpiaec), sau «boierinasii» bulgari, numiti 6aTcavoE,-ceeace
explica pe BayaTvoö. - Turrificare (Popa Liseann : DArstorul-Silistra
p. 2 e, de rapt : turi ficare, (lela tus = tümMe, confundat cu turrificare=
turrim ae liOrcie, zupyorots:V.
2') V. Bärbulesca : Relations (les Roumains avec les Serbes etc.,
p.' 265.
21) D. Ca,ntemir : Istor. imper. otoman p 134.
0) Citam dupA Isidor Ie.au, Secta PaterenA, p. 799
2") V. Philippide : Specialistul roman, p. 47. Cf. Hasdeu : Istoria
critica, I. p. 273 i urm. ; Jung : Römer ii Romanen, p. 267 si urm. ;
Pichler : Austria Romana, apud Sieglin: Quellen u. Forschungen zur an-
liken Gesch. u. Geogr. caietul 3 4, p. 140 i urm ; Jireek : gesch. der
Serben, I,- p. 69 nota 1
28) Barbier de MeTnard, II, NA

www.dacoromanica.ro
 37

sembare a radicalului din Ileirpva cu uts iIár.1i, plura:-

lul de la Heirs (obscur i acesta!), nu poate insemna c.
el trebue redus la aceasta i, ca atare, .nu mai reflectä
nimic din precursorul antic, cum e cazul cu Isaccea, fosta
Obluci(cr, faf ä. de celtul 1Voviodunum.
Credem, dinpotrIv6, cd acest radical trebue identificat
cu acela al lat. Carsum, adecä, probabil, cu acelas cars-
celticul caer---piaträ, care se regaseste in numele masi-
vului Carso, Karsi 27) in numele cutärui castel tracic, K6.pcios
cu care se identified vicus Calsus dinteo interesanta in-
scriptie crestind quasiromanied 28), pana In Frigia 23).
In sprijinul acestei etimologii vine si impiejurarea ct
vocabularul romänesc posedä, dialectal, un carqie, in ace-
las intel,)s de piatra, stanc6" 30), in care se intrE buin-
teaza curent särbescul Kr 31) §i cä natura terenului i si-
tuatia topografica a Hârsovei cadreazä perfect cu acelas
inteles de «Pietroasa», Stâncoasa».
Itezatä la egald distanta intre vechiul Noviodunum
(- Isaccea) i Duroslorum 32) (= Silistra), deopotrivä cel-
tice,-Hârsova- Carsum e o verigd mai mull in laM1u1 ce
ne leaga de gallo-romanitatea apusului.
11. Problema identificärii numelor de localitAti dobro-
gene din descriptia Raguzanului Panl Georgic', (1695), a-
bordata de Jrek 33), iar acum in urrnd de d. Arbore 34),
e considerabil ingreuiatä prin nesiguranta textului din Mu-
27) Cf. Edm. Oppermann : Geographisches Namenbuch, p. 92.
22) V. V. Pdrvan: Contributii epigrafice la isloria crestinismului
daco-roman, p. 56.
29) La Holder : Alt-Celtischer Sprachsatz, I, col. 816 : Carsius,
Carsia, sunt nume de persoane.
0) V. Hasdeu : Program pentru adunarea datelor priNitoare la
limbs romänä, p 8.
90 Cf. cedrsii stâncoase» la Bomânii din Serbia. in «Anuand de
geogralie i antropogeografie», II, 187 ; ibid ILI, 10 : carse = vrfin i
stâncoase ; istr. cârii, idem, confundat in oltinerariut» lui Ion Maio-
rescu cit «grije» : Iosif Popovicl: Dialectele române din Istria IL p. XIII
92) Pentru acesta, v. totusi Holder, op. cit., I, 138j, unde nu se
exclude originea tracä.
22) Jireek: Einige Bemerkungen fiber die Ueberreste der Petsche-
negen und Kumanen, p 17 si urm.
34) Arbore: in Arhiva Dobrogei, I, p. 29 si urm Afirmatia d-lui
Arbore (1. c. p. 19, nota 2) cä numele satului Telifa nu e atestat ode

www.dacoromanica.ro
 38

numenta historica Stavorunz meridionalium 9, care in-

grämädeste greseli de tipar peste cele de lecturä si tran-
scriptie.
Ceeace ins& pare a nu se fi observat panä acum este
cä. Mactiseu a dat, la sfarsliul volumului, o erata. Sassaucci
din text apare, astfel, indreptat Sassauni, care n'ar mai
ingadui identificarea cu Isaccea 9.
Irosta a textului e arätata ca Irosla, - ceeace, dat
Rind asezarea (e pomenitä Intre M.anga lia i Balcic), ar
corespunde cu lresli din Carte de la Moldavie, Valachie,
Bessarabie, avec la Transylvanie et la Bucovine» de F.
Fried, 1828. L Tuzla =Saline, care e insemnatä acolo
.Uzlum , nu ne putem gändi-
Pentru originea i intelesul numelui Tuzla însusi, bine
cunoscute, cf. «Cronica expeditiei Turcilor in Moreea», ed.
Iorga, p. 29 : (Aice, la podul de piaträ sunt tuzuld, adica.
cauxc, särärii,-lacuri marine saratc.
Trebue sä mArturisim, totusi, c. erata aceasta nu ins-
pirä, prea multä incredere : un Zatuchio din text, care ar
putea reprezenta, ca atare, foarte bine pe un Satischioi,
(dacti. nu chiar, printio tautologie obisnuita in regiunile
-
poliglote : un satu-chioi 1), in erata figureaza sa Iiatuchio
neidentificabil. Finalul turcesc chio chioi = sat, exclude
§i dânsul identificarea cu Zatoica.
V. BOGREA
Profe.or la Unlyersitatea cfn Cluj

cat tocmai tärziu, in veacul XVIII &. al XIX», e eronata. Paul de Alep
il mentioneag (ed. Belfour, 1, p. 42) i nu e exclus ca tosuoi acel
Telicha, neidentificat, din titulatura «cavalerului Theodorcha de Telicha»
c. 1455, sä fie identic cu dânsul. (N Iorga : Chilia i Cetatea Alba, pp.
418, 137 §i Istoria comertului romeinesc, I, p. 132 ; cf. I. Bogdan, In-
scriptiile dela Cetatea Alba, in An. Ac. Rom. pe 1908 p. 322.-1'omis-
vara i Puglicora din La Mottraye (AA. Bohr. I, p. 98)=Tomiszvár si
Ha)ottoZtopcc.
35) II, p. 243 §i urm.
36) Ar6ore, 1. c,
www.dacoromanica.ro
 Ja0z.
Yew% --Lemrey--

ELI EMIT ELE

(CFIRRLES BFILIDELMIRE)

Pe ramuri de molifli s'adeipostesc

In umbrd bzynilele insirate
Ca niste zeiteiti din vremi uitate
Cu ochii rosi, ptrunzdtori. Giindesc.

In nemicarea asta vor rcimcine

Pcind 'n amurg, in ceasul tdinuit.
Cemd soarele piezis va fi gonit
De 'ntunecimile apoi skipcine.

Tinula lor re infelept invarci

Cei trebue mai bine in ',Lip
Sei ne ferim de zgomot i micare ;

Gonind deserte umbre, ori norocul,

E aspru pedepsit tot omul care
Nu srci, ci caula sd si schimbe locul.
; OZMARIN

www.dacoromanica.ro
 40

PIP Fl
(CHF1RLM5 ESFILIIIELFHRE)

Sunt pipa unui autor ;

;Si, dup'a mea infeifisare
De Abisinianei, pare
Cei el e-un mare. fumenor.

Cad este copleit de dor,

Eu fumeg ca un co., la care
Se pregate.,ste de meincare
Pentru zoritul inuncitor.

li leagein sulletu 'ncurcat

In mreaja misceiloare, 'nlinsa,
Ce lese gura mea aprinsei;

Si reispandesc parlurn bogat,

'Balsam ce.aduce potolire
In zbuciumata lui geindire.
ROZMARIN

www.dacoromanica.ro
 -V '

NOTE hE rNosoromiriE
bODROGEANIA

I. Origina romheasca a lui Chrysos e mai presus

de orice controversg. Avem insgsi märturia, categorici, a
lui Nicetas Choniates 1): i¡v a'6 Xpticoq orito Moixos rd
Tivos. - Frasa continua cu date asupra staturii mici" a
Valahului §i atitudmei sale in conflictul dintre tRomei» §i
Asan, a drui nationalitate româneasca se confirma indu-
bitabil prin episodul 2) in care preotul grec, prizonier, tre-
bue sa i se adreseze in romane§te spre a-i cere indurare :
T6te ft cd 'Cc-6v aopocAdyttov TCC ispáuri astsac chi)
'AceLv ayealivca, & 6p.ocpcovEcts (Ls tapcs II T.(iP) 136:ZO.W portir
sic '67,sov chenbv &xxcaoz5p.svoc.
Cf. ibid., p. 818 : 13Ä6zov '74 'EtCu'ecti.voy [-ismeanu !]
v Oglatv, cppoopobvta s6v lipócfr,cov 3) xrz t '672 tdiv ixstac
7.(? (Mucc7)) 'Icnean xuziptocc.
In ce priveste originea numelui insusi, ea s'a cäutat,
fie in gr. Xpucó 4), de unde, dupg, Leger 5) i numele zeu-
0 N. Choniates, ed. Bonn; p. 643.
2) N. Choniates, ed. Bonn, p. 617.
3) Prosakon : identificat de Jireöek (Gesch. d. Serben, I, p. 285)
cu slay. ProseaK, eDurchhau», pentru care cf. rom. prisacd (v. Melhise-
dec : Cronica ep. Hu§ilor, p. 357) i topon _Primed, interpretat ca HD:S-
ben, Hecken, meist aber Verhaue aus Stimmen und Steinen (ad in-
ciclendas indagines, insectio viarum) an offenen Stellen.des Grenzurwal-
(les», corespunzând ungur. Gyepiis (St. Györffy, Das Ungartum im Tale
der Schwarzen Körös, p. 6 ; cf. §i S Dragomir, in revista orädeanä
«Cele trei Cri.suri», I).
4) H. Moritz : Die Zunamen bei den byz. Historikern u. Chronis-
ten, I, p. 17 ; cf. Glotta, V, 123 ; Chrgsaor. Accentul n'ar fi o piedicä ;

www.dacoromanica.ro
 42

lui Chori6, la care Jireek 6) raporta, Impreunit cu slay.

Chr3sii i topicul Chr3sova i pe Chrysos lnsupi, - fie.
In mr. cruq- scoru§ de munte 7), fie In cumanä : cf. turc.-
pers. khyrs = liars urs 8); in Codex cumanicus p. 319 :
chers =ursus ; deci Ursa, Ursachi, Ursoiu, Medvighi,
Arcuda.
Aceastä din urmä etimologie, care ni se pare cea mai
probabilg, a fost propusa de d 1 A. Thilippide '9) care ar fi
putut adttogi la exemplele de intrebuintare a lui Heirs cu
derivatele sale, In patronimica i toponimica româneascli,
numele de familie [Mrs din documentul lui tefan Milutin 10)
si al lui tefan Dupn 11), precum i numele de familie
Hetrsea si numele de sat Heirsornun(ii dintr'un document
dela 1501,12)- acesta din urmä avand un interesant air
de famine" cu rep,sUoti.oövrEs al lui Procopius 13). Cf insä
si Antiheirs, Neteheus, n. rom. al cAntihristuluil) (avti ±
Xptatb), de unde : Heirs- Heirs!, Hristu, Cristu (Cristofor).
2. Pentru origina numelui Ciolpan (In transcriptia
genoveza : lholphani = Diolpani), solul lui Ivanco, fiul

cf. z,ovt&:, am*, fatä cu xcívroc, Ezcv7ipoc (v. Thumb, in W. Streit-

berg : Gesch. d. indogerm. Sprachwissenscbaft, II 1, p. 61.)
6) L. Leger : Mythologie slave p. 118.
6) Jireek: (esch. d. Serben. I, p. 285. nota 4.
L) Papahagi: Megleno-Rornânii, I, p. 8.
') Kieffer-Bianchi, I, 468.
9) A. Philippide : Viata Româneascä 1916, p. 228.
10) V. lista numelor de Romani din hrisoavele sarbesti, la Kadlec,
V alaIi a Vala-sképrdvo p. 456.
11) Arhiva istorica n, 184.
11) I. Bogdan in dmagiu lui T. Maiorescu p. 593.
13) .1?uonunfii, Ruqii-lbunfi, din comit. Murás-Turda, ung. Maros-
oroszfalit (v. Moldovan-Togan ; cf. Rugi, ung. Oroszfald, din corn. Sat-
mar), rämäne o bunä paralelä topieä (sintacticä), chiar deck' e sh.-1 ex-
plieárn ea Rosemunzi (Rosamundus), cf. Roonon-Craiu, (fath cu Manion-
craiu=Siwismundus si Rujalin) din cantecul popular); de asemenea tin
Dalbokivcrl = Valea adâncä, bulgäresc. - Observäin cu acest prilej cá
TpsantTatooc din acelas scriitor bizantin, abAractie fácând de gen. (cf.
Tpta. Tat; n. (le tabärd sau localitate la Anna Comnena, ed. Bonn, p.
413), nu e din cele mai sigure prodrome de româneste : dud Tpeasts-
corespunde lat. tredecim (cf. it. tredici, fr. treize), atunci e vorba de
Treisprezece tei, iar nu de treizeci=lat. triginta (it. trenti, fr. trente).
-Cu aceIas caracter de paralelA topicä cf. ind gr. Xpocoy 6poc, Xspcsá-
vlaK (.=:peninsulä).

www.dacoromanica.ro
 41

lui Dobrotici, e important de stiut cä in române§te existä

nu numai numele propriu (un Dreigan Ciolpan d. ex. par-
ctilab de Roman la 1 603),-ci insu§i apelativul: ciolpan -
porn inalt, f5rä ramuri §i färä trunze"14) ; cio1pan----apom
cdruia i s'au därâmat cracile"15); ciulpan creaca din-
tr'un porn, uscatä. §i ruptä" "). Adäugim, in legAturä cu
intelesul de luceafär", ce se atribue numelui: tun. Icho:
lapan=lo qui marche en trainant la jambe ; 20 étoile
du berger, Vénus".17)
3. Pentru nationalitatea románeasca a lui Dobrotici
[TopmpozEzCas, Dobordiza, Dobrodidus], care nu e numai
cleat un slay, cum pare a-1 aräta numele 18), pledeaza
faptul cI el era frate cu acel Balica [6.Ftwv MicaXEmit al
cärui nume, identificat cu turc. balyk= pe§(e 19) putea fi
raportat mai curänd la cumanul balic = piscis 20) §i nu lip-
se§te din onomastica noasträ : un Balica e hatmanul lui
Ieremia Moyild 21).
Originea cumanica a lui Balica o admite, de altfel,
insusi 4ircov22), dar aceasta nu-1 impiedeca sä considere
pe Dobrotici, insu0 fratele au, ca bulgar pur sänge 23).
V. BOGREA
Profaor la Universilatea din Cluj

14) Pdsculeseu : Literature pop rom. p. 331; in text, p. 240, me-

taforic=«spânzurAtoare», ca 2i la Yantfile: Centece de tare p. GO.
2°) Rev. «Ion t_lreangä», IV. p. 390.
19) Ciobanu-Plenita: CuvântAri adânci, p. 311.
12) Barbier de Meynard, II, 614
111) Dobrot4 insusi e, de altfel, familiar la Romeni; cf. N. Iorga:
Notele unid istoric relativ la evenimentele din Balcani p. 32 2i Guérin-
Songeon : Ilistoire de la Bulgarie p. 208 ; «un seigneur valaque, Do-
britsch».
19) Jireek : Eiuige Bemerkungen fiber die Ueberreste der Pets-
chenegen und Kumanen p. 15.
20) V. Codex Cumanicus, p. 300.
It) Cf. art. resp. din cEtymologicum Magnum» col. 2384, care-I
derive. din Bale. Rom. dial. bakiciu, b'akicciii=pescar (Giuglea-Valsan :
De la Românii din Serbia, p. 388); a beildi (=bälaci ?)=--«a vána peg-
tele cu luntrile, a pescui« (ibid.), apartin, de sigur, direct sau indirect.
aceluia2 radical.
23) I.Fireov : Les Bulgares en Dobroudja, p. 46.
23) Id. P. 47.

www.dacoromanica.ro
DINECUIJANTA REA
(A.SATOR1E1 PER.SANE
(HENRY CAZALIS)

Fiti mari fig puternici si fiti biruitori ;

lubiti-va si mergeti cu ochi scânteetori.
0, Soare al luminei, Zeu bun, tu da-le lor
lubirea la fierbinte ce-i datei tuturor.
- gaeirbate, precum Cerul imbreiliseaqa Firea,
Asa femeia asta cuprinde-o cu iubirea.
Jar tu, Femee, catä ca el sä afle 'n line
Intremeitoarea pace a noptilor senine.
Viata e o luplä groqavä frumoasä:
Pásiti in lupta vie fil cu inimä voioasä.
Sei fiti curati in luplei, in vorbei 'n geindire.
De-acurn chiar sei vei temeti de ori si ce privire
In care fiii vostri ar pune o mustrare.
Peste dureri sä treceti cu mândrá nepäsare ;
imitali beitrânii din vremuri depártate
;Si
Luplati pentru luminä, luptati pentru dreplate ;
Goniti din cale reiul si faceti numai bine ;
Mereu sä strcingeti lantul de aur ce vá tine
Si 'n care eu leg soarta fi inimile voastre.
Priviti in toatä seara täriile albastre
Si cugetati cä sunteti si voi lot cloud stele
Ce trebue in viaki se't sträluciti ca ele.
- In numele lui Ormuzd eu vet" unesc, iar voi
In fii transmiteti faima pärintilor eroi.
ROZPIARIN

www.dacoromanica.ro
 46

BRAHM
(HENRY CAZALIS)

Sunt Cel dintdi, ITätrdnul ; sunt Tared i sunt Muma ;

Oceanu 'n care loate se nasc ,si pier ca spuma ;
Sunt Zeul fcirà nume, cu fafa schimbeitoare;
Inchipuirea, care cutremurei fi cloare.
In mine-s miriade de roiuri de flinfi
Si-s singurul Peirinte ce nu are piirinfi.
áriile 'nstelate plutesc in visul meu,
veid in scinu-mi zeii cutn nasc i mor mereu.
Eu prima aurord cu sange-am inrcqit.
Pe ceind nu era noapte, nici zi, eu, reispdndit
Peste Oceanul sombru, planam. purldndu-mi zborul,
Cáci eu sunt doar' Trecutul, Prezentul, Viitorul ;
Eu svnt substanfa vagcr, achincei, aprie,
In care loin! cade si totul reinvie ;
Eu cuprind totu'n mine $ sunt stapdnul sortii :
In mine sunt top viii, in mine sunt morfii.-

Neant, ce vi se pare a fi realitate, - -

Si-aceste lumi imense, de visul meu create,

Sunt toate numai umbre i 'nchipuiri fugare

Ce 'n besna noplii mete arunc'o sceinteiare.
lar de 'ntrebati ce-atettea minciuni? Eu vei retspund
Simfeam nevoe 'n suflet de-un vis imens, profund,
Cu flori ce luminea0 addneuri siderale,
Spre-a 'nveSeli oroarea eternitälii sale f"
ROZMARIN

www.dacoromanica.ro
 LEGATURA LUI
MIHAI VITEAZUL1)

La 1 Decembrie 1919 s'a sarbatorit In Constanta, in

aceasta sala, unirea tarilor surori cu tara de baOna, Ro-
mania. Cu acest prilej, precum era flresc, s'a evocat icoana
lui Mihai Viteazul care, cu spada In rang, a inlaturat cel
dint5in pe stapanitorii straini sau instrainati de pe plaiu-
rile romanqti, aducandu le pe toate sub sceptrul sau.
Putin timp dug aceea, inteun ziar 2) din Capitala
apare o notita, in care viteazul aparator al creOnatatii e
zugravit ca un tiran färä mill in politica dinkuntru tärii.
11/11hai -aa ni se spune -a nimicit clasa mopenilor, a
tiranilor proprietari, prefacandu-i in robi ; el a Intemeiat
clasa rumanilor, ataranilor legati de brazda. Stralucitoarea
politica din gall a dus o Mihai In dauna täranului care,
din proprietar liber deveni erb fara ptimant i ramas la
bunul plac al boerului. Contrastul era prea mare, nepo -
trivirea prea izbitoare Intre aureola, cu care se Incunu-
nase chipul lui Mihai Viteazul in aceasta sala i tabloul
Intunecat, in care era cufundata amintirea eroului In ziarul
din Bucure§ti.
Intrigat de acest lucru, mi-am pus intrebarea : Unde
este adevarul ? Oare Mihai Viteazul a fost a§a de nepri-
Unit, cum ne-am obintf t a ni-I inehipui Inca din clasele
primare, sau Mihai Viteazul cel adevarat este a§a cum
ni-1 arata ponegritorii lui ?
1) Cuvintare tinutrt In sala ,Elpis, Ia leattoarea societ4ii culturale
dobrogene din 6 Ianuarie 1921_
2) (Soeiarsnaut care se sprijinea pe citate din Xenopol.

www.dacoromanica.ro
 41

Invinuirea de tiranie a fost adus& lui Mihai Viteazul

in scrierile unor istorici mai vechi.
In timpuri recente, s'a ocupat de aceasta chestiune
Constantin Giuräscu, istoric de mare merit, mort in toamna
anului 1918. De-atunci a mai publicat in aceasta chestiune,
d-1 Longinescu, profesor la facultatea de drept din Rucu-
resti. Mai mult decat atat, s'a incins i o polemic& fade-
lungata, aprinsä, intre d-1 Longinescu i d-1 Const. C. Giu-
ra3cu, probabil flul istoricului dispäruf. Pentru a má lu-
mina pe mine, am cautat sä adancesc aceasta chestiune
ei rezultatul, la care am ajulls, II voiu impart4 cetitori-
lor in cateva cuvinte.
Mai intaiu de toate, in ce consista reaua fapta atri-
buita lui Mihai Viteazul ? Marele domn este invinuit c&
printr'un act, numit Iegatura lui Mihai", a transformat pe
tarani din oameni liberi, din stäpanitori de pamant, In ru-
inetni, adicä in robi, lipsiti de pamant. Acest act al lui
Mihai nu ni s'a pastrat, ci e mimai pomenit dupa moartea
lui in hrisoave de mai tarziu, sub numele de legatura lui
Mihai. Dacä s'ar H pastrat acel act, am putea sa-1 cer-
cetam in original si atunci chestiunea s'ar lämuri de sigur
mai usor ; fiindcä insa nu s'a pastrat acel act, de aci ne-
intelegerea, de aci interpretärile felurite, de aci polemica
Inversunatä intre istorici.
Pentru a intelege mai bine in vinuirea adusä lui Mihai
Viteazul, trebue sa vedem ce erau rumanii? Ruindnul e
un om veliber, e un -om cu steipan". El e legat de pa-
mantul, pe care locueste si din care se hräneste. Ru-
manii sunt socotiti .ca parte alcatuitoare a mosiei". Ei
formeaza imbunatatirea cea mai de seama a unei moeii.
Valoarea unei mosii atarna in primul rand de numärul
rumänilor depe ea. Mosia färä rumani e numita mo.yie
stearpet. Cand o mosie e vanduta, ea e vanduta impreunä
cu rumanii depe ea, intocmai cum sunt vanduti copacii
depe dansa. Cand o mosie e data de zestre, atunci si
rumanii sunt dati de zestre. Se poate spune cä rumanul
se confunda cu pamantul, este un produs al pamantului.
Rumanul are un stäpan : pe propriétarul pamantului, pe
care el ti are coliba. El datoreste stapanului mai multe

www.dacoromanica.ro
 4g

lucruri: mai Inidi geileata, adicd. dijma din produsele pa-

mântului, numitä desigur asa dupl. mdsura, cu care se
faced dijmuirea. Mai datoreste stapanului vineiriciul, adicd
dijma din vin. Ei mai pldtesc däri pentru vite i stupi,
mai dau dijmä din oi porci etc. Boerul mai lu. dela ru-
mani suhatul, adica darea pentru pasunatul vitelor pe
mosia lui. Rumânii mai datoresc stäpanului lor, lucrul
sau claca : Adicd, ei trebuiau sä facti fdrd plat/ toate
muncile, de care boerii aveau nevoe. Ei arä, secerd, treerd,
cosese i strâng fânul ; card recolta, lucreazit viile, le
ingrädesc, fac haraci ; construesc i repard casele, morile
§i zilgazurile boerilor ; sapd helestee; servesc ca slugi §i
oameni de incredere, ca vdcari, pästori, morari etc. Toate
aceste munci erau concepute in actele timpului ca o in-
datorire silita Deaceea, despre rumâni se spune cd erau
mânati" sau scorniti" la lucru. Voevozii recomandä
bataia contra rumânilor neascultatori. Intr'un hrisov, Dom-
nul amenintä pe rumâni : Iar de nu yeti asculta, sd fie
volnici calugärii sä v. batd foarte räu".1)
Prin urmare, Invinuirea adusä lui Mihai Viteazul este
cd, In vasta lui politicd exterioard, având nevoe de boe-
rime, a cautat sä 0-o astige jertfind clasa tärdneascd.
Asa a Inteles lucrul Nicolae Bedcescu cand, vorbind des-
pre legatura lui Mihai, ne spune : Acest act barbar, fäcut
de un print ce a lucrat alât pentru libertate, anevoe s'ar
putea pricepe, de n'am $ti cä aristocratia, puternicd atunci,
a trebuit si-1 sileasca la aceasta". Alt istoric acuzd pe
Mind V,teazul a a introdus la Romani aceastä institutie
barbard, iobAgia 2). Intocmai ca i iobagul 6in Ardeal, ru-
mânul e legat de brazdd i, in caz cand fuge dela un boer
Mu la altul mai bun, e adus cu sila indärdt la stäpanul
adevarat.
Sunt oare intemeiate aceste invinuiri ; se poate arunca
in sarcina marelui voevod ponosul de a fi robit pe tarani ?
Dug aceastä conceptie, trebue sä ne inchipuim pe Mihai
Viteazul ca pe un nou Lycurg, venind sä decreteze crea-
1) ::aracteriz,rea rumaniei dup'l slrierea mai jos citata a lui C. Giurescu
2) Came din scrierea mai jos citata a d-lui S. G. Longinescu, unde
cunt expuse toate pareriLi istoricilor In aceasta cliestiune.

www.dacoromanica.ro
 49

rea unei clase sociale, a rumânilor. E posibil oare ca un

stapanitor sa creeze din propria lui vointa o categorie so-
ciald ? Intrebarea aceasta ni se pare asa de absurda, in
cat ne mirgm cum au putut unii istorici pand de curând
sä persiste in credinta ea un voevod, oricât de puternic,
'prick de genial, ar fi putut, printr'o simplg poruncg, sa
creeze o noud clasa socialä ; ar fi putut dintr'o clasä de
mosneni, de proprietari liberi, sä facg. o clasä de iobagi,
numai pentru a fi pe placul bperilor, de cari avea nevoe.
Istoricii noi, mai in curent cu mecanismul fenomene-
lor sociale, si-au dat seama de aceasta imposibilitate. Cla-
sele sociale sunt produsul firesc al evolutiei popoarelor ;
ele se formeaza prin transformäri lente. E vadit deci cl
Mihai Viteazul nu putea sä transforme pe taranii liberi In
ioba gi.
Au venit atunci alti istorici mai noi, cari au dat alta
explicatie legAturii lui Mihai, prin care se mai usura vina
eroului dela Cglugäreni. Acesti istorici spun : Mihai Vi-
teazul n'a creat clasa rumanilor robi prin leggtura lui el
n'a fäcut cleat sg. sanctioneze o institutie
' existentä de mai
inainte. Legätura lui Mihai Viteazul -e numai incoronarea
unei evolutiuni deja gata.
Vina lui Mihai Viteazul este in chipul acesta numai
atenuatg. In adevär, istoricul Xenopol, adeptul acestei in-
terpretäri, ne spune : Nevoia lui Mihai Viteazul de a sta
bine cu bori, I-a sil.t sä pue in lucrare cea, mai curn-
pliü desbreiceitorie a teiranilor". Tot Xenopol spune : Mi-
hai consfinti printr'un asezamânt formal robia täranului".
Sä fie oare adevgrat acest fel de a vedea lucru-
rile ? Este foarte usor de argtat ca acest chip de a ex-
plica legätura lui Mihai este cu totul gresit. In timpurile
vechi nu erau legi scrise. Tara este carmuita dupa obi-
ceiul pämäntului. Raporturile dintre oameni se regulau in
virtut a obiceiurilor traditionale : acestea aveau mai mare
putere deck legile scrise din zilele noastre in vesnicä. pre-
fatere. Obiceiurile traditionale, tocmai flindcd nu erau scrise,
aveau un caracter de fixitate si de sfmtenie, pe care nu-1
au legile i decretele din zikle noastre. Astfel fiind, dad
robia taranului exista. de multa vreme, cänd a venit la
4

www.dacoromanica.ro
domnie Mihai Viteazul, atunci ea nu mai avea nevoe de
a fi sanctionatä, nu era nevoe sa i se dea mai multä tärie,
nu mai trebuia sä se sfinteascd ceva ce era sfintit prin-
teo evolutie secularä. Admitänd acest de al doilea fel de
interpretare, actul lui Mihai apare ca ceva cu totul de pri-
sos : boerii, dacä ar fi voit sä. pretinda ceva dela Mihai-
Viteazul, prins In strânatorare, i-ar fi smuls un avantaj real,
nu o consfintire platonicd a unor drepturi, de care se fo-
losiau neturburati, cum se folosiserä si inaintasii lor.
Prin urmare, Mibai Viteazul n'a robit pe tdrani. E un
lucru VA' dit di Mihai Viteazul n'avea nevoe O. consfinteasca
robia läranului, de oarece ea exista de mult.
Dacd. este asa, atunci se iveste din nou intrebarea :
Ce este legAtura lui Mihai Viteazul ? In adevär, se cunosc
73 documente, care pomenesc de legatura lui Mihai Vi-
teazul. In deslegarea acestei hitrebäri stä meritul istoricu-
lui Giuräscu care, din analiza documentelor, a luminat cel
mai bine problema. El ne dovedi eä rum elnia, adicd. robia
täranului exista dinainte de Mihai Viteazul. In documen-
tele timpului se spune cd au fost rumäni din descAlicd-
toarea tärii", ,,din mosi strämosi". Robia tdranului se con-
statä chiar pe timpul lui Mircea cel Baran. Ea exista din
cele mai vechi timpuri. In cele 73 documente, legätura lui
Mihai e pomenitä ca un lucru cunoscut, clar pentru toti.
Pentru a inti-lege ce e legätura lui Mihai, trebue sä. ple-
cäm dela urmätorul fapt : adeseori rumânii fugiau de pe
mosnie stäpánilor lor pe ale altor boeri mai bunt, mai mi-
losi. Obiceiul pämântului dädea drept stäpâtfului de mosie
sä-si caute pe rumânii fugari, oriunde i-ar fl gäsit si sd-i
aducd cu de-a sila inapoi. De reguld, rumânii fugiau pe
mosiile boerilor favorizati de domn, sau pe mosiile mä-
nästirilor. Alta pricinä de strämutare a rumânilor, erau
rdzboaele, nävälirile sträinilor. Dupd retragerea dusmani-
lor, rumânii se intorceau la stdpänii lor, iar cei ce nu se
mai intorceau, puteau fi cäutati si adusi cu sila inapoi.
Cu ajutorul documentelor s'a stabilit cd, legätura lui Mihai
este un act fäcut in urma ocupatiei turcesti sub Sinan Pasa,
dupd lupta dela Calugäreni. Expeditia lui Sinan Pasa a
fost una din cele mai pustiitoare. Ostiie turcesti au stat

www.dacoromanica.ro
 M.

In tall 2 luni si jumOtate. Au robit, au pustiit totul. Multi

rumâni s'au folosit apoi de aceste turburäri spre a fugi
dela stäpanii lor, asezându-se aiurea. Sate intregi au ramas
pustii. S'au risipit toate satele i rumänii i toti tiganii".
Vijelia, odat ä. trecutä, rumânii au ramas unde se adApos-
tiserä. Se petrecuse, din cauza nävälirii turcesti, o dislocare
generalä a populatiei taränesti. Perturbarea produsä prin
invazia lui Sinan nu putea fi inläturatä deàât prin consa-
crarea stärii de lapt. Pentru a inlätura o sumedenie de
procese, provocate de proprietarii, cari revendicau pe ru-
mänii fugiti pe aiurea, pentru a pune capät incurcAturii
pentru fisc, Mihai hotari ca toti rumânii pribegiti sä apar-
tind defmitiv proprietarilor pe moiile cArora se aflau in
momentul acela. Aceasta insemna desfiintarea dreptu-
lui fostilor proprietari de a-i mai urrnäri si readuce sub
stäpanirea lor. (LegAtura lui Mihai este deci actul,. prin
care domnul Iegä pentru totdeauna pe rumânii fugiti, de
pämänturile pe care se adApostiserd si de stapanii la cari
se refugiaserä, anuländ dreptul vechilor stOpâni de a-i in-
toarce cu sila la locul de origine.
De-aceea actul, despre care e vorba, s'a numit legd-
tura lui Miliai.
Vedem, prin urmare, ca Mihai Viteazul departe de a
fi robit pe tärani, prin mäsura lui a venit in ajutorul ru-
mänilor fugiti. Era o mäsurä in favoarca acestora i nici
decum pe placul numerosilor boeri, pägubiti prin acest act.
M3hai Viteazul nu trebue socotit ca un tiran necru-
tätor al täranilor. Putem deci, in deplind constiintd, sä pu-
nem la loc In cununa ce incinge fruntea lui, acele pietre
strälucitoare, pe care unii istorici pripiti se gräbiserä. sä
i le smulgd.') G. CORIOLAN
Profesor Constaina

'1) Scrl ri consultate cVechimea rumfiniei in Tara Româneasel si le-

&Aura loi Mihai Viteazul» de C. Giuri scu, Analele Acad. Romfine, seria II,
tom. XXXVII, p. 479); (Despre Iumanis de acelas (Analele Acad. Romane,
tom XXXVII, p. 191). - sicsezilmantul si legiitura lui Mihai Vodä» de S. G.
Longinescu. - Ileunsia ultimei serieri in Convorbiri LitErare» d n Noem-
brie 1919 de C. C. Giurescu. - fläspuns la o recensie de S. G. Longi-
nescu In aCurierul Judicial.» No. 4-5 d n 25 fan. 1920.-Cäb-va cuvinte asu-
pra <Legriturii si asezrtmäntului lui Mihai "Vodä» de C. G. G.ureseu In Co a-
vorbiri Literarea No, 5-8, Mdi-Iunie 1920.

www.dacoromanica.ro
 11' kjit

Ilh(
(5t
I

FUGA CENTAUR1LOR
(DIN JOS MARIA DE NEREDIR)

Le scapeirei de groa¡ei copitele 'nfricate

Si fug stropili de &Inge spre relpele din munti ;
Adulmecand un miros de leu grozav in spate
Ei pared simt cum moartea le fellfete pe frunti.
In goanä calcd hidra, fricosul stelion ;
Strdbat torente, cránguri ; s'asvârl peste ponoare
Si iat' acum in noapte s'aratei 'n depärtare
Olimpul, piscul Ossei si negrul Pelion.
Arar cále-un centaur din turma 'nspäimântatä
S'opreste scurt, se 'nloarce, se 'nnaltd pe copite
Dar dintr'un salt, cu grox;ei, s'asvârle iar spre ceatei.
Cäci el väzu in alba lumin' a lunei pline
Ca o supremei spaimei a goanei lui smintite
--
Cum umbra lui Hercule cu bdta spre el vine.
-SALSOVIA

www.dacoromanica.ro
ASO.P 9 k-e-F?A AgOk
"e90-teW """eW-

REMINISCENTE

Amintiri ale unei copilArii sfinte, nu-mi yeti mai scäpa

de acum. Am ajuns la värsta, cand tot ce parea c5, In-
välmit, näpadise la portile gändirii, sä se astearnä in
forme regulate ; iar eu privind la ele ca inteun cinema-
tograf, sa. le träiesc aievea, ca acum 40 si mai bine
de ani.
Amintiri, nu vreau s vä inmormantez odatä cu mine.
A venit timpul, ca sä inapartäsesc i altora impresiile unei
pärti din drumul sbuciumatei mele vieti.
Aide, asezati-vä in randuri ; insirati-vä asa de fru-
mos, ca boabele de mIrgäritar, dup. cum de cuminte
erati asternute in mintea mea de atata amar de vreme.
Treziti-vä. din toropeala in care v'au invalmäsit impreju-
rdrile vitrege i evocati trecutul meu de scolar särac, dar
dornic de adevär, pe care mimai prin cärti imi idchipu-
iam pe atunci, al pot afla. Am avut credinta asta ne-
strämutatä ; in ea am crescut. i acurn, iatr-mk in pra-
gul vietii, peste care in curand voiu päsi. Credinta asta
nu mi s'a stirbit.

Am deschis ochii pe lume inteo mahala märgInase-

poate cea mai mhrg'nase rnahala a Bucurestilor. De la noi
Wanä la mama Maria nu era asa depal te ; dar täind d'a-
curmezisul, prin curtea Bisericei, scurtam drumul pe ju-
mtate.
51 tot Fr avut pe atunci 10 anisori. Credeam in strigoi

www.dacoromanica.ro
 54

rn stafii. 0 mätusä a noasträ, baba Despa, ne povestea

la gura sobei, in noptile lungi de iarnä, basme cu smei
cu feti frumosi, Wand ce ne adormia in poald sub farme-
cul neintrecut al povestirilor ei.
Intr'o pe inserate, era pe-aproape de San-Petru, mä
trimite mama : du-te i chiamä pe frat-teu, de la nen'tu
Barbu, cä doar nu s'o culca acolo.
Ce lung mi s'a pärut drumul pan' la nenea Barbu!
Mi-era fried sä mai dau prin curtea bisericei ; fie care cruce
imi 'Area o stafie, in fie-care mogaldeatä vedeam un stri-
goi. Am luat-o pe drum si md tot uitam inapoi sä nu se
ia dupg, mine fantasma. Vezi, el pe vremuri'e alea, cimi-
tirele erau imprejurul bisericilor, la mahalalele märginase.
Aproape de bariera Vergului. 0 cdsutd curat väruitä,
d'abia se mai putea zäri din stradä, asa cum sta pititä
in dosul unei perdele de salcâmi. Prispa latä i cu ingri-
jire lipitä, era tivitä de o perdea deasd de tufänicti albä,
care cduta sä näpädeasca painä in tindä. Streasina o putea
atinge omul cu mdpa, iar pe acoperisul putrezit de vre-
muri, capetele cuielor iesiau ca niste tepi d'asupra sisdrilei.
- Pe cine cauti ma, ticule? mä intrebä mama Maria
din prag. Tocmai turpase mämäliga pe un cärpätor sit cu
sortul värgat ii stergea na.duseala de pe obraji.
Spundndu-i scopul venirei mele, mä indreptä in grä-
dina din spatele casei ; acolo am gäsit pe fratele meu stand
de vorbä cu un tänär inalt, frumos si bine fäcut, care ma
mangdie re pär, cu o blandete de inger.
Asta-i prdslea, mä Naie ?, se adreseazd tanärul, fra-
telui meu, care - se vede -fl povestise despre mine, ca
fiind cel mai mic dintre copiii nosJri.
De atunci, am cunoscut pe autorul de mai tdrziu al
Trubadurului, pe unul dintre cei mai curati prozatori ai
vremurilor acelora, ce se incadreazd intre 1-8-4 1898, Barbu
Stefänescu-Delavrancea.
In tot ce a scris pe atunci Delavrancea, se oglindeste
viata cinstitä, tihnitä, far nu pospaiul civilizatiei de azi a
mahalalei Bucurestilor, de la bariera Vergului. El n'a avut
nevoie sä. imprumute de aiurea subiectele, pe care le avea
inaintea ochilor ; personagiile descrise de Delavrancea, tra-

www.dacoromanica.ro
 55

esc. Harpagonul lui Molière nu-I cred mai presus de tipul

avarului din mahalaua Troitei, llagi-Tudose. a Foc i apa)
arata viata de mult stinsa a granarilor bucuresteni, din
De lea. In Domnul Vucea" se oglindi ste firea dascalului
lui Delavrancea; ca i al meu, Mihail Constantinescu, de la
coala primara a Polcovnicului Ghenea, i asa ca mai toate
subiectele sale nepieritoare. Ele sunt bucati desprinse din
viata traita in mahalaua in care autorul si-a facut copi-
laria lui, fiind coborator dintr'o familie de oameni cum da
Dumnezeu, dar cinstiti i foarte harnici.

* *

De la intämplarea ce vä povestii, nu I am mai vazut

pe Delavrancea, decat foarte tartiu incoace. Ne räsletise-
ram. Am apucat fie-care pe eke un drum deosebit. El si-a
croit din greu partie in trei directli; a ajuns ce-1 stiti : pro-
zatorul distins, dramaturgul evocator al vremurilor noas-
tre de vitejie: si mai presus de toate oratorul vehement.
Eu am calcat pe urmele batatorite de alti inaintasi mie. Am
apucat drumul m litariei.
Curentul politicei 1-a atras pe Delavrancea in vartc-
jul ei, in dauna literaturii, de care se cam lasse in tirn-
purile din urmd. Dar CO dintre hteratii nostri de pe vre-
mea aceea o puteau duce, far& grija zilei de maine ! Moar-
tea lui Erninescu -o stiti in ce imprejurari i unde - era
-
inca proaspata in mintea generatiilor tinere - de acum 80
ani si Delavrancea nu era dintre aceia, care sa nu cu-
noascd partea practica a vietii.
Era prin toamna anului 1898. Ziarele anuntau la A-
teneu o conferinta. Maestrul cuvantului avea sä vorbeasca
despre Un poet note. Am plecat de aici, din Constanta,
ca sd-1 ascult. Dar eram cu mult mai atras de curiosita-
tea de a cunoaste pe cel care vela acurn sd intre in
templul literelor i carula D,Livrancea se oferia sa-i des-
chida portile.
In totdeauna am f .st pätruns de actlas respect Id o
conferinta, cai Ri casa Domnului. Prefer sa aprind lam-
pile - cum se zice - cleat sa deranjez o lume, pe cand
www.dacoromanica.ro
 56

conferentiarul vorbeste. Eu cred, c. respectänd ora ince-

putului unei conferinte, cine-va se respebta pe sine-si. Asa
si eu acum, ocup foarte din vreme al treilea sau al pa -
trulea scaun din aula Ateneului.
Perdelele se trag cAtre amändoi peretii scenii si apare
Delavrancea. 0 statura naltd ; un trup bine legat ; un piept
desvoltat ca de leu ; iar d'asupra fruntii lui late, un pär
stufos i cret, care a fost intotdeauna certat cu pieptenile.
In- fine o fdpturd, pentru care natura a fost darnicd cu
amandoul mainile.
Felul cum Delavrancea fi modula vocea, dupd bucata
ce avea de citit, dädea versurilor o sonciritate de un far
mec deosebit. Dupd o scurtä, foarte scurta introducere, ne-a
citit numai patru bucati ale noului poet, färd sa-i po-
meneascd numele, '

Pe cloud din ele, de multe ori le citisem in Litera-

turd si $tiinte de pe vremuri, a lui Dohrogeanu-Gherea ;
dar cäldura in care le inväluia acum Delavrancea, nici o -
data, nu-mi dogoräse atät sufletul.
Vi le citesc i eu, färä ca sä am pretentia de a le da
viata, pe care numai un geniu creator, ca al conferentia-
rului, stia sä le dea. Iatä-le :
MARE TENEBRARUM
Ce subredd si ce naivei era credinta, ce mi-o s farm
De stncile de adeveiruri, din marea noptii fdrä prm !
Nici fericire in vr'o parte, nici to. c de chinuri grele nu i
Jur imprejur de aste verrfuri pe care seingeränd te sui.
De ce mä urc, de ce viala imi pare-o clipd de nimic.
Ce amdgeste omenirea cu care trudnic md ridic;
Cdci pánd sá atincrern culmea vre unei mai Matte stânci,
Ne 'nghite mareafeirei margini cu ape negre ,,si adanci.
LINISTE
5(ouri furnurii atend in lungi brq-de printre stánci
(Si se pierd mereu in faptul unei liniste adánci ;
lar din nouri pánj 'n vale, neclintild std o oaste
De brazi vecl2i, bronzati si sombri, revarsald peste coaste.

www.dacoromanica.ro
 57

Sits pe plaiul de pe munte ceirdresc la pas doi ini

Intr'o negurei pustie i de-aceeasi groazei prinsi.
Sunt scpati din fundul ocnei si se tot duc r'átácind,
Pe c'emd negurile clese imprejurul Thr se'ntind.
I-o leicere uimiloare pretutindeni peste plai
Si ei tac, cu groaza 'n sullet $ i se lasei dusi de cal;
S'au tot dus, si-acu 'nleo rápe't zac seirmanii atleireft,
Morti sub un morman de pietre neiruite din pereli.'
alnicd si neclintitá stei si-acum intreaga oaste,
De brazi veel2i, bronzati si sombri, revärsatei peste coaste ;
Numai nourii aleargel, valuri valurl, printre
Inecándu le in marea unei linisle addnci.
DOINA
.Auzi ce trist ràsunei doina,
Járá cuvinte inteleasà.
Ce dor isi spune cine-o antei
ce durere ji apasei !
Asculo bine cum reisund
Din muntli nostri p&nä 'n vale
Si spune-mi dacei stii veun antec
Mai dulce $ i mai plin de jale.
Nu-i pMnsul unei inimi numai
Si-al unei clipe trecáloare;
Ci 'ntregul neam e care-si pldnge
Durerile de care moare.
Dupd sfdtlitul acesteia, un ropot de aplauze umple
aula, in huetul strigdtelor de (autorul»:; pe and ochii
multimii se indreaptd spre banca unde mä aflam.
Vad pe Delavrancea Mcând semn unui domn de la
capul bdncii mele, sa se ridice. Mi-aduc aminte : era un
tariär blond, fard mustata ; iar pe figura lui se citea atata
nevinovdtie i modestie, incdt nu s'a putut ridica complect
ln picioare ci, coplesit de povara privirilor multimei ai ro-
sind pand tn albul ochilor, cade, mai mult cleat se aeaid
in locul sdu.
www.dacoromanica.ro
 58

gDomnul G. .Proca, poetul cel nou, care scrie sub

pseudonimul 0 Carp», ne spune Delayrancea, In ropotul
necontenit al aplaNzelor multimei.
V'as citi si a patra bucatA, elländunelD, dar n'o mai
am, si nici n'a fost chip s'o gäsesc. Pe celelalte le-am
pAstrat de atunci in minte ; tilt de mult mt-au plAcut.
Steaua descoperitä de Delavrancea apune foarte de
timpuriu. Proca, luat in vârtejul luptei pentru existentä, s'a
dedat altor ocupatiuni. Totusi, singurul volurn Randunel"
-asa poartä numele volumul celor 30 de poezii - pune
pe Proca in rändul poOlot nostri de seamä.
Era pentru a doua oarä, cAnd l'arn vAzut pe Dela-
vrancea. I-am fäcut o pläcere nespusA, cand i-am amin-
tit de praslea", de acum 18 an;.
In urma noasträ se asternea un drum lung, la capl-
tul aruia toate päreau ca niste icoane de mult sterse ;
si in locul lor nu mai rämäsese deat aducerile aminte
dureros de triste.
CAsuta pititä dupä dumbrava de salami si näpäditA
de boschete de tufänia, se näruise. Asta era dupä moar-
tea mamei maestrului, mama Maria.
* * *
Inleo dimineatä, era pe la inceputul lui August 1916,,
intalnesc pe Leul" - asa ii zicearn eu - aim in Cons-
tanta, la Mercur". Flacärile räsboiului ne incinsese gra-
nitele de toate pärtile i ne asteptarn ca, dinteo zi ini alta
sä SE, întindä ca pe o miriste uscatä si la noi.
Inträm sau nu intrAm, nene Barbule ? Il ibtreb ea.
- ma, praslea, sä tii cä inträm. PutinA zAbavA ;
dar intrt m.
Si asa a fost. Nu dupl mult timp, am intrat.
Cu graba, cu care se precipitau evenimentele atunci,
par'a si oamenii erau mai pripiti ca altä. datä. Tin minte
cä n'am avut mult timp de stat de vorbä.
- Vino sä, te särut. De acum incolo tu porti moar-
tea in sän, legatä de cruciulita pe care o purtati voi, mi-
litarii. §tiu eu de te-oia mai vedea ?

www.dacoromanica.ro
 59

Särutul acela lung, a fost cel mai de pe urmá. Asa

ne- am despartit.
* * *
Durerile mari sunt ca i adancurile marii, mute. Cand
am aflat e moartea lui nenea Barbu, paream simtit un
gol colea in cosul pieptului. Durerea era prea covarsitoare
ca sa-rni ingaddie a da drumul plansului.
Nu tiam nimic de el, cat timp am fost in captivitate.
La vre-o doua luni dupä ce m'arn intors, am aflat. Asta
era prin lulie 1918 ; el murise primävara. Il credeam ra-
mas la Bucure0.
Cu gandul pe front" a fost cea din urmä a Jai bu-
catk scrisa pentru Calendarul Regina Maria" din acel an.
Cat de indurerat trebue sä se fi despartit de trup,
sufietul acestui mare Roman, in imprejurarile grele prin
care trecea tara lui in primavara aceia !
* *
In stanga aleii principale a cimitirului Eternitatea"
din Iasi am ingenuchiat pe mormanul de Walla Inca proas-
pätä, care acoperea trupul iubitului meu nenea Barbu.
I-am adus lacrimi ca prinos de pioasa amintire; i-am
mai adus clouä buchete de flori albe de tutanica, dragHe
lui flori de tufanicä, flori de acelea care, pe vremuri, nä-
pädiau pand in prispa casei mamii Maria, privind-o cum
in tinda turna mamaliga pe un carpator.

Sunt 38 de ani de atunci. Dogoarea soarelui raspan-

dea un miros bland de primavara. Asta era pe la pranz,
intr'o zi din postul Pastelui.
Mä. duceam acasa. Esisem dela scoala. Din urmä,
ma ajunge un tänttr, care cauta sä intre in vorba cu mine.
0 figurä simpatia, de statura mai mull scuncla. Pe fata
lui palida se intiparise urmele unei rnelancolii precoce
pentru varsta lui, intre 23-24 ani. Niste ochi negri, um-
briti de spOncene frumos arcuite. Ochii aceia, care cu pri-
virea lor cautau sa-ti sfredeleasca pand i cele mai tai-
www.dacoromanica.ro
 60

nice addncuri ale sufletului, ochii aceia nu-i voiu uita nici-
odatä.
Purta o imbräcäminte modestä, corectä, curatä. Mi-a-
duc bine aminte de päläria lui moale de pds16, turtitä putin
in fata. Cu felul acesta de päldrie 1-am väzut tot timpul
incoace ; iatä pentru ce mi-a rämas intipdritä in minte
päläria lui de acum 38 de ani.
Era un pribeag care, ca multi altíi, valise sä-si caute
norocul. prin Bucurestii anului 1883. Si, ca sirein, Ti trebuia
- cred acum, un suflet nevinovat ; avea nevoe de un con-
fident sincer, cäruia sä-si destainuiascä visurile vdrstii lui,
suferintele unui suflet obidit ca al lui. Un visätor deceptionat.
Din vorbä in vorba ajunseräm in dreptul bisericei Ne-
gustori.
- Vino, te rog, pe la mine Duminecä pe la dotiä, imi
zise tdnärul, arätându-mi in fundul curtii ua unei chili-
oare, de care mai existau pe atunci pe la bisericile bu-
curestene. Ne-am despärtit fárä sä ne cunoastem.
***
* *

Posomordtä, ploioasä i rece era Duminica urmätoare.

Warn dus dupa cum fägäduisem. 0 casä scunda, cu prid-
vor in fatä. Tinda i douä oddi : una hi dreapta si alta
in stdnga Ii eran tot cuprinsul. Tânäru1 imi iese in prag,
unde mä primeste cu vocea lui de o sonoritate catifelatd..
Sunt naturi de acestea, care te atrag si de care te lip-
pesti dela primul cuvânt. Asa era si tanärul meu
- Uite aicea stau, in chilioara asta: - imi zise el-
dupn ce mä introduse in odaia din dreapta. Ai fost foarte
drgu câ ai venit. Am putini prieteni aici. Timpul este
prielnic pentru a sta de vorbä cäteva ore.
Aid, In ocläita asta scundä, mi-a fost dat sä cunosc
acum 38 - de ani, pe Alexandru Vlahutä. Dar ce stiam eu
la vdrsta de 17 ani si, mai ales, ce era Vlahutä pe vre-
mea aceia !
Am rdmas uimit de ordnduiala de peste tot ; fiecare
lucrusor era cu multä ingr jire pus la locul lui, cum rar
se intftlneste in casa unui burlac. Pretutindeni domnea or-
dinea i curätenia, O bätrdnä, baba bisericei, locuia peste

www.dacoromanica.ro
 61

salá. Ea avea pe seama toata gospodaria i ingrijea de

Vlahuta ca de un copil al ei.
- Am avut mare noroc de batrana asta. In toiul
iernii am fost lasat pe drumuri tocmai inteun ora4, In care
m'asteptam sä gasesc mai multa cinste, la Targoviste.
Nu-mi amintese sa-mi fi povestit ceva despre copila-
ria lui, pe cari i- am cunoscut-o mai tarziu, incoace, din
scrierile lui ; dar stiu cä mi se plangea cu toata durerea
sufleteasca, de organizarea noastrá socialä, el, copilul ni-
manui, aruncat pe drumuri in haosul Bucurestilor.
Carti, n'am prea vazut sä fi avand ; cateva pe Masa
de länga. fereastra. Avea ins& o multime de note, scrise
pe foi volante, adunate cu multä grije Intre scoartele unui
caet. Mi-a cetit multe : crampeie din vederile lui despre
lumea in care pribegea si in care II aruncase imprejura--
rile vietii , bucati rupte din sufletul lui mi le reda sub
forme asa de plastice, ca si cum le träia aevea.
*i acum, dupä atatia ani, par'ca mä trezesc dintr'un
vis nespus de frumos, and citesc reprodusa inteo lucrare
despre Vlahutä, bucata asta, pe care mi-a citit-o el atunci:
De-ar fi cat de putred sufletul cuiva i cat de 41'1-
pieiritä i-ar fi Mima de desgustul acestei vieti, e cu ne-
putinta ca degetul noptii sä nu nemereasca intrInsul o
clapä, de sub care sa tresalte eterna muzica a iubirii
iubirea e poezie, i iubirea e finer*, i iubirea e vis
-
iata-te starnit i abatut din gravitatea ta de bronz.
E atata mister in lumina rece a lumii si-atata suflet
intre campul cu umbre i bolta cu policandri, §i-atata far-
mec pluteste in tot ce esti in stare sa cuprinzi cu ochiul
ai cu mintea, *Meat d'n toate ti se pare di purcede un
grain, un cantec dulce, atat de dulce, ca toate gandurile
tale incremenesc pe loc - i atunci unica ta viatá se ames-
tea cu marea viatä a totului, sufletul tau se pierde in su-
fletul imens al noptii. Se face in tine ca o eclipsä - se
sterge eul de pe retina constiintii tale. Flints ta devine
un abur, o esenta usoara, care pluteste in imparatia lim-
pede a stelelor. Totul e un caleidoscop. Ai crede ca na-
tuna arde. Atunci esti mare, esti bun, esti sfant. Atunci
iube§ti, visezi, te mistue un dor adanc, un dor nebun, si
www.dacoromanica.ro
esti in culrnea fericirii, flind in puf erea flacarii. Uiti c'ai
suferit, uiti ea trebue sä mai suferi. Este cea mai puter-
nica condensare a fiintii tale sufletesti in timp si cea mai
mare dilatare in spatiu. Esti clipa, dar esti univers.
la urma cazi, ca un meteor, din stele pe pamant".
Fraza aceasta din urma, mai ales, multa vreme mi-a
batut in minte, ca un dangat stant de clopot in zi de sar-
batoare.
Forme de acestea nu le mai auzisem dela dascalii
din scoalele de pe vremea cand in'vatam carte.
Visatorul meu, in trei ore m'a pus in curent cu lite-
ratura.
tiu ca n'avea pareri bune despre Macedonski care,
prin Noptilear lui, imprejurul carora revista Literatorul",
la moda pe atunci, facea mult sgomot, cauta sä punä in
umbra pe Eminescu ; ba cbiar fsi batea joc de nebunia lui.
Eu, care nu cunosteam alt poet mai mare al nostru
deck pe Alexandri, despre care Vlahuta nu-mi vorbia de
cat totdeauna bine, il priveam aiurit.
Cuvintele lui erau pentru mine venite dintr'o lume,
pe care n'o cunosteam.
Din bogatia ideilor, pe care Vlahutä stia sa le fm-
brace in formele lor adevarate si cu expresiile cele mai
apropiate realitatii, retin numai una, datoritä unei impre-
jurari triste. V'o povestesc. Din ea yeti deduce ca si mine
impresionabilitatea lui inclinatä spre melancolie. Veti de-
duce ceva mai mult, puterea lui creatoare de o inspiratie
instantanee si de o fecunditate divina.
In iimpul convorbirii, pe cand poetul cuvanta mai
aprins, se opreste dinteodatä. Clopotele dela biserica dan-
ganeau asa de jalnic, ca l'a läsat Inteo melancolie muta,
din care nu si-a revenit decal dupa incetarea sunetului
lugubru.
- Vezi, aceia ce nu-mi place aici sunt sunetele
astea, ce ma 'nfioara si care, adese-ori, imi gonesc cele
mai frumoase ganduri.
Un stol de pasarele ciripesc In frunzarul unui co-
pac. 0 pocnitura de bid numai si ele umplu aerul cu
www.dacoromanica.ro
 63

fälMitul lor ; toate au sburat infrico§ate. Cänd vor mai

reveni in acela§ frunzi§ ? Poate ca, niciodatä ; in ori-ce
caz, nu toate.
Aidoma se petrec lucrurile §i cu ideile, speriate de
cine §tie ce impresii. Ce greu e s le mai prinzi din
sborul lor räslel §i cu mult mai greu sä revinä toate la
aclapostul lor, sub teasta capului din care au sburat.
* *
Pe dupl. Pa§ti, Vlahutä a fost numit ca profesor la
pensionatul lui $tefan Velescu. Locuia acolo. Eu urmam
§i la conservator cursul de declamatie tot al lui Velescu.
Prin Vlahutä am cunoscut farmecul poeziilor lui
Eminescu, tot el m'a Indemnat sä mä prezint la exa-
menul de finele anului, cu bucata :
Dela Nistru pan' la Tisa
Tot Romanul pldnsu-mi-s'a.
N'am auzit vre-odatä accente mai pline de revoltä
impetriva streinismului, ca in ,Doina" lui Eminescu.
Dar, trecute prin vocea vtbrätoare a lui Vlahutä, acum
ele deveniau un strigät de alarmä. i numai bländul Vla-
MO nu era omul pornit spre revoltä.
Bucata asta, ineditä Ma, a fost clan de Vlahutä la
«Convorbiri» dupä prima nebunie a lui Eminescu, intdm-
platä prin Iunie 1883 §i publ catä in numärul dela 1 Julie
anul acela
* *

In vacantä i-am pierdut urma pribeagului. Nu I-am

regäsit deal dupd vre o zece ani. L- am ascultat la o
conferintä tinutä la Ateneu : «Onestitatea in artd». N'am
1ndräsnit sal vorbesc. Ii utmärisem .toatä activitatea lui
literard, de pänä atunci §i päream prea mjc pe längd
marele nostru Vlahutd, in epoca de complectä desvoltare
a creatMnilor lui.
* *
N'am mai intâlnit pe Vlahufl deal foarte tdrziu, In-
coace, prin Martie 1907. Eram in toiul revoltelor trâ-
neti. L-am gasit la Plainesti, unde am fost trimes pentru

www.dacoromanica.ro
 64

imprastierea rgsvrätitilor. Razoras cu targusorul asta, la

Dragosläveni avea poetul conacul viei.
N'am simtit vre-odata o mai mare placere decal
atunci, cand 'i-am intins o mAna de ajutor, ca sa-i sal-
vez avutul, devi nu sosisem tocmai la vreme.
Casa vraiste i goala. Cärile rupte i asvArlite pe
batatura. ; jar In beciu puteai pluti cu barca ; vinul se
varsase pana la jumatatea garliciului. Doar via a scapat
fieatinsa.
Am poposit cu soldatii la Dragosloveni, pang, s'au
potolit Invrajbirile. Cercetand prin satele de prin prejur
i-am gasit cite ceva, dar in ce stare ! i pe drumuri
erau imprastiate mobile si diferite obiecte casnice d'ale lui.
Arare-ori am trait in viata mea momente mai inal-
tatoare, ca cele din timpul sederii mete cu Vlahuta in
conacul viei lui dela Dragosloveni.
Nici un cuvant räu - cum ar fi fast firesc - Impo-
triva acelora, care-i devastasera, avutul. Duiosul poet
atribuia altor cauze, mai indepärtate, starea aceasta de
lucruri, care a provocat genunea din 1907.
De sigur, nu ma mai cunostea, ne inväluise vremea
celor 24 de ani trecuti dela prima noastra cunostintä,
in chilioara din curtea bisericei Negustori, despre care
amintindu-i, a holbat la mine niste ochi negri, sticlosi si
mari, cu o mirare i o nevinovätie copiläreascä.
De atunci $ a dat drumul adancurilor sufletului
Aceia ce s'a intamplat acum, era fatal sä se in-
tample asa, imi povesteste el. In tainitile pämntului clo-
cotesc de veacuri niaterii infierbantate ; ele cauta. sa iz-
bucneasca unde-va, prin scoarta lui. tii, ce asezari in-
floritoare au fost - acum aproape 2000 de ani - prin
prejurul Vesuviului, cand a rasuflat vulcanul. Pe toate
le-a acoperit cenusa. Ne-a ajuns pAcatele Pompeii.
La noi, minciuna ademenitoare s'a intins in toate
straturile sociale i acum ea sta. cu Regele la masä".
E atata amar de vreme de cand in taränimea noastra
obijduita, patimile i ura docotesc impotriva clasei stä-
pdnitoare ; ele trebuiau sA izbucneascl cand-va si au iz-

www.dacoromanica.ro
 65

bucnit cu toga furia unui crater de vulcan, supapa 8U-

ferintelor.
Am convingerea ca. tot fastul expozitiei din anul
trecut, n'a fost cleat o hlamida mincinoasa :
«Imbraeci-le'n podoabe, Tard sfeintd,
«Sei nu mai Vie nimeni ce te doare.
Revoltele de acum sunt o desmintire amarnici a
expozitiei din anul trecut. Cauzele lor nu sunt asa de
superficiale precum ne par. Sunt adancuri de suferinti,
pe care n'a voit nimeni sa, le pätrunza cu adevarat. Cu
totii fugim de adevar.
«C'd adeveirul parc'a zis cei-1 chiamei ;
«De unde-o fl, ca nu-i de-aici din Tara.
Aci la Dragoslaveni s'a zamislit In capul lui Vlahuta,
poezia 1907". Ea a fost publicata mai In urma In re-
vista Viata Romaneasca".
Partile pe care le citez, nu sunt o reproducere ; ele
sunt cr6mpeie de cugetari versificate Inca de pe atunci ;
eu le-am auzit aidoma din gura poetului.
N'as putea spune, ca de aici am reluat legaturile de
prietenie cu Vlahuta ; insa legaturile de cunostinta, da.
cunostinta noastra a fost trainica ; prilejuiam O.
trainiceascg.
Se stie, ca in tot ce a scris Vlahuta, - si a fost
unul dintre cei mai curati si mai fecunzi poeti si proza-
tori ai nostri - in tot ce a scris el, nicaieri n'a vorbit
bine de militari. Pare a fi avut o aversiune pentru dansii ;
de aceia, nu fail oare-care sfiala ii dadearn cunostinta,
cAnd 11 intalneam ; mai ales ca-1 qtiarn o fire putin co-
municativa.
Sunt omul, care nu ma bag In sufletul cuiva, and
cred ca-i sunt in silnicie. 0 natura nenorocita, veti zice,
poate. Insä, co vreti, dad. Dumnezeu m'a plamadit din-
tr'un ast-fel de aluat.
Asa credeam $ i despre cunostinta mea cu Vlahuta..
Imprejurarile mi-au dovedit ca. apucasem - cel putin cu
el - pe carari gresite.
*
* *

www.dacoromanica.ro
 66

, trecusera vre-o trei ani la mijloc. Eram cu servi-

tiul in altä parte, aa ca n'am avut ocazia sa-1 vad.
Citisem in ziare, ca Vlahuta lucreaza la o monogra-
fie relativa la pictorul Grigorescu §i ca doritorii de a se
abona la ea, sa se adreseze poetului.
La ocazie, m'am dus sa ma inscriu.
edea deasupra unei farmaçii, In Palatul functiona-
rilor publici, dela Sosea.
Era inteo dimineata de Mai. Aerul proaspat de pri-
mavara. inviora natura irnbracata In podoabe noua, ca
inteo haina de sarbatoare.
Am fost Intampinat de D-ra Vlahuta, Intruchiparea
unei Cosanzene din basmele copilariei noastre. Ma. pre-
zint, aratandu-i §i scopul venirii mele. Cu vocea ei de o
sónoritate argintie, ma pofte§te In antreu §i luând de pe
masa un caet, mi-1 deschide §i mä inscriu.
Bunavointa §i dr5gala§enia cu care am fost primit,
Imi dadura de banuit, c numele meu nu-i era strain ; de
aceia cerui s vorbesc poetului. Fusei poftit In salon.
Dau toate detaliile acestea, care pentru mine au
talcul bor. In fecioara de acum se oglindea toata natura,
toata modestia §i tot sufletul nevinovat al tatalui ei. Eu,
sub farmecul amintirilor trecutului, ma intorceam cu ochii
mintii inapoi, a§a cum l'arn cunoscut Intaia oar& pe
Vlahuta, cu 27 ani in urma.
Salonul, un muzau de pictura. Peretii erau împodo-
bii cu panze de-ale lui Grigorescu, a§ezate cu mult gust
§i in a§a fel, ca lumina ce näpadea pe ferestre sa se
arrnonizeze cu combinatia colorilor.
Absorbit In privirea atkor frumuseti, nici n'am ba-
gat de seama, cand Vlahuta a intrat cu pasul lui domol.
Toata fiinta omului acestuia, de o bunatate duhovni-
ceased, fmi inspirit mai mult decal respect. Vocea lui
blajina avea ceva din cuvintele unui batran sfätos ; iata
pentru ce respectul meu pentru el lua proportiile unei
veneratii.
Mi-am luat o sarcina cam grea - imi zise el -
dar §tiu ca-mi irnplinesc o datorie sfanta falä de prietenia
ce ma lega cu marele nostru disparut. Nimeni n'a fost

www.dacoromanica.ro
 67

mai in intimitatea lui. Aici - si-mi arata peretii salomi-

lui - trdesc in biserica lui Grigorescu. i cum mä umple
de evlavie fdpturile acestea ale mainilor lui ! Din pAnzele
astea se desprind bucdti din sufletul lui curat, pe care
numai eu i le cunosc. Fie-care tablou este pentru mine
un izvor de inspiratie ; caci stiu ate amintiri din viata
lui Origorescu se inläntuesc de fie-care din ele.
.L'ana ascultat cuprins de admiratia, pe care nicio-
data nu i-am aratat-o. Totdeauna m'am sflit 51 ating cu
laudele mele aceastA natura de sensitivä.
La aparitie, mi-a oferit volurnul, la care ma abonasem.
Pe prima pagind era scrisa dedicatia :
CunoVintele vechi, limpul le cimenleazj prin prielenie''.
Al. Vlahtg4

De atunci sunt indreptätit a spune, cd. am ramas

prieteni.
* *

Pentru a nu abuza de prea multa D-voastra ritbdare,

vd voi cere sd-mi inglduiti a trece peste cei nou 'd'. ani,
dela 1910 incoace i s'd vin la cele din urml clipe ale
poetului.
In casa lui, cu capul pe perna lui, asa a murit
Vlahut'd. S'a stins 1initit, ca i firea lui domoald.. PâJ-
pairea unei candele, in care untdelemnul e pe sfdrsite,
stardie de cate-va ori. 0 trosniturd usoard in iasca ri-
masä cdt o gdmalie de ac. S'a stins.
Senindtatea mortii, pe care o astepta cu toat d. re-
semnarea, se intipdri pe figura poetului. Dorrnia.

* * *

Viola noasträ este, de felul ei, plinä de amarIciuni.

De ce a§ mai addoga una noud In ceasul acesta pe care
11 avem atat de rar, de stat impreunä.
Ma opresc cu amintirile in poarta cimitirului Bela,
unde a fost inmorrndntat Ylahutd, in stAnga aleii princi-

www.dacoromanica.ro
 6g

-pale. Pe dreapta ei, de 30 de ani, de and Eminescu

doarme somnul de veci.
Ce fericiti, trebue O. fie ei acum impreunä, acolo,
sus, in cer, unde numai cele adevarate se inaltä.
Minciunile cad la peimánt, ale pinzezniului fiind'i.
zice unde-va Vlahutä 1).
71111921 COLONEL IONESCIP-DOBROGIANU

2) Conferintä, t null la ezitorile liceului Mircea cel Biträn din Con-

stanN

www.dacoromanica.ro
5ALONUL

Era prin August cAnd regimentul intrd iard§i pe front.

Dupd zddarnicile sfortari fdcute pentru a rupe §i ultima
stdvilire, du§manii se Impdcard cu gandul cd nu pot merge
mai departe §i se tintuird locului. Iar osta§ii, cari stäru-
ird locului cu tot bombardamentul lor aprig §i atacurile
lor repetate zi §i noapte, rdsuflau lini§titi.
- Ce-or fi Wit, fratilor, de le tace flioanca ? vorbi
sergentul Lazea cdtre pAndarii unui post inaintat.
---$i-au rupt coltii In §antul nostru ! rosti unul dintre
pandari.
- Au sd-§i rupa ei §i. capu! Nu ne mai insplimantd
neamtm, cu toate ma§indriile lui ! §i sergentul se tail
Inapoi cdtre §antul de foc.
PAndarii tdcurd cate-va clipe.
- A... iqti din Moldova!
- Di la Boto§dni !
- Ce bine !... t.ii de rostul alor tdi ! Dar eu... tuma
din VAlcea ..
- Da ci folos ! rdspunse Anghel. tiu cd n'au ni-
mica de mAncare... §i mi-a rdmas nevasta cu patru...
tati mdruntei !...
Celdlalt tácu mult timp. Apoi oftd.
- Ia suferintd !... §i-§i afundd privirile printre vitele
de vie.
www.dacoromanica.ro
 70

- Vezi... colo... pe längA santul lor ?... Au Intins o

sarma !
Anghel Isi fäcu mana strasinA ochilor.
- Nu ml mai ajutA pardalnica de privire ! Mai In ti-
neret1 videam cum ambla noaptea epurele pe razor...
Dar acu... nu vAd nici un crâmpei de saxma la douä
trei sute de metri !...
- Au Intins v'un telefon! i iar4i tAcurA, afundându.si
privirile fie-care In sectorul lui.
Postul III care se gäseau, era o groapl pAtrata Ina-
intea santului de foc. La ea ajungeau printeun sant In-
gust si putin adanc, trecand pe sub retele.
- Cat sA fie ceasu ? IntrebA Linu Florea.
Anghel Isi ridicA genele stufoase.
- Poate säsâ. Or veni sä ni schimbi...
Amurgul mohordt cobordse pretutindeni. Soarele tre-
cuse In dosul MAgurei si coama ei rotunda strAlucea
Inteo aoreolA de-un rosu purpuriu... ca sangele pe care
tunurile dusrnane, asezate acolo, il värsau pe-o mare
parte a frontului. Soarele trecuse de MAgura si umbra
ei enormI se lätea mereu, cuprinzand sub aripa ei nea-
grä toatä suflarea Moldovei.
Schimbasii sosira. Cei doi ostasi se IntoarserA ina-
poi si, fail sA mai astepte mâncarea, ce nu putea veni
deaf in taria noptii, se culcarA pe pämantul umed al
unui bordei. Chinuiti de foame, dimineata se duserA prin
vii, dupa poame. Tupilându-se printre butuci, gustând din
unul sau din altul, se trezirl In vale In fata unei vile.
InAuntru totul era rAvAsit. Numai lucrurile grele rAmaserA..
- SA lam si noi piste scaune de-aistea...
- i-o masA ne-ar trebui !
Si cu o grijA infinitä; ostasii cArarA In dublurd o
masA rotunda de nuc, douA fotoliuri, patru scaune si douA
oglinzi cu ramele aurite. LArgirA apoi santul din fata unui
bordei, tântuirti oglinzile in pereti si asezarA masa si
scaunele la mijloc.
Coltul acesta devenise pläcut tuturora. Aici fsi scriau
sefii de sectii si de patrulA rapoartele. Muindusi plum-
burile de sute de ori Intre buze, alcAtuiau cu greutate
www.dacoromanica.ro
 71

cuvintele. Tot aici Isi scriau ostasii scrisorile. Cand s'ase-

zau pe scaunul moale sili rezemau coatele pe masa lucie,
deveneau alti oameni. Nu se mai simteau fntunecati de
suferinta. Cand sein ghesuiau in fundul santului, cu pura
pe genunchi pentru a scri pe patul ei car tea postala,
atunci numai durerile glasuiau din sufletele lor.
Dar acum se priveau zambind In oglinzi si cu su-
r&sul ironic al omului, pe care nu-1 mai impresioneazâ
pericolul, spuneau celor de-acas& si alte lucruri, vesele
chiar.
Aceasta schimbare o simteau cu totii, dar numai
sergentul Haralambie si-o putu lamuri.
Era catre sfarsitul lunii. Un vant domol se strecura
printre frunzele, aproape ruginii si fosnaia prelung. De-
parte catre Crucea de sus, rasunau mitraliere, iar Ina-
inte, poate pe Magura, rare bubuituri. Numai bombarde
Infasurate cu manifeste isbeau, and si and, santul. Dar
nu le lua nimeni In seamä.
- Mai, ce-o fi vrand neamtu cu minciunile lui ? se
Intreb& un ostas, svarlind afar& o bombard& cu ma-
nifes te.
- Predai ! Predai !.... repetä un altul cuvintele,
singurele poate, pe care le stiau si le repetau peste tot
locul soldatii nemti.
- sa ne predaim !... De ce s'or fi bucuand la po-
man& ?
- Pentru ca... nu pot O. ne bat& !
Era o noapte seninä de toamnä, cu stele multe si
cu lumina de luna Osta0 adunati fn salonul lor se in-
deletniceau cu diferite treburi si vorbeau incetisor. Asa,
caprarul ,Voinea rupsese o mlädita, o 'ndoise binisor, cu-
prinzand la mijloc nasturii dela tunica si-i freca de zor
cu pasts Arnor", pe care numai el stia unde-o gasise.
Lang el, sergentul Haralambie, adancit Inteun fotoliu
dormita, iar solclatii, Insiruiti pe Mug& pereti, storceau cu
manile lor crapate struguri in gamele i-1 radeau pe
Dinu Florea, care avusese nenorocirea sti-si vazd game la
gluritä de-un glont ratacit.

www.dacoromanica.ro
 72

- Ala n'a fost trimis pentru game% mai Floreo !

vorbi unul.
- Cel care l'a ochit pe Florea, a crezut cl-si duce
capu'n mana !
- I-o fi shit inima, bietului orn ! Vin de bea putina
apa de asta...
- IMO voi, tntrerupse Florea, dar o sti va. faceti
cruce and veti vedea ce-am O. fac eu dintrânsa ! ?i
cu un cleste de tâiat sd.rmA, marl gaura fäcutä de glont,
Intepeni de-asupra ei o tabla ciuruitä, puse inauntru o
xnnä de surcele, pe care aprinzându-le, avu cea mai bura
sob& de campanie. Un ibric fäcut dintr'o cutie de con-
serve, completä bucätäria lui Florea. i toti priveau mi-
rati peste cäte-va clipe cum fierbeau prunele In ibric.
- Mäi, al dracului ruman !...
Iar sergentul Haralambie, care nu se miscase dela
locul lui, vävänd buna stare sufleteascl a tuturor, glasui :
- Ma WV- Para suntem acasä !..
Avea dreptate. Micul confort; de care nu se puteau
bucura cu totii, strecurase in sufletele tut Irora aceastä
iluzie.
MIIIAIL PROCONE

www.dacoromanica.ro
 IN INIMA CODRULU1

pupa sAptarnani intregi de veghe pe linia frontului,

de marsuri si framantari in spatele ei, ostasii intrau in
repaos pentru o luna. Cu ochii luminati de fericirea a au
scapat teferi dintr'un iad de primejdii, 4i duceau bucurosi
sarcinile grele pe drumul ingust si prapastios. Si dug o
zi intreaga de mers, regimentul s'a in*uit intr'o vagaun&
ingustä, in inima unui codru de mesteacani, cu gandul de
a sapa bordeie. Dar, Ora atunci, plutoanele au suit cativa
pasi dealul si au intins corturile. Cele sase grupe s'au in-
gramadit in trei corturi lungi, asezate cat rei raze ce por-
neau din acelas punct.
In amurg corturile erau gata, iar in locsorul dintre
ele falfaiau flacArile unui foc enorm. Ostasii stateau tur-
ceste in gura lor si se incalzeau.
Nori apasatori de toamna umpleau vazduhul. Un
vant suerator izbea ramurile golase si despartea fiacarile
focului, rdspandind fumul greu pe fata p6mantu1ui.
0 dogoreala placuta invalui pe toti. Cu ochii cli-
pind mereu de intepaturile furnului, cu mainile intinse mult
care gramada de butuci inflacarati, statura asa ceasuri in-
tregi. Venira bucatarii cu mancarea, dar puVni au fost
aceia cari s'au ridicat la strigatele lor : oboscala $ frigul
indurat, erau asa de mari, trick in clipa aceasta de
caldura linistitä, nimeni nu se indura sa se scoale.
Inteun tarziu prinsera O. se miste. Sub ascutisul foa-
mei, unii isi Mara felii din painea lor neagra si tare, le
www.dacoromanica.ro
 74

infipserd in suliti fungi de lemn si le apropiard de jeratic.

Caldura le Inmuia si le da un miros de pine caldit.
- Na, cd mi-au inghetat pic'oarele ! vorbi ser-
gentul Lazea, care stätuse culcat in cort, numai cu capul
cdtre foe. Prin säräcia asta de cort bate vântul ca si pe
afard. ! $i scotandu-si bocancii, isi intinse picioarele el-
tre foc.
Caciuld Stan, slab si subtirel ca o umbra, träsese
putin jeratic inteo parte si sufla mereu in el pentru a-si
flerbe o gameld de ciuperci mici si colorate.
- Alai, svarlele incolo, c'or fi otrava !
- Otrava ? Da' nu mi-a spus mie bunicu odatd, cl-s
bune de mAncat ? si-si vazu mai departe de lucru.
In altä parte, cdprarul Ionitä Bucluc, tocase piste
frunza de mesteacan, Isi Meuse o lulea si se chinuia sa-si
fumeze tutunul.
- Nu merge, mai MO ! E pared si iute si amar !
Tutunul devenise o bundtate rard. Cateodatä aduceau ar-
tileristii mahorcd ruseascd, dar o vindeau pe 10 lei pa-
chetul.
- Pdi, frunza de mesteacan sä fumezi, Domnule CA.-
prar ! Dd-o 'ncolo !... Frunza de nue e build !
- Ei da !... Ar mirosi frumos ! Dar de unde s'o
iei prin sälbätIciile astea ?
- Nici aia nu-i build. ! vorbi Stan Marin. Mi-a spus
mie unul dela regie cä frunza de fag si cotoarele de tutun
tocate fac tutunul de lulea !
- Eu stiu un fag pe-aici ! se gräbi sä spund unul.
$i se tidied O. porneascd in autarea frunzei pretioase.
Lazea, care-si simtea corpul invilluit de-o caldura plä-
cutd, privea visätor gramada de jar infläcdrat.
- Mai bdieti, cand ne-om vedea noi oare pe la ca-
sele noastre ?
Camaradul Zenovei, un pescar lung si slab, oftä din
greu.
- Ah ! Domnule Sergent ! Cand am s'ajung acasä,
am sä mä sperii si de cocosi !
- Cine stie de mai gäsesc ceva ? se intrebd trist -

Mina, un alt pescar. Am lasat unelte, nu glumd, si de

www.dacoromanica.ro
 75

nu le-oi gsi, va trebui sa intru slugd, eu, care am fost

stapan... si glasul lui, care träda o addncl disperare su-
fleteascd, tdcu.
Ochii lui addnciti, färä viatd, se tintuird in grämada
de jeratic i gandul fi sburd departe. . Ii vedea casuta
de stuf de pe marginea Dundrei... copiii mici i goi... nevasta
care se va fi luptat cu toate greutdOle casei.
Ii trase capela pe ochi si se lungi s'adoarmä. Si
toti tacurd. Ii asezard frunzisul sub coaste si se Invd-
luird fn mantale.
Toti päreau cd dorm, dar nimänui ochii nu i se pu-
teau Inchide.
Vântul vdjia mereu In bratele sumese ale codrului,
dar täria lui era din ce In ce mai slabd ; flacdrile muri-
sera, si in locul lor apärurd doud flächele albästrui
care mureau pe Incetul - iar imprejurul grämezii de jar;
fn sufletele celor chinuiti, murea nädejdea fntoarcerii.
MIIIAIL PRICOPIE

www.dacoromanica.ro
,advu,adaJada.a4a
'2"eW-'26Frtn6-3"efW

AGON1A SOARELUI
(DIN ED. 1-1/111AUCOURT)

Lui G. de Mauppassant

Pâmântu-i mort. E mort Uranus si Neptun.

Mercur i Marie, 'Pallas, Venus, Jupiter,
Sunt morti de mull... i, ingroziti, pe-un drum noc-
Ca niste spectri graviteazci in eter. turn
Inveiluiti in cenusii paliditâti,
Ei stráng spre Soare-orbitele pe care dorm
Si nici streimosul nu mai e ca 'n alte dati,
Ci moare 'ncet in pieptu-i focul cel enorm.
Amarnice puteril Privitil Acuff', apar
Oceane, codri mari, vieti ca pe Omani ;
Dureri de moarte îl opresc... Porneste iar
'n plans sâlhatec il adoarme un rece vant.
Ce sori indepârtati! Ce frig pâtrunzâtor!
Enormul muribund priveste 'ndurerat
In spre planetele ce trec pe drumul lor
Prin nesfeirsitul cer pe veci intunecat.
MIHRIL PRICOPIE

www.dacoromanica.ro
 o
%.0 a D
a °A

LUMINA VIE 51 ILU-

MINATUL IN VIITOR

Hot Ark lucru : tiinta, clAditA de mintea omeneascA,

face minuni!...
Dad. acum 30 de ani, nu mai departe - Var fi spus
cine-va cA azi vom comunica cu semenii nostri peste 9
tAri si 9 mAri, ai fi zis cA acel cineva s'a pierdut min-
tile !... Acum cAti-va ani, numai, cine cAuta carma balo-
nulai era gata sA fie dus la balamuc.
Si azi ? Azi comunici cu Parisul, cu New-Yorkul,
chiar mai repede deck cu vecinul de peste gard ; vorbesti
cu prietenul la sute de kilometri 0 ii vezi chipul In oglinda
din fata telefonului ; stai acasA linistit, iti sorbi cafeluta
dupA masa de searti si, fArA sA te deranjezi de pe scaun,
asculti glasul celebrului cântAret dela opera.
Nu mai zic cA pa serile au sA rAmAnA Tn curAnd pe
jos in fata motorului (16 cAte-va sute de cai putere, care
te sboarit" cat ai trage un somn unde ti-i gandul si cA.
baloanele cu cArmA" - si Inca foarte sigurA - purtAnd
zeci de pasageri, care-si sorb cafeaua In albastrul vAs-
duhului, instalati ca la ei acasl, In salonul ce spAnzurA
sub ele, spintecA vAsduhul Mind In cele 4 vAnturi ! - i
ate, cAte minunAtii de... vorba bAtranilor : te crucesti !
pe toate mintea omului le-a rAscolit, ea le-a dat
flintA, ea le guverneaza si, in fiecare zi, alte noutAti apar,
cAci nimic nu ne lndreptAteste sA spunem cA puterea
mintii omenesti e limitatA.

www.dacoromanica.ro
 78

Iata una noul : Lumina vie !

Maine, poimane... adio lumanari, petrol, gaz aerian,
electricitate !... V'ati invechit, prea sunteti scumpe si pe-
riculoase 1... Mintea omeneasca a gasit alt mijloc de ilu-
minat, poate mai ieftin, mai dulce, mai sanatos. De asta.
data mintea omului s'a Indreptat catre curiozitatile firei
cAte n'a lasat D-zen pe pamant !...
Doctorul R. Dubois, profesor la Universitatea din
Lyon, da in revista La Science et la Vie" No. 45 din
hilie 1919, un rezumat a unui foarte interesant studiu
asupra Luminei vii".
Cam Ma autorizatia savantului si a directiunei re-
vistei, ne permitem a da i noi un rezumat, pe intelesul
tuturor, a acestui studiu.
* * *

Cine nu cunoaste licuricii ?... Micile candeli, care lica-

resc in serile dulci de vara in iarba din marginea poienei
ori a cararusei...
Dar, cine stie mestesugul pe care Il are micul ver-
misor ca sa nasca scanteia de lumina, orbitoare, poate,
petru lumea cea nesfarsit de mica din codrul de iarba,
cine cunoaste taina pentru care aprinde el - cand
vrea - micul felinar cu lumina asa de dulce ? i par'ca
numai licuricii au acest dar ?
Pe toata fata pamantului, in vasduh, pc ape si in
fundul nepatruns al oceanelor, se misca mii i mii de fe-
linare vii cu lumini care de care mai dulci, mai atraga-
toare, mai minunate. i in cate locuri fata marilor nu se
ia la intrecere, noaptea, din lumina, cu taria fnstelata, in
vreme ce in plidurile de margean din fundul apelor adanci,
iluminatii feerice au loc, ca sa ingadue primblarile anima-
lelor, hidoase ca din povesti, cu felinare in frunte, aprin-
zandu-le i stingandu-le dupa voie, pentru ca sa mo-
measca bietele vietati mai mici care, atrase de lumina or-
bitoare, se rapad si cad in gura mare deschisa a atot-
stapanitorilor acestor tinuturil.
plantele produc lumina. Pe lemnele putrede, care
sustin hrubele din minele de carbuni, subtirele fire de

www.dacoromanica.ro
 19

ciuperca alba lumineaa mai cp.t si felinarul primejdios al

lucratorului si lumina palidä, pe care o raspandesc trun-
chiurile putrede ale arborilor cazuti in paduri, tot ciu-
percile o produc.
Dar mai curioasä este Inca lumina pe care o its-
pandesc unele neamuri de microbi (mici ciuperci, ce nu
se pot vedea cu ochii liberi) numiti Photobacterii (bac-
terii - microbi - luminosi).
Se cunosc vre-o 30 de neamuri de asemenea bacterii.
D-ml Dubois le-a crescut, le-a cultivat si le-a ingrijit cum
trebue si a fäcut cu ele diferite experiente. Asa, a injectat cu
acesti microbi broaste, care au devenit si ele luminoase,
fail O. sufere nimic. Crevetele (caridii-mici, racusori de
mare) insä, injectate, au devenit luminoase, dar au murit.
Le-a cultivat in bulion (zeamä de came) sarat ca apa mä-
rilor si le-a mers foarte bine; bulionul lumina ca o lumft-
nare.
La expozitia din Paris, in 1900, D-rul Dubois, lumina
in subsol cu niste vase de sticla unse cu bulion, in care
sämänase bacterii luminoase. Ba a construit chiar o lampä,
lampa vie, dintr'un vas de sticla, ca o larfurie adanca, a-
coperit cu un capac tot ca o farfurie, argintat ca o oglinda.
A uns fai furia de dedesubt cu bulion in care cultivase bac-
terii luminoase si cu aceastä lampä vie" isi lumina odaia
timp de mai bine de o lunä, cam cat lumineaza lumina
lunoi pline 'kite() noapte senind, fara sa consume nici de
10 bani bulion.
Lampa vie nu este periculoasä, nu ia foc, nu face
explozie, caci lumina ei este «rece», nici nu suprä la ochi
ca ori- care altä luminä. Numai cä nu a reusit, pang. acum,
O. o facä mai puternicli, ceia-ce nu inseamnä ca nu este
posibil sa reuseasca de acum Inainte. De aceia lampa vie
are azi intrebuintäri numai In pulberdrii, in minele de
arbuni, unde este atilt de periculos de umblat cu alte lämpi
care pe lang lumina mai dau si cAldura. Dar lumina a-
cestor bacterii luminoase e slab& fatä de a altor animale
mai mari.
Asa : fata märilor e adese ori luminoasd (fosforecent5)

www.dacoromanica.ro
 80

multumitä Inminei produsä de Noctiluca (lumina noptii) un

animal ce-1 vezi numai cu microscopul, i dese ori vezi
in luciul apei §erpuind meduzele ori Brâul Venerei, ca ni§te
dungi luminoase, cu scdnteeri de cristal, In timp ce adân-
curile sclipesc in mii de culori hi lumina florilor scânte-
etoare ce sunt florile raärgeanului, ori ale stelelor de mare,
ori ale Bringei care, ca§i piatra nestimatd Brising" din
legendele scandinave, dd sclipiri de diamante purtätoarei ei.
Dar pe§tii ? Mai ales cei ce trdesc In adâncurile de
nepâtruns ale märilor... Cu Cad dibAcie §'au a§ezat feli-
narele fn frunte §i lumina, pe care o rdspAndesc dupd
voie, o räpäd Inainte, cu me§te§uguri, ca §i felinarul pu-
ternic din botul automobilelor ce te Inspäimântä noaptea
ca un ochiu de balaur.
Insectele, de asemenea, au mijloace de produs lu-
minft. 14a : un neam al carda§cdi, care trde§te prin insu-
lele;lAntile, poartä pe el trei felinare : 2 pe spate §i unul
pe pântece. Cand merge pe pamânt, aprinde pe cele de pe
spate ; cand inoatd, aprinde numai pe cel de pe pântece ;
iar cnd sboard, pe toate trei. Cine-va aduse asemenea in-
secte vii la Paris §i, inteo seard, a scdpat una afard. 0
Intreagg, mahala a Parisului s'a tinut dupd dânsa §i o lua
drept o stea azdtoare, a§a erau de vii §i de frumoa se
luminile ce Impra4tia.
Un scriitor francez, care a cutreerat Antilele, zice :
Ace§ti gândaci umplu noptile intunecoase de lumind ca §i
stelele cerului ; lumea Ii intrebuinteazd in locul lumdnd-
rilor, care sunt rari §i scumpe aci §i f§i citesc, la lumina
lor, rugAciunile de seard §i de dimineata.
Dacä aceste minunate insecte-zice el - n'ar muri
§i n'ar putrezi, diamantele §i pietrele pretioase §'ar pierde
valoarea, cd.ci ar fi fnlocuite cu aceste mu§te luminoase,
a cdror strälucire e tot ap de puternicd.
Indienii din America se servesc de aceste felinare vii
ca sä-§i lumineze colibele §i in vreme de rdzboi le intre-
buintau ca semnale in timpul noptii, cdci nu le stange
nici ploaia, nici vântul.
Un animal din neamul Caracatitei, care trdWe in
intunecimile lini§tite ale oceanelor, la 1500 m. adâncime,

www.dacoromanica.ro
 81

are pe dansul 24 de lanterne, dintre care ate 5 In ju-

rul fiecarui ochiu holbat; altfel nici n'ar putea vedea ni-
mic la acea adancime, uncle nu patrund razele soarelui,
daca nu s'ar fi pus luminile in jurul ochilor. i ce lumir4
variate si nespus de frumoase raspändesc aceste felinare...
Ai crede ca corpul animalului este inconjurat de ghirlande
de pietre pretioase, cu Iel de fel de sclipiri, caci cele de
pe spatele animalului dau lumina albastrd ca sineala;
cele de pe laturi, alba Idptoasa; cele de pe pantece
arunca scanteieri rosii ca rubinul, pe cand cele dinspre
coada trimet raze de lumina albastra ca cerul.
Ce minune de frumusete si cine s'ar putea Inchipui
privelistea din povesti pe care vor fi dand-o aceste ani-
male in fundul Intunecat al oceanelor, cand se misca cu
luminile aprinse.
$i unii pesti sunt luminosi, mai ales acei cari tra-
iesc In adancimi mari. Lumina la ei este o necesitate de
viata. N'ar putea trai, daca n'ar avea asemenea meste-
suguri, cu care O. atragd prada pentru hrana. Cand por-
nesc la vanatoare, aprind luminile, asezate de obiceiu In
jurul ochilor; si celelalte animale se reped la lumina, ca
fluturii de noapte la lumanare i dau in gura larg des-
chisa a dusmanului, care stange lurninile si fuge In alta
parte, ca sa-si Inceapä siretlicul.
ekl' D-rul Dubois dd, In articolul pomenit, si explicarea
stiintifica a modului cum se produce lumina vie la ani-
male. Nu intr.& In cadrul darii noastre de seama aceste
explicatii. Rezultatele la care ajunge savantul Doctor sunt
insd interesante :
1. Lumina vie rfind lumina rece"- de oarece ra-
zele ei nu sunt intovardsite de raze de caldura, ca orice
alte raze de lumina-prezinta un mare avantaj pentru a
ri Intrebuintatd acolo unde se cere sa nu fie de loc cal-
dura.
2. Cantitatea de lumina, pe Care o (II sistemul viu»,
este de But& la sutd, pe cand, dupa calcule, se vede ca,
In orice alt sistem de iluminat numai 1.°P din energie
se preface In lumina, iar 990/o se transformá In caldura
si alte fenomene straine de lumina.

www.dacoromanica.ro
 82

3. D-rul Dubois reuseste sa produca artificial lumina

vie In laborator; deci ne este Ingaduit O. nadajduim ca.
Inteun viitor nu prea departat, omul vu putea imita na-
tura si In acest punct si va produce lumin a. uie" pu-
ternica dupa modelul luminei vii, pc care ni-1 arata ani-
malele asa de minunat.
$i de ce O. nu speram ? Ce nu face mintea omului
care urmareste cu Incapatanare, pas cu pas, natura si
cauta a-i smulge secretele ?
O. tAIRONESCU
Profesor §eoala Norrnalá de In*Storl
Constanta

.II

ErIGRAMA
Unei bine cresenie.

De vrei o carte sa cileti,

Ili recomand, spre-a la ,stiinta,
s.Nu vr'un roman, sau chiar poveVi,
Ci cartea Duna-cuviinlä".
PANcescu

www.dacoromanica.ro
 av-6, 9stw
01/4_

JUDECATA
LU1 SOCRATE

In ondulatiunile cugetärii si actiunii omenesti apar,

sporadic, momente de criza, simptome ale unui proces
de desagregare a societatii. La o astfel de räspantie a
vremii ne allam cu totii astazi, dug formidabilele sguduiri
ale räzboiului prin care a trecut lumea. Omenirea se sbate
acum inteun haos de tendinte contrarii, dintre care se
reliefeaza scepticismul unui materialism animalic.
Asa a fost si pe timpul and pe orizontul cugetärii
eline a aparut mareata figura a lui Socrate.
Adevärul stiintific si moral dechuse Inteatata, In
cat sofistii inventasera o noul arta : aceea de a crea a-
devär din minciunä. Lipsea societatii grecesti ceea ce ne
lipseste si unora din noi : iddalismul, care este elementul
primordial si esential al progresului.
Socrate este icoana vie a idealistului, nenteles de
contemporani, hulit si prigonit, dar care fsi indeplineste
nefnduplecat fnalta sa misiune, de a arunca samanta cea
bunk ce va da roade, neaparat, mai tarziu.
Inaintea lui multi se straduisera sa destelineasa o-
gorul filosofiei eline ; dar nimeni nu isbutise sä tragit
brazda adancä, pe care o va trage Socrate. Asa, de pilda
Males din Milet considera ca principiu unic al Cosmo-
sului, apa ; Anaximandru, infinitul ; Anaximene, aerul ;
Heraclit, focul ; Xenophanes §i Parmenide I* Inchipuiau
di existä un Dumnezeu unic, vepic, nemiscat, activ ne-
www.dacoromanica.ro
 84

material, pe care-I Infatisau sub forma unei sfere ; Enz-

pedocles din Agrigent pune la baza lumii, eterul, focul,
apa si aerul ; Democrit emite teoria atomilor, reluata de
Epicur, pe care Lucretius o explica In «De Rerun' 1Va-
tura, ; Anaxagoras crede in homoeomerii, iar Pitagora
In numar si metempsichosa.
In sfarsit Sofigii spun ca totul este aparent a; ca
gandirea omului este subiectiva si proclama atot puter-
nicia dialecticei.
Cercetand viata lui Socrate si in deosebi, judecata
lui, In urma careia a fost condamnat la moarte, ne vom
da seama de aportul considerabil pe care I-a adus el
la bogatia filosofiei umane si de noua si salutara direc-
tiva ce-a dat-o spiritului vrernii sale.
Socrate se naste la 469 a. Chr. chute() obarsie mo-
desta : tatäl sail, Sophroniscos, era sculptor, meserie pe
care o va exeicita si fiul ; iar mama sa era moase, a-
did. ajuta sa. iasa la lumina un orn, dupa cum fiul ei,
mai tarziu, prin metoda sa maieuticei va ajuta sa iasa
la lumina Adevarul.
Desi coborand din oameni de rand si simpli, a pri-
mit o educgie sanatoasa si o instructie variata ; caci a
studiat muzica, elocventa, geometria, morala, dar n'a pu-
tut O. devie unsavant, cad il impiedeca temperamentul
sau. In afar% de aceasta, si-a indeplinit In chip cinstit
datoriile sale de cetatean ; a fost un viteaz soldat ; s'a
avantat chiar in luptele politice, cOlduzit de ideia ca in-
teleptul trebue sa-si puna toata priceperea pe altarul Pa-
triei, care nu trebue sa fie lasata, prin abstineta inteli-
gentelor de elita, sa fie condusa de nerozi. A fost Pry-
tan, ba ceva mai mult, a avut si o conceptie politic&
inteleapta, moderata, de liberalist conservator.
Socrate n'a scris nimic din ate a cugetat ; dar in-
tr.%) noapte, In vis, vazu o lebada ; iar a doua zi numa-
rul discipolilor sai crescu cu Inca unul, cu :Aristocles
poreclit Platon (cel lat la frunte, sau la umeri).
Acesta ii va nemuri, prin slova, cugetarea.
Trei sunt scrierile lui Platon, In care se cuprinde
mareaa tragedie a vietii maestrului sau, desfasurata in

www.dacoromanica.ro
 85

timpul procesului si in rästimpul dintre condarnnare si

executarea pedepsei si anume :
L Apologia lui Socrate ; II. Criton ; III. Phedon

I. APOLOGIA LUI SOCRATE

Cuprinde desbaterile ce-au avut loc cu prilejul jude-
c5rii sale. La 399 a. Chr. coalitia adversarilor lui Socrate
este in culmea puterii sale. Reprezentantii ei cei mai de
frunte sunt trei : Meletos, un poet ratat, Lycon, un ora-
tor de rdspantii si asa numitul democrat Amytos. Intru-
nindu-se t ei trei, tälcuesc o acusatie impotriva lui Socrate
cu urmdtoarele cloud mincinoase declaratii : cei nu crale
in zeii ceteitii,ba Inca mai introduce f i pe agii noi ; §i
cd stricei tineretul.
Pentru aceste inchipuite vini, ei cereau sä se aplice
maestrului cea mai infricosatä pedeapsd : aceea a mortii.
Dar nu trebue O. credem cd. Socrate avea numai
dusmani. 0 seamd de suflete distinse Ii alcdtuira un pu-
temic zid de apdrare impotriva clevetitorilor ; caci nu pu-
teau sta nepdsätori in clipa and bunul lor invätätor se
gäsea in cea mai grea cumpänd. De aceea cu totii i-au
sdrit in ajutor si mai ales Lysias care, in vederea apd-
rdrii, ii prezintä o pledoarie strälucitoare, impodobitä cu
multd mäestrie, pe care, dacd filosoful ar fi recitat-o in
fata judecatorilor, s'ar fi putut foarte bine ca sä fie a-
chitat. Dar firea mändrä a lui Socrate nu voe§te O.
lupfe deat cu propriile sale mijloace si puteri si nu con-
simte sd-si impodobeascd curatul si simplul adevär cu
florile artificiale ale retoricei. .
Sosi si ziva de judecatd. Judecdtorii in majoritatea
lor comercianti si militari, iau loc pe scaune sub pre-
sedintia lui Laches.
Dug ce acuzatorii au isprävit toate argumentele si
dovezile, care intäreau invinuirea formulatd de ei, se ri-
dicd Socrate spre a se apära.
In prmul ränd, tine sä asigure si O. linisteascd pe
judeatori cd, impotriva celor ardtate de acuzatori, pre-
cum cd, oratoria sa rafinatä este primejdioasd-pentru

www.dacoromanica.ro
 86

adevIrul §i dreptatea sa, va Intrebuinta o vorbire simpll

§i chiar familiarl, de vreme ce el numai orator nu este.
Nu yeti auzi, mA jur pe Dumnezeu, cuvAntAri frumos su-
n5toare, impodobite, cu vorbe i fraze alese, precum au fAcut a-
cestia (acuzatorii); ci vA voiu povesti In cuvinte simple, cum Tali vor
veni din intAmplare pe limb5 ; c5ci sunt 1ncredintat cA tot ce vA
spun este adevArat".
Apoi, mai pune In vedere judecAtii cl procesul de
astAzi nu este produsul unui moment, ci are un istoric
lung §i fndepArtat.
De ani de zile, ura fmpotriva sa a crescut cu fnce-
tul i pe nesimtite. Timpul a mArit numarul dumanilor sAi.
&manta prigonirii lui dateazä de pe vremea lui A-
risto fan,poetul comic care, In comediile sale, a atacat
cu o fnver§unatA patimA pe Socrate, fnfAti§andu-1 ca pe
unul ce cala legea, de oarece f§i pierde vremea cerce-
tänd cu multA stAruintl tainele cerului §i ale pAmAntului
§i face din minciunA adevar §i Invata í pe altii.- Pen-
tru acele vremuri fnguste, studiul naturii era o nelegiuire,
iar profesoratul o meserie necinstitA, mai ales daca se
fAcea In schimbul unei retributii. De aceia §i Socrate se
leapAcIA cA. s'ar fi Indeletnicit cu cercetArile stiintifilce §i
ca ar fi primind vre-o rasplatA baneasca in schimbul in-
vatAturilor sale.
A§a cA. acum rAmAne ca Socrate sA arate care este
adevArata pricina pentru care si-a dobándit atätia du§mani.
Dar sA-1 lAsAm sa vorbiascA :
Vre-unul din voi insA mi-ar putea obiecta cu drept cuvAnt:
«Socrates, care-ti stint atunci isprAvile ? Din ce cauzA ti s'a
stArnit aceastA faimA rea ? CAci doard nu se poate sA nu fi fAcut
tu ceva mai deosebit decAt ceilalti oameni, odatA ce au fost scor-
nite pe seama ta astfel de verb - defAimAtoare ? Trebue sA fi f5-
cut ceva mai extra-ordinar decAt fac cei multi I Spune-ne i nouA
ce-ai fAcut, ca sA nu te judedm numai pe ghicite I" Cine mi-ar
spune astfel, cred cA ar avea toatA dreptatea. De aceia voiu in-
cerca i eu sl vA arAt ce fel de fapte am facut, care sA mi fi
pricinuit acest rAu; ascultati deci I
Si mAcar cA unora din voi li se va Orel cA glumesc, to-
tu§i sA stiti cA sunt numai lucruri adevArate.
Atenieni, eu m'am ales cu acest nume, nu din altA caua, ci
numai de pe urrna unei Intelepciuni. Ei, i ce fel de inlelepciune
www.dacoromanica.ro
 87

sä fie aceasta ? Se vede cA o fi una ca la toti oamenii 1 CAci in-

teadevär, se pare cA sunt intelept, pe cat e numai cu putintä u-
nui corn. Aceia insä, pe care ii amintisem adineaori, poate cA
au o stiintA, care intrece marginile omenesti sau, nu stiu
ce sA mai zic, cAci eu unul nu o inteleg. lar cel' ce ar spune
totusi, cA o inteleg, minte si vorbeste numai ca sit mA defaime.
Si, Atenieni, sA nu faceli larmA dacA vi se va pArea cumva cA mA
fAlesc ; c5ci vorba ce vA voiu spune, nu e iscoditA din capul meu,
ci e a unuia, care trebue sA fie si pentru voi vrednic de creza-
re. Ca martur, adic5, pentru felul intelepciunii mele, dacA e cumva
sA fie intelepciune, vi-I voiu aduce pe zeul din Delphi. II;stiti doar pe
Chairephon. Acesta mi-a fost prieten din tinerete si a fost prie-
ten si cu mai multi dintre voi, fäcand si el parte din partidul de-
mocrat; si s'a dus in surghiun cu voi si s'a intorb. Si mai stiti
cum era Chairephon ; cat de näprasnic era cand se pornea la
ceva ! Astfel, mergand odatä la Delphi, a indriznit sA intrebe si
despre aceasta oracolul ; si, nu faceti sgomot, oameni buni, de
ceia ce vA spun ; cad a intrebat, adeca, dacil e cineva mai in-
relept dealt mine ? Pitlzia i-a reispuns ea' nu-i nimeni. Despre a-
ceasta vA poate fi martor acest frate al lui, care e aici, Çhaire-
phon fiind mort.
Si acum, uitati-vä dece vi le povestesc acestea. Voesc a-
ded sA vA alit cum mi s'a ivit acest nume fait. CAci auzind eu
ce spune zeul dela Delphi, m'am gandit asa : oare ce spune a-
decä ? si oare ce se ascunde In cuvintele lui ? De oarece eu, unul,
sunt Incredintat cA nu sunt intelept de loc.
Ce voeste el, asa dar, numindu-mä cel mai intelept ? Cici
de mintit, doarA nu poate minti, fiind zeu ! Si multA vreme am
fost In mare nedumerire si nu mi-am putut da seama ce a vroit
sA spunä Apollo.
In sfarsit, m'am apucat cu mare greu de urmitorul lucru :
M'am dus la unul care se pArea cA e Intelept, cA doar voiu putea
sA dovedesc si sä arät cumva oracolului cA acesta e mai intelept
ca mine.
lspitindu-1 deci pe acesta - pe nume nu-i nevoe sA-i spun;
era unul din oamenii politici cu care am pätit-o astfel - ispitin-
du-1 deci si, stand de vorbA cu el, am aflat cA acest om e pentru
multi, ii mai ales pentru sine, numai la aparentä intelept, in rea-
litate insä nu C.
Apoi am Ineercat sA i ar5t 6 el se crede intelept; de fapt
insä nu e. Sj astfel mi-am castigat ura lui si a multora, cari erau
de fatA. lar eu, socotind fn capul meu, mi-am zis cA tot eu sunt
mai Intelept deck ornul acela. CAci, dupä cat se pare, nici unul
din noi nu stie ceva la perfectie; acela insä crede cd Ole ceva,
devi nu tie ; eu, dinpotrivd, nici nu ftiu, nici nu cred a af fti.
Apoi am mers la altul, despre care se credea cA este v mai

www.dacoromanica.ro
 88

fhtelept, si am aflat acelas lucru. Astfel mi-am câstigat si ura

acestuia si a multor altora".
Ura pretinOlor intelepti impotriva adeväratului Inte-
lept, Socrate, a fost provocata deci, de afirmarea prin-
cipiului cä kitiinta omului este departe mult de perfectiunea
idealä, iar intelept in adevaratul Inteles al cuvdntului, este
numai acela, care recunoa§te släbiciunea cuno§tintelor o-
mene§ti, iar nu acela care crede cii §tiinta §i-a spus ultimul
cuvant *i ca deacum inaintb, omenirea nu mai are nici
o treaptä de suit pe scara infinitä a progresului.
Natural, ca felul de a privi lucrurile al lui Socrate,
lovia in amorul propriu al savantilor titnpului §i, din a-
ceastä jicnire, a decuis grozava prigoand impotriva filo-
sofului.
Trecänd la invinuirile, pe cari i le-au adus cei trei
acuzatori, Socrate nu le socoate ca serioase, caci cum ar fi
cu putintä ca el, Socrate, sä conrupä tineretul, de vreme
ce, traind in xnijlocul lui, el cel dintdi §i mai cu seamä
ar suferi efectele neplacute i ar culege roadele nenoro-
cite ale unei educatii desfrdnate ; apoi, cum se poate sä
nu creada In zei §i totu§i sa creada In demoni, fiii zeilor ?
Stdrsitul acestei prime parti a cuvântärii sale de apa-
rare este inältätor. Nu cere dela judecatori Indurare ; nu
cauta sa.-i induio§eze, ci nurnai sa-i convingl, caci el nu
se simte vinovat intru nimic, de oarece In toata viata lui
n'a urmarit decal indeplinirea datoriei §i a misiunii ce
i-a dat- o zeul Apolo, de a cauta Intelepciunea mai presus
de toate, chiar cu primejdia vietii. Are toga increderea
in judecAtori, ca si ei fsi vor indeplini, din partea lor,
datoria, cäci au jurat O. judece in marginile §i In spiri-
tul legii.
Se suspencla §edinta ; judecatorii intra in deliberare
§i, la redeschiderea §edintei, aduc verdictul, prin care So-
crate este gäsit vinovat, cu o majoritate de 30 voturi.
In a doua parte a cuvantärii sale Socrate se ocupa
cu felul pedep.-3ei ce i s'ar putea da. Dupti ce analizeazd
ironic toate felurile de pedepse, pe care le prevede legea,
pretinde ca cea mai meritata pedeapsä ce i s'ar putea
aplica este urmatoarea :

www.dacoromanica.ro
 89

Dad e vorba, deci, sa-mi aleg ce mi se cuvine dupa drep-

tate, imi aleg aceasta, sa primesc adeca hrana pe cheltuiala sta-
tului in palatul prytanilor"
Dar pentru ca-i cunoa§te prea bine §i nu-i crede ca
pabili sa atinga aceste Ind ltimi ale virtutii, sfarv§te prin
a declara urmatoarele :
Atenieni, Platon Insä, Criton, Critobulos i Apollodor, cari
sunt de fata, ma indeamna sä ma hotarasc la treizeci de mine
(amenda); i ei se prind chezasi pentru acesti bani. Hotarâti-mi
deci aceastä pedeapsä, iar pentru bani vä vor fi acestia chezasi
buni".
Iara§i se suspendä §edinta §i, dug deliberare, ma-
gistratii condamna pe filosof sa bea cucutd. De astadata
majoritatea este de 90 de voturi
In a treia §i ultima parte a apararii sale, Socrate
fj ia Minas bun de la Tribunal. Nu regretä nedreptatea
ce i s'a facut ci numai ru§inea ce va pangäri Statul in
urma osandirii pe nedrept a unui intelept.
Cat despre moarte, el, ca un adevärat filosof, o pri-
ve§te senin, farä nici o teama :
Dar sä chibzuim i altfel i vorn vedea ci avem mare
nädejde ca moartea este un bine. CAci murind, se InMmpla nu-
mai una din cloud sau te prefaci In nimica si nu ai de loc nici
o simtire ; sau, dupä cum se si crede, moartea e numai o schim-
bare pentru suflet i o mutare a lui In alt loc.
Deci, dad murind, nu ai nici o simtire, ci esti pared in-
trun soma greu, in care n'ai nici un vis, atunci moartea ar fi un
castig minunat. Caci eu cred c, dad ar lua cineva o noapte in
care a dormit asa de bine, în cat n'a avut nici un vis si-ar a-
sernana-o cu celelalte nopti i zile ale vieVi sale §i chibzuind,
ar trebui sä spue cdte nopti si zile le-a trait in viata sa mai
bine i mai fericit deck aceastä noapte,-atunci cred ca nu un
om de rand, ci chiar marele rege al Persilor, aceste nopti le-ar
putea numära pe degete fatä de celelalte zile i nopti.
Si, daca moartea e asa, atunci eu, until, spun ca e un ed§-
fig ; cad atunci doarl tot timpul celalt pare sä nu fie mai mult
deck o singurä noapte.
lar dacä moartea este o cälätorie de aci in alt loc i dad
stint drepte cele ce se spun, cä adicä acolo se intâlnesc toti cei
morti, atunci, domnilor judecatori, ce bine poate ft mai mare
deck acesta ? Cäci, dad ajuagdnd pe lumaa cealaltä si sciipând
de lacestia, cari pretind a fi judecatori, voiu afla acolo pe

www.dacoromanica.ro
 90

adevAratii judecAtori, despre cari se si crede cä juded acolo,

atat pe Minos, cat si pe Radamanthys, pe Aiacos i pe Triptole-
mos, precum i pe atatia dintre semizeii, cari au fost drepti
in viata lor, sA fie oare aceastA strain utare rea ? Sau, ce n'ar
da oricare din noi ca sA se poatA intaini cu Orpheus si cu Mu-
saios, cu Hesiod í cu Homer ?"
Prin urmare, i 1ntr'un caz-moartea, Un somn [cira
vise -§i intealtul-moartea o redeVeptare intr' lume -
moartea este o fericire, caci ne mAntue de durerile a-
cestei lumi pline de pAcate.
Filosoful fi Incheie cuvantarea sa cu aceastA frazA
lapidarA :
«Insä arum vine timpul sA mä duc : eu, ca sA mor ; voi ca
sA frAiti. Care din noi merge la mai bine, numai singur zeul
o stie !».
Asa se stArse§te Apologia lui Socrate, redactatä de
discipolul sAu iubit, Aristocles, supranumit Platon, cel cu
fruntea fait.
II. CR1TON
Acum Socrate se aflä In lnchisoare.
Discipolii sAi 11 cerceteazA des, In deosebi Criton
§i-1 Indeamnâ sA fugA din inchisoare, cAci au pregâtit
tot ce se cuvine pentru ca sA evadeze. In zadar inceara
sA-1 convingä pe filosof, ca sA adopte aceastä cale de
scApare. Argumentele lor, pornite dinteun cald entuziasm,
nu isbutesc sä clinteascA pe maestru din principiile sale .
...Nici chiar atunci cAnd suferim o nedreptate, nu se cu-
vine sA rAspundem cu altA nedreptate, dupA cum crede multimea,
de oarece in nici un caz nu se cu vine sa facem o faptA ne-
dreaptA".
Socrate a fost osândit pe nedrept, dar aceasta nu-i
dA dreptul sA sAvArseascA si el, la rAndul sAu, o altA
nedreptate : infrângerea legii prin evadare.
«Inchipuekite-ti dar urmAtoarele i DacA legile i statul ar
veni acuma, cand am de gand s'o sterg de aci-sau oricum ai
voi s'o numestl fapta accasta stand In fata mea, m'ar Intreba:
Focrate ce ai de gand sA faci ? Fapta, pe care vrei s'o
fad, poate s albA alt scop de cat zAdArnicirea legilor i nimi-
cirea statului, dupA cat stA in puterea ta, bine Inteles ? Sau crezi

www.dacoromanica.ro
 91

tu cä e cu putint sei dainuiascd acei slat fi sa nu fie zdrunci-

nate temeliile lui, in care hotararile luate de judecatori n'au nici
o putere qi sunt zadarnicite i riisturnate de particulari ?...
tu mai departe spune :
Ai zzitat cd patria e mai scumpd, mai insernnata qi mai
slantei de Mt mama fi tatal i decat toti ceilalti strabuni, i ea'
are mai mare cinste deceit aceqtia, nu numai in fata zeilor ci pi
în lata oamenilor cu judecata?
1 cand e aspra si manioasa cu noi, trebue totusi s'o sti-
rnäm i si ne plecärn in fata vointei ei I s'o ascultäm cu su-
punere mai mult de cat pe pärintii nostri, i deci, sau s'o in-
bunäm, sau sä facem ceea ce ne porunceste I *i dad ne pune
ea suferim ceva, apoi trebue sa suferim in lini§te, fie ca ne
loveste, fie ca ne arund In iochisoare, fie cä ne trimete in r/z-
unde putem fi räniti sau ucisi I Peste tot locul trebue s'o
ascultam, caci asa e CLI dreptate».
Dup. cum se vede, in conflictul posibil dintre indi-
vid §i societate, Socrate pune ca norm& de conduitl so-
cial& infrângerea eului i predominarea
Pentru dânsul mai necesard este menOnerea ordinei
sociale, cldar cand irnlividualitäile reislet,e sunt lovite in
puterea lor de expansiune, deccit respectul dreptului in-
ividual, cu risicul de a prdbu.yi edificiul statului.
III. PHEDON
Socrate a bAut cucuta. Echecrate roagg. pe Phedon,
unul din discipolii lui Socrate, care a asistat la ultimele
clipe ale maestrului, sá-i povesteasca scena acestei morti
celebre. Filosoful este inconjurat de multi din discipolii
lui, pe cari fi uime§te lini§tea seninä a osanditului.
Ce inältätoare sunt cuvintele cu care sfatue§te b5.-
trânul intelept pe elevii sai.
«Nu trebue sä ne dam mortii, dar trebue sä dorim moartea,
cäci viata adevaratului Jilosof nu-i de cat o pregatire pentru
moarte, care are partea cea bunä de a sfärâma lanturile corpu-
lui, care. ne impiedeca sá ajungem la stiintä i adevär».
Si de aceea Socrate parase§te viata fait parere de
rau, caci prin moarte sufletul, despärtindu- se de corp,
va putea sorbi din isvorul viu i nesecat al idealului.
Atunci sufletul se va contopi cu dumnezeirea a tot pu-
ternia §i atot§tiutoare ; atunci va cunoate cele trei ipos-
tase ale Perfectiunii : Acleveirul, Frumosul, Binele pe

www.dacoromanica.ro
 92

care, in timpul vietii pamante§ti, cu multa trucla de abia

le-am putut intrezari.
Dupa ce cauta, in urma unei discutii, sa dovedeasca
nemurirea sufletului cu ajutorul a cloud argumente : acela
al contrastului §i acela al reminiscentii,-1nainte de a-
pusul soarelui, filosoful gole§te cupa plina de otrava, fait
sa §ovaiasca o clipa macar, In mijlocul durerii 1ncreme-
nite pe figurile discipolilor sai.
Socrate, prin jertfa sa, a mántuit lumea elina din
naufragiul In care s'ar fi prapadit, de ar mai fi continuat
actiunea nefasta a Sofi§tilor.
Geniul sail stralucitor a risipit norul negru al igno-
rantei §i al imoralitatii §i a aprins Melia idealisrnului. Jar
noi, cari ne sbatem acum In lupta crancena cu valurile
pasiunilor celor mai turbure, invaluiti de umbrele unei
filosofii fail vlaga §i fdrä nerv, stdm cu ochii atintit1 la
orizont, implorand scapare de la un alt Socrate, pe care
nu-1 zarim Inca, dar pe care n'am pierdut nadejdea sa-1
aflam.
G. TOMA
Profesor constan/a

www.dacoromanica.ro
,,,saRtm t4tm tax

TOAMNA TÄRZIE

De astci vará port cu mine

Mototolit ca o batistd,
Un câmp de maci si de gherghine
,Si'n ciuda negurii de-afard
Intind, cu mintea infloritcl,
In toamna, pelece de vara.
i urc incet de tot oseaua
Imbra14atai de ca4i,
Pe care'n praful cald i moale,
TO pa0i satului sunt scr4i.
Clipesc in aer rándunele
Ca mii de gene peste soare...
Un cerc de foc imi simt pe himple
,,Si-un bob fierbinte de sudoare...

Afarei norengroapei luna

i-aud cu-aripa-i de mätase
Cum vántul face cruci pe case,
lar ploaia-aplaudä intr'una.
_

IOAN MARV SADOVEANU

www.dacoromanica.ro
 o
EI

CANTEC

Mugur, mugurel din crtIng,

Drag fior din cararui,
;Slit tu oare de ce pleing ?
%S'apoi fiii de dorul cui?

Mugurel din lunca mea,

Oare tii tu ce-i un chin,
Mima de ce nu-i grea,
Oare tii de ce suspin?

Spune-mi, mugur, mugurel'

Mcindra mea ori de-a trecut
Dori in piept ori de-a avut...
Spune-mi, mugur, mugurel !
LUCIAN COSTIN

www.dacoromanica.ro
 55

POETUL
LUI I. GH. C.

L-am cunoscut atát de scund

La subsuoarl cu caietul,
Cu buze reci, cu ochen fund,
Treand pe str4i... Era poetul !

L-am revapt cu cotul rupt,

Cu cloud piese'n buzunare ;
E-acela.,s el, cu chipul supt,
Dar sufletul at& de mare !

Un rás de-aude'n urma lui

E-alát de darz in resemnare...
El, blánd copil al nimänui,
Svárlit de soaran lumea mare !

leri o cucoand s'a ferit

Sä n'o atingd haina-i veche
cruce 0-a fäcut pripit
In urm'o tándrei pereche.

L-am revävit tot mai bätrán,

Topit de visul tinerelii
$i-atunci mi-am zis, cu'n getnd pägdn:
«De ce ucideli cdntärefii?»
LUCIAN COSTIN

www.dacoromanica.ro
 o6

5EANF1 DE PRIMAIIIIRIA
(NPR IlfINS BETIIGE)

Cdnta privigheloarea'n Winit ;

Sta liliacul plin, de picuri greu ;
lncet, alunci, tu mdnile mi-ai dat,
Pe Mild colo'n albastru 'ndepärtat
Vn scoc in somn ceinta mereu.
Din pärul täu, frumos ca in povesti,
Mireasma dulce 'ndald s'a desprins,
lar stropi sfiosi dormiau in ochii tea
Din ?mina ta curgeau, curgeauväpäi
stiu c focul m'a cuprins.
LUCIAN COSTIN

.NOAPTE
(DUPA KARL BUSSE)

Departe apelen murmur

Au amulit si dorm usor ;
Pe välul de argini al lunii
S'apleac'o floare 'ncetipr.
lar liliacul alb respirä
Ceind peste-al rozelor parfum
Duioasei curge o cântare...
In jur e noapte-albasteacum.
LUCIAN COSTIN

www.dacoromanica.ro
 1/E5TE BUNA
ITOMAMI EMIGREAZA PIN DO-
BROGEA. ERA DE AFEPTAT.

De la 1884 si phi in anii trecuji am tot Indemnat, in cer-

cul cunostinjelor mele, pe Romanii de dincolo sä se aseze In
Dobrogea. Astdzi, cand vad cum din toate satele RomAnii plead,
vAnzAndu-si pämänturile pe nimic la cei cari i-au jefuit si s'au
amnestiat, regret ceea ce am fAcut.
Credeam atunci, nebun ce am fost, cd fac un serviciu atAt
Tdrii, populAnd si nationalizAnd solul, cAt si RomAnflor ce s'.ar
aseza ad, contribuind a le crea o soarti mai bunä. Am gresit,
confundAnd interesele prii cu ale celor Ce au administrat-o.
Vesnic s'a spus si s'a scris despre impildrile Dobrogenilar,
dar nImeni nu s'a sinchisit de suferiajele lor. l-au tratat toji ca
pe carne de tun In rdsboiu si ca pe niste vile de rentd, bune
numai sd ingrase punga statului si a cerchejilor lui, pAnd. ce, in
sfArsit, i-au sflit sd-si ia lumea In cap acum, la bdtränele, numai
cu zdrenjele de pe dAnsii, dupd patru zeci de ani de mund §i
de chinuri I .

Unde esti Tu, mare Rege Carol si voi, ilustri patrioji, Co-
aniceanu, Opreanu si aljii, si vedeji In ce hal au adus epigo-
nii de azi aceasti nenorocitä Dobroge, pe care o iubiaji atata.
Mai IntAi, pe tot lungul granijelor ei din spre Bulgaria, au
Improprietärit numai Bulgari, presäränd de formA id si colo
ate cinci, sease veterani. Apoi i-an dat o administrajie compusä
din toate rdmAsijele de dincolo. Pentru Inplinirile därilor fiscale,
In timpurfle de erizd agricold, au vAndut fdrA mild toate averile
indispensabile hranei si producliunii locuitorilor. Cu räzboiul

www.dacoromanica.ro
 98

acesta, dupa ce le-au rechizitionat, färä nici o f ormalitate pre-

vazuti de lege, pana §i cildarea de mamiligá, i-au trimis la a-
batoriul de la Turtucaia unde, In mimar foarte mic fata de ar-
matele du§mane, färä arme, fad munitiuni §i frä comandanti
pregätiti, au fost mai toti macelariti. lar dupa pace, le-au dat
lovitura de gratie, lasandu-i fari locuinte, fari hranä, WA In-
bracaminte, färä vite, fara unelte §i fara seminte ; cad neInsem-
natele a§a zise ajutoare, ce s'au dat pentru aceasta nenorocita
provfncie, au intrat mai mult In pungile slujba§ilor Insarcinati
si le imparta, ale amnestiatilor, cari s'au grämädit pe ele §i ale
partizanilor politici.
Singura sperantä, ce mai rämäsese locuitorilor, ca si-§i
refaca cel putin primele mijloace de munca, erau despaguhirile
de rasboiu ; dar §i dansele au fost aranjate astfel, ca tot In punga
eomisiunilor §i a slujbaOlor sa rämana, in forma de diurne, le-
furl §i invarteli. Mi-e groazä sa ma gandesc la viitorul prii
mele, and vad ce se petrece §i sus §i jos. A§ vrea sä mor
lnainte de catastrofa ce preväd.
Prin ora§e astazi vezi pe vechii negustori cinstiti slugi la
streinii cei mai punga§i ; vezi pe hamdli ca§tigand trei §i patru
sute de lei pe zi, pe and muncitorii one§ti, abia-§i tarasc zilele
In lipsa de toate ; vezi pe intelectualii de valoare Wait! §i alun-
gati ca netrebuici ; pe cei mai multi dintre functionari, exploa-
tand funetiunile §i punand foc depozitelor ramnite, ce Ii s'au dat
In pistrare ; iar cât despre ale§ii votului univei sal §i numirile in
gospodariile comunale,-ce sä mai spui peste cele ce se §tiu ?
La sate, tot a§a. Cale dintre plugarii, ce se tin de Meseria
for, a caror cinste §i bun simt faceau Ora mai deunäzi fala
neamului, mai pot interveni cu vre-un sfat bun In mijlocul fur-
nicarelor de sentimente, otravite prin räspandirea urei de desk
de citre aceia chiar, cari pretind sa ne guverneze ? Necinstea §i
la sate se chiama astäzi de§teptaciune, munca-prostie, viciile-
virtuti l Se full §i sätenii Intre dan§ii, precum allii îi furä pe
ei. Din plugari s'au Mot chirigii, carciumari, agenti electoral!,
jucatori de cart!, pe cand campiile stau paragina. In mijlocul
acestui desfrau, botezat democralie, care om cumpätat §i de
moravuri bune, mai poate trai ? i de ce lucru se mai poate
apuca, ca sa-§i ca§tige existenta ?
sä se noteie bine ca populatiunea de aci, care inainte

www.dacoromanica.ro
 99

- de räsboiu era In majoritatea ei de Români, prin pieirea. nernA-

suratä a acestora in r5sboiu, prin stingerea lor de foame §i :de
frig in pribegie §i prin devastärile nedespägubite,-a ramas träind
de azi pe maine, pc and sträinii, de toate nationa1it5tile, Im-
boaiti in räsboiu §i strâns uniti Intre dânii, dicteazä istäzi
vointa lor In acele sate, uncle numärul Românilor este mks §i
la nevoie, plätesc indulgenta autoritätilor. i atunci, ce e de
- mirat In emigrarea Românilor, desperati de atâtea urgii. grämä-
dite pe capul lor, pe care nu le mai pot suporta. . - f-
Pentru edificarea cititorilor interesati a §ti la ce Niitor gte
, expusä aceastä provincie, citez mai jos numele famillilor .de sä-
teni, cari au emigrat din comunele imediat vecipe cu dceea In
care locuesc. Dad numai din dou5, trei sate .de Una mine au
emigrat atâtea familii de frunta§i plugari, sa-ti inchipuie oricine
cate vor fi plecat din celelalte sate mai depärtate §i mai de
seamä din centrele nationalitätilor streina §i de prin satele- apro-
piate de fruntaria Bulgariei.
Locuitori emigrati din satul Mohametcea : Stancu MazAlu,
" Iulian MazAlu, Anton Maau, Hristache Mazâlu, Gheorghe Ni-
colae, Molse Nisipeanu, Costandin Stanca, Radu Besnea, Gh. Ni-
sipeanu, Marin Pacianu §i alte trei familii de veterani.
Familii emigrate din comuna Hasancea : Dumitru Nedelea,
Petre Farca§, Dumitru Tulea, Chirila Bazgäu, Dimitrescu.
Familii emigrate din Murfatlar: tefänescu, Georgescu, Bo-
tez, Pa§c5, teflea, Iliescu, Niculescu, Dragomireacu.
Familii emigrate din Docuzol: Neaga o1dea, Nicolae Tar-
gea, 111e Man, Dobre Vätafu, Nedelcu Cornea.
Familii emigrate din Caratai: Stoica Opripn, Gh. Nedelcu
Radu Berceanu, N. M. Albu. Din circa 30-40 familii de vete-
rani, mai sunt 6-7.
In comuna Erchesec, din 200 familii de Romani, mai sunt
10-15; in Capugiu, din 800 familii, mai sunt 60-70 ; In 5'iriu
din 40 familii de veterani, mai sunt 7 ; In Caracicula din 70-80
familii de veterani, mai sunt 40-15 ; In Saragea din vre-o 400
familii, mai stint 30-40 ; In Satischioi, din 200 de familii, mai
sum 40-50 ; In Muslubei, din 300 de familii, mai sunt 15-20.
Ce trebuie sä fie in toatá Dobrogea I
Bätranii no§tri aveau un cantec Toati noaptea bat la
poarti §i ta dormi, dormire-ai moartä 1" Tipäm, atrigäm, spu-
www.dacoromanica.ro
 100

nem si scrim de, ani de zile, doar am putea destepta pe ador-

mlii §I ei tot dorm somnul de moarte. Ei nu mai aud, nu mai
vad : nici ca pamantul,ramas parloage, nu-i va mai putea hräni,
sl nigi cä jumatate din Romanii, ce erau in Dobrogea, au emi-
grat i emigreaza blestemandu-i, pe and streinii se incoliesc i
pun stipanire pe sot, prin indulge* autoritatilor, prin miti
artificii.
Ni se.tot vorbeste de refacere i noi desfacere vedem. Co-
lonizare spun. si fad si nu §tiu ce gandese locuitorii provin-
cjilor alipite, despre administtalia ce o avem. La imposite grele
se gandesc si nu. yid ca au. creat mai multi functionari de cat
contribuabili i ci impositele nu se vor putea inplini, fará si
se dea mljloacele de a le castiga. Risipesc banii publici, pentru
a. impaca. elementele turbulente, ln loc si ajute pe cei cari pro-
duc.. Romani sit fie ? Streini sunt? Ce pot fi acesti oameni 91
uncle vor si ne duel?
C. PARIANO
Hasancea. 20. IL. 921.

!MI- 5PUNE
A F.
Din vraja sfeint'a päcii
Ce'n sufletu-mi .coboara
Icoana-fi se desprinde
Si tainic meenfioarei

Pe chip.un 1.1mbe1 dulce

Iji fluturd senin
.,Si-mi spune ci:z" pe lume
Eu nu mai surd strein.
I. LAJMITRESCll-FRRSIN

www.dacoromanica.ro
 °_, WO WO
ON°0%

CINCINAT
Urnu Ind iragul slovelor din carte,
Ce-mi povestesc din vremi de-odinioara,
Un nou fior de viatei mä'npresoarei
i-tni poartsci gandu'n alte giri... departe...

11 va'd pe Cincinat voios cum area'

Ogorul drag i'n brazde il imparte;
El pare-fin zeu, rdziind de vreri departe,
Un nimb de pace-adeincei-1 inconjoard.

Noi... am uilat acele vremuri sfinte ;

Vissám un trai wor fi fära munc4 ;
Deprte lucruri freimemlám in minte...

Cnd viafin drum doar praful ni4 arundi,

Vedem pe Cincinat al-chid nainte,
Intinerit de mirosul de luncà.
I. blIMITRE5CU-FRA5IN

www.dacoromanica.ro
 102

PASTEL

E noaplea pe sfeirsite cocosii

Vestesc voiosi sosirea diminefii,
lar ;Ìarea se imbracn zale rosii
Gonind din väi linfoliul rece-al cefii.

Reisar in sat luininile la geamuri,

Ca licurici se'nsirä linistit,
Tresar si peisärelele in ramuri
Si-arar un caine latrei rägusit.

Inviorafi de veintul ce adie,

Se veld prin curfi si tineri si bätrdni
Si ca o fermecatä melodie
TOsunj lung täläncile la steini.

De odatä, linistit, pe deal s'aratä,

De printre nori un disc inpurpurat ;
In chiot lung reisumei valea toatei
Si plugurile pleacei la arat.
I. DUMITRE3CU-FRA5IN

www.dacoromanica.ro
(164:131gt,R,4tP2

MRREA SI EfECTELE
El 13INEFACIATOARE

Intocmai ca pdsärile cälátoare, care pArdsesc plaiurile toamna

spre a se duce Inteo china mai dulce, tot a§a, odatd cu venirea
cdldurii: indbu§itoare de varä, o lume doritoare de adieri §i de um-
brd, ured spre munti, sau coboard spre tärmuri de mare.
frumoasele ora§e §i sate, addpostite îi väi, sau sadate
de valuri, sunt luate cu asalt de aceastä lume, care mai gi-
se§te timp, printre necazurile §i mizeriile unei vieti, sä se preocupe
§i de cel mai pretos bun din lume, care este sändtatea.
Cáci izvor de sänätate este adierea plind de miresme a md-
rilor ca §i aerul räcoros din munti.
Elementele, care au plämädit toate vietuitoarele ea si pe om
dinteun inceput, se gäsesc §i astäzi aici pe parnânt §i sunt întru-
nite la margini de indri.
0 multime de factori fizici §i chimici se gäsesc intruniti la
tärmul märii §i lucreazd ca intr'un laborator asupra organismu-
lui omenesc.
La mare aerul este lipsit de praf §: de miasme §i acest lu-
cru se datoreve marelui ventilator, briza märii, care sufli din
larguri spre tärm.
Ea aduce din mijlocul mdrii aerul proaspät §i limpezit de
valuri. Aripile ei aduc pärticele invizibile de sare, pe care le a-
runa pe fatä, pe piele §i pe mucoasa cdilor noastre respiratorii ;
iar mozaicul celular tresare sub aceastä biciuire produsä de o
mând delicatä §i nevAzutä §i fenomenele vietii noastre vegetative
se invioreazd.
www.dacoromanica.ro
 104

. - La mare, presiunea atmosfericä este la maximum. Aerul este

condensat, iar oxigenul, aceastä hrann a sangelui si a vietii, fi
umple pun la saturatie.
Plärnanii nostri vor absorbi din acest mediu hrana binecu-
vântat i abundent i o vor descärca fn sange, care o va purta
ca pe o mann cereasch pe toate cäile mari i mici ale labirin-
tului nostru celular.
Totul se bucuri si se aprinde la trecerea lui ; iar foalele in
cArcate ale pieptului nostru vor absorbi i vor goni, In miscAri
pline §i largi, fie materialul folositor, fie rämäsitele oträvitoare.
lnima, aceastä pompn, care incepe sä batä odati cu viata si in-
cetea25 odatä cu ea si pe care o impoväritm zilnic cu sarcini noun
si inutile, cu amb tii, deziluzii i glorii de§arte, cat de usor i de
calm bate ea acum I
Intarit se simte corpul, iar mintea capätä limpezime, cand Eln-
gele bogat este pur tat In bätäile puternice i titmice ale arterelor.
Nicaeri ca la marginea mä'rilor temperature nu este asa de
coristantä. Treceri brusce dela adurn la frig si dela frig la al-
dun se väd rar, iar regulatoarele noastre termice, care sunt su-
puse la grele incerdri in alte regiuni, la mare se linistesc ; si, din
acelasi motiv, corpul pierde cu greu cAldura S9, iar räcelile pi
toate catarurile inevitabile ale lor, nu se constatä decgt foarte rar
la mare.
Acela§ rezultat mai decurge si din faptul ca' aerul märii,
f. ind inarcat cu vapori, räcirea bruscn a corpului prin transpi-
rat une este impiedicatä.
. Dar agentul, care face ca clime marina si se exercite cu
mai multä putere i miracol asupra organismului uman, este
lumina. Cine dintre cei, cari au stat catva timp in apropierea märii,
nu a constatat cä zilele i noptile sunt aid de o strilucire uimi-
toare ? Suprafata märii joad rolul unei oglinzi, care räsfrange
razele astrelor, creind mai multä strälucire d'asupra pämantului.
Noptile cu lung sunt aici nopti de feerie. Lumina solarn este lu-
mina dadatoare de viatä i sänätate.
Cu totii stim cum se deschid plantele in fate luminei, cum
se desvoltä i cresc §i cum se vestejesc cand sunt lipsite de luminä.
Aceastä lege se aplica' §i la orn ca i la celelalte vietuitoare. Lu-
mina este binecuvantarea cereascä pentru corp ca si pentru suflet.
Fluturii Intind aripile lor pe o mare de Inminei. Crinii fi
iasomiile se deschid pe crestele valarilor de Iumincl,
www.dacoromanica.ro
 105

Fluviul eerului se revarsd peste färmuri §i hucuria se rt

varsei îrz lame!".
Cana marele poet al lndiei Rabindra-Nath-Tagore. Zeul Apo lon
era la greci zeul luminii, ca i zeul poeziei si al artelor. El era
considerat ca inspiratorul poetilor. Gounod, marele muzicant, au-
torul frumoasei Mireille si al lui Faust, nu se simtea inspirat cleat
la lumina soarelui.
Muzica cereascA din moartea Mireille-i De inaltA i ne cu-
prinde de fiori. Este un imn adus soarelui arzAtor i puterilor lui
nesfarsite.
Filosoful IVietzsche mAturiseste singur eá lucrarea lui cele-
brA, Astfel vorbit-a Zarathustra", a fost scrisA in niste zile pline
de luminä,
li fiecare din noi, oricat de obscuri am fi, observAm zilnic
dispozitia pe care o cApAtAm, când intrArn i stain inteo salä
luminoasg.
S'a cisutat isvorul atAtor influente binefäc:toare, de care se
bucurä lumina, si s'a gAsit cA rezidA in iniAsi culorile spectrului
- solar.
Aceste colori stint : rosu, portocaliu, galben, verde, albas-
tru, indigo si viok t.
Fiecare din aceste culori, sau grupuri formate din douA
sau trei culori apropiate, se bucurA de proprietAti speciale. Ast-
fel, cAtre violet si dincolo de violet, razele au proprietAti chimice
si bactericide. Culorile din mijloc : albastru, verde i galben, sunt
raze procuratoare de luminä; iar spre rosu i infra-rosu, razele
sunt procuratoare de cAldurä.
Marea absoarbe razele calorice-ro§ii §i in fra-rosii-si re-
fleeteazA razele chimice violete i ultra-violete, precum i pe cele
luminoase, albastre, verzi i galbene (Hann). Astfel se explicA de
ce razele chimice i luminoase sunt a§a de intense la mare.
Razele chimice sunt adevAratele vinovate, care ne ard p1A-
cile fotografice cand voim sA scoatem fotografii pe plaje si tot
ele poartA vina innegririi tenului, care neajeste asa de tare pe
cochetele noastre.
Dar cat de muR ne räsplâtesc ele fatä de aceste neajunsuri
färä de insemnätate I
Cand un om stA mai mult timp expus la actiunea solarA,
pielea lui devine brun5. AceastA schimbare de culoare a pielii

www.dacoromanica.ro
 106

are un scop. Este un fenomem de apärare al organismului fata

de razele violete i ultra-violete, care stint arzatoare pentru ce-
lule. In incordarea sa pentru aparare, el aduna din toate partile
substantele colorante, adunä lipochromele din gräsime i meta-
ninele din sange. Glandele supra-renale, adeväratele fabrici de
metalline si de principii intäritoare pentru organism, lucreazä
intensiv fatä de aceasta cerere. i odatá cu principiile colorante
ele elaboreaza in cantitate mare si principiile fortificante.
Razele violete j ultra-violete märesc activitatea schimbu-
rilor celulare in proportie de 40 la sutä. Razele albastre, verzi
si galbene, sau razele lumirniase, sunt razele care aduc linistea
in sufletul nostru. Lor li se datoreste calmul care ne cuprinde,
cand contemplam de pe tärm intinsul nemäsurat al marii, and
miscatoare 'cu mii de fete, and nemiscata, cu reflexe de azur.
Medicii intrebuinteazá, cu efect calmant si linistitor, lumina
albasträ a becurilor electrice de aceasta culoare, proectata pe
partile dureroase ale corpului, sau d'asupra capului pacientului
cu nervii incordati.
Experientele au at-Mat cä munca muscularä este favori-
rata de lumina albastra (Nogier-Pisani). Razele rosii si infra-roaii,
sau razele calorice, au proprielatea de a dilate pielea, dilatand
odata cu ea capilarele de la suprafata ei, inlesnind revärsarea
sangelui la suprafatá i micsorând preslunea lui la inima.
ln acest chip se ridica o mare sarcinä a inimei, care va
bate in salturi usoare i elastice, irigAnd cu usurinta toate or-
ganele.
Prin luna August, mai ales dupa .cate o zi de furtuna, care
a räscolit marea Ora in adancuri, se vAd aruncate pe tarm ne-
numarate alge rosii i verzi, iar atmosfera e plina de un miros
tare si sarat.
Plämanii îi deschid larg polite ca sä primeasca mireasma
datatoare de sanatate.
Mirosul acesta se datoreee sarurilor din atmosferä si sub-
stantelor chimice volatile din constitutia algelor i animalculelor
mbarte, care au suferit influenta razel3r solare.
Clorura de sodiu se gaseste in atmosfera marina fn c an-
titate de 15-20 miligrame pe metru cub (Gauthier). Aceasta
sare, absorbita prin cäile respiratorii, m5reste massa sarurilor

www.dacoromanica.ro
 107

neutre ,din serum, fa7orizand conflictula oxigenului cu globulele

rosii (Hayem).
In alge se gäseste iodul, substanta atat de slavitä si con-
siderata ca fiind dotatä cu puteri de Intinerire, gratie proprieta-
tilor lui rezolutive si de purificare a sâ ngelui.
prezenta a o multime de säruri, metale i metaloide s'a
gäsit în apa i atmosfera marinal
Ozooul, purificatorul atmosferei, Inzestrat cu puteri uciga-
toare pentru microbi, agent de oxidatie i stimulent a nutritiu-
nei, este bine reprezentat in atmosfera marina mai ales dupa
furtuni.
Putem compara t armul maritim cu un mare sanatoriu in
care cel intrat este luat In primire de specialisti invizibili, cari
lucreaza asupra lui. Unul ii toarna In suflet calmul i îi potoleste
durerile, altul If pune In inima entusiasmul i iubirea de viata, al-
ul ii reguleazii circulatia sangelui, if imputerniceste inima, altul da
bice glandelor lenevite si face ca schimburile celulare sa se fad
mai repede.
Muritorul, care coboarä pe plaje catre miezul unei zile de
vara, îi simte mai fatal ochii coplesiti de albastra stralucire a
panzei miscätoare si nesfarsite dinaintea sa. El vede cum se '

formeaza si se perinda in cet2 nenumarate valurile cu crestele

inspumate, care ajung in dulce leganare pe patul de nisip pana
aproape de picioarele safe. Pieptul sat' soarbe cu nesatiu aerul
raeoros adus din krg pe aripele de spuma. Una el are plaja
cu nisipul arzator, iar inapoi tot piimântul cu lumea i cu du-
rerile ei. El simte nevoe de a-si impärtäsi corpul i sufletul din
limpezimea §i rdcoarea apei. tibred pi timid inainteazä, iar pi-
cioarele lui la atingerea apei, simt i trimit in tot corpul primul
fior; respiratia i se tae; incä un pas si valul îl cuprinde; de a-
cum e al lui; inima ii bate cu putere; alt val vine, inaliându-se
spre eI, spärgandu-se in miliarde de picAturi sArate §i apa albitA
parcA fierbe in jurul lui.
Abia se lini§te§te §i altul vine, altele se formeaza in larg,
altele vin, batalioane iau na§tere din sânul mArii, ele vin in
ânduri, parcd ar avea un tel, parca vin pentru el, iaainteaza,
cresc si se sparg.
Nu treca mult i corpul s invälue itztecadluora dulce §i
binefaçatoare, inima fi bate cu insufletite, respiratia devine pro-

www.dacoromanica.ro
 108

funda, pelea se roseste si o multumire adAncA îl stäpaneste. A-

cestea sunt primele senzatiuni si stall fisiologice prin cari trece
omul care face baia de mare.
DupA bae pofta de mAneare creste, respiratia devine usoarA,
sAngele circull bine prin toate organele §i totul merge bine.
Temperature apei, agitatia ei, compozitia chimicA, masagiul
pe care valurile il produce pe suprafata corpului, toate sunt
stimulente ale organismului si au efect 1ntAritor.
. Dar, ca pentru ori-ce In viatk efectul binefAcAtor al blei de
mare poate sA ajungi [Ana la maximum cAnd se respectA anu-
mite conditiuni §i poate sA fie schut sau nul si chiar poate sa
devinA vAtAmAtor, cAnd se depärteazA mai putin sau mai mult de
acele conditiuni.
Baia este bine fAcutg cAnd corpul nu simte frig, nici fnainte,
nici in timpul bäei, nici dupA bae.
Timpul cel mai bun pentru bae este dimineata dela 10-11.
SA nu se facA niciodatA bae cu stomacul IncArcat. Intrarea 'n bae
sA se facA bruse, cu tot corpul de odatA.
In bae sA e facA miscAri.
SA fie ferite capul, pieptul si abdomenul de ciocnirea va-
lurilor.
Toate afectiunile datorite alterärii functiunii de dezasimilare a
celulei, circulatiei sanguine vicioase, sleirei nervoase, sgrAciei ele-
mentelor fundamentale din sAnge, alterArii datorite toxinelor
microbiene sau toxinelor creiate de organism, l§i gAsesc tAmg-
duirea In climatul maritim.
Copilul alb la fatä, cu privirea stinsä, cu buzele palide, cu
sfingele sArac, fArA viagA, färi vioiciune, dupA o scurtA sedere la
mare, va cApAta strAlueiri In priviri, buzele lui se vor colora in
carmin, fate se va bronze, inima va bate cu putere §i va sburda
de fericire.
Adultul cu nervii obositi de muncil, de griji, sau de piked,
pe care cea mai micA sfortare 1l doboarg, cu functiunile organice
Incetinite, slAbit si desgustat, va cäpäta, dupA o curl de aer, soare
si bAi, la mare, plAcerea de vialä, increderea In sine, dorinta
de o viatA nouk nervii i-se vor destinde, functiunile organice se
vor Inviora.
Intoxicatul, fie de oträvuri venite din afark fie de otrAvuri
secfetate de organismul slu, care a dispretuit In fiecare zi viata

www.dacoromanica.ro
 109

simple, cumpitatd si hi gienid, cu nutrititia incetinitd, cu fungi-

unile organelor ingreuiate, îi va curdti organismul de otrivuri,
arderile in organism se vor produce in mod viu, dupd o curd-la
mare si se va simti reinviat. . .

Copii näscuti din pdrinti bolnavi, scrofulosii, candidatii la

tuberculozd, convalescentii de boll infectioase, rachiticii, bolnavii
sau convalescentii de tuse convulsivd, boala care deschide dru-
mul tuberculozei, se schimbd in mod uimitor la mare, dupd o
curd de aer i bdi de mare.
Artritele tuberculoase ale genunchiului (tumora albi), ale §ol-
dului (cano-tuberculoz5), ale vertebrelor (morbul lui Pott), se vin-
dud cu timpul i cu rdbdare in chip miraculos in elimatul maritim,
subt influenta intensivä a razelor solare. .

CAZINO U RILE. - DupA cum Apo lon, zeul luminei al bine-

Iui si al frumosului, îi cheamd in strdlucitorul sAu palat pe fii
sal suferinzi spre a le mai da Inca odatä sdndtatea In care i-a
imbrdcat la facerea lumil, diavolul, zeul rdului, îi instaleazi 91
el laraba, chemdnd sgomotos, cu gesturi de paiatd, acest popor
de oameni necäjiti.
Din gura lui aprinsi se aud: veniti, veniti, la bacara, la built',
fox-trot i, In tactul unui cântec macabru, sundnd din pinteni, de-
sand i umple un corn cu monezi de aur.
lar biata omenire pdaseste Ind odati splendorile de earl
pentru a se Ingrimädi ca la bald, atrasd de arnAgitoarea lucire
si de sunetul cadentat al aurului.
La lumina orbitoare a becurilor electrice, COT puri Imbrdcate
In voaluri se stráng si se despart in sunetele i miscdrile unor
muzici i dansuri aldtkoare, smulse din taverne, pe and la mar-
ginile unei mese mari si ale altor mai mici, mu1timea Ingrdnid-
ditä, infriguratd, cu ochii uimiti, cu inima palpitand, din seard
pdnd in zori 41 arde viata ca pe o lumdnare.
Aceastd jertfd adusd pe altarul diavolului o vor Intelege cei
cuminti; el se vor ten i vor merge spre isvoarele curate ale
vietil, de unde îi vor addpa corpul i sufletul.
Dft. GEORGe 111.1eRil

www.dacoromanica.ro
 WE.--a a?4,

5COALA BULGARA
DIN SILISTRA
'Este de oWe cunoscut, cd tn ora§ul Silistra, ve-
chiul Durostor su Drastor, cum i s'a mai zis in cursul
vremilor, primele §coli cunoscute . au fost cea greaa §i
românä.
coala bulgara se InfiinteazA tarziu de tot. In aceasta
privinta gIsim o expunere amanuntitl, fäcutg. de profe-
sorul B. Iancof, intai In UeiliVern pregleclu, anul 1897,
cartea IV, VII, VIII §i apoi intr'un studiu deosebit, apa-
, rut 'in Oteetu etc... anul al treilea, Rusciuk 1899, dupl
care vom ImpArtä§i §i noi cetitorilor Analelor Dobrogei,
mai pe scurt, tot ce credem necesar.
Autorul face In introducere istoricul oraplui Silistra
dupl. Irecek §i alti autori, Mrs insä sä prezinte cu exac-
titate, pentru a putea fi urmarit, citatiile. Apoi, la pagina
13, vorbind despre cartierul Yana,- romänesc dupä rar-
. turiile tuturor supra-vietuitorilor Silistreni, cari apucaserA
timpul and Volna nu fusese distrusa înc, adia inainte
de 1854,-ne spune cÔ aci se nAscu ideia de Inflintarea
§colii bulgIre§ti pentru Intaia data. Parerea câ Volna ar
fi fost locuitä de element bulgäresc, nu este exacta.
Dupä ce expune preocuparile fo§tilor stApftnitori turci
ai Dobrogei, ne vorbe§te de Intärirea oraplui Silistra cu van-
turi §i fortärete §i, dupa ce ne vorbe%e despre fortiflcaN a
fortului Megidie, care predominä ora§u1,-lucrare inceputa.
la 1842 §i sfAr§itá la 1849,-precum §i despre luptele de

www.dacoromanica.ro
 111

la 1854, and, pentru consideratiuni strategfce, este dis-

trusit mAalaua româneasca Volna §i despre jalea ce cuprinse
elementul bulgdresc din imprejurimi, dupa retragerea ar-
matelor ruse§ti pe mabil stdng al Dundrei, cu care prilej
6000 de locuitori bulgari cu vre-o 40.000 de vite furd ne-
voiti a se retrage, odatd cu armatele ruse§ti, spre a se a-
kieza In Basarabia,-vine la chestia §colard. Rind la s far-
fitul reizboiului ruso turc de prin 1856, spune cei in Silis-
tra nici vorbei nu putea fi de element bulgeiresc. Prin situa-
ia sa cleosebitei,indepartata, de localitlit,ile locuite de po-
pulqie carat bulg eireasca i impinsei la marg inea nord-esticei
" a Deliomanului, populat mai mutt cu Turci, se Nelege
cä intre puOna populatie crqtinei a oraplui nici vorbd
nu putea fi de bulgari. i acei ptgini bulgari, cari ve-
niau aci dupei treabei, chiar daca se stabiliau in Silistra,
prin femeile lor : yrecoaice, romance, sau gägeiute, se con-
topiau cu vremea. Aceasta a fost oarecum situqia ele-
mentului bulyàresc in Silistra panei la 1859. Dar, dupd
arderea Volnei (1853) multi dintre locuitori §i bulgari curati,
se a§eazd in interiorul oraplui §i astfel elementul bulgar se
Intari In mod deosebit in ora (pag. 15-16).
Acestui element bulgdresc venit, dupd autor, dela Vol-
na, s'ar datori mai tdrziu infiintarea §colii bulgäre§ti in. o-
rasul Sibstra i dreptul de a se ceti in biserla in limba
slavon6.
Dupa cele spuse de Iancof la pag. 19 §i urmitoarea,
§coala bulgreasca incepe intái la Volna in 1851 sau 1852.
Dupd mdrturiile culese de dänsul dela d. Ilie Blascof §i
Gr. Arnaudof, §coala durä numai un an. Aceasta o Intl-
rete prin cuvintele lui Blascof din nuvela sa : Cei doi
frati". Ne mai spune el la Volna veni intamplätor un oa-
recare Todor, originar din Testegi (Provadia), invätätor la
§coala din Calipetrova. Acesta, prin cuvantdrile sale calde,
reqind sä insufle bulgarilor din Volna .patriotism, fdcu sä se
deschidd un inceput de §coala bulgäreascd in casele cior-
bagiului Petre, de pe malul Dundrii, iar invdtdtorul dormea
in camera In care se tineau cursurile. Material didactic nu
exista. Numärul elevilor ar fi variat Intre 20 §i 40, sositi
vi din satele din imprejurime.

www.dacoromanica.ro
 112

Dupa arderea Volnei, In ajunul anului 1854 arse si

qcoala bulgareasca. Bulgarii se Incercara s. deschida
scoala In Silistra, uncle elementul grecesc pe acea vreme
era foarte puternic i numai dupá lupta mare reusira sa
deschida scoala la 1856. Nu aveau Insa local, cad gre-
cii nu le Ingilduiau sä frecventeze In vreuna din came-
rele scoalei lor. Totusi reusirl sä puua mana pe una din
cele doua chilii destinate dascalului. Elevii, al caror nu-
Mar ar fi fost cam pani la o suta, sedeau pe jos. De ma-
terial didactic nici vorba nu putea fi.
Apoi ni se descriu opintirile Grecilor de a le lua scoala,
luptele sustinute de Bulgari pe larva ibram Pasa Impotriva
Grecilorsi episcopului acestora, Dionisie, amanunte cu pri-
vire la mersul scoalei, la numärul elevilor, modul de pre-
dare si personalul didactic. Ne aratä pe diferiti Invätittori
cari s'au succedat la scoala bulgäreasat din Silistra. Pri-
mul a lost cel amintit, Teodor Schiopul, despre origina
druid nu se stie. nimic.
Au urmat Hr. ipecof, originar din Cotel, care rämäne
pang la 1858. Urmeaza Taki Culef din Rusciuk, care se
spune di a fost energic, ca unul care a reusit sä strangl
Oa la 38 de elevi. El preda i I. greaca. Dupa el urina
Panaioti Dobref din Cotel, nu tocmai de treaba. Acesta
rämäne la Silistra pana la 1862, cand li luä locul P. Ico-
nomof i cand nurnärul Invätatorilor fu marit cu unul, fiind
adus M. Cancef, cu care prilej se mai Inflinta o clasä. Ur-
meaza T. Peef din Etropole, dar de origina bulgara. Tatal
situ era tabacar i facea comert de piei cu tara roma-
neasca". (pag. 26). El fu foarte energic i numärul elevilor
se ridicit- !Ana la 200, printre cari mul0 bulgari din sa-
tele vecine. El chema i pe fratele sau V. Iconomof, educat
la scoala de medicina din Bucuresti.
In timpul acesta Peef este acuzat de comit1) de unul
dintre puternicii bulgari ai zilei. Valiul dela Rusciuk Mit-
had-Pasa instrui Insusi afacerea lui i multumitg. adju-
1) Conti& la Bulgari este afiliatal la comitetele secrete, instituite la
fneeput fa Romania cu scopul de a lupta pentru liberarea Bulgariei. Mai
Wain ele au devenit niste adevArate institutii banditesti, de pe urma chore
au avut do suferit InsAqi populatia bulgarli din Bulgaria si Macedonia.

www.dacoromanica.ro
 113

tantului Pasei, Peet nu s'a ales cu exilul la Diarbechir.

El parasi Silistra la 1866 si dupa el si tovarasul sau V.
Iconomof.
Cu plecarea lor, scoala din Silistra dä lndarat. La
1867 fu din nou rechemat Caneet.
La 1869 fu numit Iancu Todor din $opot si, fiindca
numarul elevilor crescuse Intre 150-200 si nu putea do-
vedi singur, aduse i pe Anton Cheseacof din Filipopole,
iar ca Invatatoare pe Eflampia S. Vichelof, calugarita la
manastirea de maici din opot. Ea este prima Invatatoare
In Silistra la scoala bulgareasca. Activitatea lui Todor nu
se marginea numai in scoala, ci i afara din scoala. Et
fiind la Oreahova, luv se parte lnsemnata la miscarea re-
volutionara si era membru In cornitetele locale de acolo.
Au mai urmat I. Dobrovolti i sarbul Berberovici, apoi D.
Draganof, fml preotului Dragan din Almalaul Dobrogei
Vechi si P. Arnaudof din Silistra (Volna).
Mai urrneaza o serie de alti fnvatatori si, dnpa anu-
mite procese-verbale, se aratä i salarille cu care erau
angajati anudl si care variau Intre 1200--3000 de lei
vechl (grosi); de multe ori i 1ntreOnerea.
Dintre acestia amintesc pe Malof, nAscut la Tolcea,
pe I). Calcef din satul Canlia (Dobrogea). Spiridonof, o-
riginar din Basarabia. Ne aratä felul cum f.le angajau in-
vätatorii cu anul si apoi urmeazd. capitolele : elevii, in-
ygatura, materiile, metoda, disciplina, i inchee co
diferitele manuale obisnuite pe acea vreme in scoala bul-
Oreascli din Silistra.
Alte notite cu privire la aceastä scoald le gäsim in
scrierea lui Dimitrof Pridripoild 70(10Ps, 1895 Filipo-
pol, pag, 235. Mai ce ne spune :
Aci (in Silistra) In coala i biserica se predd in 1.
greacit si rornând. Limba bulgareascti a fost de molt ui-
tata. In acest an (1855) Bulgarii insdrcinard pe Hr. Ispecof
din Cotel, ea O. kw* pe copii In limba greceascti, ro-
mâneascit si bulgilreascä. Se Mcorrt Incerctlri de a se
introduce in biserictt si limba slavâ, dar Grecii si Rornftnii
nu permisera. Atunci Bulgarii se plansera la episcopul
a

www.dacoromanica.ro
 114

Dionisie, se adresarä i Patriarhiei (la Constantinopol),

dar rugdmintea lor fu respinsd.
,,Vazdnd Grecii cä limba bulgäreascd apucd inaintea
altora, se silird sä o escludd, dar nu le succese si furl
nevoiti in anul urmator sa infiinteze scoald deosebitd pen-
tru limba greceascd, In aceiasi clädire".
Dupd. aceasta Grecii incepurd sd. atdte pe copii bor
ca O. se dedea la diferite fapte rusinoase, insultând pe
invdtatorul bulgar, Wand pe scolari si altele. Scandalul
dull. multä vreme".
Pe la 1858 vroird sd separe scoala in cloud (func-
tiondnd in aceiasi cladire cu a Grecilor), dar episcopul
Dionisie, dimpreund cu Grecii se impotrivird. Mai apoi
insd autoritatea Insäi interveni i o impärti. Pela 1860
din nou, in urma scandalului dela särbätoarea lui Metodi
si China, prin colaborarea lui G-. Cristevici, reusird sä
obtinä biserica veche, de oarece biserica mare, construitä
atunci de Bulgari, dinpreund cu 40.000 de grosi (lei
vechi), rämase Grecilor. pu$ aceasta i coala, la care
fu tocmit ca invätätor Todor Peet, apoi C. H. Dobro-
plodnii, fu oränduitä mai bine. Pe la 1869 se fad* si
scoala de fete".
PER1CLE PAPAHAGI

www.dacoromanica.ro
Arm vza,N0 J.

INSEMNIARI DESPRE
TATARII DIN PEIWELIR1)

INTELIGENTA. Din convorbirile cu Tätarii, constati c cea

mai mare parte din ei sunt inteligenti §i pricep destul de repede
multe lucruri. Copii pe cari ti am in §coalä prind repede §i de-
prind lectiunile, de§i in Septembrie 1919, când am deschis prima
§coalä aici, nu §tiau nici un cuvant romftnesc. Astäzi, dupd un an
§i juratate, ei 1nteleg tot ce citesc §i chiar pot povesti. Mai ales
la aritrnetic5, sunt de o intelegere uimitoare.
in satul acesta, mai tuturora le place negotul §i multi din-
tre ei chiar se indeletnicesc.cu el. In privinta aceasta D I loan
Bänesc.1,-care a fost prizonier In Turcia,-mi-a spus cä Tätarii
Dobrot i sunt superiori altora din alte pärti §i chiar Turcilor.
Câncl stau Tätarii de vorbil, discutä,-mai ales acum in
urma rdzbolului,-foarte mult despre politic, lupte §i m*Ari
de trupe. Ii intereseazä totul §i cautä sä §tie cât mai mult. In
vorbirea lor s'amested din timp irr timp glume §i ridiculizAri.
Imaginatia le este destul de fecunda §i de multe ori nurnesc
lucrurile cu numiri frumoase, luate prin comparatie. De pildä,
rachiului îi zic aft-su"-api arnarA" ; flächlui îi zic deli-can"
sAnge nebun", etc.
Odatk în primAvara anului 1920, ducându-mii la camp,
am intâlnit un Tatar care-§i prä§ia bostana. Dupä obicinuitele
1) Tin sit aduc aei multum'rile mele D-lui loan 135.nescu, pr;marul
comunei Tatlageac, care mi-a dat tot sprijinul, atat prin informatii, cat 0
frin traduceri,-de oarecs este un bun cimoscitor al limbii *i obiceiurilor
Ttitariler, fiindca a ttlit de rule copl in mijlocul lor, in Pervelia.

www.dacoromanica.ro
 I 1.6

ploconeli, am fost poftit sa fac o tigare. Ma asezai pe pämantul

proaspät pi Incepurant sä vorbim despre tirnp i despre munca
campului. In urmii, Tharul incepu sä-rni spund :
- «Vezi, domnu' dascal, pepenii i fasolea nu se fac, pand
nu ari, nu ssmeni si nu präsesti, pe cand buruenile i bäläriile,
filrä nici o muncd, cresc in orice loc, de-si rupi sufletul la sapd l»
- «De ce-o fi oare astfel ?» ii intrebai eu, sd vdd ce spune.
- «Apoi, uite de ce, rdspunse El : fimdcd buruenile i toate
bâlAriile sunt fii cei buni ai pamantului, pa and orzul, fasolea,
pepenii si celelalte, stint copii vitregi, dati de suf et de edtre os-
ment I».
Am plecat de acolo, gandindu-mä la pdcatul Tätarulul, care
omora cu sapa copii cei buni ai pAmantului.
Ei ob:einuesc mult sd se porecleascd until pe altul. lata
cateva din poreclele unora din sat : unuia,-fiindcd este mandru-
fi zf curdc"-foale", adicá se umflä ca niste foale tigánesti ;
altuia,-fiindci se supärd repede i.i sare tandära, i se spune
tabiant"--iiindärosul" ; alt Thar, care este tuciuriu de tot,
poartä numele de cara"--,,negrul" ; altuia, ale cdrui organe na-
zale au fost atacate de sifilis, fi zic rnanca"-Ornul" ; unuia
voinic de tot si serios, ii spun cartancur ---hvulturul" ; iar al-
tuia, fiindcä if tot place sa vorbeasca despre aeroplanele ce le.a
vdzut In timpul rdzboiului, îi se z'c'e ,.aeroplan". Mai este unul,
mititel de staturd i indesat, poreclit cu cuvantul romanesc mor-
nioloc". Deasemenea, un Roman, care are la mana dreaptä sease
degete, poartä numele de alft-parmac"-pse degete". Acestui
Roman, Maril aproape cä nici nu-i cunosc nurnele bun, ci nu-
mai porecla, sub care este de stiut.
Bätaia de joc este intrebuintatä des la ei i voiu cita un
caz.
Intr'o seard era adunare mare la o casd i ntre allf, ve-
niserd acolo i doi frati T. si V. si incd until Z. care are niste
oi siabe i pline de scabie. Unul dintre cei doi trap, V., ca ad-si
batä joc de celdlalt, T. zica cdtre toatä adunarea, tare, ca sd fie
auzit :
- -Oameni buni, maine sunt alergäri
Curiosi, oamenii intrebard ce alergäri sunt i V. rdspunse :

- Me lui T. si cu ale lul V. N o r face mäine Intrecere 1

Dar T. jicnit, räspunse imediat, fdrd sä mai stea pe ganduri :

www.dacoromanica.ro
 117

- La Primavari, daca vreti polarnichi, sd veniti la fra-

tale meu V., cdci gdsiti I" 9
That'll tin mult la legea §i obiceiurile lor, lucru ce se poate
intelege din urmatorul fapt :
In ziva de 13 Februarie 1921, erau stran§i in localul pri-
marlei mai multi in§i, Intre cari eu, primarul, notarul, cativa Ro-
mani §i un hoge, S. H. La un moment dat, intra cativa Mari
§i,-dupd obiceiul lor,-i-au zis intai hogii relearn alechium" 4i
apoi Romanilor hcl-ghelclein"-bine ati venit". Ilogea nemul-
tumit cd nu i-au urat §i lui hof-glzeldán", care dupd obiceiul
lor, este o prima' datorie, se adresa catre primar :
- Vezi, D-le Bänescu, acum puteti fi multumiti cä ati
isbutit sa-i desnationalizati pe Tätarii noVri §i sd-i faceti gzia-
uri"-necredincio§i", cad uite, Romanilor vi s'a urat ,,hof-ghel-
clan", iar mie nu I-
Prin cuvintele acestea, care de fapt nu aveau nid un sam-
bure de adevar, hogea voia sd loveasca indirect pe ceilalti TA-
tari.
In anecdotele lor, Tatarii ridkulizeaza In deosebi pe Ti-
gani, pe judecAtori §i mai ales viata casnicd. Voiu nota aci doua
anecdote.
I. Odata sn insurat un flacau. La vre-o cloud' saptarnani
dupa nuntä, el Incepu sa se roage de tatäl sau ca sa fad. ori
cum va §ti, sd stranga ceva bani §i sa-i mai ia o nevastd. Tatal
ii raspunse ci n'are bani acum, dar cal(' va fi mai Inlesnit, ii
va face pe plac.
Mai trecurd vre-o cinci *ase luni dupa aceea §i intro zi
total ii zise tandrului :
- ,,Uite, acum am facut o negustorie bund din care am
chtigat destul §i,-fiindca am bani,-hai ati mai iau o nevastä,
dupa cum ai zis !".
Dar f iul, speriat, il raspunse :
- Lasd, tata, nu-mi mai trebue, cdci aceasta pe care o
am, imi ajunge §i mie §i tie I"
II, Intro zi, un om that- §edea afard la soare, rezemat de
zidul casei; era slab de tot §i trist. Langd el se opri un coco§,
9 Potarniehile, eand fog. se Ieaglia: far oile, când stilt q'abz de to t;
merg ea potgrnichiile.

www.dacoromanica.ro
 118

Incepu ä bed din aripi si sä ante. TAndrul se uitit lung la

coco§ §i-i zise
- Lasä c'ai sä vezi tu pe dram], and te va insura tata;
atunci o sA fii tot ca mine si n'o sA-ti mai ardd de cdntat §i
de jucat I"
TAtarii obicinuesc sä ironizeze alte popoare.
Mi-au povestit unii cd In timpul rdzboiului se duceau prin
Cadrilater dupd diferite treburi, mai ales s'aducd grâne. Pentru
aceasta, era nevoe de bilete de drum, eliberate de autoritAtile
comunale ale adrninistratiei germane.
Multi dintre TAtari se serveau de eate un bilet fal§ sau
vechiu, cu cine stie ce §tampild. and erau Insä opriti de sol-
data Bulgari, ei arAtau biletele acelea, iar Bulgarii intrebau :
- Peceat ima ?" - adica are ptampilä ?".
Deed biletul avea o §tampild, Mull erau !asap liberi. Sol-
datii Bulgari nu mai citeau biletele, cdci nu se pricepeau ci se
multumeau doar cu..... peceat ima"... adicä stampila, lucru de
care tad Tätarii cu mult haz.
Cand se adund ei mai multi la un loc, spun o multime de
anecdote, pipArate rAu de fot, One de obscenitäti, pe care nid
nu le putem reproduce. Repertoriul acesta le este destul de bo
gat §i am observat cd aceste anecdote sunt presarate de o mul-
time de scene de pederastie. In ele se oglindeste de multe ori
viata conjugald cu intämplAri One de haz si de multe ori cu
nelipsitele coarne" ce si le pun sotii. Dar trebue sd spunem ca
aceste anecdote nu au un caracter pur tAtAresc, ci snot impru-
mutate dela Turci, sau dela Crestini chiar.
Notez aici o anecdotd.
Un orn avea o nevastä, cAreia ii plAcea sä calce aldturi cu
drumul ; dar, Intro vreme, bärbatul bAnui §i hotAr1 s'o pandeascA
§i s'o prindd. Inted zi el spuse cA pleacd la niste rude in alt sat
si cd se Iptoarce tocrnai a doua zi seara. Porni la drum ; dar
chiar hi seara aceea, pe 1noptate, se Intoarse si se as,cunse la
spatele casei. Stete el ce stete i vitzu pe femeea lui e d afard
§i chemand pe cineva. Cum intunerecul era mare de nu vedeai
nimic, omul esi din ascunzAtoarea lui, o luä pe femee de par, si
o bätu mär, pang-i tAie toatä pofta de dragoste. Dupa aceea
omul se fäcu neväzut si se duse la satul unde spusese.
Femeea nu-1 cunoscuse deloc.

www.dacoromanica.ro
 119

Cand se Intoarse a doua zi seara, nevasta edea culcitä §1-i

spuse cd este bolnavä. Intreband-o ce boald are, ea II rdspunse
cd a räcit. Omul se apucd atunci sd-i ceteascd din cartea sfAntd,
ea sd-i mai tread ; dar and Iuä cartea In mAnd, Ineepu s3 ante
- Doamne, ce ti-oiu fi lAcut cd, In loc sä-mi vir A iubitul,
a veait nu §tiu cine §i m'a batut mär?".
Femeea se prefAcu cu nu pricepe.
In viala lor de toate zilele, Tätarii sunt neprev3z5tori 4i laei
§i, din cauza aceasta, and sunt Intr'o Incurditurd, ei dau din
colt in colt ca sd scape. Totu§i, se pricers sd facA in a§a fel pi
sA can ca pkica, cum e bine. De cele mai multe ori, cAnd e
vorba sd lasA deasupra, un Thar nu se cid Inapoi sA dea vina
pe altul §i sd-1 incurce, - chiar nevinovat, - in locul lui. E rar
cazul and cineva sä-§i ia asupra lui o vinä cu curaj §i Ta caz
de nevoe gdse§te repede cuvAntul care sA-1 salveze.
Voiu povesti aci cloud Intámpläri.
1. Mi s'a spus, de cdtre chiar fiul eroului nostru, cd In timpul
stäpdnirii turce§ti In Dobrogea, un TAtar din Pervelia, Agi Vaid,
mort pe la 1899, a simtit odata pe un cer§etor a are bani multi.
Agi Vaid 1-a prins pe cersetor la o rdspantie singuratia 1-a bä-
tut §i i-a luat toti banii. In urmä, ca sä nu poatd spune nimic
nimänui, i-a Mat §i limba.
Dupd atva timp, cersetorul 1-a dat In judecatä pe Tatar.
La judecatä, In fata Cadiului, s'au prezentat amAndoi. Cer§etorul
a iveput sd balbAiascd §i sA arate prin semne cA Agi Vaid i-ar
fi tdiat limba. JudecAtorul-cadiu1,-nepricepand, II Intrebd pe
Agi Vaid ce vrea sA spunä cer§etorul, iar Marti! räspunse
- Domnula judedtor, el spune cd eu I-am IntAlnit pe
drum tocmai cAnd altul îi tdia limba §1 cA eu 1-am scdpat sA nu
fie omorAt !".
Cadiul II crezu §i-1 achitä.
2. Aci in sat este un TAtar care mi-a povestit cd In tinerete
§edea la Constantinopol §i era vAnzAtor la un mare magazin
comercial.
Inteo 2i veni acolo un beiu sä tärguiascd. FiindcA beiul
a vázut c'd vAnzAtorul este inteligent §i serviabil,-aci mai ve-
nise §i'n alte dAti-l-a poftit pe 'Mar la el acasä. Intr'o Viner?,*
Marvl s'a pregätit pi s'a dus musapAr" la beiul turc. Ajuns

www.dacoromanica.ro
 120

acolo, dupa obiceiul turcesc, §i-a lepadat ghetele si-a incaltat

papuci de lemn (tabaldrac"), §i-a desbracat hainele exterioare,
luAnd un halat lung, care se tara pe pamant. Apol, In timpul
and scohorau o scara, din cauza halatului lung, vanzatorul, care
nu era deprins cu a§a ceva, s'a poticnit de cateva ori gi dad a
vazut cA nu poate merge, a luat poalele halatului, le-a sumes
vdrandu-le in braul cu care era /ncins §i se adresa belului :
,,Eu vd ca m'ai chemat ad ca sa ma faci feline I"
Beiul a ras de aceasta si au pornit mai departe. Dupfi ce
s'au plimbat putin printr'o gradina, s'au a§ezat la masa, uncle-
contrariu obiceiului,--beiul vi-a adus §i cele doua cadane. Ia-
rä§-contrariu ohiceialui oriental,-fiindca beiul era mal de lu-
mea noua §i deprins cu ale apusenilor, a pus la masa furculite
si cujite, care erau de argint. Intre alte mancaruri, s'a servit qi
capama", un fel de tocank in care bucätile de carne sunt IA-
sate marl de tot, ca fntotdeauna la orientali.
Marti!, Vitzand pe ceilalti ca iau bucatile de carne ca fur.
culita si le tae cu oufitul, a vrut sa fad si el la fel ; dar,-
fiindca nu era deprins,-cand taia carnea, stangaciu cum era, a
scapat culitul si a spart o farfurie. Beiul i canticle s'au ultat
lung la el §i l-au intrebat clan tae sau nu cutitul. Vanzitorul
necäjit, ca sa scape din Incurcatura, svarle i cuitul i furculila
din mana, zicand :
- Care stramos din neamul meu a mancat cu furcoiul,
ca sa fac i eu asa ?".
BI a fnceput sa care cu mana si sa ta?. cu dintii, dupft cum
era Invatat.
Beiul f cadanele au fäcut mult haz de stangacia Tatarulul.
L-au mai poftit pi'n alte dati, dar el, din cauta rufnií ce patise,
nu s'a mai dus pe acolo.
* *
Din viata lor. Familia tatarä este constituita in felul celei
a vechilor slavi Zadruga". Cand flacaul se Insoara, nu poate
Orb! casa parinteasca. El munceste pe pamantul tatälui sAu,-
cat timp accla traeste,-se Inibrad, manand si cheltueste din
ceea ce If cia tatal sat]. Feciorii îi fac casele Imprejurul celei a
. tatAlui lor, asa ca tot neamul se strange la un loc si este con-
dus de cel mai batran, fie barbat sau femee.
Femeile respecta pe barbati i tinerii pe cei mai batrani.

www.dacoromanica.ro
 12

Obiceini acesta nu poate fl inclicat cu nici un chip. Cel

mic nu poate nici sl fumeze In fata celui mal mare.
Intr'un loc unde stau bAtrAnii de vorbd, tinerli nu pot sta ;
lar dad tntr'un boc, uncle atau flAcAil de vorb5, vin cdtiva bA-
trâni, f IAcäli trebue neapdrat sd piece sl sA lase locul bltranilor.
Un bAtrfin poate foarte bine sli bad pe unul mai drar sau pe
un Meth], fdrA ca acela sit IndrAzneascA cel putin sd se apere
gi nici de cum sii mai rAspundA cu injurAturi sl cu pun!, cum
fac RomAnii nostri.
Intre Crestini l Mahomedani, TAtarli dau tntaetate celor
din urrnä. Aceasta se cunoaste dnpA urmAtorul fapt : Intep casd
uncle sunt adunati Crestini si Mahomedani la un loc, cAnd un
TAtar intrA pe use, se adreseazd IntAi Mahomedanilor cu seleam-
alechium", (bine v'am gäsit"), la care aceia rAspund : alechium
seleam", (bine ai venit") ; In urrnd se adreseaz i Crestinilor
cu sabalar-hairolsun" (bund ziva") sau ac§imnar-hairolsun"
(bund seara"), dupd cum este vremea.
In adunArile lor, cuvAntul greu It au hogii, cari sunt sl
conducAtorii lor de fapt. Acestia fac si pa doctorii, atAt la oa-
meni cdt si la animate i Tatarii cred mult in stiinta i in pu-
terea leacurilor lor. Hogii practicA arta lui Esculap In urmAtorul
chip : cetesc din Coran sau criu pe niste hfirtil in trel colturt
niste versete sau rugAciuni din cartea sfAntä. A ceste hârtii in trel
colturi, cu rugAciunea scrisä, se cheamd duva" i sunt purtate
ca talisrnane atArnate la gilt, de cAtre cei bolnavi, cu cea mal
mare Incredere In puterea lor de insändtosire.
TAtarii nu prea cunosc mandria i luxul ImbrAcdmintei sau
a locuintei. Cel boght se Imbraca, locueste i doarme la fel cu
cel srarac. Deosebirea std, mai ales, In numärul vitelor l fe-
lul hranei.
Este interesant ad-i vezi cAnd stau la masA. Imediat ce se
aduce vasul ca mancare, toti se reped deodatA sd apuce buca-
tile de carne ma i repede. Care apuck bine, care nu, pace buni,
caci nu se Ingrijeste nimeni de el. Dupd ce a terminat fiecare
carnea pe care a apucat- o, incepe la ciorbA. Asa se intimplA
la toate felurile de mAncare si in toate casele.
TAtarul este lenes si neprevazAtor. Dad el are cdtiva bani
in buzunar i tabachera plind cu tutun, a poi greu de tot If mat
urnesti la mund. Numai cAnd isprAveste el bartii i tutunul, a-
tunci se mai apucd de ceva.

www.dacoromanica.ro
 122

Se obicinueste la ei ca cei sáraci sä trAiasc5, - In mar-

girdle posibiliatiL-pe spinarea celor mai cu dare de mana.
Am cuno$cut 'Mari cari, sub formä de vizitä, se du-
ceau pe la altii tocrriai îi timpul mesei i, fiindca obiceiul lor
este ca gazda sit te pofteascl la mas5, mAncau acolo, lar acasä
nevasta i copil räbdau de foame, sau umblau dupä Imprumut
prin sat. lama, dud este .frig, asemenea oameni lau die o fu-
nie si plead pe la cei cari au paie, ca si le dea cAte o szircinä
gentru foc. Acas, chiar vara, lenevesc i fumeaza, WA sit se
gAndeasci sA munceasci undeva.
Mai toetä ziva ei se strang In cArduri si vorbesc de toate
cele. E destul ca Intr'un loc s5 se opreasd unul, doi Intr'o ju-
mAtate de oas se strange tot satuL lute() dimineat5, pe la opt
ceasuri, mirgeam spre scoal5 si am vazut unul trednd printr'un
maidan. Un altul II vede i, vand poate ceva de vorbit cu
el, II opreste. Mergand eu mai departe, m'am Intalnit cu un
'Mar care, dupä ce Imi dete «bunä dimineatan, m5 intreb5 ce
vorbesc cei doi si se Indrepth spre ei. Neftind Ind timpul de
inceperea lectiunilor si cum ziva se ktrita cu soare cald, sedeam
eu ID usa colii i mA uitam afar5. De odatä vazul räsarind
de prin casele cele joase fesurile rosii i cealmalele pestrite si
indreptandu-se spre cei ce erau pe maiden. Ce vor fi vorbit 'el
acolo nu stiu, dar adunarea aceea nu s'a isprAvit nici la arniaz5.
De altfel, lucrul acesta se Intampl5 zilnic, ba chiar de mai multe
ori pe zi. Se strang la o cask lAngä un zid sau un petec de
iarbi verde si toat5 palävageala lor este numai de clevetiri, in-
tilge i rhpAndirea zvonurilor.
Bärbatii, i msi ales femeile, poartä cu dibAcie posta sa-
tului. Un lucru de nimic, in cloud ceasuri e stiut de top, ba Ind
din tauter a ajuns armäsar.
Aoum, In urma rhbolului In deosebi, cafeneaua lul Peuzi
o maghernitä ca plasa de prins peste si mare cat o scoic5, este
ticsid de Mari, cari joad toatä ziva la cärti. De multe ori jo-
ctirile nu contenesc nici noaptea i se pierd sume Insemnate.
SENTIMENTUL. In general, Mull se cdsätoresc din iu-
bire. Am Matt socbteala tuturor din Pervelia si am gäsit c5, din
37 de casätorii, 28 s'au fAcut din dragoste i numai 9 conven-
tionale ; deci, In cazul acesta, dsätoriile 7501,, sunt fäcute din

www.dacoromanica.ro
 123

lubire 1 numai 2510 sunt conventionale.

Acum sä arät ce lnteleg eu prin clsätorie conventionall
la Mari. Ei, ta afari de cunoscuta poligamie, mai obisnuesc
urmitoarele, libere i prin lege.
, 1. Un bärbat poate lua pe febeia frateluf säu mal mare,
care 'este mort.
Il. 0 femee poate lua pe sotul sutorli sale mai marl, care
este deoedatl.
III. Se pot disätori doi frati cu doul stirori.
IV. Se pot c5sitori dol vitregi, frate si sorl, copli unor
pärinti clsätoriti a doua oar/ i nascutl Inainte de cAsAtoria lor.
V. Cazul cel mai rar, and un fläciu are vanitatea sl la
fata unui om de seaml.
Aceste cäsätorii Intre insi de acela§ sAnge se fac pentru a
nu se Instreina avutul ; sau copii mid, rAma5i de pe urma celor
morti, sI nu Incapä pe mAini rele.
Clint am spus, avem un procent de 7510 de claltoril din
dragoste i lucrul acesta este favorizat de faptul cA zestrea nu
joacii nid Ufl rol.
De cele mai multe ori filcäul furl fats, pentru ca si scua
teascA cheltuelile, cäci In felul acesta nu mai este obligat 51 de-
pärintilor ei banii mer-act" §i siut-act", nid sA mal fad nunta
cu täräboiu, mAndruri i bäuturi. '
Intotdeauna, Mehl este vorbit cu fata si sears, ea se face
cl ese pAril Owl, se sue in carutä 5i mai iao de uncle nu-i.
Divorturile la "Mali sunt foarte rari, desi se fac cu cea
mai mare usurintä, cici este de ajuns ca un bärbat sA cheme In-
tro searl cAtiva martori i sl-i iscaleascl sotiel pasaportul de
imediatä plecare.
Din ti)ate cAntecee lor populare 5i din povestile lor, se
d esprine J iubire pätimase. Fläclii i fetele, clod se IntAlnesc,
îi cant': ,gdn", cantece de cAte dotal' versuri, pline de dor.
In ce priveste gelozia, nu se dau bätuti. Pasii sotiei sau
lubitel sunt numärati.
Inteo sear3, dupg obiceiul lor, un fläclu sedea la fe-
reastra unei fete 5i vorbea cu ea. In acela5 timp vine nn altul
care iubea pe aceeas fag si eAnd a vAzut cl are loctiitor, a scos
imediat un cutit i l-a lovit. Noroc cA tinta a dat gre í fuga a
fost.,. sbätoask

www.dacoromanica.ro
 124

Li drept vorbind, Maril nu uräsc. Daca astazi se ceartä

sau se bat doi insi, seara batraail fac un tribunal, il judecd, it
impacd si a doua zi fi vezi umblind xrietene§te amandol. Ei
nici nu prea au obiceiul tad se räsbune. 1.
Aci In sat, prin toamna'anului 1919, u a TAtar, Agi-Orner,
a pArit autoritAtilor romAnesti doisprezece flAcJ, dezertori sau
neprezentati. Agi Omer a fAcut lucrul acesta de cludA cd un flu
al lui fusese luat In armata, pe cand ceilalti nu ; si cei doispre-
zece MAI au fost purtati din post in post pand la Constanta.
Acolo, dupi ce au luat o bdtae build §i au cheltuit cate-va mii de
lei, au scApat si s'au Intors fiecare acasA. In urmd, tot satul
prinsese urd pe Agi-Orner, care ii parAse pe fläcdi : toti oamenif
îl ocoleau i nimeni nu mai intra In casa lui. Dar dupd vre-o
cloud luni, lucrurile s'au schimbat §i, fArA ca sd se fi rdzbunat
cineva pe el, Agi-Omer este astäzi prieten b..)n cu toti oamenii.
CONCEPTII DESPRE UNIVERS. ParnAntul, soarele, luna,
stelele, muntii, apele §i toate Ole se vAd si nu se väd, le-a fAcut
Dumnezeu. DupA creatie, Dumnezeu a dat in grija ate until
inger fiecare lucru : de pildä, un inger are in grija sa ploile, altul
furtunile, altul animalele, altul sufletele oamenilor §. a. m. d.
Prin mijlocul pArnantului se and ni§te vine pline cu apd,
date In grija unui Inger care, atunci card Durnnezeu îi porun-
ce§te ca un loc sA fie Fpsit de apA, astupd vAna §i o redeschide
mai tarziu, and i se porunce§te iarA§. DacA Dumnezeu porun-
ce§te sfi ploud Intr'un loc, un inger aduce vauturile care sA a-
lunge norii i un altul dA drumul ploilor sA curga.
TAtarii cred cd sfar§itul lurnii va fi in curand. Atunci va
apare un urias ingrozitor, care astäzi se ad legat in spatele pd-
mantului §i cu doi vulturi pdzitori la cap. Acest uria§ este asa
de mare !mat, dacd ar sta cu picioarele pe fundul marii, apa
nu i s'ar sui dec3t la glesne. Cand va scApa el din locul uncle
este legat, uriasul va nimici totul, svarlind pAmantul, soarele,
luna §i stelele ca pe ni§te mingi §i le va sfärrna, ca sd se rAz-
bune.
UrmAnd insä traditia religioasA, ei spun at va veni Isus
Uhristos sd pedepseascd §i sd nimiceascA totul.
Saltanii sunt urma§ii directi ai lui Mohamed pe parnant
§i in man lor este concentratA toatä puterea ; de asemenea

www.dacoromanica.ro
 125

regii i imparatii sunt de origind diving i este mare pdcat a

te opune vointei lor.
Tdtarii cred In existenta sufletului cu toati temeinioia. Dupd
moarte, da.cd ornul a fost bun si credincios, sufletul lui merge
in raiu, unde sunt fernei frumoase, livezi, ape mandre, mincdruri
frA pereche i munti de pilaf. Cánd moare un orn, Inge-
rul inqdrcinat cu aceastä misiune vine si-i ia sufletul pe care-I
duce, dupd fapte, in raiu sau la iadul cel plin de chinuri.
Un Mar este foarte bucuros and Ti moare un copil mai
mic de seapte ani, cdci acela este curat pi neprihanit, iar In cer
se roagd pentru pdrintii sdi si ruga lui este ascultatä de Dum-
nezeu.
El cred el existd niste fecioare cu puteri supra-naturale
pe care le numesc Gin" §i care nu sunt deck Intruchiparea
lelelor" sau Rusaliilor" noastre. Ca si poporul nostru, el cred
cá aceste Gin", cánd le vezi jucând, te schilodesc.
Orizont geografic. Locurile cunoscute mai blue de Tatarii
Dobrogeni, atát din umblate, ct si din auzite, t mánd seama
de directie, distantli i suprafatd, sunt : Dobrogea, Bulgaria, Tur-
cia cu orasele Meca si Medina si Crimela cu o parte din Rusia
de sud.
Mai cunosc el i alte täri i popoare, insa in mod vag. Cu
prilejul rásbolului, au cunoscut mai bine pe German!, Francezi
pi Englezi, cari s'au perindat pe aei
Costnografie. Tdtarii îi luchipuesc pdmántul in forma until
plan horizontal si nemisator : pe marginile lui se sprijind cerul
iar irnprejuru4 se'nvárteste soarele care, in miscarea lui, eld
nastere zilelor I noptilor. P5mántul este sustinut In spatiu de
un taur uria, eare-I sprijineste intre coarne. Taurul sade cu
pieioarele pe o corabie, corabia pe apd si in apd este un peste
mare. Cate odatá Satana vine la taur i.i yard un tiintar In
nas, care-I piscd. Taurul incepe sd se scuture, cutremuránd pa
mantul, dar Dumnezeu vine imediat si-1 potoleste.
Luna are o deosebitti semnificatie pentru ei, prin faptui
cd lumineazd intunericul noptii.
In ceea ce priveste stelele, Tatarii cred ed sunt atkea stele
pe cer cAti oameni sunt pe pdmánt i când moare un orn, cade
o stea,

www.dacoromanica.ro
 126

Cometele I eclipsele sunt prevestitoare de rAsboae sl de

nenorociri.
.Voiu da ad cate-va numiri.
1) Caner (turceste ghiunis")-soarele.
2. Al", luna.
3. Chlabè-glol", in traducere : ,,drumul la Caaba", calea
laptelul.
.4. Urcher",in traducere : sperioasele"-closca cu pui..
5. ulpanu-turce§te: Sabò-ilddzP, aded : steaua di-
minetii"-luceafArul.
6. 6zervan-cdrae, in traducere: Caravana infranth-steaua
care rhare Inaintea luceafArulul de dimineatA.
Asupra numelul acestei stele existA o legendA. lnainte tim-
pu ri, oamenii umblau in convoae cu caravanele (chervan") si
and voiau sl plece dintr'un loc aproape de ivirea zorilor, se
conduceau dupA luceafArul de dimineatA. OdatA a plecat o ca-
ravani, luand drept luceafAr steaua care rAsare inaintea lui.
Fiindca porniserl insA prea din noapte si nu se mai apropia
ziva, le-au esif inteun loc pustiu niste hoti inainte si I-au jefuit
de tot ce aveau. De atunci, fiindci acea caravanA a fost jefuia,
din cauzi cA negustorii plecaserä prea din noapte, luand altA
stea drept luceafirul de dimineatä, acelei stele i-a rimas numele
de chervan-cdrar", adicA caravana infrintA".
7. Getemèn-ilchtz"-carul mic sau steaua polarA. Cuvan:
tul ildaz" insemneazA stea", lar geternèn"-sä te ajung" ;
deci, la ei steaua polarA s'ar cherna steaua sl te aj r ,". Unii
Mari sustiu cA getemèn" ar veni de la cuvántul I" care,
asemenea lui edi", insemneazA la Nohai sapte" ; ci, s'ar
traduce sapte stele", cate are carul mic.
Terezè-ilaz" in traducere : Cantarul" -carul mare. Carul
mare se cheamA terezè" - cantar", fiindd in imaginatia lor
s'asearnAnA cu un cantar. Carul mare are o importantA capitalä
pentru Mahomedani in timpul Ramazanului (postului), did a-
tuncl, cand cele trei stele ale oistei trec de zenit, s'apropie di-
mine* l este momentul cand ei mánancA pentru cea din urmi
oarA In timpul noptil.

DANSURI SI JOCURI. La nunta, la circumciziune, precum

si cu alte ocaziuni, atat bArbatii, cat si flAcaii, femeile, sau fe-

www.dacoromanica.ro
 127

tele, joaci. lntotdeauna and joaci Titarii,-fie bärbati sau fe-

mei,-se aseazi câte doi, fati In NA. Aceste dansuri, femeile
le executi singure de o parte, iar bärbatii de alta, In alte case
chiar ; pot insi privi barbatii la femei, cat i femeile la härbati.
Din tot dansul lor,-mai ales la femel,-se desprinde o
vrajä linistiti, care predispune la visare i dragoste. Cea mai
buni dansatoare este acea care stie mai bine ad-qi mlidie mij-
locul, si-§i tremure sinii i pieptul i si tini tactul cu micArile
soldurilor. Nu pot sti dacä prin aceste tremurituri furtunatice
ale corpulu;, Tätäroaica vrea sä redea fiorul dragostel, sau
nists dorinti sexuale lascive. In oriee caz, la femei, ritmul dan-
sului se Impleteste minunat cu viata lor inchisi, care di nastere
la atitea viski i dorinti pitimase.
Jocul birbatilor este cu misciri mai repezl, dar nu cu a-
tata farmec.
In timpul jocului celor doi dansatori sau doui dansatoare,
este obiceiul ca ceilalti privitori si le dea bani. Suma dati In
dar jucitorului se cheami sappaz". Cind moneda este de bar-
tie, li se pune la fes sau la basmaua din cap; iar dud este me-
talici, îii guri. Cu cit cineva este mai mester In arta lui co-
reografici, cu atit capäti mai multi bani ; Insi banii nu rAmin
jucitorilor, ci dupá terminarea dansului, aunt dati cintiretilor
daulgii".
Fiecare joc îi are cintecul sAu i este in stransi legiturä
cu el, In ceea ce priveste micrile corpului. Jocul sau dansul
poarti acela§ nume ca i cintecul §i fiecare cintec isi are jocul
lui. Aceasta se vede chiar din cuvântul avd", care insemneazi
§i cintec" ,.joc".
i

Sunt multe jocuri pe care femeile nu le pot executa din

cauza repeziciunii mi§cirilor.
Voiu nota aci patru cintece-jocuri (ave) specific WA-
resti i importate din Crimeia :
1. Talgdr"-Domoala", dans al femeilor, cu ritmul rar.
Cintecul acesta fiind duios, in timpul jocului am %lot plin-
end pe femeile care priveau, fiindci le amintise trecutul si le
impresionase.
2. Secdrimé"-sgritura", dans jucat si de femel si de
bärbati, Cu deosebire asupra iutelii mäsurii, femeile I! joaci
www.dacoromanica.ro
 128

foarte 1ncet §i uor, pe and bArbatii repede §i furtunos. De. alt-

fel, 1ntotdeauna, toba (daul") care Insote§te clarinetul ce-ti sparge
urechile, bate rar la femei, pe and la bärbali des i otova.
3. lardm avá---jumntate melodie", TI joad bArbatil cu mi§-
cnri 1ncete.
4. nAnadan ocsclz calgaman'-am rAmas orfan de marnA',
il joacA numai bärbatii.
TAtarii insi au foarte multe cantece-jocurl imprumutate de
la Turd. Deosebirea 1ntre jocurile curat tAtäte§ti §i cele turce§ti,
este ei cele tatärepi nu sunt 1nsotite de tremurarea sAnilor §i
soldurilor, ci numai de miFarea'picioarelor, bratelor §i de pocne-
tele din degete.
IatA numele a patru cantece-jocuri aye turceVi :
1. Ciftè tell", Il joad femeile.
2. Arab-avast"----cnntecul (jocul) Arabului".
3. Aman, faller olan I-ah, bnete de zahnr !"
4. Ben bir janacci"-eu sunt ua alunar".
CAntecele §i jocurile acestea turcekiti, s'au introdus la TA-
tari acum fa urmn. Intre ei sunt multi,-mai ales cel bAtrAn1,--
earl nu le priveso cu ochi buni. De asemenea nu le joacA tosi,
ci numai bArbatii sau femeile tinere, sau flAcAii §i fetele ce vor
sA se fad mai de lumea noun. Prin faptul cä jocurile turcesti
sunt Insotite de mi§cArila pktilor corpului care atlin simlu-
rile, unii Mari le privesc ca o depravare
I. DUMITRESCU
rs VAT k FOR -PER VELLA

www.dacoromanica.ro
DOVA PROBLEM' bODROGEHE:
COLONIZARE ; TOPONIMIE,

Cand cercetezi comparativ o hartä etnografica si o

alta toponimica, a intregului pâmant românesc dintre Tisa
§i M. Neagra, ceea ce te izbeste de la inceput este fap-
tul cä, aproape pretutindeni, aria de extensiune a ele-
mentului romanese este mai mare de cat aria toponimiei
române§ti. Acesta este Inca un semn de vitalitate al nea-
mului nostru, ceea ce nu poate deck sa ne bucure. Am
castigat teritoriu in multe parti §i am deslocuit, in anu-
mite regiuni, elementele streine.
Tipic din acest punct de vedere este pämantul Do-
brogei. Inteadevär, daca dupa procentul nationalitätilor,
Romänii reprezintä aci 56.9%, (vezi statistica din 1913)-
prin urmare, peste jumatate din totalul populatiei dobro-
gene,-In timp ce elementul turco-tatar abia 10.9°10,-in
schimb, in ceea ce priveste toponimia, numirile roma,-
ne§ti reprezintä abia 33.3°,0, adic6 o treime din totalul
toponimiei dobrogene, pe and numirile topice turco-tatare
reprezintä 61.9°10, aded aproape doua treimi. *i aceasta
constatare este destul de semnificativä pentru expansiu-
nea romäneasca spre Marea Neagra. Aceastä expansiune
a fost provocata de altfel, nu atät printr'o artificialä co-
lonizare oficialä, at mai ales de o necesitate vitalä a
neamului Românesc, de a ocupa tot teritoriul cuprins in
larga cotitura a Dunärii §i a rotunzi astfel, panâ, la mare,
conturul tinutului etnic romänesc.

www.dacoromanica.ro
 130

Cand strabati Dobrogea, mai ales in jumMatea sa

din spre M. Neagra, ceea ce te surprinde este caracterul
pur turcesc al toponimiei ; ti se pare, daca n'ai lua con-
tact cu locuitorii satelor, ca ai calatori in tara turceascd:
Murfatlar, Ha sancea, Omurcea, I3iuI-biul, Casicci, Enghz,
Topraisar, Cara-Murat, Cara-Omer, Caraacicula, Edilchioi,
Celebichioi, Endec-carachioi etc. etc, desi multe din a-
ceste sate sunt, fie curat romanesti, fie cu majoritati ro-
manesti. Aceasta toponimie barbard este pricina pentru
care multi dintre nrofani ii inchipuie ca Dobrogea ar fi
un pamant mai mult strein i fard caracter romanesc.
Pentru aceea azi, cand ne-am invrednicit sa vedem,
In sfársit, teritoriul nostru national intregit i cand se
procedeazd, in toate directiile, la consolidarea lui,-este
de datoria conduatorilor nostri ca, intre problemele ac-
tuale, ce-i preocupd, sa ia in cercetare i problema to-
ponimiei dobrogene. Un popor de viitor ca al nostril, care
voeste O. vie cu nota sa caracteristica, cu personahtatea
sa bine pronuntata, in concertul neamurilor de culturd
ori.ginala, trebue sa imprime pretutinieni, pe teritoriul
sau national, pecetea orig.nalitatii sale ; si este o ade-
varata rusine indolenta aceasta, amortitoare de constiinte,
cu care continuam a pastra si mai departe o stare de
lucruri nepotrivitä cu schimbarile istorice ale vremii si cu
cerintele constiintei noastre.
Dintre toate proviinciile romanesti, acelea care tre-
buesc in primul rand consolidate sunt, de sigur, provin-
cfile märginase. Daca taria unui stat modern con ta, in
vremea noastra, nu atat in taria grhnitelor sale naturale,
cat mai ales in desimea, omoyeneitatea §1 cultura popu-
latiei sale,-atunci, cu atat mai mult provinciile de la
margine trebuie sä cada pe primul plan al interesului
nostru, cu cat tocmai ele sunt cele mai amenintate de
infiltrari streine i tocmai ele sunt acelea care sufar mai
mult de pe urma conflictelor razboinice dintre popoare.
Prin urmare, colonizarea romaneasca este o pro-
blema peste care nu se poate trece asa usor. i dad,
schimbarea toponimiei barbare, dug cate stim, si-a cds-
tigat atentia cercurilor noastre conducatoare,--despre co-

www.dacoromanica.ro
 181

lonizare si in special in Dobrogea, nu se aud e nimic.

A schimba toponimia unei regiuni ins.mneazä a-i
räzboteza satele, vaile, dealurile, padurile, lacurile, gdr-
lele etc. etc. De la inceput, fad. multe argamentari, sim-
tirn cd a ceasta nu este o operä tocmai asa de ward.
Mai intdi, toponimia unui Vnut, asa cum o avem azi,
nu este o creatiune oficiald, ci un rezultat istorIc al vea-
curilor. ()rick de staruitor au lucrat Ungurii in Transil-
vania ca sä schimbe fata pämantului romanesc, botezan-
du-I din nou pe limba lor, ei n'au reusit de cdt In mica
mäsurd : dovadd hiile cele mai now' ale statului major
austriac, care abunda in toponimie româneaica in ceea
ce priveste dealurile, vale, raurile, pädurile, piscurile etc.
Singure satele au si dubletul unguresc.
Cand insd inteun tinut se aea/.5. In mass5 o popu-
latie noud pe urma celei vechi, alungate, mdceldrite si
imputinate peste masura, cazul Cadrilaterului sub Turci,-
atunci aceasta popula0e noua boteaza peste tot locurile
In limba sa, pentru nevode sale de orieutare. Diutre ve-
chile numiri nu se mai pastreaza de cat a ..elea unde tot
mai dainueste, sau a dainuit o blind binatâ de vri me,
elementul autohton, pentru a transmite noilor sositi o
toponimie mai veche. Cand s'au asezat Turcii ia Cadri-
later, ei au gasit, dupa mArturule istorice ale vremii,
multe locuri goale de locuitori: de o parte codru int ns,
Dehorman, iar de alta o stepd a proape pustie de asezdri
omenesti, funded neamul nostru, ce ocupa in evul mediu
aceste pdrti, s'a refugiat in cea mai mare parte peste
fluviu. Ne mai avdncl cine sâ mai transmita vechea to-
ponimie, Turcii au botezat locurile din nou ; i asa se
face cd azi toponimia pärtilor din spre M. Neagrâ este
turceascd.
Cand mai tdrziu, si mai cu seamd dupa 1877, au
inceput sa se aseze imigrar4ii bulgari in Cadrilater, ei. au
Imprumutat pur si simplu topica turceasca existentâ si
nici n'ar fi putut lucra alttel ; asa am facut i noi in par-
tile Dobrogd vechi, pe unde nu exista element romanesc
mai din vechime. Acolo insd unde satele erau locuite de
neamul nostru Inca din vremea Turcului, adicd mai ales

www.dacoromanica.ro
 182

In pärtile Dunärene, toponimia romaneasca dä caracte-

rul tärii.
De la 1877 incoace noi ne-am inmultit in deajuns
in Dobrogea, pentru ca sa fim indreptätiti a lua ofensiva.
A mai pästra nume turce§ti pentru sate curat romane§ti,
sau cu majoritäti romane§ti, ar insemna s. dam dovadit
de slablinogire §i de lipsä de originabtate culturalä.
Problema toponimiei se pune altfel In Dobrogea ve-
che ca in Cadrilater. DaCA in cele douä judete de nord
schimbarea numelor barbare in nume frumoase române§ti
este un fapt §i firesc, intru cat se intemeiaz1 pe realitäti
etnografice, §i necesar,--in Cadrilater, in schimb, este,
mi se pare, ceva neoportun §i färä sorti de reu§itä.
Administratia poate schimba numele satelor §i mai
la urm, poate impune locuitorului turc sau bulgar ca,
In relatiile sale cu organele administrative sä foloseasa
noua toponimie romaneasca ; dar, mä, intreb, cum poate
forta administratia pe täranul turc §i bulgar sä numiascd
pe române§te dealurile, vaile, pädurile etc. ? Iar a räz-
boteza numai satele, insemneaza a face opera neisprä-
vita. Traditia, conservatismul popular, lipsa de utilitate a
noii mäsuri, du§mänia, prostia etc., sunt tot atätea pie-
dici in calea unei asemenea inovatii.
Reforma aceasta nu se poate face de cat procedâ.nd
pe acelea§i cäi fire§ti, pe care s'a ajuns ca In Cadrilater
sä avem o toponimie turceasca. Ea trebuie, adecä, ba-
zatä pe realitäti etnografice. Voim sä avem o toponimie
româneasca in Cadrilater ? Atunci trebuie sä cautäm mai
intAi a avea acolo o majoritate româneascä, care s'o
intrebuinteze cu drag ; deci trebuie sä colonizam.
Cu cine sä colonizAm ?
Täranii de peste Dundre nu vin acum, and §i la ei
acasä li se dau pämänturi din mo§iile ce se impart §i
and räzboiul din care am ie§it ne-a imputinat plugarü
atat de mult, In cat nu mai avem prisos din ei. Unii
dintre noii coloni§ti, refugiati din Dobrogea nordicA in
fata invaziei inamice, nici astazi nu s'au mai intors pe
la cäminuri, din acela§ motiv ; ba chiar, dug tristele
constatitri ale venerabilului nostru colaborator, d-1 C. Pa-

www.dacoromanica.ro
 133

riano, §i dintre cei earl s'au intors o parte pleaca din

nou peste Dunäre, In satele lor de origind. Totusi, o so-
lutie ar fi si aci. .
Caci, dacd e de datoria oricdrui guvern românesc
O. se Ingrijeasca de intärirea marginilor tärii, care, in
chip firesc, sunt mai amenintate, prin faptul cd elemen-
tul românesc e mai putin compact $ i presdrat cu ele-
mente streine si, dacd aceastd consolidare trebuie sa fie
efectiVa, adecg. intemeiatd pe realitäti trainice, iar nu pe
paliative administrative,-atunci colonizarea este un im-
perativ categoric. Nu facem colonizare ? Mai curând sau
mai tdrziu vom pierde Cadrilaterul. Politica se va ingriji
sä ofere inamicilor nostri prilejul de a ni-1 rapi, dupa cum a
oferit Polonilor, Danezilor si Francezilor prilejul de a-si
anexa provinciile räsluite. Si dela cine ? De la strasnic de
bine si de puternic organizata Germanic ! Din potriva, rea-
Ham in Cadrilater o majoritate româneascd strans legatä
de pämânt ? Atunci, peste toate furtunile il pästram. Si chiar
dacd 1-am pierde vreodatd, oricând il putem recuceri pe
baza unui drept existent, daca avem acolo neamul nos-
tru in numär covdr§itor.
Prin urmare, colonizare. Dar cu cine ?
Cu Romani de peste hotare : de peste Nistru si din
peninsula Balcanied, din locurile unde sunt prea räzletiti
si nu pot rezista desnationalizdrii ; de asemenea, cu timpul,
si cu prisosul elementului românesc din Regat. Inpreju-
rdri istorice vitrege ne-au risipit in largul lurnii : peste
toatä Ucraina si peste tot Balcanul, pänd, in inima Gre-
ciei si mai departe. Pretutindeni dincolo de granite se in-
cearcd siluirea si stergerea fiintei noastre ca neam. E
timpul deci O. reactiondm, O. ne commassäm, sd, ne in-
chegdm tntr'un bloc at mai omogen si mai dens.
Noii colonisti vor gäsi in Dobrogea un media geo-
grafic lnrudit cu cel päräsit de dânsii ; si, dupa cum, bd.-
tuti de vitregia soartei, ei totusi au reusit sä inchege gos-
poddrii in tot largul stepelor rusesti WA pe malurile
Donetului si la miazdzi pänd in podisurile si vaile uscate
ale Bulgariei vi Serbiei,- tot asa, chemati inapoi si pri-

www.dacoromanica.ro
 134

mind Inlesnirile de stabilire, mgcar un procent dintre damii

se vor Intoarce la matca lor, dacd :
1. Li se vor Impärti fard §icand, mituire, Intarziere,
nepasare i alte crime nationale, dupd cum s'a facut In
trecut in Dobrogea 1), pdmanturile statului libere de alti
plugari ;
Z. Dacd se va regula chestiunea proprietätii imobi-
liare rurale din Dobrogea-noua pe baza principiilor de
care s'a condus legiuitorul din 1882 pentru Dobrogea-veche,
transformandu-se detentiunea miriè In proprietate abso-
Intl i recunoscandu-se actualilor detentori o portiune a
terenurilor folosite de ei ('/2 de pildd) in plind proprietate,
iar restul rämanand statului, care are Inca in Cadrilater
drepturi asupra nudei proprietati 2);
3. Daca vor fi pu§i in posibilitate a cumpära pä-
mnturi dela Turcii, Tatarii i Bulgarii Dobrogeni cari,
fara a fi siliti, ar voi sd emigreze in tärile lor, precum
§i dela altii cari au prisos de pamant §i vor sa-1 vânda.
In acest caz Insu§i Statul ar trebui sa organizeze ase-
menea vanzari §i cumparari, fiind In interesul consoli-
darii sale ;
4 Daca se va putea ajunge la un aranjameni cu
statele vecine pentru un schimb de populatie, pentru o
hmpezire a raporturilor etnografice, evaluandu-se averile
emigrantilor §i restituindu-se imigrantilor gospodirii de
aceeasi valoare ;
5. Daca se va atrage admirabilul element negusto-
rest', al fratilor Aromani, risipiti prin toate centrele straine,
In tot largul lumii §i unde, mai curand sau mai tarziu,
prin forta imprejurarilor, vor trebui sa se desnationalizeze.
Sa nu uita m ca din aceasta ramura plina de calitati a
poporului nostru s'a ridicat un Saguna §1 ca ei au dat
atatia eroi §i atgia barba0 de culturd strainilor, In spe-
1) Cunoso cazuri In jud. Tulcea unde colonizarea spontanit nu element
românesc de peste Dunäre a fost împiedicatá d- n administrai e venala ui
crimin4 t Ble4i oameni, plângu d, up-au pirisit frumoase e case ridicate din
t melle de ei, cele ,oti fru 4oase d n sat ut cu 4ospodäria I leircita. In care,
s'a intors din nou la v trelu pi irlor intole strgbune, In satele lor de peste
!mare, ble ,. mand vitreg a administrattei romAne ti inconutiente.
2) V zi I. N Roman : Proprietatea i tobiliarä yara16. din Dobrogea,
In Arhiva Dobrogei An il pag: 47 ui urm.

www.dacoromanica.ro
 135

cial Grecilor, Mina nand elemente 0 forte pierdute pentru

neamul nostru. Cu ei am putea crea In ora§ele noastre
Dobrogene o puternica clasa mijlocie, care nu ne poate
fi decat de folios.
. 6. DAca vom remnvia obiceiul stramo§ilor no§tri, acel
ver sacrum", prinlavara sacra, cand perechile de tineri
insurtitei ai satelor romane, primiau pamanturi de cultura
in tinuturi mai putin populate.
In chip civilizat se poate realiza In Romania din spre
Mare o colonizare binefacatoare. 0 politica con§fient na-
tionala trebuie sa aiba. ca deviza : de unde pleaca un plugar
strein, sa se puie in loc un plugar roman ; unde poate sa-§i
deschida prävalia un negustor aroman, sa nu se prefere
un negustor strein, dupa cum iara§i o trista experienta
ne-a aratat ca se practica de catre oficialitatea noastra
mitarnica.
Pentru aceasta Insa se cere o personalitate de ade-
varat barbat de stat, care sa priceapa interesele imediate
ale Neamului §i ale Statului §i care sa organizeze §i sa
poarte grija executdrii, in spirit de cinste 0 de iubire de
tara, a unei asemenea opere ncgionale.
Paralel cu aceastä colonizare va urma apoi §i. schim-
barea toponimiei.
Din moment ce se a§eaza 7-8 familii romane§ti
intr'un sat strein, chiar de atunci sti se boteze partea
de sat, locuiti de ei, cu un nume firesc care, cu timpul,
prin inmultirea coloni§tilor, va inlocui, §i oficial pe cel
strain.
Este dela sine inteles §i mai ales In urma experien-
tei facute in Dobrogea veche, ca in nici un caz coloniza-
rea nu trebuie sä risipeascâ pe noii coloni§ti in numar
disparent prin satele streine, ci trebuie sa-i a§eze la un
loc, in grupe cat mai mari §i sa le dea pósibilitatea unei
bune stari economice, pentru a nu ajunge argati la straini
§i a nu se desnationaliza, Incepand intai cu portul §i ter-
minand la urma cu limba. Cand yin in contact doua nea-
muri de aceea§i ocupatie, de ex. agricultura, atunci cel
mai numeros §i cel mai bine gospodarit desnationalizeaza,
cu timpul pe celalalt. Statul poate impiedeca procesul

www.dacoromanica.ro
 136

acesta de desnationalizare prin scoalä, bisericd, armatd,

relatille cu organele administrative etc., dar numai In parte.
Singura cultura si o constiinta nationald puternicd, tre-
zitä nu numai prin scoala, ci si prin administratie, poate
inpiedeca acest proces de pieire a minoritdtii nationale.
Convingerea noasträ este, dup. cum se poate bänui
din cele de mai sus, cd pentru Cadrilater Inca. n'a sosit
timpul schimbarii toponimiei, afar& de cate-va cazuri.
Aceste cazuri privesc, de sigur, satele cu populatie ro-
maneasca, in orice procent s'ar gäsi ea fat& de sträini:
asa s_ ex. satele de pe malul Dundrii si cate-va sate din
interior. In acest scop s'ar putea reinvia vechIle numiri
din antichitate, in mdsura in care ele se pot adapta firii
limbii romanesti. Localitatile romane Candidiana §i. IVi-
griniana dintre Turtucala si Silistra s. ex., ar putea de-
veni in romaneasca frumoasa : Ceindeni §i Negreni ; Pal-
matis, la 14 mile spre sud de Silistra, ar deveni Palmata
sau Palma0 ; Abrytus (azi Abtat-Calesi) spre sud de
Adam-Clisi, ar deveni Abrud etc. Cat despre celelalte lo-
calitAti, pentru care nu cunoastem un nume roman din
antichitate, mai firesc ar fi sa li se dea niste nurniri
usoare de pronuntat, pläcute la auz si care sä indice o
caracteristica a locului, precum : .Durnbrava, Vatea Seacd,
Prisaca, Stejeris, Izvorul, Vcireiria, Seirata, Cetatea etc. ;
sau numiri in legdturd cu istoria tinutului, reinprospätand
amintirea personagiilor istorice ce au jucat un rol in aceste
0 rti, precum : Mircea Vodd, Dänefti, Tepef 17 odd, Cor-
vin, Traian etc. ; sau se yor traduce unele nume topice
turcesti, dacä in traducere ele capätä un caracter sim-
patic si adaptabil. In nici un caz insd nu se recomandä
o toponimie datä dupa numele bärbatilor politici in viatd,
ceeace ar fi de prost gust, sau dupä a celor morti, cari
n'au nici o legatura cu tinutul.
In Dobrogea veche schimbarea toponimiei este obli-
gatorie. In special noi, Dobrogenii, nu mai putem suferi o
nomenclal urd streind, care ne sufocd. $i, de oarece opera
aceasta trebuie sä poarte in sine caracterul vesniciei, ea
trebuie pregatitä de specialisti cu toatä seriositatea cu-
venitä. Ea nu poate fi läsatä pe mana unor organe ad-

www.dacoromanica.ro
 137

rninistrative provinciale, care n'au nici bunul sims §i nici

pregatirea necesara spre a gasi criteriile dupa care sa se
orienteze. Arbitrarul, - ,mie-mi place sa numesc cutare
sat Dragalina", desi locuitorii cer sa i se zica Basarabi ;
gasca politica, - cutare sat sit se numeasci General
Averescu 1), sau 2úsláoani, sau Argetoieni etc.; fantezia
caraghioasa, - cutarui sat i s'a propus ca nume nou
Dd-te jos i te plimbe i alte aberatii microcefalice, nu
pot fi socotite drept criterii de orientare pentru o operi
asa de Insemnata.
Nous, ni se pare ca. aceste criterii s'ar putea clasi-
fica, in ordinea importantei lor, astfel :
1. Acolo unde gasim pentru o localitate actuala cu
nume barbar, un nume antic, frumos i adaptabil, - obli-
gator va trebui sa-1 reinviem, dandu-i numai aspectul ro-
manesc. Asa s. ex. localitgle antice : Sucidava, 5-tul
Chiril, Axiopole, Capidava, (Jlmetum, Beroe (azi Baroiul),
Domitiana, Salsovia, Istropole, Valea Cererei, Dinoge¡ia,
etc. pot figura foarte frumos In noua toponimie dobrogeana.
2. Satele care, Inainte de rasboiul dela 1828, au
avut element §i nume romanesc, dar care dupi acest ritz-
boiu ei-au schimbat numele, trebuie neaparat si OA rein-
vieze, cu atat mai mult, cu cat aceste numiri sunt dintre
cele mai frumoase si au si o valoare istorica. Asa s. ex.
In jud. Tulcea s'ar putea reinvia numele : Crucea, AStân-
cile, Straja, Martina, Mangina, Caladuca §i altele, despre
care da marturie la 1850 agronomul Ionescu dela Brad.
3. Satele, care astazi au nume romanesti, vor trebui
sa si-1 pastreze. Asa s. ex. Oltina, Marleanul, Aliman,
Greci, Cochirleni, Niculitel, C000f, Sarica, Feigáraful-Nou,
Peceneaga, Floriile, Colilia, Carmen Sylva, Pcirlita,
Piatra-rofie, Peftera, Luncavila, Vdcdreni etc.
4. Dintre numele cu origine nelamurita sau streina,
ori cu fonetismul Instreinat In parte, se vor pastra numai
acelea care sung simpatic la auz §i care nu poartä In
ele prea pregnant caracteristica unui fonetism strein. Pot
rämanea, prin urmare, nume incetätenite ca: Mein, Par-
1) Vre-o trei sate, de fapt vre-o trei notari din jud. Constanta, au
cerut pentra comma lor aced name.

www.dacoromanica.ro
 138

chef, Cataloi, Seimeni, Saraiu, Malcoci, Babadag sub

forma Baba-dava, Isaccea sub forma Isacea, ca o remi-
niscentd a Voevodului roman dobrogean &cat din evul
mediu etc.'
5. Toate numele topice, ce nu intra in cele patru
categorii -de mai sus, vor fi traduse, daca. numele turcesc
cuprinde in el o caracteristica a locului i dacd, in tra-
ducere, el capata o infati§are simpatica, adeca sa fie fru-
mos §i upr de pronuntat pentru tdrani. A§a s. ex. Biul-
biul, care insemneaza Privighetoarea, poate deveni mai
cu adevar pentru stepa plina de semanaturi in care se
afld, Ciocdrlia ; Gargaldcul mare §i - mic poate fi nu-
mit Corbul mare i Corbul mic, mai curând decal Ciord-
ria ; Enisala ar deveni Cetatea; Moru-ghiol - Balta al-
bastrei ; Cara-nasuf ar fi Nisipeiria, sau Nisipeni ; Tuzla -
nis-tepe -
Sdrata; Allah-bair ar deveni Dealul lui Dumnezeu ; De-
Deatul märii etc.
6. In sfar§it, numele topice turce§ti, ce nu se pot
traduce, vor fi botezate din nou dupd urmatoarele criterii:
a) Sau se vor alege numiri, care sa indice o caracte-
rintica a locului, precum : Valea mare, Nucet,
Plopeni, Aadncata, 17a lea-largei, Väntoasa, Bujorul,
Prisaca, Isvoarele, etc.
b) Sau se vor folosi numele localitatilor de uncle
provine majoritatea locuitorilor romani din satele mai re-
cent .colonizate ;
e) Sau se vor alege nume istorice, putine de altfel,
care au legatura cu Dobrogea. Dintre acestea s'au i in-
trebuintat !Ana acuma Traian, Mircea Vodei, Mihai
:

Viteazul, ba chiar i ;Stefan cel Mare.

ci) Sau in fine, nume simbolice ca: Dreptatea, Uni-
rea, Lumina, etc.
Toate aceste nume noua trebuie s uniascei in ele
adeviirul cu frurnosul Í cu uprinla de rostire Altcum
ele nu vor prinde ltsne §i nu vor fi primite cu sim-
patie.
Am convingerea ca, dacâ s'ar proeeda intelepteste,
Insu§i gospodarii sat elor, adunati la coa1ä sau la prima-
rie §i pu§i In eon§tiinta de scopul convocarii lor, ar gasi

www.dacoromanica.ro
 139

cele mai firesti si mai caracteristice nume pentru satele

lor ; iar comisia de specialisti, care ar lua In studiu da-
tele culese, ar avea munca cu mult usuratä si n'ar in-
terveni cu corectiunea i cu impunerea altui nume de
at acolo, unde criteriile de mai sus n'ar fi respectate.
Iata opera nationa1 4 care trebuie sa se Indeplineascg.
cu necesitate in Dobrogea si pe care o asteptam cu ne-
rabdare dela conducIttorii nostri.
C. BRATESCU
maresort -CONSTANTA

www.dacoromanica.ro
 ci
[3
13 0-%

POEMEDE
RRBINDRA-NATI1 "MORE

LUMINA DIVINA

Lumina! Unde este lumina ? Cuprinde-o cu flacarile

mistuitoare ale dorintei.
WA, lampa fail scanteie, acolo e destinul tau, inima
mea.
Ah ! moartea ar fi mai bunk pentru tine. Teama lo-
ve§te la up ta §i te veste§te ca. stäpanul tau te cheama
la intalnire, prin negurile noptii. Cerul este acoperit de
nori i ploaia nu inceteaza.
Eu nu §tiu ceea ce tresare In mine, eu nu §tiu ce
va sa zica asta.
Fulgerul, care trece, face vederea mea mai Intune-
cata §i inima dibue pentru a gasi poteca catre care ma
chiama muzica noptii.
Lumina ! Unde este lumina ?
Cuprinde-o cu flacarile mistuitoare ale dorintei.
Tuna si vantul se ridica urland prin vazduh.
Noaptea e Intunecoasa ca o piatra neagra FA ca
ceasurile sa nu se scurga In Intuneric.
Cu viata ta cuprinde lampa iubirii.
Lumina ! Lumina mea !
Lumina, care umpli lumea !
Lumina, care saruti ochii !

www.dacoromanica.ro
 141.

Lumind, care indulcesti inima I

Ah ! Lumina joacd in mijlocul vietii mele, iubitul
meu !
Cerurile se intredeschid !
Vdnturile se desläntuesc !
Inviorarea strabate pämäntul !
%turd Intind aripile lor pe o mare de lumini!
Crinii i iasomiile se deschid pe creasta valurilor de
lumina.
Lumina iradiazd cu ploae de aur peste nouri, iubi-
tul meu
*i se risipeste In mii de pietre scumpe.
Bucuria sboard din floare in floare, iubitul meu,
o veselie fdrä de margini.
Fluviul cerului s'a revärsat peste tärmuri i bucuria
se revarsä In lume.
Toate acordurile vesele sä se topiascg. In ultimul
meu cantec.
Bucuria, care face O. joace prin lume surorile ei ge-
mene : viata i moartea.
Bucuria, care trece in furtund, sguduind tot ceea ce
trieste silindu-1 sä add. -

Bucuria, care se aseazd linitit.. eu lacrimile ei pe

lotusul rosu deschis de durere
bucuria, care arunca in pulbere tot ceea co are
si nu stie de altceva.
....Da, eu stiu; aceasta nu e decal iubirea ta, iubit al
inimei mele, aceastä lumina auritd, care joacd pe frunzis,
acesti nori cari ratacesc incet pe cer, aceastä adiere fu-
gait, care îi lasä racoarea pe fruntea mea.
Ochii mei sunt coplesiti de lumina räsdritului.
Iatä solia ta catre Mima mea.
Fata ta se coboard. catre mine, privirile tale se a-
lunch). In ochii mei si inima mea a atins picioarele tale.

BAYADERA
Ugaponta, discipol al lui Budha, dormia culcat:in
rand, langd zidul cetiitii Matura.

www.dacoromanica.ro
 142

Luminile erau stinse i toate portile cetAtii Inchise.

Pe carul Intunecat de August, norii ascundeau stelele.
Deodatä. un picior misca cu sgomot bratäri de ar-
glut i atinse pieptul lui Ugaponta.
Tandrul se desteptd, sarind ; lumina miscatoare a
lanternei lovi ochii sai plini de bundtate.
El zäri o bayadera ame(itä de vinul tineretii sale,
acoperitä cu pietre scumpe, de diferite culori i Invälitä
cu o mantic azurie. Ea coborA lanterna ca sä lumineze
fata frumoasä i austera a ascetului.
- Iarta-md, tänär Sihastru, cd te-am desteptat, zise
bayadera ; índräzneste si vino la mine.
-
Drumul plin de pulbere nu este pat bun pentru tine.
UrmeazA-ti drumul, frumoasa frumoaselor, räs-
punse ermitul.
Cand ceasul va sosi, voiu veni sä te gtisesc.
Deodatä noaptea neagrd, printr'un fulger luminos, ti
arata dintii i bayadera tremurd de fria.
Anul nou Inca nu venise.
Vantul adie, ramurile arborilor pläng, fäcd.nd sä mid
o ploaie de petale.
Un Out dulce de primävard. aduce de departe su-
netele fluerului ; oamenii aleargl prin paduri ca sä cele-
breze sirbitoarea flordor. Pe acoperisurile orasului ador-
mit, coboara din cer lumina lunei pline.
Tänärul anachoret merge pe drumul pustiu, ascul-
tind plängerile de iubire ale unei pdsäri, asezatä pe o
creanga de magnolia.
Ugaponta se apropie de portile orasului i li opreste
pasul.
Cine este aceastd, femee culcatä In äränä Lang
ziduri ?
Este bayadera plinä de rani, In prada ciumei negre,
pe care au isgonit-o din oras.
Tanärul ermit se aseaza längä bayadera ; el pune
capul bolnavei pe genuchii säi, udä cu apa rece buzele
ei arse si ti unge corpul cu undelemn.
Cine esti tu, Inger dulce al milei, zise bayadera
gemänd ?

www.dacoromanica.ro
 1.43

- Ceasul a sos't ca sa viu spre tine si iata-mä,

dupa cum ti- am fägaduit.
CO PILULUI
Cand iti aduc jucärii colorate, copilul meu,
Atunci inteleg pent ru ce este atata schimbare de culori tri nori
Si pentru ce florae sunt zugravite cu nuante atat de bogate,
Cand itr aduc jucarii colorate, copilul meu.
*
* *
C'ind cant, c'a sa te fac sä joci,
Eu stiu intr'adevar pentru ce este atata muzica sub ramur
Si pentru ce valurile fac sä se auda corul vocilor lor
Pana in fundul pamantului, care asculta
Cand cant, ca sä te fac sa joci.
* **
Cand intind lucruri dulci catre manile tale doritoare,
Eu stiu pentru ce este mere in caliciul floarei
Si pentru ce fructele se urnplu in tama de suc gustos
Cand intind lucruri dulci catre manile tale doritoare.
* * *
Cá'nd särut fruntea ta, ca sä te fac sä surazi, scumpul
[meu copil,
Inteleg rnaneerea care iradiaza din cer d mineata
pläcere a, pe care adierea verii o dâ corpului meu,
Cand buzele mele te ating, ca sä te fac sa surazi.
* **
Somnul, care pluteste peste ochii copilului, se stie de unde
[vine el ?
Da. Se povesteste a-0 are locuinta in satul feeric,
Printre umbrele padurii abia lurninate de hcurici,
Unde gäsesc cloud flori sfioase, fermecate.
De acolo vine somnul, ca sä särute ochii copilului.
* * *
Surasul, ce pluteste pe buzele copilului care doarme
Se stie unde s'a näscut el ?
Da. Se povesteste ca o raza palida din cornul lunii,
A atins marginea unui nor fugar de toamnä.

www.dacoromanica.ro
 144

$i cit- in visul unei dimina räcoroase, din rouä

Näscu surasul, care tremura pe buzele copilului care
[doarme
*
**
Dulcea §i pläcuta frigezime, care catife1eaz1 membrele
[copilului
Se stie unde a stat ea atitta timp ascunsä ?
Da. Clad mama era Inca tAnärä fecioarl
Ea vi-a Inväluit inima Inteun ticut mister de iubire.
Suava, dulcea frigezime, care catifeleaza membrele co-
pilului.
Die C. ULIERO

www.dacoromanica.ro
 PAM-El RECENZII

Emile Belot: Originea lannitor e struetara uttiversului nostra,

&up% descoperirilo ftiintei moderns (La science et la vie. No. 52 Au-
gust-Sept. 1920).
Dintre progresele ultime, realizate de stiintd, de sigur noua si
geniala conceptie cosmogonicA ()supra originei lumilor, emisl de Emile
Belot, vice-presedintele societAtii aqtronornice die Franta, meriti at
fie mentionatit printre cele dintAi.
' Nu mai departe de at acum o sutit de ani, astronomia nu ne
putea da un rAspuns satisaator nici in ce priveste structure "(Jai-
versului, nici in privinta genezei lui. Insä, dela marele Laplace, ca-
re-si prezinta hipoteza sa asupra nebuloasei primitive «ell neincrede-
roe ce trebue sii ne-o inspire tot ceea ce nu rezultA din observatie
eau din calcul i pang astAzi, stiinta astronomiei a ficut praretze
uimitoare.
Cu ajutorul telescopului, acest ochiu puternic, ears ne destAinue
in adAncimile cerului existenta a sute de mit de nebuloase spirale
cu ajutorul aparatului fotografic, care poate inregistra impresiunile
luminoase ale astrelor timp de aproape o sut 5. de ore pe aceiasi plea
in fine, eu ajutorul spoctroscopului, care ne reveleazA unitatea de corn-
pozitie chimicA a universului stelar, precum i iuteala radiali a ste-
lelor, a cAror depArtare imens11 nici n'o putem masura cu mAsuri pl-
mintesti,-astronomii sunt in mAsurl astAzi sä ne dea o imagine mai
realA a cerului i sit incerce a explica, et' mai multi sorti de izbindA
geneza universului nostru.
I. Ce este coral ? SA presupunem eit am pArAsi pAmintul pe o
rezti de Inminit care, se stie, strAbate spatiul cu o iutealit de 800.000
km.. pe- secuada I atunci, in ceva mai molt ca o seeundA *in ajoege

www.dacoromanica.ro
 i46

m Luna ; in 4 m. 20 s. am sosi in Marte ; in 8 m. 8 s. ne-am atla in

soare; in 35 m. pe Jupiter ; in 70 m. pe Saturn ; in 2 ore 30 m. pe
Uran si in 4 ore pe Neptun. De acolo, din depärtarile acelea pline
de frig, Soarele nostru nu s'ar vedea decat ca o stea din cele mari ;
insä, ca sa iesim din sfera de atractiune a Soarelui, trebue sA. cälâ-
torim 2 ani de lumina. Dupa 4 ani de lumina gi strabittand 40.000
de miliarde de kilometri, atingem cea mai apropiata stea de pimant,
Alfa din Centaurul, formata dln doi sori, ce se invartesc unul impre-
jurul celuilalt. De aci inainte distantele se mitsoari cu secolii.
Dupa 1-3 secoli de lumina, dam de nebuloasele amorte Orion,
Lebada etc. care nu aunt de cat niste enorme masse gazoase, cu Incite
electrici, continand mai ales hidrogen si helium, materie din care
aunt alcatuite primele lumi.-Dupa 60 secole de drum cu aceeagi an-
trait pomenitä, se pot numara pana la 2 miliarde de stele, cu mi-
liarde de planete in jurul lor i purtand miliarde de omeniri I *i
eu toate acestea, nu ern ajuus de at abia la margínea miezului cen-
tral al Ciii-Lactee §i nu inca pana la acei nouri stelari (cum Bunt
in nebuloasa America gi in gramezile de stele din regiunea Ophiucus),
pe cari fotografiile ii area ca o pulbere de aur inprastiata in intu-
necimile nesfargite ale spatiului.
Dupa 600 secole de lumina, spatiul se limpezeste de orice pul-
bere stelari i, in directia Sagetatorului, vom distinge aga numitele
Universuri-insule, niste roiuri de stele, dintre care fiecare poate cu-
prinde dela 30.000-100.000 sori : asa e s. ex. roiul Candui de va-
natoare, care ni se anatA ca o sferi de foc invartindu-se in jurul axei
ea un far ce lumineaza oceanul de eter. Pana la unul din aceste roiuri
de sori, cari pare a ti la marginile extreme ale uneia din splrele.
Clii-Lactee, se cere un drum de nu mai putin de 2000 secole de lumina !
Si daca ne afunclam privirile i mai departe, in adancimile ne-
gro ale nesfargitului, uu mai vedem de cat doar niste nebuloase spi-
rale, (cum sunt : nebuloasa spirald din Carul-mare, nebuloasa Andro-
medal, nebuloasa Pestilor, nebuloasa Berenicei, a Canelui de via-
toare etc.), adeci alte CAi-Lactee, cu miliarde de sori fiecare, Univer-
Muni deosebite de al nostru si care plutesc in infinit cu... milioanele.!
La ce departari se gasese aceste Universuri de noi, nimeni nu o
.poate 06. Poate di, in ani de lumina, la cinci, pse, zece mii de se-
col.... Se sperie gindul cugetand la nesfargirea acestui spatiu!
O raza. de lumina, pornith dintr'un soare ce arde in acele lumi
depärtate, trebuie sA calatoriascli prin imensitatea cerului mii gi .rnii
rie secole, eu iuteala vertiginoasä de 300.000 km. pe e eundâ, ea sit
ajungli la noi. *i de aceea noi nici nu putem vedea corpurile ceregti
age etim se infatiseaza in clipa de fata, ci age cum erau ele In clipa
and a plecat de acole raza de lumina, care abia izi ne-a *ins ve-

www.dacoromanica.ro
 147
-
derii noastre. Cititorii nostri pot intelege aeum mai brae framusetet
poeziei genialului Entinescu.
La steaua care-a rits&rit
E-0 cale-atit de lung*
Cit mii de ani i-a trebuit
Luminii s ne-ajunga.

Poate de mult s'a sting in deem

In departari albastre...
Iar raza ei abia scum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit

facet pe cer se suie
Era, pe and nu s'a zarit
Azi o vedem gi.., nu e !
Id& ce e cerul : un spatiu ingrozitor i fir& stlreit, ale cirui
margini mintea noastri nici nu le poate pricepe. In acest spatiu in-
finit plutesc cu milioauele Universuri, depirtate unele de altele prin
distante de mii i mii de secole de lumina. ; ei fie care Univers este 0
Cale-Lactee, adeca un roiu in spiral& de cite-ye miliarde de sori ; ei
fiecare soare ii are planeteIe sale, ce graviteazi in jurul lui, purtind
prin cer miliarde de omeniri !
a Care esie genera nebuloaselor spirale ? Care eate genera sisteauelor solare
Cunoaetem cu totii, Juicer din anii de *coal& secundara, teoria
lui Laplace in aceasti materie. Explicarea ei este foarte simpla ei la
ludemina ori e cui, mai ales in urma exemplificirii teoriei pria ex-
perienta ce se face cu acea bobiti de undelemn pus& intr'un vas ce
contine apa amestecata cu spirt. Sé introduce un ac prin bobita de
undelemn si, pria invirtire, bobita capita o miscare de rotatie. Pe
nrm& din ea se desfac niete inele care, rupandu-se pe rind, se adual
toate in mici sfere, ce continua a se invirti inprejurul sferei centrale
de undelern ei.., evrica! iata cum se naste un sistem solar.
Ei bine, frumoasi, simpla si elegant& explicare, dar cit de
ettingace i insuficienta, cind este vorba si se explice miscttrile re-
trograde ale unor sateliti, cum sunt satelitul IX al lui Saturn ei Sa-
.

telitii VIII ei IX ai lui Jupiter ; sau dud este vorba si se explice

.excentricitatea orbitei solare (planetele nu descriu circomferinte, ei
elipse in jurul Soarelui, care se afli intr'un focar), sau inclinitrile
neegale ale axelor planetare (cu cit ne departim de soare cu atilt
planetele au axele mai inclinate in afara pin& la Uran, care e aproape
culeat pe ecliptictk), sau structure nebuleaselor spirale etc.
www.dacoromanica.ro
 14E1

doeceptia costeogonic& a d-lui E. Belot, verificatä prin observe-

rea ceruIui 1i, prin experinte de laborator, are toti sortii de a da.ex-
pliCarea cea mai nemeritg..
Analiza spectral& ne-a arAtat pe de o parte, prin ajutorul spec-
troscopului, unitatea de compozitie chimic& a intregului univers ; de
altä parte, toate fortele fizice cunoscute, sunt deopotrivä de univer-
sale in tot cerul, ea si gravitatiunea. Geometria, de asemenea, este
aproape plans in toate sistemele : caci satelitii graviteazi in planul
equatorului planetei lor, dup& cum si planetele graviteazii inprejurul
soarelui in planul eclipticei ; i Calea-Lactee insasi este plank, de
altfel ea toate nebuloasele spirale, iar proba o avem la acele nebu-
loase pe care le putem observe eu teleseopul in dung& (s. ex. Coama
Berenicei). Toate aceste fapte ne duc la concluzia cä evolutia tutufor
kistemelor cosmice a fost aceiafi In toate timpurile.
totusi, in aceast& unitate de plan cosmic, noi deosebim o mare
varietate de specii siderale. Cum se explicA aceasta ?
Si aci vine partea original& a teoriei d-lui E. Belot. El zice: intoemai
ea e in biologie. In biologie varietatea speciilor se datoreste combinatiilor
multiple ale caracterelor dominante ale celor doi pärinti. In scurt, va-
rietatea speciilor depinde de clualismul care prezideaz& l naeterea in-
divizilor. A eelas lucru si in astronomie : ca s se wise& un ?Astern
solar, sau o nebuloas& spiral& cum este Calea-Lactee ea ei eelelalte
milioane de Chi-Lactee ce umplu cerul,-a fost nevoie de doi pirinti,
un tata i o mamti.-Prin urmare o conceptie cosmogoniett dualistä.
Si in tocmai ca in biologie, evolutia sistemelor cosmice se indeplineete
foarte repede la inceput, and se si fixeaza la inceput, and se si
fixeaz& caracterele lor distinctive si geometria spetei lor..
Cine sunt pArintii unui sistetn cosmic ? Mama, in toate cazurile
este o nebuloasA uriase, care pluteste in cer, amorfd, Mr& nici o gee-
;letrie trezitt in sanul ei i 'care este doer insufletiti de o migeate
de translatie ; eau, cu alte cuvinte, un tel de nor imens, format din-
tr'e substant4 cosmic& foarte subtilA si care trece prin infinit, intr'o
anume directie cine stie incotro i pentru ce. -Cine este WU, sau mai bine
ombrionul ? Multti vreme astronomii nu 1-au cunoscut i abia in timpul
din urmti au reusit sa-1 descopere cu telescoapele, sau cu ajutorul
fotografiei in limpezimea cerului i sa-I analizeze la spectroscop Slant
asa numitele Novae.
0 Nova este o mic stea gazoasä, care abia licireste pe ear, eu
o lumin g. slaM intocmai ea a stelelor de a unsprezecea mArime. Ana-
lita spectral& descoper& intetinsa bidrogenul in abundentii. Ea trees
prin spatiu eu o iutealâ fantastic& e e insufletittl de o mieeare de
rotatie. Nov a este acesa care. patrunzand in materia eoemieti a unei

www.dacoromanica.ro
 149

nebuloase ainorfe, o sileee s A se cutremure m valuri uriase, siL se

desfaci in fitei enorme i si capete miscare rotatorie, dind nastere
astfel unui sistem solar.
Prin urmare, nu atractiunea este aceea care explici naaterea
lumilor, citci prin atractie toatA materia unui sistem cosmic s'ar E
ooncentrat inteo singurit massi, ci aceste forte dispersive, care sunt
Novae le.
Asemenea docniri mirete intre materia cosmici si stelele Novae,
astronomii cunosc destule in Caléa-Lactee, unde substanta" cosmici
este foarte abundentä In citeva ore nurnai, Nova din Perseu, obser-
yeti la 1901 e Nova din Vulturul, observati in 1918, au trecut de
la a unsprezecea mirime la o strilucire superioard aceleia a lui Sirius,
adecit de 150,000 ori mai mare ca la inceput. Un cataclism ceresc 9
ne-am intreba. Nu, ci mai degrabi un «fiat ii4e) al bibliei, o gesta-
tiune scurti ca a ori i cdrui embrión, de pe urma cirei i i 1. rAsir4
n slavi un nou sistem solar. Mai apoi strAlucirea Novei incepe sä
dispel* adesea prin oscilatii periodice. O vedem apoi inconjurindu-se
de fitsii nebuloase concentrice, care cresc in diametru si care fAsii,
prinse de place fotografici, ne trideazi, spre marea noastri uirnire,
inelele planetare ale unui sistem solar in formatiune. i iati ci, peste
doi ani, Nova se reintoarce iarisi la strilucirea sa primitivi, WM, de
data aceasta, analiza spectrali aratit in ea o mare bogitie de helium,
asa cum e in sorii cei mai tineri si mai fierbinti.
Nu este locul aci si redirn mai amitnuntit indepIinirea acestui
fenornen cosmic. Dupi teoria d-lui E. Belot insi, e nevoie si acentudm
&supra faptului cit un sistem solar poate lua nastere de cit nu-
mai ip cazul cind stesua Nova se izbeste i pAtrunde in materia cos-
mica a nebuloasei cid reglunea polard. Numai atunci Nova, prin rota-
tiunea sa in jurul axei cu care stripunge nebuloasa i prin enormele
sale pulsatiuni-dilatiri si contractiri ritmice in regiunea equate-
riali-poate porni din aceasti regiune equatorialit fáii circulare in-
prejur, adeci acele inele urine, din care mai tirziu se vor desvolta
planetele. Cite pulsatiuni, atitea inele, deci tot ante a planete. Aceste
inele inaintind, odatd cu Nova, prin nebuloasi, se miresc in diame-
tru, ea undele circulare de pe fata unui lac ; iar forma drumului lor,
dela intrarea pini la iesirea Novei din nebuloash este, deei, ca aceea
a unei pilnii. Asa se explicit inclinarea tot mai mare a axelor pla-
netare, cu cit ne depirtim de soare, inclinare pe care teoria lui
Laplace nu o poate explica. Prelungind aceste axe, ele toote s'ar uni
intr'un singur punct, intocmai ca betele unui evantai deschis. Printr'o
serie de figuri, autorul explicit si celelalte caractere ale sistemului
nostru solar. precurn excentricitatea orbitei solare. miscArile retro-

www.dacoromanica.ro
 150

trade de revelutie, eritinea cometelor si came orbitelor ler aproape

pirabolice etc.
Dads din potriva, Nova gazoasa in rotatie se repede cu regiustea
eguatorialci in massa nebuloasei, atunci rezultatul nu va mai fi un
sistem solar, ei o nebuloaed spirald. Inteadeviir, in ur ma ciocnirii
Novei cu'nebuloasa in regiunea equatoriala, tasnesc de ambele pirti
ale equatorului, lateral, cloud trambe diametral opuse cari3, prin. pul-
satiunile Novei, sporese mereu i se lungesc ; iar prin rotatiunea as-
trului din care au tasnit, ele se ingsoara in chip de spiral& in ju-
rul centrului, and nastere astfel unei nebuloase, ca aceea pe care o
vedem in constelatia Pestilor, sau cum este nebuloasa spirala a Ca-
nelui de vantitoare. Ce se intampla eu cele doua trilmhe thnite din
Nova, la trecerea acesteia prin nebuloasa ? Una din trambe, care se
incovoaie in jurul Novei in sensul miscarii de translatie a nebuloasei,
se va prelungi in spatiu, diluandu-se ; pe cand cealalta, lovindu-se cu
vArful de nebuloasa, in sens opus cu miscarea de translatie a aces-
teia, se va incovoie la varf, formand un nUcleu. Aceasta este.origi-
nea nucleelor, saul a gramezilor globulare din spira exterioara a
Caii-Lactee (86 la numar, formate prin ciocniri periodice), pe care niei
o teorie cosmogonica de panä acum nu le putea explica. O examinare
a fotografiei nebuloasei Canelui de vanatoare, intareste in totul teoria
de mai sus. Nnä acum astronomii erau convinsi ca rotatiunea spi-
relor se facea in sens invers cu a miezului central, sau cá nu exists
de loc ; astazi, dupa afirmárile d-lui E. Belot i dupa masuratorile
posterioare ale lui Van Maanen din 1916, s'a dovedit cá ea se face
in acelas sans, confirmind in totul geniala teorie a astronomului
francez.
ha, in scurt, noua cosmogonie franceza, al cárei parinte este
astronomul E .Belot: un imens astrugazos. lovindu-se cu regiunea sa
quatoriala de o nebuloasa amorfa, ce trece prin cer, da nastere unei
nebuloase spirale Asemenea nebuloase spirale se numara cu milioa-
nele in infinit. Mai apoi din ciocnirea in regiunea polara a Novelor
cu materia cosmica, ce alcatueste nebuloasele spirale, iau nastere
sistemele solare. Inteo singura nebuloasa spirala se intampla miliarde
de asemenea ciocniri si, de aceea, putem numara in Calea-Lactee
nuliarde de sori aprinsi I
De la Pamant i Oa la Soare raza de lumina, strábatand spa-
tiul cu iuteala de 300.000 km. pe Lecunda, ajunge in 8 minute si 18
secunde ; dupa 6000 de ani de lumina, ea ajunge abia la marginea
nucleului central al Cali Lactee, aproape de mijlocul caruia se afla
ci soarele nostru ; dupa 220.000 ani de lumina suntem la marginile
extreme ale spirelor Caii-Lactee ! Sufletul, in adancurile sale cele

www.dacoromanica.ro
 151

mai intime, se tatrernurit in fata acestei ímenaítäti. i and ne gin-

dim di la fel cu Calea-Lactee mai stint in nesfirsirea spatiului si
alte milioane de CAi-Lactee, fiecare cuprinzAnd, la rândul Ior, mi-
liarde de sori, de planete si de omeniri.
Ce va mai fi dincolo rie spatiile 'Anti unde strAbate ochful pu-
ternic al telescopului, nimeni nu poate ti ; destul atit el mints o-
meneasc1 nu s'a aflat pAnti acum pe ptimânt, care sit priceapti spa-
tiului hotar si, &wit un sentiment de mitretie sublimit ni se reininâ
in suflet, and in seninele nopti albastre privim spre rtturile nes-
firsite de stele, care ca o pulbere de aur presartt firmamentul, -in
schimb un sentiment de uirnire ei de umilinttt ne covArseste, cand
medittim asupra imensitAtii creatiunii lui Dumnezeu.
SALSOVIA

Politica de vorbe ei Omni politic e titlul until velum de 430

p. al d-lui profesor S. Mehedinft, a aptirut in editura societtitii ano-
slime «Pieta RomâneascA» din Bucuresti i inchinat memoriei lui E-
minescu i Maiorescu.
Volumul cuprinde clout( pArti : .una «negativity, cum autorul in-
susi o numeste,-mai multe articole de polemic& publicate prin dife-
rite reviste,--0 alta aconstructivA»,-cfiteva realitAti i indrumäri, de
care un popor cu vointti de a trAi si de a se afirma trebue RA tie
socotealA.
Vom treee usor asupra pArtii intAia, pentru cA articolele ce o
alcAtuesc sunt de mult cunoscute iubitorilor de lecturA.
I. Politica de vorbe", unde ni se inflitiseazA i3lastic flecarul Trtin-
clinescu, om politic cu prioritate in stet, e biciuirea virulentA a vor-
bei goale in politicA, a lirnbutiei, a palavrei, care n'au fost calitAti
romane (de oarece strAmosii nostri n'au avut prea multA evlavie pen-
tru meseria greceascA a retorilor), si nu sunt nici calitAti românesti
(de oarece Românul stie ca avorba multfi, siirAcie» i lui nu7i place
asA-i faci capul calendar)».
Derviqii condetukti" e infierarea atigAnieis ce se obser vA ifitr'o
bunA parte a presei noastre politice, care face din alb negru si din
negru alb, neagA fArA sfialA evidenta faptelor i debiteazA trivialitliti
aca la usa cortuluis.
Cdtre Popeftii partidului liberal", o polemicA cu ziarul aViitorul9
unde gäsim o admirabilA descriere a muntilor Vrancei, cu frumusetile
lor naturale, cu unnele i amintirile lor istorice i cu locuitorii lor
LIAnittosi la trup si cinstiti la suflet.
Nationalisrmis latratie", o altA polemicA, de astA (lath cu d. pro-
tesor N. Iorga, uncle ridiculizeazA nationalismul verbal, de care s'a

www.dacoromanica.ro
 152 .

ahuat atit de vault i care credem ca nici. in rntentia autortilui nu

pHvette si nu poate &tinge pe invatatul istoric, eef al partidului
nationalist-democrat.
Tot in aceasta parte mai Wink o Serisoare atrei cei tali.
ntefri de mate dela ofdrsitud ameba 1918", unde autorul critica .cu drept
cuvant obiceiul au al unora de a rästurna tot ce au facut altii, adu-
%Ind astfel, pana si in organizarea invatiimantului, o pagubitoare nes-
tatornicie ; apoi Rdspuns eelor 54 de deputafi i senatori din partidul
Kranese", unde, pe lângA vidarea unei chestiuni personale, se ating o
sum& "de chestiuni de interes general ; si in sfarsit alte doua rfispun-
suri : oaepefaor francesi" i d-lui ,ifonanof, (oat mintstru de inetruc-
fie ad Bulgariti", in care se spun ocazional, cu curaj, anumite ade-
väruri.
H. Mai interesanta ni se pare partea a doua a Iucrarii d-lui Me-
hedinti,-partea aconstructiva»,-unde gäsim sufletul omului politic
preoCupat de problemele mari, dela a caror indrumare atarna viitorul
unui neam.
Cea mai importanta din aceste probleme e aceea a Indesirei po-
pulatinnii. In etnografie putem prevedea viitorul ca si in geografia
fizica. Dupa cum stim, d. e., ca numai intr'un veac sau potmolit in
Tirol 118 lacuri i ca altele T or disparea mai curand sau mai tarziu,
putand preciza chiar epoca, tot asa e sigur ea analele omenirii vor
inregistra in curand actul de deces al popoarelor primitive (Bosimanii
Eschimosii, etc.)
La inceputul erei crestine numai malurile Mediteranei erau lo-
cuite de popoare civilizate ; restul Europei era o regiune la fel cu A-
merica dinaintea lui Columb. Germania de nord era acoperita cu pa-
duri gi rnlastini. Numai in regiunea Rinului populatia incepuse a se
indesi. Din contra, Galia era bogata ; pämantul ei, peste tot lucrat,
producea eu atata belsug, incat ii permitea sa exporteze hrana in
Italia. Dar e bine sa se stie ca alaturea cu aceastä bung stare s'a ob-
iervat o rara fecunditate a ferneilor, admirabile crescatoare de copii.
Se socoteste la7 milioane populatia de atunci a Galiei. Numarul
lecuitorilor ei a sporit apoi necontenit. Sub Antonini erau 8 jum.
mil. : Sub Carol-cel-Mare-9 mil. ; la 1660-20 de mil. ; la '1770-24
jurn. ; la 1851-35 jurn, ; la 1870-aproape 37 ; iar astazi circa 40 de
mil. ; Pe vremea lui Ludovic XIV, Franta cu 20 de mil., reprezenta
38'/ din populatia inarilor puteri, i asa se explicit de ce Regele-
soare era arbitrul Europei, In sec. XVIII si XIX insa aceastit crestere
s a oprit, Sub Napoleon F'ranta reprezenta numai 14 jurn. din popu-
latia continentului, fiind al doilea stet (dupa. Rusia) in aceasta pri-
vinta. La 1840 ea fu intrecutti de Germania ; la 1860-de Sfatele-

www.dacoromanica.ro
 1.5a-

Unite ; la 1870-de Japonia ; ai la 1899-de Anglia. Iziajunul altiratt- -

lui risboiu Frailta reprezenta numai 9 0/0 din populatia Europei. Ro-
lul ei politic al militar a schzut in aceiagi proportie, ceea ce dove-
degte cA eputerea natiunilor create gi scade, dupi zuna create i sea&
popuIatia lora.
In epoca daco-rornanA, populatia Daciei,-a Daciei Mix-se tra-
buit sa fie tot atAt de numeroasA ca ai a Galiei. Ea --s'a imputinat,
fireate, in timpul nAvAlirilor barbare. Dar epoca inchegArii principa-
telor corespunde cu un insemnat spor al populatiunii bAstinap. Cro-
nicarul Ureche vorbeste de muitimea locuitorilor, asemAnind-o cu
epuhoiul apeia. SA nu Warn apoi cA armata lui Stefan-eel-Mare in
lupta de la Podul-Inalt era de 40.000 de lupttitori. NAvAlirile Turcilor
Tatarilor, Cazacilor, etc., intrigile i nenorocitele lupte pentru &mi-
nis au adus din nou eschdereaa, de care ne vorbeste acelaa cranicar.
Nu avem date statistice din diferite secole. Numai dela inceputul se-
colului trecut incepem a (vim RecenslimAntul lui Al. Moruzi din 1803
semnala pentru Moldova 104.517 capi de fAmilie cregtini (fail boeri,
slugs, tigani e nevolnici), adedi o populatie creatinA de vre-o 614.000
de suflete i vre-o 12.000 de evrei. RecensAmAntul din 1831 dA pen
tru Moldova 831.000 de crestini si 37.000 de evrei i pentru Muntenia
1.650.000 de crestini si 3316 evrei. In 1849 erau, in ambele princi-
pate, circa A mil, de suflete (1.463.000 in Moldova ai 2.500.000 in
Muntenia). lar inainte de rásboiul balcanic, populatia R ominiei era
de 7.230.418 suflete. Natalitatea intre 1880 si 1917 (epoca de amen-
dentA politicA a regatului) a fost de 3800/00, fatA de o rnortalitate .de
350100 0 diferentA, deci, de 3100, care ar fi putut fi cu mult mai
mare, deed in fiecare an n'ar muri pink' la 70.000 de copii in vrAstA
de un an, pAnA la 30.000 in vrAstä de 1-5 ani i pawl la 15.000 in
vritstä de 5-15 ani, AdecA, peste tot 100.000 de morti pe an, nu de
blitrAnete, ci de boli si de neingrijire. Si mortalitatea e mai nu seami
la sate, printre copiii tAranilor, pe clad excedentul nasterilor e la
erase z mai ales la ovrei. Este de prevAzut cA improprietArirea va -

educe o ameliorare, adecA un spor de populatie ; trebue totusi sA ne

ferim de douA primejdii ce ne stau in cale ; ignoranta, care ucide pro-
ductia i rafinarea, care ucide i pe producA tor.
Indesirea populatiei este cea mai bun& chezasie u lotarelor u-
. nui popor i unui stat. Exemplul Chinei e edificator. China repre-
zintd singurA aproape 14 din populatia lumii. In vremea vechilor
näväliri mongolice, China îi int6rise hotarul de nord cu faimosul
rid. Acum nu mai sfinte nevoe de el.' Multimea chinezilor e zidul eel
mai bun. Popor prolific e i poporul german. El create iu fiecare an
cu 1.000,000, pe clad Francezii cu de abia 30.000:-Desimea popula.

www.dacoromanica.ro
 154

tied ins& nu e singura conditie de [mill. Mai trebue omeaanoilale ;

mai trebue rispAndirea í cultivarea limbii poporului de bastinii,-o
mare legaturit de tarie intro locuitorii unui stat ;-gi mai trebue, ca
ultima ratio, o cAt mai puternic& organizatie militant
Indesirea populatiei ins& presupone exploatarea qiiintificol a le-
ritoriului national. Dovad& Anglia Acum 200 de ani Anglia avea nu-
mai 6.000.000 de locuitori ; astäzi are peste 40.000.000, din care 3:
trleste la orase. Alt& (loved& sunt Statele-Unite, populate pänd mai
secolul trecut de ateva cete de Piei-Rosii, iar astäzi de 100 de mil.
de- locuitori, cari vor ajunge la 300 de milioane cittre sfärsitul acestui
veac. In sfarsit dovadä e i China, a ciireia populatie am vitzut ce
mare desime are. In Anglia si in Statele-Unite se stie cat si cum se
munceste. Sit nu se cread& curnva c Chinezii n'ar fi muncitori.
Chinezii, din contra, cultivä nu numai câmpurile, ci i coastele mun-
tiler. Cele mai mari mosii chinezesti nu tree de 60 de hectare In
regulit general& un chinez cultivä un hectar i chiar mai putin,-insi
cum I Pe hectarul acela el pune de toate. Ba nici iarna nu lasit pit-
mantul in pace. Unde vara a secerat orez, lama (id drumuI apei, face
iaz i pescueste. Si eand nu are destul loc, ii face case pe apa,. ca
sä nu-si stirbeaseä ogorul. Se poate spune, axiomatic, cä apopulatia
deasä insemneazd munca statornicA si intensivti».
tn privinta raportului dintre pärnânt i populatie se poate spune
eft apämäntul tàrii noastre e nu se poate mai bine plAsmuit. Ca ar-
monie de forme si ca varietate de bogittii, e un fel de unicum pa
toatit fata planetei : la mijloc un podis ineonjurat cu o cununä de
munti ; la poalele muntilor-cununä de dealuri ; apoi sesuri intinse,
märginite de Tisa, Dunäre, Mare si Nistru». Nu e tail in Europa
care sIt intruneascá mai molt deck România toate eonditiunile nece-
eare pentru o vial& economic& independentä. In multe tinuturi ins&
populatia e prea rarä si munca pämtintului se -face in condltiuni pri-
mitive. E ceea ce economistii numeSc Raubwirtschaft (gospodärie ho-
teascA), Aceasta trebue sä ne ingrijease, de oarece populkia nu se
poate inmulti färä o exploatare tiintificä i pámântul, mai la urmd,
cade in mAna celor cari il vor unoaci deplin, oniciue ar fi ei.
Dar nici cultivarea stiintificIt a pämântului nu rezolv& chestiu-
nea. Se stie ell Franta e cultivatä ea o grädinä si totusi populatia ei
no creste cAt ar trebui sä creaseä. Si la Berlin s'a observat o sea-
dere bruseä a natalitkii de la 4900 in coace, Cauza ? E rafinarea :
luxul, arivismul, egoismul individual. Greeia pe timpul lui Polibiu,
si Italia, pe timpul lui Tacit si Juvenal, au cunoseut si ele rafinarea,
eu urmarea ei fatal& : descreterea popuIatiunii, imputinarea natali-
OW. Ne mai trebuese, asa dar, moravitri slinatoase.

www.dacoromanica.ro
 155

Exploatarea stiintifici a teritoriului national presupune : eduz-

jiz oiliniified a intregului popor. Se dä, inteadevir, acum multi aten-
tiune muncii i conditiunilor in care se executd si se cauti a o face
cit mai spornici. In State le-Unite, de pildi, lucritorul s'a cinemato,
grafiat, lucrind. Micäri1e minilor lui au fost inregistrate. Dupd aceea
ingineri specialisti au studiat filmul si au eliminat misedrile de pri-
son. S'a ajuns astfel la o mare economie de timp si de putere mus-
chiuIard. Lucritorul care mai 'nainte incArca 12 jum. tone 'pe zi, a-
cum incarci 47 ; zidarul care aseza chrtimida in 18 misciri, o aseazi
in 5 ; o malind de cusut, care se punea in functiline in 37 jum. mi-
nute, se pune numai in 8 jum. Metoda imaginati de Taylor (crone-
metrajul) a at rezultate uimitoare. De aceea dela invitämint in ge-
nere si dela Universitti in special trebue sâ pretindem mai maid
fainted. i trebue sti mai pretindem ceva : formarea caracterelor, Uri
de care pregAtirea viitorului nu se poate socoti asiguratd.
In conditfunile etnografice de astäzi ale Rominiei, e bine sti ne
pitrundern si de un alt adevár : Educatia stiintifica a poporultii im-
plied respectarea inaividucaitdfilor etnice. Fiecare popor are calitiltile
lui i dreptul lui la viatd. Napoleon a nesocotit acest adevir si a
dispretuit natiunile mici. Lupta dela Lipsca, numitä ea natiunilorp
a fost rásbunarea si pedeapsa acelei greseli. Germania, mai tirziu,
s'a ardtat agresivä fatä de toatii lumen. Bismarck, cel dintiiu, a ne-
socotit principiul 1ibertäii natiunilor. Treitschke a erijat silnicia in
dogrnä. Universitätile s'au fdcut ecoul sentimentelor de urd si de dis-
pret pentru cei mici. 0 doctrind noud s'a format : cd nu se poate
culturd färä slugi (keine Kultur ohne Dienstboten)! i rezultatal il ve-
dem : Germania a fost infrántd si umilitä. A ciutat i Ungaria sti a-
serveascd popoarele nemaghiare si se stie cum a esit si ea din rift-
boiu.
Laperouse, Cook, Forster, Iiumbold, Darwin, Nansen, Amund-
sen, toti cälätorii vestiti, s'au intors cu o mare simpatie pentru nea-
=rile cercetate de ei. Nausea spune chiar cd Europenii sunt in unele
privinte adevärati sillhateci pe ltIngd Eschimosi. Si nu mai e nimeni
acum care sd nu fie convins cd distrugerea Tasmanienilor, Negrilor.
Pieilor Rosii i altor primitivi, pe care blindul Livingstone a veste-
jit-o i infierat-o, a fost o neomenie. Poate tocmai acolo erau ascunse
rezerve pretioase de energie =and..
Noi, Rominii, am font totdeauna toleranti cu altii. De Sasi,
Svabi, Turci, Tdtari, Evrei si Secui nu ne putem terne cä vor mani-
festa tendinte centrifuge serioase. Nici fata de Ruteni. Unguri, Bul-
gari i Särbi, la cari se pot ivi inteadevär ganduri iredente, nu avem
motive sá ne perdem curnpeitul. E drept cä la Vijnita, pe malul Ce-

www.dacoromanica.ro
 156-

remuoului, limba romaneascA se mai intAlne4te numai pa piettele mor-

mintelor. S'ar putea insA ca mortii aceia sii invie. S'ar putea ca Ivan-
ciuc de astAzi sA-ai aducit aminte due a fost eri. S'ar putea iaräi ca
multi Unguri i Bulgari, cari n'au in realitate o picAturh de sAnge dia
neamul lui Atila ori Asparuch, sa-si dea seama cA nici dupA chip, nici
dup.& suflet nu seamtinA cu Kara-Hdnii. Dar dacA totuai ei ar prefera
sA ramie ceeace ii inchipuesc cA au fost de cAnd lumea, n'au decM
sA ramie. Noi am trAit doll& milenii pe plaiurile acestea ai ne-am men-
tinut, ca neam. Nu avem s ne temem, tocmai acum, cA vorn dispArea.
Cu cei cari se cred i se mAndrese a fi descendentii eine atie carol
nobile horde turaniene §i cari locuese intro hotarele noastre, avem si
fim numai drepti.
Ar fi, desigur, de §tiut - §i rAmAne in tot eazul disentabil -
dacA inteadeviir gin problema raportului cu elementele strAine, firt
genere a organizarii Statului, trebue sA ne orientAm in deosebi dupA
experienta RomAnilor cari au avut mai mult de luptat cu strAiniip.
Autorul insu§i pare a-si simti aceastA credintti zdruncinatA. AdevArul
ei axiomatic n'a fost incA, ce-i drept, verificat. De experienta aceea
trebu e sA tinem socotealA ; sA nu ne bizuirn insä numai pe ea. In ge-
neral, pesimismul ce strabate din torah' lucrarea d-lui Mehedinti cu
privire la sinceritatea, competenta i patriotismul oamenilor politicj
din Roniania-veche e cel putin exagerat. El e mai curand produsul
unui sentiment decat al unei judectiti objective. Mai bine venit ni se
pare sfatul ce se cla Romanilor de curand liberati i uniti de a se ri-
dice peste regionalismul provincial, pentru a reprezenta Statul si Na-
tiunea, dad tind sá devina. punctul arhimedic al politicei romanesti.
Nu ramâne mai putin adevaratil observatia d-lui Mehedinti din
cele douit scrisori adresate d-lui I. A. Brätescu-Voine,sti, cA viata noastra
politicA are multe scaderi. Inrolarea elementelor politice n'a avut
intr'adevar /Ana acum nici un temeiu etic, Ori-cate cusururi care sit
discalifiee pe orn ar avea cineva, din moment ee dA o petitie la club,
el devine aonorabilul membru» al partidului cutare ; iar (lac& conora-
bilul» se mai arata i zelos (iutr'o alegere, de pildn) el se distinge, se
impune si ajunge departe. Partidul are nevoe de voturi i voturile, ca
oi banii lui Vespasian, n'au miros, - toate frira dcosebire numará 1.
Apoi scandaloasele treceri din parlid in partid nu mai impresioneaza
pe nimeni. Chiar selectiunea valorilor iu partide se face dupli aceleasi
norme. Priviti ce se petrece in provincie, unde oamenii se cunosc mai
de aproape i in bine si in rau. Cetätenii de omenie raman smenti, la
o parte. In schirnb, vre-un nerusinat oare-care, ooin de afaceri rriu-
mirositoare, (IA cu plasa in judet, adun pe eei de un fel cu dansul
earacudil, stiuca, broaste, mormoloci, lipitori, apoi trimite telegrame la

www.dacoromanica.ro
 i51

rentria... gi iati-1 let!» i dac& esefuly mai e i intrigant i lingusitor,

el ajunge un mic Satrap provincial, care 1eag i desleagil toate in
judetul shu, and partidul vine la putere.
Si cu toate aceste, ori-cat de respingatori ar fi domnii Nimie,
Nitneni, f Pleava, cari fac i une-ori chiar conduc la noi politica, po-
litica in sine, adevitrata politic& nu e un gen de ocupatie inferioari e
emul politic nu e mai prejos de artist sau de savant in ce priveste
partea lui de contributie la inaintarea societätilor omenesti. Din contra,
din toate valorile unei epoce, ornul politic, omul de stat, e valoarea
cea mai rarii si mai pretioasä. Un astfel de orn a fost, in zilele noastre,
Bismarck. «Discursunile i aScrisorile» lui sunt niste adevarate galerii
de tablouri, cu flgurile cele mai de seam& ale epocii. Bismarck a avut
numai cusurul ca nu s'a patruns de doctrina idealistului Fichte si n'a
fost destul de filosof. Mai complect si mai armonios decit el a fost
cavour, soldat, artist si cugetätor des&varsit. Om de Stat e i cretanul
Venizelos, un realist, un temperament etic. Asa incit dac& se cuvine
sä dispretuim i sit osandim politica moravurilor usoare, tot asa se
euvine sit aratärn col mai sincer respect adevitratului orn politic, -
omului de stat
Dar cum il vom cunoaste ?... Dup& oratorie, nu. Omul de stat
poate sa nu fie orator. El trebue s& fie mai intaiu impersonca, al doilea,
realist si al treilea, ad aibd darta de a insufleti pe contemporant pentru
idealurile lui. Omul de stat, intr'un cuvant, trebue s aibd pasiunea lu-
eruhii public.
O pildit clasich de orn de stat r&naine Pericle. Dela Pericle nu
vem nimic scris. Dar, eu toate aceste, limp de 40 de ani el a fast
izvorul de entuziasm, omul de vointà si caracterul nesoväitor, care a
schirnbat toate energiile atenienilor. Eidias ora mina lui dreaptä. Sub
el Calicrate zidea Partenonul, Metagene templul din Eleusis si Mine-
sicles Propileele...
Pe omul politic, mai la urma, il cunoSti i dupd colaboratori,
caej <mine se asearnanä se aclunav ; valoarea acestora iti dà masura
-
valorii lui.
D. Mehedinti inchee ou judicioasa observatiune cit viata poporu-
lui roman ar putea fi impartità in trei perioade egale de cite 600 de
ani fie-care. Prima, incepe cu colonizarea si tine pan& la nitvitlirea
Slavilor : e pruncia lui ; a doua, dela nitválirea Slavilor pin& la inche-
garea principatelor : e adolescenfa ; §i a treia, dela inchegarea voevo-
datelor pintil a unire (1859 si 1918) : e iinerefea. Abia acum, dupa unire,
incepe faza lui de beirbd(ie. Poporul roman are inc& multe i mari
greuttiti de invins, mai ales ea, dupti cum pe fata omului care a act:It
de varlet raman semne, asa au limas e se rnentin in faptura lui

www.dacoromanica.ro
 i58

urme i rni etnografice din faza infiltrrii. «Dar traiul i dezvoltarea

Latinilor din Carpati nu poate i nu trebue sä atArne de gratia ni-
mArui, ci nurnai de puterea culturaM i materiaM a poporului autoch-
tom. Critica a ceeace e bolnav in societatea noastrá i contributia la
organizarea tiintificii din viitor a vietii i dezvoltärii sale, sunt aga
dar totdeauna bine venite.
Acest rezumat, in care n'arn dat macar o egall extindere tutu-
ror capitolelor, ar putea fl numai un indemn pentru cei cari se oeupit
cu studibl acestor probleme. sä ceteasch cartea d-lui Mehedinti. Ea ee
va ceti cu folos. Se va ceti i cu plAcere, pentru cá autorul a infati-
oat materialul tratat intr`o formá frumoase. energica i coloratt

I. N. ROMAN

www.dacoromanica.ro
ii013.514- .61 ar. .117 -

-
Note asapra Dobrogei
din'
Ada olis Anton!! Boadrand Patin! Esographla ordios Reran
disposita" Parisits MDCLXXXII-1682

Bamyris, lacus Moesiae inferioris Plinio, quem efficit

Danubius, fluvius, non longe a suis ostiis et supra Istro-
polim ; huius meminit quoque Callistus ejus circuitus est
65 milliarium et a Pineto vocatur Lacus Beatae Mariae
Danubianae", Le lac de nostre Dame du Danube Gal-
lia ; sed ab incolis dicitur le Lac de Carasui, ut didici
a viria doctis illarum partium. (pag. 461).
In traducere :
HaIrnyris, un lac, dup. Pliniu, in Moesia inferioark
pe care il formeaza fluviul Dunarea, nu departe de gu-
rile sale, mai spre nord de Istropole ; de el pomeneste si
C'allistus dandu-i un circuit de 65 de mile, iar Pinetta
tl numeste Lacul fericitei Maria Dundreana", »Le lac
de nostre Dame du Danube" la Francezi ; ins g. de catre
locuitori este numit Lacul Carasu", dupa cum am aflat
de la bArbatii tnvlitati din acele pärti 1)
Istropolis urbs fu't Moesiae inferioris Plinio, quae
lstros Straboni et Istria Arriano, in tractu Scythia dicto,
ad Peuce S(U Sacrum Ostium Istri fluvii, quae nunc
1) De eigur, e varloa aci de lead Razim, pe care autorul 11 eoniunctii
cu balta Cara-su de pe Talea diatre Megidia i Cernavoda.

www.dacoromanica.ro
 160

Sitravico castaldo, aliis autem Prostaviza dicitur, 60 sta-

diis ab ora Ponti Euxini distans, et 200 fere a Tornis in
septentrionem, subestque dominio Turcarum a duobus sae-
culis, cum toto tractu adjacente qui in dies sterilis et
incultus efficitur, propter frequentes incursiones Tartaro-
rum Dobrucensium et aliorum. (pag. 533)
In traducere :
Istropole a fost un oras al Moesiei inferioare, dupa.
Pliniu, numit de Strabo Istros si de Arrian Istria, in ti-
nutul numit Scythia, la gura Peuce sau Gura-sacra a
fluviului Isfru ; azi se numeste Stravico castaldo", iar
de atre unii i Prostavila, hind departe cu 60 stadii de
gura Pontului Euxin si aproape cu 200 stadii de la To-
mis spre mian. noapte, §i se aflei sub stapeinirea Turci-
lor de douel secole, irnpreund cu tot tinutul alaturat,
care din zi n zi se preface mai pustiu gi mai scilbatec
din cauza numeroaselor incursiuni ale Pitarilor Do-
brogeni gi ale altora.
C BRATPSCU

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro